Către Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Direcția politici salariale / Direcția Juridică

str. Dem. I. Dobrescu nr. 2 - 4 sectorul 1 Bucureşti, cod poștal 010026

 Telefon : 021 313 62 67, 021 315 85 56 int. 744

https://mmuncii.ro ; http://www.mmuncii.gov.ro

Registratură: relatiicupublicul@mmuncii.gov.ro

Număr de înregistrare: ........................................./......................................................

Domnule Ministru al Muncii și Protecției Sociale,

U

Subsemnata/ Subsemnatul cu domiciliul în

, identificat prin CI, Seria , Nr. , CNP , telefon , email ,
profesor la , vă supun atenției faptul că, de mai bine de o jumătate
de an, salariile cadrelor didactice din sistemul de învățământ preuniversitar care au obținut
gradul I pe baza titlului științific de doctor înainte de 01.07.2017 sunt prejudiciate, prin
aplicarea Ordinului de Ministru al Educației nr. 3993/16.06.2021, ordin nelegal și
neconstituțional din următoarele considerente:

1. Art. 38. din Codul Muncii: „Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute
prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege
salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.” Este drept că prevederea din ordin
intră în contradicție cu acest ordin din Codul Muncii.

2. Art. 6 din Convenția O.I.M nr. 95/1949, privind protecția salariatului, ratificată de România
prin decretul nr. 284/1973, stabilește că „se interzice celui care angajează să restrângă, în orice fel,
libertatea lucrătorului de a dispunde după voia sa de propriul salariu”.

3. Contractul colectiv de Muncă la nivel național, semnat de către sindicatele și federațiile

reprezentative din învățământ cu Ministerul Educației stipulează la art. 4, alin. 1 că „părțile se obligă
ca în perioada de aplicare a prezentului CCM să nu inițieze și să nu susțină promovarea unor acte
normative sau a altor dispoziții care ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din legislația
specifică învățământului, în vigoare, la data înregistrării contractului, fără consultarea sindicatelor
semnatare ale prezentului contract.”

4. În art. 39 din Legea Cadru nr. 153 din 2017, privind salarizarea personalului plătit din
fonduri publice, se menționează faptul că se acordă anumite drepturi salariale, atât pentru obținerea
gradului didactic I în baza doctoratului, cât și pentru deținerea titlului științific de doctor, începând cu
01 iulie 2017, data de intrare în vigoare a prezentei legi.
1
 5. Art. 14, alineatul (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică decât personalului didactic
CARE SOLICITĂ și OBȚINE gradul didactic I prin echivalare, nu și celor CARE AU SOLICITAT
și AU OBȚINUT aceste drepturi înainte de intrarea în vigoare a Legii după 1 iulie 2017.

6. Ordinul 3993 /16.06.2021 al Ministerului Educației trebuie să aibă ca bază legală Legea-
Cadru 153/2017 și nu invers. În consecință, prezentul ordin are un statut inferior față de lege și
contravine normelor de aplicare date de către Ministerul Muncii și care sunt în vigoare și astăzi.

7. Potrivit prevederilor Ordinului Ministrului educației cercetării, tineretului și sportului nr.

5561/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind formarea continuă a personalului din învățământul
preuniversitar, cu modificările și completările ulterioare, se menționează faptul că articolul 14,
alineatul 3 nu se aplică pentru cadrele didactice care și-au echivalat gradul didactic I prin dobândirea
titlului științific de doctor înainte de intrarea în vigoare a Legii – cadru nr. 153 / 2017.

8. Actul administrativ cu caracter colectiv, deci normativ, cu nr. 3276/ L.O.V/04.09.2017 al

Ministerului Muncii și Justiției Sociale, înregistrat la Ministerul Educației Naționale cu nr. 9834 /
07.09.2017, precizează foarte clar că articolul 14, alineatul 3, nu se aplică pentru cadrele didactice
care și-au echivalat gradul didactic I prin dobândirea titlului științific de doctor înainte de intrarea în
vigoare a Legii – cadru nr. 153 / 2017.

9. Aceste completări ale Legii-Cadru au fost înaintate de către Ministerul Educației Naționale
prin adresa cu nr. 9834 / 07.09.2017 către Inspectoratele Școlare Județene, alături de normele de
aplicare date de Către Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

10. Conform articolului 15, alineatele (1) și (2) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, publicată
în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, Legea 153/2017 se aplică numai pentru viitor,
nu și pentru trecut, deci NU ARE PUTERE RETROACTIVĂ. Legea dispune numai pentru viitor,
cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Or, articolul 1, alin (2) și (3) ale
oridinului 3993/16.06.2021 prevede contrariul art. 15, alin (1) și (2) din Constituția României și devine
neconstituțional.

11. Respectând principiul constituțional al neretroactivității legii 153/2017 și articolul 6,

alineatele (1), (2) și (3) din CODUL CIVIL, cât și art. 38 din CODUL MUNCII, în care se
menționează foarte clar faptul că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute
prin lege, toate cadrele didactice din învățământul preuniversitar, care și-au echivalat gradul didactic I
cu titlul științific de doctor înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, conform articolului 14,
alineatul (1) din Legea 153/2017, beneficiază de toate drepturile salariale echivalente gradului
didactic I și indemnizației de doctorat.

12. Prin articolele enunțate anterior se poate afirma că Ordinul Ministrului Educației Nr.
3993 / 16.06.2021 se aduce atingere drepturilor legale și salariale ale cadrelor didactice care și-au
echivalat titlul științific de doctor cu gradul didactic I în învățământ, anterior datei de 1 iulie
2017.

2
 13. DECIZIA nr. 26 din 2 martie 2020 a ÎCCJ face referire la interpretarea dispozițiilor art.
14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,
cu modificările și completările ulterioare și nu la alin. (3). ÎCCJ nu a ținut cont de
neretroactivitatea legii invocată de d-na profesor, reglementată de art. 15 alin (2) din Constituția
României, a respins cererea ca inadmisibilă, pasând problema înapoi Curții de Apel Pitești, care
a respins acțiunea definitiv.

14. Prin Decizia nr. 685 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de
neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.

15. În paragraful 16 din DECIZIA nr. 26 din 2 martie 2020 a ÎCCJ, Curtea Constituțională
a reținut că indemnizația pentru titlul științific de doctor reprezintă un drept salarial suplimentar,
care nu aparține sferei drepturilor și libertăților fundamentale și, prin urmare, acordarea acestui drept
depinde în exclusivitate de opțiunea legiuitorului. Or, în cazul de față Legiuitorul este Parlamentul
României, și nu ministrul Educației. Astfel că, ordinul 3993/16.06.2021 este lovit de nulitate în urma
deciziei 685 / 31.10.2019 și precizările din Decizia nr. 26 din 2 martie 2020 a ÎCCJ.

16. Prin Decizia nr. 689 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de
neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (1) și art. 39 alin. (5) din Legea-cadru
nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate, iar în paragraful 19 din Decizia
nr. 26 din 2 martie 2020 a ÎCCJ, Curtea Constituțională a apreciat că cele reținute în jurisprudența sa
referitor la faptul că indemnizația pentru titlul științific de doctor nu reprezintă un drept de
sorginte constituțională, legiuitorul având competența exclusivă de a stabili condițiile de
acordare a acestui drept, răspund și criticilor vizând existența unui drept anterior câștigat,
precum și celor privind pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Legiuitorul în această situație este
Parlamentul României și nu Ministrul Educației, care are doar putere executivă!

17. Prin Decizia nr. 691 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 160 din 27 februarie 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția
de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 14 alin. (1), art. 39 alin. (5) și art. 44 pct.
9 din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Or, în
paragraful 28 din Decizia nr. 26 din 2 martie 2020 a ÎCCJ, Curtea Constituțională a constatat că,
referitor la pretinsa neretroactivitate a dispozițiilor de lege criticate, acestea se aplică de la
momentul intrării lor în vigoare, pentru viitor, astfel că nu sunt încălcate prevederile
constituționale ale art. 15 alin. (2).

18. Prin Decizia nr. 52/2020, privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel
Pitești - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.187/109/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile,
Înalta Curte de Casație și Justiție NU s-a pronunțat pentru dezlegarea chestiunii de drept.
Argumentul Curții de Apel Pitești cu privire la intenția legiuitorului de a acorda o singură recompensă
3
financiară este nedocumentat suficient pentru ca ECHIVALAREA nu se face doar prin
completarea unei solicitări, ci printr-o procedură care implică susținerea inspectiilor la clasă,
proba putând fi promovată sau nu.

OMECTS Nr. 5561 din 7 octombrie 2011 prevede:

ART. 44

(1) Inspecţia specială de acordare a gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor se
efectuează în perioada 1 octombrie - 5 iunie a anului şcolar, în unitatea de învăţământ în care
candidatul este încadrat sau, cu avizul inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resurselor umane şi al
directorului unităţii şcolare respective, într-o altă unitate.

(2) Inspecţia specială se desfăşoară la 4 activităţi didactice în prezenţa comisiei aprobate de

Ministerul Educaţiei Naţionale.

(6) Activitatea cadrului didactic se evaluează de fiecare membru al comisiei. Media

aritmetică a notelor acordate de către aceştia reprezintă nota la inspecţie.

(7) Nota minimă de promovare a inspecţiei speciale este 9 (nouă).

(8) Candidaţii care nu au primit nota minimă se consideră respinşi şi pot relua examenul de
acordare a gradului didactic I pe baza titlului ştiinţific de doctor în anul şcolar următor.

19. Gradul didactic I în învățământ a fost acordat în urma promovării unui examen,
nicidecum în urma unui act de bunăvoință din partea vreunui Ministru al Educației, obținerea
gradului dicatic I reprezentând un drept câștigat în urma susținerii unui examen, deci nu din oficiu,
doctoratul creând practic cadrul pentru obținerea echivalării, nu echivalarea în sine.

20. Indemnizația de Doctor și Gradul didactic I prin echivalare reprezintă două

drepturi distincte obținute, ambele în urma promovării unor examene, fiind astfel legitime și
legale.

21. Ministerul Educației / Unitatea școlară nu poate retrage nimănui gradul obținut și este
obligată să emită o nouă decizie de încadrare cu noile drepturi cf. art. 17 alin (3) din Codul
Muncii. Iar în cazul încălcării Legii, un cadru didactic mai poate solicita parcurgerea treptelor
de salarizare în urma promovării gradelor didactice? Nu. Aceasta se poate face doar în instanță
prin anularea Ordinului de ministru prin care se acordă Gradul didactic I doar în cazul
constatării ilegalității lui. Or, nu este cazul, și astfel MI SE OBSTRUCȚIONEAZĂ DREPTUL
DE A PROMOVA LA O TREAPTĂ SUPERIOARĂ ÎN GRILA DE SALARIZARE.

22. Art. 17 alin (3) din Codul Muncii: Persoana selectată în vederea angajării ori salariatul,
după caz, va fi informată cu privire la cel puțin următoarele elemente: salariul de bază, alte elemente
constitutive ale veniturilor salariale, precum și periodicitatea plății salariului la care salariatul are
dreptul.

4
 23. Art. 17 alin. (5) Codul Muncii: Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la
alin. (3) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional
la contract, ANTERIOR PRODUCERII MODIFICĂRII, cu excepția situațiilor în care o asemenea
modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil.
Emiterea noii decizii de încadrare a fost imposibilă fără încălcarea legii pentru că această decizie
trebuie comunicată salariatului înainte de 1 iunie 2021, pentru că aceasta este data producerii
modificării cf. art 1 alin (3) din Ordinul 3993/2021. Menționez că toți cei în cauză am primit
actul adițional la contractul individual de muncă ulterior, fără a se ține cont de respectarea
termenului din lege.

24. Art. 1 alin (3) din Ordinul 3993/2021: Prevederile alin. (1) și (2) se aplică începând cu
drepturile salariale aferente lunii iunie 2021. De asemenea, Ordinul 3993/2021 nici măcar nu exista
la data de 1 iunie 2021, acesta fiind publicat în Monitor abia la data de 17 iunie 2021. Alt aspect
este că, așa cum am arătat mai sus, potrivit art. 15 alin (2) din Constituție, legea dispune numai
pentru viitor și prin urmare intrarea în vigoare a acestui ordin nu poate fi 1 iunie 2021, așa cum
prevede acest ordin, ci cel puțin data de publicare în Monitor adică 17 iunie 2021 și astfel apare
alt conflict în lege.

25. Potrivit art. 12 alin (3) din Legea 24/2000, ordinele de ministru intră în vigoare la data
publicării în Monitor, numai dacă nu are prevăzută o dată de intrare în vigoare. Or, acest ordin
are menționată această dată de intrare în vigoare. Pe scurt, acest Ordin a fost făcut pe fugă, este plin
de contradicții și nu s-a ținut cont de toate aceste lucruri pentru a elimina toate aceste
contradicții și a putea da șansa angajatorilor să încheie deciziile în TIMP UTIL și LEGAL, cf.
legii.

26. Art. 12 alin (3) din Legea 24/2000: (3) Actele normative prevăzute la art. 11 alin. (1), cu
excepția legilor și a ordonanțelor, intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară. Atunci când nu se impune ca intrarea
în vigoare să se producă la data publicării, în cuprinsul acestor acte normative trebuie să se prevadă că
ele intră în vigoare la o dată ulterioară stabilită prin text. Un lucru se poate spune că dacă nu se
primește această decizie, atunci se poate reclama la ITM că s-au schimbat termenii contractului
fără încheierea și comunicarea unei decizii care să fie contestată în instanță. Deciziile primite au
fost fie antedatate de către școală în mod ilegal fie primit înafara termenului legal. Acest lucru ar
atrage după sine, atacarea actului adițional în contencios administrativ.

27. S-au formulat plângeri prealabile adresate Ministerului Educației începând cu luna iunie a
anului curent, dar solicitările noastre au fost ignorate, întrucât nimeni nu s-a deranjat până acum să
trimită vreunuia dintre colegi un răspuns. De asemenea, plângerile prealabile adresate Ministerului
Muncii de către noi au fost redirecționate către Ministerul Educației, după cum am fost informați în
răspunsurile primite, dar fără niciun rezultat.

28. Prin Hotărârea nr.1182/2021, pronunțată în data de 05.08.2021 de Curtea de Apel

București, FSLI și FSE Spiru Haret au obținut suspendarea executării art.1 alin(2) din Ordinul

5
Ministrului Educației nr.3993/2021, însă Ministerul Educației, prin adresele nr.
13433/12572M/16.09.2021 și nr. 14850M/14.10.2021 către federațiile sindicale, și-a exprimat
opțiunea de a nu pune în aplicare hotărârea Curții de Apel București, principalul motiv invocat fiind
acela că nu s-a primit sentința tipărită, deși s-a eliberat Certificatul de Grefă al dosarului nr.
4847/2/2021 în data de 22.09.2021.

29. Potrivit art. 8 alin. (1) din Ordonanta de Guvern nr. 27/2001 privind reglementarea
activitătii de soluționare a petițiilor, Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să
comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent
dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă.

Prezentul document devine atât o contestație a art. 1, alin (2) și (3) a ordinului
3993/16.06.2021, cât și o sesizare de ilegalitate și neconstituționalitate către Ministerul
Muncii și Protecției Sociale - Direcția juridică și de control / salarizare, cu privire la
acordarea unor drepturi legitime, motiv pentru care cerem REVOCAREA acestuia printr-o
sesizare instituțională între cele două compartimente juridice ale Ministerului Muncii și
al Protecției Sociale și ale Ministerului Educației. De asemenea, dorim
CLARIFICAREA DREPTURILOR SALARIALE ȘI RESPECTAREA UNEI
HOTĂRÂRI JUDECĂTOREȘTI, HOTĂRÂRE PE CARE MINISTERUL EDUCAȚIEI
REFUZĂ ÎN CONTINUARE SĂ O PUNĂ ÎN APLICARE.

Doresc un răspuns în scris pe adresa menționată anterior.

Prezentul document conține pagini.

Data Numele și prenumele:

6
 Domnului Ministru al Ministerului Muncii și Protecției Sociale