Tr irea l untric

e secretul

[Titlu original: „Feeling Is the Secret”, 1951]

„Scrisul de c i este f sfâr it” – Eclesiastul 12:12

„Cel ce se va des vâr i pe sine în vreo art , s purcead la citirea unor lucr ri
sigure i neîndoielnice asupra artei sale de mai multe ori; c ci, a citi mai multe
i asupra artei sale aduce mai degrab confuzie decât înv are” – O vorb
veche
 Tr irea l untric e secretul

CUPRINS

Cuvânt-înainte . . . . . 3

Capitolul 1 – LEGEA I OPERAREA EI . . . . . 4

Capitolul 2 – SOMN . . . . . 10

Capitolul 3 – RUG CIUNE . . . . . 16

Capitolul 4 – SPIRIT – TR IRE (SIM IRE) . . . . . 19

 Cuvânt-înainte

ACEAST carte se preocup cu arta realiz rii dorin ei tale. Î i ofer

un bilan al mecanismului folosit în producerea lumii vizibile. Este o carte mic ,
dar nu i neînsemnat . E o comoar în ea, un drum clar definit spre realizarea
viselor tale.

De era s i asume convingerea altora prin mijloacele argumentelor i

exemplelor detaliate, aceast carte ar fi avut de câteva ori m rimea ei. E numai
rar cu putin , totu i, s faci asta prin intermediul m rturiilor scrise sau al
argumentelor, din moment ce judec ii neclintite îi pare întotdeauna mai la
îndemân s spun c autorul a fost necinstit sau am git i, astfel, dovezile lui,
tate. Prin urmare, am omis inten ionat toate argumentele i m rturiile,
provocând pur i simplu cititorul deschis la minte s practice legea con tien ei
a cum e ea revelat în aceast carte.

Reu ita personal va dovedi mult mai conving tor decât toate c ile
ce ar putea fi scrise pe aceast tem .

– NEVILLE
 Capitolul 1 – Legea i operarea ei

LUMEA, i tot ce cuprinde ea, reprezint con tien a condi ionat a

omului concretizat . Con tien a este cauza, precum i substan a întregii lumi.
Spre con tien , astfel, trebuie s ne îndrept m de va fi s descoperim secretul
crea iei.
Cunoa terea legii con tien ei i metoda de operare a acestei legi î i va
permite s î i realizezi toate dorin ele vie ii. Înzestrat cu o cunoa tere func ional
a acestei legi, î i po i construi i între ine lumea ideal .

Con tien a este singura, unica realitate – nu la figurat, ci în adev ratul

sens. Aceast realitate poate fi asem nat , de dragul clarific rii, unui izvor care
se desparte în dou direc ii, con tientul i subcon tientul. Pentru a opera
inteligent legea con tien ei, e necesar s în elegem rela ia dintre con tient i
subcon tient. Con tientul e personal i selectiv; subcon tientul este impersonal i
neselectiv. Con tientul este t râmul efectului; subcon tientul e domeniul cauzei.
Aceste dou aspecte sunt diviziunile masculin i feminin ale con tien ei.
Con tientul este masculin; subcon tientul este feminin.

Con tientul genereaz idei i imprim aceste idei în subcon tient;

subcon tientul prime te ideile i le d form i expresie.

Prin aceast lege – mai întâi concepând o idee i apoi imprimând ideea
conceput în subcon tient – toate lucrurile evolueaz din con tien ; i f
aceast secven , nimic nu e f cut din cele ce sunt f cute. Con tientul imprim
subcon tientul, în timp ce subcon tientul exprim tot ceea ce îi este imprimat.

Subcon tientul nu d na tere la idei, ci le accept ca adev rate pe

acelea pe care mintea con tient le simte ca fiind adev rate i, într-un fel numai
lui cunoscut, concretizeaz ideile acceptate. Astfel, prin puterea lui de a imagina
i a sim i, precum i prin libertatea lui de a alege ideea pe care s o între in ,
omul are control asupra crea iei. Controlul asupra subcon tientului se ob ine prin
controlul asupra ideilor i tr irilor sale l untrice.
 Mecanismul crea iei este ascuns în chiar adâncimile subcon tientului,
aspectul feminin sau pântecul crea iei. Subcon tientul transcende ra iunea i este
independent de induc ie1. El contempleaz o tr ire l untric drept fapt ce exist
în sine i, pe aceast asump ie, continu s -i dea expresie. Procesul creativ
începe cu o idee i ciclul s u î i urmeaz cursul ca tr ire l untric i se încheie
cu voin a de a ac iona.

