Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Turismul in Olanda
Turismul in Olanda
Prezentare generala
1. Cadrul general
Tara a lalelelor si a altor o mie de flori minunate, a morilor de vânt si a porţelanurilor
de Delft, a lacurilor învolburate si a canalelor romantice, patria unor pictori care au dat
omenirii opere de prima mana, Olanda atrage ca un magnet turiştii iubitori de natura si de
arta.
Olanda este situata în nord-vestul Europei (Latitudine/longitudine: 52030’N, 5045’E) în
vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi Germaniei, incluzând alături de Regatul Ţărilor de Jos
şi câteva colonii.
Ţările de Jos (Nederland în neerlandeză) sunt o monarhie constituţională, făcând parte
din Regatul Ţărilor de Jos (format in 1815) şi din Benelux. În 1830 Belgia s-a separat şi a
format un regat. Deşi Regatul ţărilor de Jos a rămas neutru în Primul Război Mondial, a
suferit o brutală invazie germană în cel de-al II lea Război Mondial.
După 1980, Olanda este reprezentă de regina Beatrix, succesoarea reginei Iuliana.
Teoretic, regina numeşte membrii guvernului. Practic, o dată cunoscute rezultatele alegerilor
parlamentare, se formează guvernul de coaliţie (această etapă poate dura câteva luni), urmând
ca acesta să fie recunoscut de regină.
Parlamentul este compus din două camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede
Kamer) sunt aleşi prin vot direct o dată la patru ani. Senatul, prima cameră (Eerste Kamer),
are o importanţă mai mică. Reprezentanţii acesteia sunt aleşi indirect de către parlamentele
provinciale (care la rândul lor sunt alese direct de asemenea o dată la patru ani). Cele două
camere formează adunarea Stărilor Generale (Staten Generaal).
Ţările de Jos mai sunt cunoscute şi sub numele încetăţenit de Olanda, nume care nu
este însă corect, întrucât desemnează doar o parte din teritoriul ţării, anume provinciile
Olanda de Nord şi Olanda de Sud.
Fie ca i se spune, Nederland, Niederland, Holland, Pays-Bas sau Tarile de Jos,
Olanda este cunoscuta ca unu din cele mai « simpatice » si respectate tari europene, simpatie
si prestigiu datorate mai ales vredniciei locuitorilor săi. Tara Batavilor reprezintă un tip mai
aparte de civilizaţie in peisajul european. Calatorii romani, sosiţi de la Marea Neagra si
Carpaţi, dintr-o zona dăruita de Dumnezeu cu avuţii naturale, vor găsi in Olanda un loc in
care oamenii sunt cei care au luptat pentru a-si face viata mai lesnicioasa. Ei au reuşit sa-i
smulgă naturii pământ si, cum aproape jumătate din suprafaţa tarii lor se afla sub nivelul
marii, construind diguri i-au protejat viata si avuţiile.
Steagul Olandei a fost recunoscut la 19 Feb 1937. Albastrul şi albul, de-a lungul culorii
portocaliu, au fost culorile uniformei purtate de Prinţul Olandez, William de Orange. Mai
târziu, la jumătatea secolului al XVII lea, portocaliul a fost înlocuit cu roşu – culoare oficială
– deoarece portocaliul folosit în vopsirea steagurilor era foarte instabil şi avea tendinţa să
devină, în timp, roşu.
Ţările de Jos au două capitale: Amsterdam şi Haga (Den Haag în neerlandeză, nume
oficial 's-Gravenhage). Amsterdam este capitala oficială conform Constituţiei. La Haga se
află sediul guvernului, reşedinţa regală, precum şi cea mai mare parte a ambasadelor.
Suprafaţa tarii totalizează aproape 41.000km (inclusiv apele interne); „uscatul”
măsoară 24.041kmp din care circa 2500kmpreprezinta suprafaţa polderelor.
Este statul european cu cea mai densa populaţie (in marile oraşe ajunge la 850locuitori/
kmp; media naţionale este de 378locuitori/ kmp, de aproape 4 ori mai mare decât cea din
România). Acum are 15, 8 milioane locuitori, iar procentul de urbanizare se cifrează la 88%.
Toleranţi, democratici, harnici, civilizaţi,olandezii si-au făcut cu adevărat o tara ca o
gradina, iar una din preocupările lor de seama este prezervarea purităţii mediului natural.
