Sunteți pe pagina 1din 6

4.

ANALIZA ASIGURĂRII ŞI UTILIZĂRII EFICIENTE A RESURSELOR UMANE LA ENTITĂȚILE


ECONOMICE DIN TELECOMUNICAŢII.

4.1. Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane şi circulaţia ei


4.2. Analiza productivităţii muncii
4.3. Calculul influenţei factorilor de muncă la modificarea
volumului producţiei fabricate

4.1. Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane şi circulaţia ei

Toată informaţia necesară la nivel efectiv se ia din formularul 1m, utilizându-se în tabelul
analitic 4.1.

Tabelul 4.1
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii de personal
(persoane)
Categorii de Anul Anul Abaterea
personal prec. curent absolută faţă de:
prog. efect. prog/ efect/ efect/
prec. prec. prog.
A 1 2 3 4=2-1 5=3-1 6=3-2
1. Nr. mediu de salariaţi: 436 424 420 -12 -16 -4
- muncitori, inclusiv 165 150 156 -15 -9 +6
din activitatea de bază:
 salariaţi 387 380 375 -7 -12 -5
 muncitori 149 130 144 -19 -5 +14
- din activităţi auxiliare:
 salariaţi 49 44 45 -5 -4 +1
 muncitori 16 20 12 4 -4 -8

Concluzie. Întreprinderea analizată, conform datelor din tabelul 5.1, are lipsă de salariaţi
şi muncitori la toate categoriile de activitate atât faţă de nivelul programat, cât şi faţă de anul
precedent.
E de menţionat că, deoarece rolul principal îl ocupă personalul din activitatea de bază,
inclusiv muncitorii, pe parcursul analizei de mai departe, cea mai mare atenţie se acordă acestui
compartiment.
Pentru categoriile de muncitori din activitatea de bază, în afară de abaterea absolută, se
calculează şi abaterea relativă ca diferenţa dintre numărul de muncitori efectiv şi cel programat
recalculat la îndeplinirea programului de producţie:
△ = N´s ef − N s´prog
unde:
△ - abaterea absolută

N´s ef - numărul mediu de salariați efectiv;


N s´prog - numărul mediu de salariați programat;
Nm programat = 144 – 130 = 14 muncitori

Nm prog . x %îndep . plan. VPF


Abaterea relativă = Nm efectiv - 100 %
Procentul îndeplinirii planului VPF se calculează conform datelor VPF efectiv în preţuri
comparabile din anul de gestiune din tabelul 3.2.

65800
130 x x 100 %
62700
Abaterea relativă = 144 - 100 % =
130 x104 .94 %
= 144 - 100 % = 8 persoane
Deci, se poate constata că la întreprinderea analizată se menţine cu semnul "+" atât abaterea
absolută, cât şi cea relativă, dar totuşi programul de producţie a fost supraîndeplinit cu 4,94 % .
Pe lângă asigurarea cantitativă, în practica analitică, un sens semnificativ ocupă şi
asigurarea din punct de vedere calitativ. Şi anume: repartizarea salariaţilor după gen; vârstă;
vechime de muncă; profesie; grad de calificare etc.
În cele mai dese cazuri se examinează vechimea de muncă.
În practica analitică există mai multe metode de studiu în acest domeniu, însă de cele mai
multe ori se examinează vechimea de muncă calculată după media aritmetică ponderată.

Calculele necesare se efectuează conform tabelului 4.2.

Tabelul 4.2
Aprecierea asigurării întreprinderii cu muncitori după vechimea în muncă

Categorii Anii Vechimea


de personal medie
pînă la 1 1-4 5-9 10-14 15-19 20-peste
an
A 0-1 2 3 4 5 6 9
1. Muncitori 6 20 30 60 25 15 11,14

Vechimea de muncă medie se calculează conform formulei:

x́=
∑ x i∗ni = x 1∗n1 + x 2∗n2 + …+ xi∗ni
(4.1)
∑ ni n1 +n2 + …+ ni

(6 x0,5 )+(20 x 2,5)+(30 x7,0)+(60 x12 , 0)+(25 x17 , 0)+(15 x22 , 0)


X= =
6+20+30+60+25+15
=11,14 ani .
Analogic se determină şi pentru celelalte categorii.
De regulă, rezultatele obţinute ne dau posibilitatea să apreciem vechimea medie de muncă
a lucrătorilor întreprinderii pe categorii, ţinând cont de următoarele:
 particularităţile activităţii întreprinderii date (de la momentul înfiinţării);
 modificarea rezultatelor obţinute în dinamică.
De regulă, cu cât este mai mare vechimea medie de muncă, cu atît gradul de stabilitate al
forţei de muncă la întreprindere este mai favorabil.
4.3. Analiza productivităţii muncii

În prima etapă de analiză se recomandă a calcula şi aprecia tendinţa modificării atât în


dinamică, cât şi faţă de nivelul programat al acestor indicatori.
Analiza se efectuează în tabelul analitic 5.3.