Ideile sunt imprimate în subcon tient prin intermediul tr irii lor

untrice. Nicio idee nu poate fi imprimat subcon tientului pân ce nu este
tr it l untric, sim it , dar, odat tr it l untric – fie ea bun , rea sau neutr –
trebuie s fie exprimat . Tr irea l untric e singurul, unicul mijloc prin care
ideile sunt transmise subcon tientului. Astfel, cel care nu- i controleaz tr irile
untrice poate cu u urin imprima subcon tientului st ri nedorite. Prin control
al tr irilor l untrice nu se în elege st pânirea sau suprimarea lor, ci, mai degrab ,
disciplinarea sinelui în a imagina i între ine numai acele tr iri care contribuie la
fericirea ta. Controlul tr irilor l untrice este de maxim importan pentru o
via plin i fericit . Nu între ine o tr ire l untric nedorit , nici nu gândi
solidar gre elii de orice fel. Nu st rui asupra imperfec iunii tale sau a altora. A
face asta înseamn a imprima subcon tientul cu aceste limit ri. Ce nu vrei s i
se fac ie nu sim i c i se face nici ie nici altuia. Aceasta e întreaga lege a unei
vie i pline i fericite. Orice altceva este numai detaliu.

Fiecare tr ire l untric las o impresie subcon tient i, de nu e

neutralizat de o tr ire mai puternic de natur opus , trebuie s se exprime.
Dominanta dintre dou tr iri este cea care prime te exprimare.

Sunt s tos e o tr ire l untric mai puternic decât voi fi s tos. A

sim i voi fi înseamn a recunoa te nu sunt; sunt este mai puternic decât nu
sunt. Ceea ce sim i c ti domin întotdeauna ceea ce sim i c i-ar pl cea s
fii; astfel, pentru a fi realizat , dorin a trebuie s fie tr it l untric drept o stare
ce este, în loc de o stare c nu este.

Senza ia precede manifestarea i e funda ia pe care se sprijin întreaga

manifestare. Fii atent cu st rile i tr irile tale l untrice, c ci e o leg tur
indestructibil între sentimentele tale i lumea ta vizibil . Trupul t u este un
filtru emo ional i poart semnele inconfundabile ale tr irilor tale predominante.

1
Form fundamental de ra ionament, care realizeaz trecerea de la particular la general (n. tr.).
 Tulbur rile emo ionale, în special tr irile interioare suprimate, sunt
cauzele tuturor bolilor. A sim i intens în privin a unei nedrept i f a exprima
acea sim ire este începutul bolii – suferin ei – atât în trup cât i în mediu. Nu
între ine sentimentul regretului sau al e ecului, c ci frustrarea sau îndep rtarea
de obiectivul t u duce la boal .

Gânde te intens numai la starea pe care dore ti s o realizezi. Sim ind

realismul st rii c utate i tr ind i ac ionând cu aceast convingere – iat calea
tuturor miracolelor aparente. Toate schimb rile de expresie sunt cauzate de o
schimbare afectiv . O schimbare afectiv înseamn o schimbare a destinului.
Întreaga crea ie se produce pe t râmul subcon tientului. Ceea ce trebuie s ob ii,
adar, este un control contemplativ al opera iunii subcon tientului, adic , un
control al ideilor i tr irilor tale l untrice.

Norocul sau întâmplarea nu sunt responsabile pentru lucrurile care i

se întâmpl ie, nici soarta predestinat nu e autorul ansei sau ne ansei tale.
Impresiunile tale subcon tiente determin condi iile lumii tale. Subcon tientul
nu e selectiv; este impersonal i nep rtinitor [Fapte 10:34; Romani 2:11].
Subcon tientului nu-i pas de adev rul sau falsitatea tr irii tale l untrice.
Accept întotdeauna ca adev rat ceea ce sim i tu a fi adev rat. Tr irea l untric
este acordul subcon tientului asupra adev rului a ceea ce e declarat a fi adev rat.
Datorit acestei caracteristici a subcon tientului, nimic nu e cu neputin omului.
Orice poate mintea omului concepe i sim i a fi adev rat, subcon tientul poate i
trebuie s concretizeze. Tr irile tale interioare creeaz tiparul dup care lumea ta
e modelat i o schimbare de sentiment este o schimbare de tipar.

Subcon tientul nu rateaz niciodat în a exprima ceea ce a fost

imprimat asupra lui. În clipa în care prime te o impresie, începe s construiasc
modalit i de expresie a ei. Accept tr irea l untric imprimat , sentimentul t u,
ca fapt ce exist în sine i imediat se pune pe treab pentru a produce în lumea
exterioar sau obiectiv , concret , asem narea exact a acelei tr iri.
Subcon tientul niciodat nu schimb credin ele acceptate de om. Le reprezint
pân la ultimul detaliu, fie c ele sunt favorabile sau nu.

Pentru a imprima subcon tientului starea dorit , trebuie s i asumi

sentimentul pe care l-ai tr i dac i-ai fi realizat deja dorin a. Definindu- i
obiectivul, trebuie s te preocupe numai obiectivul în sine. Modul de expresie
sau dificult ile implicite nu trebuie s le iei tu în considerare. A gândi cu
pasiune la orice stare înseamn a o imprima subcon tientului.
 adar, dac insi ti asupra dificult ilor, piedicilor sau întârzierilor,
subcon tientul, prin îns i natura sa neselectiv , accept sentimentul
dificult ilor i piedicilor drept solicitare din partea ta i continu s le produc
în lumea din jurul t u.

Subcon tientul este pântecele crea iei. Prime te ideea asupra sa prin
sentimentele omului. Nu schimb niciodat ideea primit , dar întotdeauna îi d
form . A a c , subcon tientul exteriorizeaz ideea dup chipul i asem narea
sentimentului primit. A sim i o stare de dezn dejde sau imposibilitate înseamn
a imprima subcon tientul cu ideea e ecului.

De i subcon tientul serve te cu credin omului, nu trebuie în eles c

rela ia este una dintre servitor i st pân, a a cum s-a conceput în antichitate.
Profe ii antici îl numeau sclav i servitor al omului. Sf. Pavel l-a personificat ca
„femeie” i a spus, „Femeia trebuie s se supun b rbatului întru totul” [Efeseni
5:24, dar i 1Corinteni 14:34, Efeseni 5:22, Coloseni 3:18, 1Petru 3:1].

Subcon tientul serve te omului, într-adev r, i d loial form tr irilor

sale l untrice. Cu toate acestea, subcon tientul are un dezgust evident pentru
constrângeri i r spunde mai degrab la persuasiune decât la comand ; în
consecin , se aseam mai mult so iei iubitoare decât slugii.

„B rbatul este cap femeii”, Efeseni 5[:23]; poate c nu e adev rat

când ne referim la rela ia p mântean a b rbatului i a femeii, dar este adev rat
în privin a con tientului i subcon tientului, sau aspectele masculin i feminin
ale con tien ei. Misterul la care s-a referit Pavel când a scris, „Taina aceasta
mare este [5:32]... Cel ce- i iube te femeia pe sine se iube te [5:28]… i se va
alipi de femeia sa i vor fi amândoi un trup [5:31]”, e pur i simplu misterul
con tien ei. Con tien a este într-adev r una i de nedesp it, dar, de dragul
crea iei, pare a fi separat în dou .

Aspectul con tient (obiectiv) sau masculin este cu adev rat capul i
domin aspectul subcon tient (subiectiv) sau feminin. Totu i, aceast conducere
nu e cea a unui tiran, ci a unui iubit. Astfel, asumându- i tr irea care ar fi a ta
dac ai fi deja în posesia obiectivului t u, subcon tientul este însufle it în a
construi asem narea exact a asump iei tale. Dorin ele tale nu sunt acceptate
subcon tient pân ce nu î i asumi sentimentul realismului lor, c ci numai prin
sentiment este acceptat subcon tient o idee i numai prin aceast acceptare
subcon tient este exprimat vreodat .
 Este mai u or s atribui sentimentele tale evenimentelor din lumea din
jurul t u decât s admi i c aceste condi ii din lume reflect sentimentele tale.
Cu toate acestea, e ve nic adev rat c exteriorul oglinde te înl untrul. „Precum
în untru, a a i afar ” [„Precum e sus, a a e jos; cum e jos, a a e sus; precum
în untru, a a i afar ; cum e afar , a a e în untru”, „Coresponden ”, al
doilea dintre Cele apte Principii ale lui Hermes Trismegistul]. „Nu poate un
om s ia nimic, dac nu i s-a dat lui din cer” [Ioan 3:27] i „iat , împ ia lui
Dumnezeu este în untrul vostru” [Luca 17:21]. Nimic nu vine din afar ; toate
lucrurile vin dinl untru – din subcon tient. Î i este cu neputin s vezi altceva
decât ceea ce con tiin a ta cuprinde. Lumea ta, în fiecare detaliu al ei, este
con tien a ta concretizat . Starea concret poart m rturie impresiunilor
subcon tiente. O schimbare a impresiunii rezult într-o schimbare a expresiei
(manifest rii).

Subcon tientul accept ca adev rat ceea ce sim i tu ca adev rat i,

deoarece crea ia este rezultatul impresiunilor subcon tiente, tu, prin tr irea ta
untric , determini crea ia. E ti deja ceea ce vrei s fii, iar refuzul t u de a crede
aceasta este singurul motiv pentru care nu vezi lucrul acesta.

A c uta în afar ceea ce nu sim i l untric c e ti înseamn a c uta în

zadar, fiindc nu g sim niciodat ceea ce vrem; g sim numai ceea ce suntem. Pe
scurt, exprimi i ai numai ceea ce e ti con tient c e ti i ai. „C ci celui ce are i
se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce nu are, i ce are i se va lua”, Matei
13:12; 25:29; Marcu 4:25; Luca 8:18; 19:26]. Negând eviden a sim urilor i
însu indu- i sentimentul dorin ei împlinite – aceasta e calea împlinirii dorin ei
tale.

St pânirea autocontrolului gândurilor i tr irilor tale interioare este

cea mai de pre realizare. Totu i, pân ce nu se ob ine autocontrolul perfect,
astfel încât, în ciuda aparen elor, s sim i ceea ce vrei s sim i, folose te somnul
i rug ciunea pentru a te ajuta s ob ii starea dorit .

Acestea sunt cele dou por i spre subcon tient.

 Capitolul 2 – Somn

SOMNUL, via a care ocup o treime din ederea noastr pe p mânt,

este u a natural c tre subcon tient. Deci de somn ne ocup m acum. Cele dou
treimi con tiente ale vie ii noastre pe p mânt sunt m surate prin gradul de
aten ie pe care îl d m somnului. În elegerea noastr asupra lui i pl cerea pe care
ne-o ofer somnul ne vor face ca, noapte de noapte, s purcedem spre somn ca
spre o întâlnire cu fiin a iubit .

„[Dumnezeu vorbe te când într-un fel, când într-alt fel, dar omul nu
ia aminte. i anume,] El vorbe te în vis, în vedeniile nop ii, atunci când somnul
se las peste oameni i când ei dorm în a ternutul lor. Atunci El d în tiin ri
oamenilor i-i cutremur cu ar rile Sale”, Iov 33[:14-16]. În timpul somnului
i al rug ciunii, o stare asem toare somnului, intr omul în subcon tient
pentru a- i face impresiunile i a- i primi în tiin rile. În aceste st ri, con tientul
i subcon tientul se afl în uniune creativ . B rbatul i femeia devin un trup.
Somnul e timpul când mintea masculin sau con tient se întoarce de la lumea
sim urilor pentru a- i c uta iubita, sau sinele subcon tient. Subcon tientul – spre
deosebire de femeia lumeasc , ce se m rit cu b rbatul ei pentru a-l schimba –
nu are nicio dorin de a schimba starea con tient , treaz , ci o iube te a a cum e
i îi reproduce loial asem narea în lumea exterioar , a formei. Condi iile i
evenimentele vie ii tale sunt copiii vo tri, concepu i în tiparele impresiunilor tale
subcon tiente din timpul somnului. Sunt f cu i dup chipul i asem narea
tr irilor cele mai profunde pe care i le po i revela ie însu i.

„Precum în cer, a a i pe p mânt” [Matei 6:10; Luca 11:2]. Precum în

subcon tient, a a i pe p mânt. Ceea ce ai în con tien când mergi la culcare
este m sura expresiei tale în cele dou treimi treze ale vie ii tale pe p mânt.
Nimic nu te împiedic s i realizezi obiectivul în afar de e ecul t u în a sim i
e ti deja ceea ce dore ti s fii, sau c e ti deja în posesia lucrului dorit.
Subcon tientul t u d form dorin elor tale numai atunci când î i sim i l untric
dorin a împlinit .

Incon tien a somnului e starea natural a subcon tientului. Fiindc

toate lucrurile vin dinl untrul t u i concep ia ta despre tine determin ceea ce
vine, ar trebui s tr ie ti l untric mereu dorin a deja împlinit înainte de a te lua
somnul.
 Nu sco i niciodat din adâncurile tale ceea ce vrei; sco i întotdeauna
ceea ce e ti, i e ti ceea ce te sim i a fi, precum i ceea ce sim i ca fiind adev rat
în privin a altora.

Pentru a fi realizat deci, dorin a trebuie solu ionat în tr irea l untric

de a fi sau a avea sau a fi martor al st rii dorite. Aceasta se atinge asumându- i
sentimentul dorin ei împlinite. Sentimentul care vine ca r spuns la întrebarea
„Cum m-a sim i dac mi s-ar fi realizat dorin a?” este sentimentul care ar trebui
monopolizeze i imobilizeze întreaga ta aten ie în timp ce te cufunzi în somn.
Trebuie s fii în con tien a de a fi sau a avea ceea ce vrei s fii sau s ai înainte
de a adormi.