Limba oficiala este olandeza (neerlandeza)- de origine germanica. Singurele dialecte
ale limbii olandeze exista numai in afara tarii: dialectul flamand, in Belgia; afrikaans, limba
oficiala in Republica Sud - Africana; si varianta vorbita tot ca limba oficiala, in Surinam
(fosta Guyana Olandeza).
Populaţia număra 16 150 511 (estimare din Iulie 2003)locuitori, dintre care:
0 – 14 ani: 18,2%;
15 – 64 ani: 67,9%;
65 ani şi peste: 13,9%.
Rata de creştere a populaţiei: 0,5%
Rata natalităţii: 11,85 naşteri/1.000 locuitori;
Rata mortalităţii: 8,69 decese/1.000 locuitori;
Rata netă a migrării: 2,34 migrări/1.000 locuitori;
Rata mortalităţii infantile: 4,37 decese/1.000 născuţi vii (estimări din iulie 2003)
Olanda dispune de 1750 km de autostrăzi rapide, fără taxe si multe alte şosele pentru
circulaţie rapida, cu benzi separate de spatii verzi si piste speciale pentru cele 10 milioane de
biciclete si 1,5 milioane de motorete ale locuitorilor.
1. Principalele destinaţii
In cadrul Uniunii Europene, olandezii se încadrează in rândul popoarelor care
călătoresc cel mai mult, participarea olandezilor la vacante fiind de cca. 80% din totalul
populaţiei (cca. 16 milioane locuitori).
Institutul de cercetare a opiniei publice "Continuu Vakantie Ondezoek" aprecia la
începutul anului 2004 faptul ca in vara anului 2004 numărul olandezilor care vor beneficia de
vacante in afara tarii de reşedinţa se va micşora. Fata de anul 2003 –aprecia CVO-, va fi
vorba de o scădere cu 500.000 a numărului persoanelor care vor efectua o vacanta lunga in
afara tarii de reşedinţa. Contrar aşteptărilor, statisticile recente ale ANVR/NIPO au făcut
cunoscut faptul ca pana la data de 8 august a.c. numărul înscrierilor pentru vacante a fost cu 1
% mai mare decât in perioada similara a anului trecut. Destinaţiile cele mai mult solicitate in
aceasta vara au fost cele din categoria "îndepărtate" (acestea au înregistrat o creştere cu 28%)
precum si Turcia (creştere cu 24% fata de perioada similara a anului trecut).
La agenţiile de turism membre ANVR(similar ANAT in România) s-au înregistrat intre
11 iulie si 8 august a.c. un număr de 188.500 înscrieri pentru vacante cu avionul spre
destinaţii situate in Europa,ceea ce reprezintă cu 17% mai mult decât in perioada similara
anului trecut.
De asemenea, olandezii au rezervat si un număr mare de vacante intercontinentale,
acestea înregistrând o creştere cu 60% fata de anul 2003. Numărul deplasărilor pentru
vacante cu autocarul a crescut cu 10% fata de anul precedent,preferinţele îndreptându-se spre
destinaţii ca Franţa ,Marea Britanie , Scandinavia si Cehia. Numărul deplasărilor cu trenul a
înregistrat de asemenea o creştere spectaculoasa,cu 30% mai mult fata de perioada similara a
anului trecut.
Destinaţia Spania a fost mai puţin solicitata anul acesta. Spre exemplificare, in perioada
11 iulie-8 august numai 44.000 olandezi au calatori pentru vacante in Spania (creştere cu
numai 3% fata de perioada similara 2003) , in timp ce Turcia a fost vizitata de 54.000
olandezi( cu 26% mai mult decât in anul 2003).
Creşteri spectaculoase pentru vacantele lungi au înregistrat si destinaţiile islamite:
Egipt(+38%),Tunisia(+68%),Maroc(+69%) .
Mai mult de 4,5 milioane olandezi au rezervat o vacanta organizata la agenţiile ANVR
pana la data de 8 august a.c. Majoritatea au preferat vacantele cu avionul (cca.48%), urmaţi
de cei care au călătorit cu autoturismul propriu(44%).Destinaţia de vacante preferata pentru
călătoriile cu autoturismul propriu a fost Franţa. Totuşi, aceasta a înregistrat o scădere cu
10% pentru acest tip de vacante fata de anul 2003.Foarte mult solicitate in anul 2004 au
fost :Scandinavia(+37%),Marea Britanie(+35%),Europa de Est(+15%) , dar si
OLANDA(+2%).
