MUŞCHII GÂTULUI

A) Muşchii regiunii anterioare:

1. Grupul profund median (prevertebral)
2. Grupul profund lateral
3. Grupul subhioidian
4. Grupul suprahioidian
5. Grupul antero-lateral (superficial lateral)
6. Grupul superficial

B) Muşchii regiunii posterioare (ai cefei):

1. Planul cel mai profund – planul muşchilor drepţi
2. Planul complexilor
3. Planul spleniusului şi angularului
4. Planul trapezului
1. Grupul profund median:
a) Marele drept anterior al capului (longus capitis):
•Inserţia de origine pe tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale
vertebrelor C3, C4, C5 şi C6
•Inserţia terminală – pe apofiza bazilară a occipitalului, de o parte şi alta
a tuberculului faringian

b) Micul drept anterior al capului (rectus capitis anterior):

•Inserţia de origine – pe apofizele transverse ale primelor 2-3 vertebre
cervicale
•Inserţia terminală – pe apofiza bazilară a occipitalului, de o parte şi alta
a tuberculului faringian
c) Lungul gâtului (longus colli):
•Formă triunghiulară cu 3 fascicule:
-Unul longitudinal – se prinde pe corpurile ultimelor 3 vertebre
cervicale şi pe al primelor 3 toracice;
-Un fascicul oblic ascendent care pleacă de la primele 3 vertebre
toracice la apofizele transverse ale vertebrelor c4, c5 şi c6;
-Un fascicul oblic descendent ce pleacă de la tuberculii anteriori ai
apofizelor transverse ale vertebrelor c3, c4 şi c5 la arcul anterior al
atlasului.
Inervaţia – plexul cervical profund
Acţiunea – înclină şi rotesc capul de aceeaşi parte cu muşchiul în
contracţie.
2. Grupul profund antero-lateral:
a) Muşchiul scalen anterior:
•Inserţia de origine – pe tuberculii anterior ai apofizelor transverse ale
C3, C4, C5 şi C6
•Inserţia terminală – pe faţa superioară a primei coaste, pe tuberculul
lui LISFRANC

b) Scalenul mijlociu:
•Inserţia de origine pe tuberculii anteriori ai apofizelor transverse ale
C2, C3, C4, C5 şi C6
•Inserţia terminală – pe faţa superioară a coastei 1, înapoia tuberculului
lui Lisfranc

Între cei 2 scaleni, pe prima coastă – spaţiul interscalenic pe unde trece

a. subclaviculară şi ramurile plexului brahial.
c) Scalenul posterior:
•Inserţia de origine – pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale
C4, C5 şi C6
•Inserţia terminală – pe marginea supero-externă a coastei 2
Acţiune: când se contractă şi iau punct fix pe coaste, înclină capul de
aceeaşi parte, dar cu rotaţia de partea externă a muşchiului în
contracţie. Când iau punct fix pe coloana cervicală, ridică coastele (sunt
muşchi inspiratori accesori).
d) Muşchii intertransversari (6 perechi)
•Se întind între 2 vertebre cervicale alăturate
•Inserţia de origine – pe marginea inferioară a apofizei transverse a
vertebre de deasupra
•Inserţia terminală – pentru cei anteriori – pe tuberculul anterior al
apofizei vertebrei de dedesubt, iar pentru cei posteriori, pe tuberculul
posterior al apofizei transverse a vertebrei de dedesubt.
•Între muşchii intertransversari anteriori şi posteriori – un spaţiu prin
care trece a. vertebrală, v. Vertebrală şi n. vertebral al lui François Franck

Acţiune: când se contractă de o parte (dreapta sau stânga), înclină

coloana cervicală de aceeaşi parte cu muşchiul în contracţie. Când se
contractă simultan, rigidizează coloana
Inervaţia – nervii cervicali.
e) Dreptul lateral al capului (rectus capitis lateralis)
•Reprezintă primul intertransversar al gâtului
•Între atlas şi occipital
•Inserţia de origine – pe apofiza jugulară a occipitalului, extern faţă de
condil.
•Inserţia terminală – pe tuberculii anteriori ai apofizei transversale a
atlasului

Acţiunea şi inervaţia – ca la intertransversari.

3. Grupul muşchilor subhioidieni
a) Omohioidianul:
•Inserţia de origine – pe incizura coracoidă a omoplatului
•Inserţia terminală – pe corpul hioidului
•E un muşchi digastric: burta inferioară – inserţia pe omoplat, iar burta
superioară – inserţia pe hioid.
b) Sterno-cleido-hioidianul:
•Insrţia inferioară – prin 2 fascicule: pe stern şi pe claviculă
•Inserţia terminală – pe corpul hioidului
c) Sternotiroidienii:
• inserţia de origine – pe manubriul sternal
•Inserţia terminală – pe linia tiroidiană de pe cartilajul tiroid
d) Tirohioidianul:
•inserţia de origine – pe linia tiroidiană
•inserţia terminală – pe corpul hioidului
Acţiune: coboară osul hioid
Inervaţie: ansa hipoglosului, cu excepţia m. tirohioidian, care primeşte
un ram direct din n. hipoglos
4. Grupul muşchilor suprahioidieni
•Stilohioidian, digastric, milohioidian şi geniohioidian

5. Grupul muşchilor antero-laterali (superficiali laterali)

a) Sterno-cleido-mastoidianul:
•Inserţia de origine – pe manubriul sternal şi pe claviculă
•Inserţia terminală – pe mastoidă şi partea externă a liniei curbe
occipitale superioare