Tabelul 4.3.
Datele iniţiale pentru analiză
Se Anul Anul de gestiune Abaterea
mn prece absolută
Indicatorii con dent progr efectiv preced progr.
v. ent
A B 1 2 3 4=3-1 5=3-2

1. Volumul producţiei V
fabricate în preţuri P 70512 72700 76000 +5488 +3300
comparabile, mii lei F
2. Numărul mediu
scriptic de salariaţi, Ń s 432 424 420 -12 -4
persoane
3. Numărul mediu
scriptic de muncitori, N´ m 240 230 220 -20 -10
persoane
4. Ponderea
muncitorilor în numărul P
55,56 54,24 52,38 -3,18 -1.86
total de salariaţi, % %
[r.3/r.2 ∙100%]
5.Timpul efectiv lucrat
de toţi muncitorii în TZ 39 38 41 +2 +3
total, mii om zile
A B 1 2 3 4=3-1 5=3-2

6.Timpul efectiv lucrat


de toţi muncitorii în Th 280 285 290 +10 +5
total, mii om ore
7. Numărul mediu de
zile lucrate de un
muncitor pe an, zile Ź 162,5 165,22 186,36 +23,86 +21,14
[r.5/r.3 x1000]
8. Durata medie a zilei
de lucru, ore [r.6/r5] D́h 7,18 7,5 7.07 -0,11 -0,43

Tabelul 4.4.
Aprecierea generală a productivităţii muncii în dinamică

Anul de Abaterea
Anul
gestiune absolută
prece
faţă de anul:
dent
progra efectiv Prece- progr
mat dent amat
A 1 2 3 4=3-1 5=3-2
1. Productivitatea medie 163,22 169,81 280,95 +17,73 +11,1
anuală a unui salariat, mii lei 4
[r.1/r2], Ẃ s
2. Productivitatea medie 293,8 316,09 345,46 +51,66 +29,3
anuală a unui muncitor, mii 7
lei [r.1/r3], W´ m
3. Productivitatea medie pe 251,82 255,08 262,07 +10,25 +6,99
oră a unui muncitor, lei
(1/6), Ẃ h

Concluzie. În baza datelor din tabelul 4.3, se poate constata că la entitatea analizată
productivitatea muncii a crescut atât faţă de anul precedent, cât şi faţă de nivelul programat.
Totuşi, pentru a aprecia obiectiv situaţia în acest domeniu, vom efectua analiza factorială
care prevede două etape:
I etapă - la nivel general, se determină influenţa factorilor asupra modificării
productivităţii medii anuale a unui salariat (Ws).
Astfel, abaterea productivităţii medii anuale a unui salariat depinde de următorii factori:

 modificarea ponderii muncitorilor în numărul total de salariaţi (P%);


 modificarea productivităţii medii anuale a unui muncitor (Wm).

Abaterea productivităţii medii anuale a unui salariat se determină conform formulei:


Ẃ s =P% * Ẃ m (4.3)

unde: P% - factorul cantitativ;


Wm - factorul calitativ.

Analiza calculului influenţei factorilor la modificarea productivităţii medii a unui


salariat se efectuează conform tabelului 4.5.

Tabelul 4.5
Calculul influenţei factorilor la modificarea productivităţii medii a unui salariat
Factorii
Nr. corelaţi Denu
Nr. Calculul Rezultatul
cal
subst
Ẃ s influenţei influenţei
-
c mii lei mirea
ul
ituţii P% W´ m factorilor (+/-)
facto-
rilor
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 55,56 293,8 163,23 x x x
153,89-
2 1 52,38 293,8 153,89 -9,34 ∆P%
163,23
345,4 180,95-
3 2 52,38 180,95 +27,06 ∆Wm
6 153,95
TOTAL x x x x +17,72 x

Concluzie. Conform rezultatelor obţinute în tabelul 5.5, se poate constata că la unitatea


economică analizată, productivitatea medie a unui salariat s-a majorat faţă de anul precedent cu
17,72 mii lei. Această abatere a fost cauzată de majorarea productivităţii medii unui muncitor cu
51,66 mii lei, ceea ce a condiţionat creşterea productivităţii medii a unui salariat cu 27,06 mii lei.
Totodată, micşorarea ponderii muncitorilor în total salariaţi cu 3,18% a dus la diminuarea
productivităţii medii unui salariat cu 9,34 mii lei.
II etapă - la nivel detaliat se analizează factorii ce au contribuit la modificarea
productivităţii medii anuale a unui muncitor (Wm). Astfel, abaterea productivităţii medii anuale a
unui muncitor depinde de următorii factori:
1) modificarea numărului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an ( Ź );
2) modificarea duratei medii a zilei de lucru ( D́ h);
3) modificarea productivităţii medii anuale a unui muncitor pe oră (Ẃ h ):
W´ m = Ź * D́ h*Ẃ h . (4.4)
Analiza calculului influenţei factorilor la modificarea productivităţii medii a unui
muncitor se efectuează conform tabelului 5.6.
Tabelul 4.6
Calculul influenţei factorilor la modificarea productivităţii medii a unui muncitor
Denumirea Metoda Calculul Rezultatul
de influenţei influenţ
factorilor calcul factorilor factor
(+/-), mii
lei
A B 1 2
1. △ Ź △ Z´❑ * D´h 0 * W´h 0 (+23,86) x 7,18 x 251,82 +43,14