Odat adormit, omul nu mai are libertatea de a alege. Toat mo iala

lui e dominat de ultimul s u concept treaz despre sine. În elegem, a adar, c el
ar trebui întotdeauna s i asume sentimentul reu itei i satisfac iei înainte de a
se l sa prad somnului, „[Veni i s ne bucur m de Domnul i s strig m lui
Dumnezeu, Mântuitorului nostru. S întâmpin m fa a Lui întru laud i în
psalmi s -I strig m Lui; Cânta i Domnului cântare nou , cânta i Domnului tot
mântul.] Cânta i Domnului, binecuvânta i numele Lui, bine-vesti i din zi în zi
mântuirea Lui” [Psalmi 94/95:1,2], „Intra i pe por ile Lui cu laud i în cur ile
Lui cu cânt ri l uda i-L pe El” [Psalm 99:3].

Starea, dispozi ia ta de dinaintea somnului define te starea ta de

con tien cu care te înf ezi ve nicei tale iubite, subcon tientul t u. Ea te vede
exact a a cum te sim i pe tine a fi. Dac , pe m sur ce te preg te ti de culcare, î i
asumi i men ii con tien a succesului tr ind l untric senza ia „Sunt plin de
succes”, trebuie s fii un om de succes. Întinde-te pe spate, cu capul la acela i
nivel cu cel al corpului. Simte-te cum te-ai sim i dac ai fi în posesia dorin ei
tale împlinite i cufund -te în necuno tin .

„Iat , nu va dormita, nici nu va adormi Cel ce p ze te pe Israel”

[Psalm 120:4]. Totu i, „d Domnul somn iubi ilor S i” [Psalm 126:2].

Subcon tientul nu doarme niciodat . Somnul este poarta prin care

mintea con tient , treaz , trece pentru a se uni în crea ie cu subcon tientul.
Somnul ascunde actul creativ, în timp ce lumea concret îl descoper . În somn,
omul imprim (impregneaz ) subcon tientul cu propria sa concep ie de sine.

Ce descriere mai frumoas a acestei idile dintre con tient i

subcon tient putem g si altundeva decât în „Cânt rile lui Solomon”:
 „Am c utat noaptea, în a ternutul meu, am c utat pe iubitul inimii
mele [Cântarea Cânt rilor 3:1]… i am g sit pe iubitul inimii mele. L-am
apucat, i nu l-am mai l sat pân nu l-am adus în casa mamei mele, în odaia
celei ce m-a z mislit” [3:4].

Preg tindu-te de culcare, te sim i într-o stare a dorin ei ce a primit

spuns i apoi te cufunzi în incon tien . Dorin a ta împlinit e „iubitul inimii
tale” pe care îl cau i. Noaptea, în a ternutul t u, cau i sentimentul dorin ei
împlinite pe care îl iei cu tine [f „s -l mai la i”] în odaia celei care te-a
mislit, în somnul sau subcon tientul care i-a dat form , astfel ca i acestei
dorin e s i se dea expresie. Acesta e modul de a descoperi i petrece dorin ele
spre subcon tient. Simte-te în starea dorin ei împlinite i las -te cuprins de
somn.
Noapte dup noapte, ar trebui s i asumi sentimentul de a fi, a avea i
de a petrece ceea ce cau i s fii, s ai i s vezi manifestându-se. Nu te culca
niciodat sim indu-te descurajat sau nesatisf cut. Nu adormi niciodat în
con tien a e ecului. Subcon tientul t u, a c rui stare natural e somnul, te vede
a cum te crezi tu a fi i, fie bun , rea sau indiferent , subcon tientul va întrupa
cu fidelitate credin a ta. A a cum te sim i, a a o impregnezi; iar ea, iubita
perfect , d form acestor impregn ri i le exteriorizeaz drept copii ai iubitului
ei.
„E ti frumoas de tot, iubito, i n-ai nici un cusur” [Cântarea
Cânt rilor 4:7] este atitudinea mental ce trebuie adoptat înainte de a te
cufunda în somn. Ignor aparen ele i simte c lucrurile sunt a a cum le dore ti
fie, c ci „El cheam la fiin lucrurile care nu sunt ca i când ar fi, i
nev zutul se face v zut” [aprox., Romani 4:17].

A asuma tr irea satisfac iei l untrice înseamn a chema condi iile întru
fiin , pentru a oglindi satisfac ia. „Semnele urmeaz , ele nu preced”. Dovada c
ti va urma con tientiz rii c e ti; nu o va precede. E ti un vis tor etern visând
vise neeterne. Visele tale prind form pe m sur ce î i asumi tr irea realit ii lor.
Nu te limita la trecut. tiind c nimic nu e cu neputin con tien ei, începe s
imaginezi st ri dincolo de experien ele trecutului.