Acţiune:
•când se contractă simultan – extensia capului
•când se contractă de o singură parte – înclinaţia capului cu rotaţia
capului de partea opusă muşchiului în contracţie.
Inervaţia: nervul spinal (n. accesor) şi plexul cervical profund

6. Grupul superficial – Pielosul gâtului

B) Muşchii regiunii posterioare (ai cefei) – 4 planuri:

1. Planul cel mai profund – planul muşchilor drepţi

2. Planul complexilor
3. Planul spleniusului şi angularului
4. Planul trapezului
1. Planul drepţilor:
a) Marele drept posterior al capului
•Inserţia de origine – pe apofiza spinoasă a vertebrei a 2-a cervicale
•Inserţia terminaă – pe linia nucală inferioară, în partea externă
b) Micul drept posterior al capului:
•Inserţia de origine – pe tuberculul posterior al atlasului
•Inserţia terminală – pe linia nucală inferioară, în partea internă
c) Muşchii oblici:
•Marele oblic (oblicul inferior) – de la apofiza spinoasă a C2 la apofiza
transversă a C1
•Micul oblic (superior) – de la masele laterale ale atlasului, la spaţiul dintre
cele 2 linii nucale
Acţiune: extensie cu rotaţie de aceeaşi parte a capului cu muşchiul în
contracţie
Inervaţie: nervul 1 cervical, cu excepţia oblicului inferior (marele oblic) care
primeşte un filet din ramura posterioară a nervului 2 cervical (nervul occipital
al lui Arnold).
Între oblicul inferior, cel superior şi marele drept posterior al capului – un
triunghi unde se găsesc marele nerv occipital al lui Arnold şi artera occipitală.
d) Muşchiul transverso-spinos: de la apofiza transversă a unei vertebre
cervicale, la apofizele spinale a 4 vertebre cervicale situate deasupra.

e) Muşchii interspinoşi: de la o apofiză spinoasă a unei vertebre, la cea

a vertebrei superioare.

Acţiune: când se contractă de o parte, înclină coloana cervicală de

aceeaşi parte cu muşchii în contracţie. În contracţie simultană –
rigidizarea coloanei.
2. Planul complexilor
a) Marele complex:
•Inserţia de origine – pe apofizele spinoase ale primelor 5-6 vertebre
toracice şi pe apofizele spinoase ale ultimelor 4 cervicale
•Inserţia terminală – pe occipital, între cele 2 linii nucale

b) Micul complex:
•Inserţia de origine – pe apofizele spinoase ale ultimelor 5 vertebre
cervicale şi a pimei vertebre toracice
•Inserţia terminală – pe mastoidă

Acţiune: extensori ai capului cu înclinarea şi rotirea lui de partea

respectivă.
c) Muşchii intertransversali: - de la apofizele transverse ale primelor 5
vertebre toracice, la apofizele transverse ale ultimelor 5 vertebre
cervicale.

d) Partea superioară (cervicală) a masei sacro-lombare:

•Inserţia de origine – în unghiul postero-intern al primelor 5-6 coaste
•Inserţia terminală – pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale
ultimelor 5 vertebre cervicale

Acţiune: dacă ia punct fix pe coloană – ridicarea coastelor; dacă ia punct

fix pe coaste – înclină coloana de aceeaşi parte
Inervaţia: n. cervicali şi primii n. toracici.
3. Planul spleniusului şi angularului
a) Spleniusul:
•Inserţia de origine – pe jumătatea inferioară a ligamentului cervical
posterior şi pe apofizele spinoase ale primelor 5 vertebre toracice
•Inserţia terminală – prin 2 capete:
-Un capăt intern pe mastoidă şi pe linia nucală superioară (splenius
capitis)
-O parte externă – pe apofizele transverse ale primelor 2 vertebre
cervicale (splenius cervicis)
Acţiune: extensia capului cu rotaţia lui de partea opusă muşchiului în
contracţie
b) Muşchiul angular (levator scapulae)
•Inserţia de origine – pe unghiul supero-intern al omoplatului
•Inserţia terminală – pe tuberculii posteriori ai apofizelor transverse ale
primelor 5 vertebre cervicale
Acţiunea: punct fix pe omoplat – înclină coloana; punct fix pe coloană –
ridică omoplatul
Inervaţia: n. cervicali. Angularul mai primeşte un ram din plexul brahial
4. Planul muşchiului trapez (cel mai superficial)
•Inserţia de origine – pe ligamentul cervical posterior şi pe apofizele
spinoase ale primelor 10 vertebre toracice
•Superior se inseră pe linia nucală superioară
•Inserţia terminală – pe centura scapulară
-Fibrele superioare (de pe cap şi ligamentul cervical superior) se
termină pe claviculă
-Fibrele mijlocii se termină pe buza superioară a apofizei spinoase a
omoplatului
-Fibrele inferioare se termină pe buza inferioară a apofizei spinoase a
omoplatului
Acţiune:
•când ia punct fix pe centura scapulară – înclină coloana cu rotaţia capului
de partea opusă muşchiului în contracţie
•când ia punct fix pe coloană – fibrele superioare şi cele mijlocii, trag
centura scapulară în jos şi înăuntru (acţiunea de căţărare), iar fibrele
inferioare trag omoplatul în jos şi înauntru.
Inervaţia: dată de ramul extern al nervului spinal XI şi de un ram din plexul
cervical profund.