2. △ D́ h Ź1 * △ D´h 0 * W´h 0 186,36 x (-0,11) x 251,82 -5,162


3. △ W´ h 0 Ź1 * D´h 1* △ W´ h 0 186,36 x 7,07 x (10,25) +13,50
TOTAL x x +51,478

Concluzie. Conform calculelor efectuate în tabelul 5.6, observăm că productivitatea


medie a unui muncitor în perioada analizată a crescut cu 51,478 mii lei. Această creştere a fost
cauzată de majorarea numărului de zile lucrate de un muncitor pe an cu 23,86 zile şi de
majorarea productivităţii medii pe oră a unui muncitor cu 10,25 lei, ceea ce a condus la sporirea
indicatorului rezultativ cu 43,14 mii lei şi respectiv cu 13,50 mii lei. Totodată, utilizarea
neeficientă a timpului de muncă a condus la micşorarea productivităţii medii a unui muncitor cu
5,162 mii lei. Dacă întreprindrea respectivă va lua măsuri privind lichidarea staţionărilor în ore,
productivitatea medie a unui muncitor va creşte cu 5,162 mii lei.

5.4. Calculul influenţei factorilor de muncă la modificarea


volumului producţiei fabricate

În practica analitică există mai multe modele de calcul şi apreciere a factorilor legaţi de
asigurarea şi utilizarea forţei de muncă la devierea volumului activităţii de bază (VPF; VPV;
VV; VA). Totuşi, în cele mai dese cazuri se utilizează modelul bazat pe detalierea formulei
generale, ţinînd cont de necesităţile analizei.
Astfel, în prima etapă de analiză se examinează influenţa numai a factorilor generali,
după formula:
VPF = Ń s x Ẃ s
sau
VPF = N´ m * W´ m (5.5.)

Prin metoda diferenţelor absolute sau substituţiei în lanţ se calculează şi se apreciază


influenţa acestor factori asupra indicatorului rezultativ.

Tabelul 4.7
Calculul influenţei factorilor generali de muncă la devierea volumului producţiei fabricate
Indicatorii Anul Abate Inclusiv sub
de gestiune rea influenţa
progr efect. absol ∆ Ń s ∆Ws
. ută
(+/-)
A 1 2 3 4 5
1. Volumul producţiei 72700 76000 +330 685,8 +3982
fabricate, mii lei 0 5
2. Nr. mediu scriptic de 424 420 -4 x x
salariaţi, persoane
3. Productivitatea medie pe 171,4 180,9 +9,48 x x
an a unui salariat, mii lei 62 5
(1/2)

Concluzie. Calculele din tabelul 4.7 arată că în perioada analizată volumul producţiei
fabricate a sporit cu 3300 mii lei ca rezultat al creşterii productivităţii medii anuale a unui
salariat, ceea ce a acoperit producţia nefabricată din cauza lipsei de salariaţi.
În etapa a doua se calculează influenţa factorilor detaliaţi de muncă asupra modificării
volumului producţiei fabricate, după formula:
VPF = Ń s x Ź x D́hx Ẃ h
(4.6)

Din tabelul 5.8 rezultă că volumul producţiei fabricate a sporit cu 3264,82 lei. Această creştere a
fost cauzată de majorarea productivităţii medii pe oră a unui muncitor şi de utilizarea mai
eficientă a timpului de muncă în om-zile.
Deci, aceşti factori au contribuit la creşterea volumului producţiei fabricate respectiv cu
2026,2 mii lei şi 8897,5 mii lei.

Tabelul 4.8.
Calculul influenţei factorilor detaliaţi de muncă la devierea volumului producţiei fabricate
Nr. N VPF, Calculul Rezu- Den.
de r mii influenţei ltatul Fact.
Indicatorii (factor) corelaţi
calc d lei factorilor infl. +/- influ
ul e mii lei enţi
su
bs
D́h
t
N´ m Ź Ẃ h
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0 230 165,22 7,5 255,08 72700,0 x x x

2 1 220 165,22 7,5 255,08 69538,12 69538,12- -3161,88 ∆Nm


72700

3 2 220 186,36 7,5 255,08 7843 5,6 78435,6- +8897,5 ∆Z


69538,12
4 3 220 186,36 7,07 255,08 73938,6 73938,6- -4497 ∆h
78435,6
5 4 220 186,36 7,07 262,07 75964,75 75964,75- +2026,2 ∆Wh
73938,6
TOTAL x x x x x x +3264,8 x

Concomitent, staţionările în ore au condiţionat producţie în sumă de 4497 mii lei.


Producţia care nu a fost fabricată din cauza asigurării insuficiente a întreprinderii cu muncitori
poate să nu fie considerată ca rezervă internă de creştere a volumului producţiei fabricate pe
viitor, deoarece aceasta a fost acoperită de majorarea productivităţii muncii pe oră.