Orice poate mintea omului imagina, omul poate realiza. Toate st rile
obiective (vizibile) au fost mai întâi st ri subiective (invizibile), iar tu le-ai
chemat în vizibil asumându- i sentimentul realit ii lor. Procesul creativ este mai
întâi imaginare i apoi încredere în starea imaginat . Imagineaz i a teapt -te
întotdeauna la ce-i mai bun.
 Lumea nu se poate schimba pân ce nu î i schimbi tu concep ia despre
ea. „Precum în untru, a a i afar ”. Na iuni, la fel ca oameni, sunt numai ceea ce
le crezi tu a fi. Indiferent care e problema, indiferent unde e, indiferent pe cine
prive te, nu ai pe nimeni de schimbat în afar de tine i nu ai nici adversar nici
suport în aducerea schimb rii dinl untrul t u. Nu ai nimic altceva de f cut decât
te convingi pe tine de adev rul a ceea ce dore ti s vezi manifestându-se. De
îndat ce reu ti s te convingi de realismul st rii c utate, rezultatele urmeaz ,
pentru a confirma credin a ta neclintit . Nu sugerezi niciodat altcuiva starea pe
care dore ti s îl vezi exprimând-o; în schimb, te convingi pe tine c el este deja
ceea ce dore ti tu s fie.
Realizarea dorin ei tale este înf ptuit asumându- i tr irea l untric a
dorin ei deja-împlinite. Nu po i rata decât dac ratezi în a te convinge pe tine
însu i de realitatea dorin ei tale. O schimbare de credin este confirmat printr-o
schimbare de expresie. În fiecare noapte, pe când adormi, simte-te satisf cut i
„f cusur”, c ci subiectiva ta iubit întotdeauna formeaz lumea obiectiv
dup chipul i asem narea concep iei tale despre lume, concep ie definit de
tr irile tale l untrice.

Cele dou treimi treze ale vie ii tale pe p mânt confirm perpetuu sau
poart m rturie impresiunilor tale subcon tiente. Ac iunile i evenimentele zilei
sunt efecte, nu cauze. Liberul-arbitru e numai libertatea de alegere.
„Alege i-v acum cui ve i sluji” [Iosua 24:15] este libertatea ta de a
alege ce fel de dispozi ie î i asumi; dar expresia dispozi iei este secretul
subcon tientului. Subcon tientul prime te impresiuni numai prin tr irile
untrice ale omului i, într-un fel numai lui tiut, d acestor impresiuni form i
expresie.
Ac iunile omului sunt determinate de impresiunile sale subcon tiente.
Iluzia lui de liber-arbitru, credin a lui în libertatea de ac iune sunt numai
ignoran în privin a cauzelor care îl fac s ac ioneze. El se crede liber fiindc a
uitat leg tura dintre sine i eveniment.
Omul treaz este constrâns s exprime impresiunile lui subcon tiente.
Dac în trecut s-a impregnat necugetat, atunci s înceap s i schimbe gândul i
tr irea l untric , fiindc numai pe m sur ce face asta i se va schimba lumea în
consecin .
Nu irosi nicio clip în regret, c ci a gândi cu pasiune la gre elile
trecutului înseamn a te corupe din nou, singur. „Las mor ii s i îngroape
mor ii lor” [Matei 8:22; Luca 9:60]. Întoarce-te dinspre aparen e i asum i
tr irea care ar fi a ta dac ai fi deja cel care dore ti s fii.
 Sim ind o stare, produci acea stare. Rolul pe care-l joci pe scena vie ii
este determinat de concep ia ta despre tine. Sim indu- i dorin a împlinit i
cufundându-te încet în somn, te distribui într-un rol de jucat mâine pe p mânt i,
în somn, repe i i î i regizezi singur rolul.

Acceptarea finalului determin automat mijloacele de realizare. Nu te

în ela în privin a asta. Dac , înainte de a adormi, nu te sim i con tient în starea
dorin ei împlinite, atunci vei lua cu tine în odaia celei care te-a z mislit
cvasitotalitatea reac iilor i tr irilor din starea de trezie de peste zi; i în somn,
vei fi instruit asupra modului în care acestea vor fi exprimate mâine.

Te vei de tepta crezând c e ti un agent liber, f s realizezi c

fiecare ac iune i eveniment de peste zi este predeterminat de conceptul t u de
sine din clipa în care ai a ipit. Singura ta libertate, deci, este libertatea de reac ie.
ti liber s alegi cum vei sim i i reac iona la piesa zilei, dar piesa – ac iunile,
actele i circumstan ele zilei – au fost deja determinate.

Dac nu- i define ti con tient i cu inten ie atitudinea min ii cu care te

culci, te vei culca incon tient cu o atitudine mental format dintr-o
amestec tur de sentimente i reac ii de peste zi. Fiecare reac ie face o
impresiune subcon tient i, de nu e neutralizat de un sentiment opus i mai
dominant, este cauza ac iunii viitoare.