Pentru vacantele in destinaţii calde cererea preponderenta a fost pentru
Turcia(+24%),Egipt(+70%) si Europa de Est (+19%),in detrimentul destinaţiilor preferate in
anul 2003 si anume Grecia(-7%),Portugalia(-12%) si Spania (-15%).
Numărul vacantelor spre destinaţii îndepărtate a crescut uimitor in anul 2004,
destinaţiile preferate fiind Africa(+17%), Caraibi(+35%) sau Orientul Îndepărtat(+39%).
Toate acestea demonstrează faptul ca piaţa turistica olandeza se afla intr-o mişcare
ascendenta, ca îşi revine treptat după câţiva ani de regres si incertitudini, caracteristici de
altfel pieţei turistice mondiale.
• Turism cultural
• Turism rural
• Speoturism
• Agrement nautic
• Sporturi de iarna
• Croaziere
• Alpinism
• Odihna si recreare
Forma de organizare a vacantei seniorilor olandezi:
Vacante individuale organizate: 38%
Vacante in grup organizate: 23%
Vacante pe cont propriu: 8%
Vacante organizate pe cont propriu cu rezervarea
Cazării si/sau mijlocului de transport: 27%
Nu ştiu : 3%
Mijloacele de transport cele mai iubite de către turistul olandez sunt autoturismul si
avionul, urmate de autocar si de tren. Pentru călătoriile in România, mijlocul de transport cel
mai des folosit este autoturismul(cu caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren.
Călătoriile cu autocarul si trenul au început sa câştige teren, in urma desfiinţării companiei
Tarom din Amsterdam si a tarifelor mari practicate de KLM si alte companii aeriene.
AMSTERDAM
Centraal Station
Gara feroviara centrala a fost construita in 1885 după planul arhitectului P.J.H.Cuypers,
in stil neoclasic, pe o insula artificiala consolidata cu 30.000 de piloni. In fata sa afla staţia
centrala de transport public urban. De aici pornesc aproape toate tramvaiele (16 in total) si
majoritatea celor 30 de linii de autobuz. Tot aici au punct final cele 3 linii ale metroului. Din
fata staţiei pot fi luate si vaporaşele si vaporul-bus care fac curse pe canale. In piaţa
(Stationpleins nr.10) si in incinta gării exista Oficii de informare VVV (deschise :9-17h), de la
care pot fii obţinute planurile si pliantele necesare orientării in cel mai mare oraş olandez.
Dam
Aici se poate ajunge cu tramvaiele: 4, 9, 16, 24, 25 din CS, parcurgând pe jos Damrak
sau , pur si simplu , in lungul canalului Singel, pana la intersecţia cu Raadhuissstraat.
Locul care a fost încă din secolul 13, inima oraşului se afla la intersecţia mai multor
mari artere: Damrak, Kalverstraat, Rokin si Damstraat.
In piaţa se afla De Bijenkorf, cel mai mare magazin universal din oraş. Nu departe de
Palatul Regal si Nieuwe Kerk, pe Nieuwezijds Voorburgwal 182, intr-o clădire cu aspect
oriental, proiectat in 1899 de Cornelis hendrik Peters, este din 1992, marele centru comercial
Magna Plaza.
Locul este frecventat de tineri. In apropierea pieţei exista un Oficiu de informare
turistica.
Koninlij Paleis
Deschis (iunie-august) zilnic, 12.30-17h; (sept-mai), program variabil.
Este de fapt vechea Primărie care , in 1808, sub Louis Bonaparte, a fost transformata in
resedinta regala. O construcţie clasica, dreptunghiulara, proiectat de Jacob van Campen,
ridicata in 1648, aşezata pe 13.659 piloni de lemn, aşa cum sunt edificiile veneţiene.
Se fac remarcate timpanele sculptate de Artus cel Batran din Anvers.
In holul mare se afla o sculptura care-l reprezintă pe Atlas susţinând globul pământesc,
de acelaşi autor. lădirea găzduieşte simpozioane, conferinţe si vizite ale şefilor de state
străini.
