Reprezent\rile sociale au o incontestabil\ existen]\ real\, de acela[i ordin ca

limbajul, banii, st\rile psihice de bun\ dispozi]ie sau de suferin]\. Ele prezint\ o
consisten]\ proprie, ca produse ale ac]iunii [i comunic\rii umane.
Comune [i comunicabile, reprezent\rile sociale constituie o parte imposibil de
neglijat a universului individual al fiec\ruia dintre noi, a[a cum a remarcat deja
Mauss (1950) în descrierea rolului important pe care îl joac\ reprezent\rile sociale
în
con[tiin]a individual\, existînd sub form\ de idei, de concepte, de categorii sau de
motive, pentru a realiza o practic\ tradi]ional\, sau sub forma unor sentimente
colective [i a unor expresii ale emo]iilor fixate social.
Cu aceasta, vrem s\ spunem c\ reprezent\rile sociale sînt cumva autonome fa]\ de
con[tiin]a individual\. E adev\rat c\ tocmai indivizii sînt cei care le gîndesc [i le
produc, dar aceasta se întîmpl\ în cursul schimburilor, al actelor de cooperare, [i nu
în mod izolat. Este vorba, deci, despre realit\]i împ\rt\[ite. ~n via]a grupurilor,
reprezent\rile sociale se deplaseaz\, se combin\, intr\ în rela]ie [i se resping, unele
dispar,
altele sînt elaborate în loc. Fiecare dintre ele poate fi în]eleas\ [i explicat\ numai
plecînd de la o alt\ reprezentare (sau, la limit\, de la o teorie sau de la o ideologie)
care i-a dat na[tere; o reprezentare nu poate fi în]eleas\ în totalitate plecînd numai
de
la studiul comportamentelor, fie [i sociale.
„Tipul de fenomene” numite reprezent\ri colective a fost studiat ini]ial de c\tre
sociologul Durkheim [i a jucat un rol foarte important în opera lui (Lukes, 1973).
Moscovici (1976), ca psiholog social, a tratat acela[i tip de fenomene în lucrarea sa
asupra reprezent\rilor sociale ale psihanalizei, dar într-un mod diferit de acela al
fondatorului sociologiei moderne.
25
Durkheim a privit, într-adev\r, reprezent\rile colective în mod analog cu categoriile
pur logice [i invariante ale spiritului în care, în opinia lui, sînt incluse toate
modurile de cunoa[tere. ~n leg\tur\ cu aceasta, Moscovici (1984) atrage aten]ia
asupra faptului c\, dac\ reprezent\rile sociale sînt privite într-un mod atît de
general, în
loc s\ devin\ instrumente euristice, ele devin obstacole în fa]a cunoa[terii articulate
a
realului. El le prive[te mai degrab\ ca pe un mod specific, particular, de a cunoa[te
[i
de a comunica ceea ce se cunoa[te; ele ocup\, în aceast\ perspectiv\, o pozi]ie
special\ între concept, avînd drept scop abstragerea unui sens din real, [i imagine,
reproducînd realul în mod concret.
Reprezent\rile sociale se prezint\ întotdeauna cu dou\ fa]ete: aceea a imaginii [i
aceea a semnifica]iei, care î[i corespund reciproc; ele fac s\ corespund\ oric\rei
imagini un sens [i oric\rui sens o imagine. Ele constituie o form\ particular\ a
gîndirii simbolice, fiind în acela[i timp imagini concrete vizualizate direct [i
trimiteri la un
sistem de raporturi sistematice care dau o semnifica]ie mai ampl\ acestor imagini
concrete. ~n acest sens, reprezent\rile sociale difer\ deci, pe de o parte, de sistemele
teoretice mai elaborate, ca ideologiile [i teoriile [tiin]ifice, [i, pe de alt\ parte, de
imagini ca produse imediate ale percep]iei (cf. în aceast\ privin]\ [i Barthes).
Mai mult, Durkheim prive[te reprezent\rile colective în mod static. Moscovici
vede în acest aspect un risc grav de blocare a oric\rei posibilit\]i cognitive, cu atît
mai mult cu cît reprezent\rile sociale la care se raporteaz\ Durkheim nu sînt cele ale
societ\]ilor primitive sau cele conservate în memoria colectiv\ a popoarelor, ci
acelea
ale societ\]ii de azi, raportate la domeniul politic, [tiin]ific, uman ‘n care tr\im
actualmente, insuficient de îndep\rtate în timp pentru a le considera drept tradi]ii.
Din aceast\ perspectiv\, ne g‘ndim mai ales la formele dinamice, cu caracter
mobil [i circulant, care se transform\ cu o relativ\ facilitate. Se poate spune c\ ele
leag\ existen]a abstract\ a cunoa[terii [i a credin]elor noastre de existen]a noastr\
curent\, de indivizi sociali. Cum vom vedea, Moscovici propune în leg\tur\ cu acest
subiect o analiz\ detaliat\ a raporturilor absolut particulare între sistemele de
comunicare [i reprezent\rile sociale.
~n sec]iunea urm\toare a acest