Ideile înv luite în tr iri l untrice sunt ac iuni creative. Folose te- i
dreptul divin cu în elepciune. Prin abilitatea ta de a gândi i a sim i, ai st pânire
asupra întregii crea ii.

Cât e ti treaz, e ti un gr dinar ce alegi semin e pentru gr dina ta, dar

„dac gr untele de grâu, când cade în p mânt, nu va muri, r mâne singur; iar
dac va muri, aduce mult road ” [Ioan 12:24]. Concep ia ta despre tine când
adormi este s mân a pe care o la i s cad în p mântul subcon tientului.
Adormind sim indu-te satisf cut i fericit constrânge condi ii i evenimente s
apar în lumea ta pentru a sus ine aceste atitudini mentale.

Somnul e poarta c tre ceruri. Ceea ce duci acolo ca sentiment, ca

tr ire l untric , vei aduce ca ac iune, condi ie sau obiect în spa iu. Adormi
adar cu sentimentul dorin ei împlinite.

„Precum în con tiin , a a i pe p mânt”.

 Capitolul 3 – Rug ciune

RUG CIUNEA, ca i somnul, e tot o intrare spre subcon tient.

„Tu îns , când te rogi, intr în c mara ta i, închizând u a, roag -te

Tat lui t u, Care este în ascuns, i Tat l t u, Care vede în ascuns, î i va r spl ti
ie” [Matei 6:6].

Rug ciunea e o iluzie a somnului care diminueaz impresiunile lumii

exterioare i red min ii o mai mare receptivitate a sugestiei dinl untru. Mintea,
în rug ciune, se afl într-o stare de relaxare i receptivitate asem toare
senza iei ob inute chiar înainte de a adormi.

Rug ciunea nu e atât ce ceri, cât cum te preg te ti pentru a primi.

„Toate câte cere i, rugându-v , s crede i c le-a i primit i le ve i avea” [Marcu
11:24].
Singura condi ie necesar este s crezi c rug ciunile tale au primit
deja r spuns.

Rug ciunii tale trebuie s i se r spund dac î i asumi sentimentul care

ar fi al t u dac ai fi deja în posesia obiectivului urm rit. În clipa în care accep i
dorin a ca fapt împlinit, subcon tientul g se te mijloace pentru realizarea ei.
Pentru a te ruga eficient, a adar, trebuie s accep i dorin a, (s cedezi dorin ei,
renun i la rezisten , n. tr.) adic , s sim i dorin a împlinit .

Omul perfect disciplinat este mereu în armonie cu dorin a ca fapt

împlinit. El tie c singura, unica realitate e con tien a, c ideile i sentimentele
sunt fapte ale con tien ei i sunt la fel de reale ca obiectele din spa iu; i astfel,
el nu între ine vreodat un sentiment care nu contribuie la fericirea lui, c ci
sentimentele sunt cauzele ac iunilor i circumstan elor vie ii.

Pe de alt parte, omului nedisciplinat îi pare dificil de crezut ceea ce e

negat de sim uri i de obicei accept sau respinge exclusiv pe aparen ele
sim urilor. Din cauza acestei tendin e de a se baza pe eviden a sim urilor, e
necesar s le blocheze înainte de a începe s se roage, înainte de a începe s
simt ceea ce ele neag . Ori de câte ori e ti în starea mental „Mi-ar pl cea, dar
nu pot”, cu cât încerci mai mult, cu atât mai pu in reu ti s accep i dorin a. Nu
atragi niciodat ceea ce vrei, ci întotdeauna atragi ceea ce e ti con tient a fi.
 Rug ciunea e arta asum rii sentimentului, a însu irii tr irii l untrice
de a fi i a avea ceea ce vrei. Când sim urile confirm absen a dorin ei tale, toate
eforturile con tiente de a neutraliza aceast sugestie sunt zadarnice i tind s
intensifice sugestia. Rug ciunea e arta de a ceda dorin ei i nu de a for a dorin a.
Oricând tr irea ta l untric este în conflict cu dorin a ta, tr irea va învinge.
Tr irea interioar dominant se exprim pe sine, invariabil. Rug ciunea trebuie
fie f efort. În încercarea de a înt ri o atitudine a min ii care este negat de
sim uri, efortul e dezastruos.