Artis
Deschis: zilnic 9-17h.
In apropierea grădinii botanice se afla si renumita gradina zoologica, de fapt un
complex muzeal care mai cuprinde si un acvariu, un terariu si un planetariu. Toate îşi
prezintă domeniile prin mijloace ultramoderne, interactive, practic, sub forma unor
spectacole, inclusiv in nocturna, atrăgând vizitatorii de toate vârstele.
Rembrandthuis
Deschis zilnic: 10-17h, duminica13-17h
Casa in care a trăit timp de 20 de ani, in perioada tinereţii si a maturităţii sale, a fost
amenajata pentru a reda cat mai bine ambianta din perioada sa de glorie. Aici sunt expuse
aproape 300 de gravuri ale sale. Se afla ici unul dintre autoportretele cu Saskia, alături de alte
doua autoportrete.
Kalverstraat
Fostul târg de vite, actuala artera comerciala care leagă extremitatea sudica a canalului
Singel de Dam, exclusiv pietonala, aflata in preajma Begijnhof, este mereu animata, cu
magazine mari si elegante, dar si cu modeste buticuri. La nr.92 poate fi admirata
impunătoarea clădire a Burgerweeshuis, iar la nr.201-203 este marele magazin universal
Vroom&Dreesmann.
UTRECHT
Astăzi, un puternic centru urban cu peste 500.000locuitori, oraşul de pe malurile
canalului Merwede, din delta Rinului, a jucat un rol proeminent in istorie.
Farmecul aşezării este conferit de partea sa medievala, Oraşul vechi, cu romanticele
canale, dintre care foarte pitoreşti sunt cele aflate mult sub nivelul străzilor, cu cheiuri înalte
si localuri, cu cafenele, bistrouri la nivelul apei.
Puncte de atracţie: Muzeul cailor ferate, muzeul Arhiepiscopal, muzeul Central,
Catedrala Sf. Petru, muzeul cutiilor muzicale si al flaşnetelor, centrul comercial Hoog
Catharijne si La Vie.
HAARLEM
Cândva loc de refugiu pentru flamanzii prigoniţi de spanioli, Haarlemul de azi număra
150.000 de locuitori.
Principalele monumente sunt reprezentate de: Catedrala oraşului, primăria construita in
sec.14, halele de carne construite in stilul Renaşterii olandeze, Teylers museum, care este cel
mai vechi muzeu public al Olandei, datând din 1778, Frans Halsmuseum, fabrica de
lumânări, de altfel cea mai mare din Olanda.
HAGA
A doua capitala a Olandei este reşedinţa Curţii Regale, a corpului diplomatic si a
autoritarilor. Număra mai puţin de 500.000locuitori.
Este foarte aerisita si apropierea Marii Nordului, ca si cele peste 700 de grădini publice,
ii conferă o atmosfera pur rezidenţiala, lipsita de tumultul si trepidaţia metropolelor
economice portuare.
Astăzi, la Haga este sediul Curţii Internaţionale de Justiţie, al Curţii Permanente de
Arbitraj Internaţional; este locul unde multe tratate de pace au fost negociate
Punctele de atracţie sunt reprezentate de un sir de palate printre care: Palatul
Păcii, Palatul Congreselor, Palatul din Pădure, Biserica Sf. Iacob, auritshuis- Galeria
Regala de Arta, Madurodam- orăşelul in miniatura, Schveningen.
ROTTERDAM
Al doilea mare oraş al tarii, adevărata metropola a Olandei Meridionale, este aşezat pe
Nieuwe Maas, marele braţ al deltei comune a Meusei si Rinului.
Întemeiat in 1299, a devenit rapid una din marile aşezări medievale, primind in sec. 14
statutul de oraş liber.
Puncte de atracţie: Muzeele Marinei, Euromast, Kinderdijk, Europoort.
Totuşi locuri de vizitat sunt mult mai multe decât cele prezentate pe scurt aici, cum ar
fi: Delta olandeza, Middelburg, Veere, Dordrecht, Breda, Eindhoven, Valkenburg,
Maastricht, Groningen, Leeuwarden,
3. Forme de turism
• Turism cultural
• Turism rural
• Agrement nautic
• Croaziere
Probleme de imagine: