Prof.

Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

BREVIAR TEORETIC ȘI EXEMPLE

CLASA A VI-A
NUMERE RAȚIONALEnnn

NUMĂR RAȚIONAL: un număr x se numește număr rațional, dacă există o pereche de numere întregi (a,b)
𝑎
cu b≠0, astfel încât 𝑥 = ( o împărțire neefectuată dintre două numere întregi)
𝑏

Mulțimea acestor numere se notează cu Q și este definită astfel:

𝑎
Q = {x | ∃ a,b ∈ 𝑍, 𝑏 ≠ 0, astfel încât 𝑥 = }
𝑏

Observații:
1.are loc incluziunea N ⊂ Z ⊂ Q (orice număr natural este și număr întreg, iar orice număr întreg este și
rațional cu numitorul 1)
2.𝑄 ∗ = Q – {0} este mulțimea numerelor raționale diferite de 0.
3.- dacă a=0, atunci numărul rațional este egal cu 0
- dacă a și b au același semn , atunci numărul rațional este pozitiv
+3 3 −3 3
Ex. =+ , =+
+7 7 −7 7

-dacă a și b au semne diferite, atunci numărul rațional este negativ

+3 −3 3
Ex. = = -
−7 +7 7

FORME DE SCRIERE A NUMERELOR RAȚIONALE

Un număr rațional poate fi reprezentat prin fracții ordinare echivalente sau prin fracții zecimale finite sau
infinite periodice.
În clasa a V a am învățat că orice fracție ordinară se poate transforma în fracței zecimală și invers , acum vom
recapitula aceste transformări
finită
Fracție ordinară Fracție zecimală periodică simplă
infinită
periodică mixtă
Prof. Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

a÷b
prin împărțirea numarătorului cu numitorul
Exemple:
11
1. = 2,75
4
39
= 7,8 fracții zecimale finite
5
3
= 0,1 ( descompunerea numitorului conține doar factorii 2 sau 5)
25

2
2. =0,666......= 0,(6)
3
7
=0,636363....=0,(63) fracții zecimale infinite periodice simple
11
43
= 4,77777...= 4,(7) (descompunerea numitorului conține factori diferiți de 2 și 5)
9

17
3. = 2,83333....=2,8(3)
6
8
= 0,5333...=0,5(3) fracții zecimale infinite periodice mixte
15
51
= 2,3181818....= 2,3(18) (descompunerea numitorului conține și alți factori pe lângă 2 sau 5)
22

Fracție zecimală Fracție ordinară

-fracție zecimală finită:

1534
15,34 = ( la numărător scriem numărul dat fără virgulă, la numitor putere a
100
lui 10 , cu exponent egal cu numărul de zecimale)
Prof. Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

123 527 219

0,123 = ; 5,27 = ; 21, 9 =
1000 100 10

-fracție zecimală infinită periodică simplă:

13
0,(13) = (dacă partea întreagă este 0, la numărător scriem perioada, la numitor atâtea
99
cifre de 9 câte cifre are perioada)
11
2, (11) = 2 (dacă partea întreagă este diferită de 0, scriem partea întreagă separat , obținând
99
astfel un număr mixt)
11 211
atenție!!!!!!....partea întreagă nu o introducem la numărător 2 ≠
99 99

-fracție zecimală infinită periodică mixtă :

13−1 12
0, 1(3) = = (dacă partea întreagă este 0, la numărător scriem diferența dintre numărul format
90 90
din toate cifrele părții zecimale și numărul format din cifrele perioadei, la
numitor atâtea cifre de 9 câte cifre are perioada și atâtea de 0 , câte cifre are
partea neperiodică)

501−5 496
2, 5(01) = 2 =2 (dacă partea întreagă este diferită de 0, scriem partea întreagă separat ,
900 900
obținând astfel un număr mixt)
Observație: nu există fracții zecimale cu perioadă 9.
Prof. Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

REPREZENTAREA PE AXA NUMERELOR

Oricărui număr rațional x îi corespunde un punct A pe axa numerelor , notăm A(x) și spunem că punctul A
are abscisa x.
Pe axa numerelor fixăm originea, o unitate de măsură , sensul pozitiv este de la origine la dreapta, iar cel
negativ de la origine la stânga

OPUSUL UNUI NUMĂR RAȚIONAL

Două numere raționale se numesc opuse, dacă punctele corespunzătoare acestor numere sunt simetrice față de
origine.(la aceeași distanță de origine și în sensuri diferite)
3 3
Ex. opusul lui + este - , opusul lui -4,67 este + 4,67
4 4
9 9
opusul lui - este + , opusul lui + 0,14(6) este – 0,14(6)
2 2
În general: opusul numărului x se notează -x , opusul numărului -x este x, adică - (-x ) = x

MODULUL UNUI NUMĂR RAȚIONAL

Dacă a ∈ 𝑄 , modulul său este dată prin definiția:

Prof. Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

Adică, modulul unui număr pozitiv este el însuși și al unui negativ este opusul său.
În termen geometric, modulul unui număr rațional înseamnă distanța de la origine până la punctul
corespunzător numărului, în concluzie modulul oricărui număr rațional este un număr pozitiv.

∀ a ∈Q a≥0
2 2 11 11
Ex. |+ |= , |- |= , | -4,15 | = 4,15 , | + 1,(19) | = 1,(19)
9 9 15 15

COMPARAREA ȘI ORDONAREA NUMERELOR RAȚIONALE

Spunem că numărul a este mai mic decât numărul b , dacă punctul A (a) se găsește pe axa numerelor la
stânga față de punctul B (b) și vom scrie a < b.

Cu alte cuvinte, parcurgând axa numerelor de la stânga la dreapta, numerele raționale cresc.

Observații:

1. Orice număr pozitiv este mai mare decât orice număr negativ.
2. Dintre două numere pozitive mai mare este cel cu modulul mai mare.
3. Dintre două numere negative mai mare este cel cu modulul mai mic.
4. Orice număr pozitiv este mai mare decât 0 și orice negativ mai mic decât 0.

1 1 3 15
Ex. - < , > − , - 0,46 < -0,01 , -3,(11) < -3, 11
2 2 4 2

18 5 4 2
Ordonați crescător următoarele numere : -23, , − , , −1, , −3,12 , +0, (7)
5 3 2 7
Evident cele negative vor fi cele mai mici, deci vom ordona descrescător modulele celor negative, apoi
modulele celor pozitive în ordine crescătoare și obținem:
Prof. Cozma Ildiko
Școala Gimnazială „Octavian Goga” Satu Mare

5 2 4 18
-23 < -3,12 < - < -1 < < 0,(7)< <
3 7 2 5