Pentru a ceda cu succes dorin ei ca fapt împlinit, trebuie s creezi o

stare pasiv , un fel de reflec ie contemplativ sau meditativ similar senza iei
care precede somnul. Într-o astfel de stare relaxat , mintea e întoars dinspre
lumea obiectiv i percepe cu u urin realitatea unei st ri subiective. E o stare
în care e ti con tient i chiar capabil s i mi ti sau s i deschizi ochii, dar n-ai
nicio dorin de a face asta. O modalitate simpl de a crea o astfel de stare este
te relaxezi într-un scaun confortabil sau pe un pat. Dac alegi patul, întinde-te
pe spate, cu capul la nivelul trunchiului, închide ochii i imagineaz i c i-e
somn. Simte – mi-e somn, atât de somn, nemaipomenit de somn.
În scurt timp, o senza ie ca de departe, înso it de o apatie general i
pierdere a toat dorin a de a mi ca te înv luie. Sim i o relaxare pl cut ,
confortabil i nu- i vine s i schimbi pozi ia, de i, în alte circumstan e, nu ai fi
defel confortabil. Când e atins aceast stare pasiv , imagineaz i c i-ai
realizat dorin a – nu cum a fost realizat , ci pur i simplu c e realizat .
Imagineaz în form de imagini ce dore ti s dobânde ti în via ; apoi simte-te
ca i când ai dobândit totul deja. Gândurile produc mici mi ri verbale care pot
fi auzite în starea pasiv a rug ciunii ca fiind pronun ate din afar . Cu toate
acestea, acest grad de pasivitate nu e esen ial pentru realizarea rug ciunilor tale.
Tot ce e necesar este s creezi o stare pasiv i s sim i dorin a împlinit .

Tot ce i-ar putea trebui sau ai dori este deja al t u. Nu- i trebuie nici
un ajutor care s i-l dea; este al t u acum. Cheam i dorin ele întru fiin
imaginând i tr ind l untric dorin ele ca deja împlinite. Pe m sur ce este
acceptat finalul, devii complet indiferent la poten iale e ecuri, fiindc acceptarea
finalului constrânge mijloacele spre acel final. Când ie i din momentul
rug ciunii, e ca i când i s-a ar tat finalul fericit i de succes al unui film, de i
nu i s-a ar tat cum s-a ob inut acel final. Totu i, fiind martor al sfâr itului,
indiferent de orice secven a punctului culminant, r mâi calm i sigur în
cunoa terea c finalul a fost perfect definit.
 Capitolul 4 – Spirit – Tr ire (sim ire)

„Nu prin putere, nici prin t rie, ci prin Duhul Meu" – zice Domnul
Savaot” [Zaharia 4:6]. Intr în spiritul st rii dorite însu indu- i tr irea l untric
ce ar fi a ta dac ai fi deja cel care vrei s fii. Pe m sur ce prinzi sentimentul
st rii c utate, te eliberezi de tot efortul de a face lucrurile s fie, fiindc lucrurile
deja sunt. Exist o tr ire l untric distinct asociat cu fiecare idee din mintea
omului. Prinde tr irea asociat dorin ei tale împlinite însu indu- i l untric tr irea
care ar fi a ta dac ai fi deja în posesia lucrului pe care-l dore ti i dorin a ta se
va concretiza.

Credin a e tr ire, „Dup credin a (tr irea) voastr , fie vou ” [Matei
9:29]. Nu atragi niciodat ceea ce vrei, ci întotdeauna ceea ce e ti. A a cum e
omul, a a i vede. „C ci celui ce are i se va da i-i va prisosi, iar de la cel ce nu
are, i ce are i se va lua” [Matei 13:12; 25:29; Marcu 4:25; Luca 8:18; 19:26].
Ceea ce te sim i pe tine a fi – e ti i i se d ceea ce e ti. Însu te- i a adar
sentimentul pe care l-ai tr i dac ai avea deja dorin a împlinit i dorin a ta
trebuie s se realizeze. „ i a f cut Dumnezeu pe om dup chipul S u; dup
chipul Lui Dumnezeu l-a f cut” [Geneza/Facerea 1:27]. „Gândul acesta s fie
în voi care era i în Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o
tirbire a fi El întocmai cu Dumnezeu” [Filipeni 2:5,6]. E ti ceea ce te crezi pe
tine a fi.

În loc s crezi în Dumnezeu sau în Iisus – crede c tu e ti Dumnezeu

sau c tu e ti Iisus. „Cel ce crede în Mine va face i el lucr rile pe care le fac Eu
i mai mari decât acestea va face” Ioan 14:12] ar trebui s fie „Cel ce crede
a cum cred Eu, va face i el lucr rile pe care le fac Eu”. Lui Iisus nu I s-a p rut
ciudat s fac lucr rile Lui Dumnezeu, deoarece El se credea pe Sine a fi
Dumnezeu. „Eu i Tat l Meu una suntem” [Ioan 10:30]. E firesc s faci
lucr rile Celui care te crezi tu a fi. Tr ie te a adar în sentimentul de a fi cel care
vrei s fii i acela vei fi.

Când un om crede în valoarea sfatului dat lui i îl aplic , el creeaz

înl untrul lui realitatea succesului.