Fişă de lectură

Titlul cărṭii:„ Povestea lui Harap-Alb ”

Autorul: Ion Creangă
Genul literar: genul epic
Specia literară: basmul cult
Locul desfășurării acțiunii: între două tărâmuri;
Timpul desfășurării acțiunii: timpul este vag precizat: „ Amu cică era odată într-o
țară un crai, care avea trei feciori ”;

Personajele:

Harap-Alb = personaj principal,simbol al binelui si al frumosului,

protagonistul
Spânul = personaj secundar,negativ,fantastic,antagonistul,simbol al raului si al
uratului
Sfânta Duminică = personaj secundar,adjuvant
Împăratul Roșu = personaj secundar;
Craiul = personaj episodic,tatal protagonistului
Fata împăratului = personaj secundar,real
Împăratul Verde = personaj secundar,real
Ochilă, Setilă, Gerilă, Flămânzilă, Păsări-Lăţi-Lungilă = personaje
ajuvante,fantastice episodice:
- Gerilă simbolizează focul filozofal
-Flămânzilă simbolizează pământul
-Setilă simbolizează apa
-Ochilă simbolizează cunoașterea
-Păsări-Lăți-Lungilă simbolizează omul universal;
Calul, furnica, albina = personaje ajuvante, donatoare ce simbolizează patrimoniul
strămoșesc cât și calitatea spirituală pe care Craiul, la rândul său, le-a transmis
fiului său;
Verișoarele = personaje episodice,reale
Frații protagonistului = personaje episodice,reale
!!!!!!Eroul este prezentat in antiteza cu antagonistul,titlul fiind chiar numele
protagonistului,fiind cel care va face ca bine sa triumfe.

Trasaturi:

 Cifra magica 3,9: ,,avea 3 feciori”, ,,3 smicele de mar dulce”, ,,peste 9 mari,
peste 9 tari”
 Obiecte magice: o aripioara de furnica,respective regina albinelor cu ajutorul
lor eroul ca trece proba
 Motive literare:
-motivul imparatului fara urmasi:Imparatul Verde fratele craiului ii
cere ajutor,iar acesta consta in trimiterea celui mai viteaj baiat pentru a
carmui regatul dupa moartea sa
-motivul probei :craiul isi pune la incercare fii pentru a dovedii care
meriuta sa devina rege.se costumeaza in urs si ii asteapta ce feciori la
capatul podul unde isi dovedesc curajul.
-superioritate mezinului:fiul craiului impreuna cu calul navalesc
asupra ursului,in final dovedindu-se ca era insusi craiul
-motivul sfatului parintesc:craiul il sfatuieste de fecior sa se
fereascade spȃni semnificativa fiind secventa,,sa te feresti de omul rosu,iara
mai ales de cel spȃn,cat ii putea,sa n-ai de-a face cu dansii,caci sunt foarte
şugubeṭi”
-incalcarea interdictiei:feciorul incalca sfatul parintesc si accepta
tovarasia spanului semnificativa fiind secventa,,fiindca mi au iesit pana acum
inainte inca 2 spani si cu tine al treilea ,apoi mai imi vine a crede ca aiasta-i
tara spanilor si n-am incotro,mort-copt,trebuie sa te iau cu mine…”
-viclesugul raufacatorului:planul pus la cale de span pentru a afla ce
si unde merge fiului de crai reuseste,iar astfel craiul ia locul spanului ca si
slujitor si spanul ca si stapan,situalie ilustrata prin secventa,,fecior de on
viclean,ce te gasesti;tocmai de aceea ce te-ai pazit,n-ai scapat”
 - apa vie si apa moarta: fiica Imparatului Rosu si salveaza pe fiul
craiului cu apa vie si apa moarta, ,,il inconjoara de 3 ori cu 3 smicele de mar
dulce,toarna apa vie si apa moarta sa steie sange

Formule specifice basmului:

-formula initiala,,Amu cica era odata intr-o tara”

-formula mediana,,Si-nainte cu poveste ,ca de-aicea mult mai este”

Perspectiva narativa:

Se narareaza la persona a treia prin prezenta verbelor şi pronumellor la

persoana a III-a ce desemnează un narator detaşat, care priveşte totul din afară
şi expune ceea ce vede obiectiv, nefiind implicat în acţiune (narator extradiegetic).
Ex.:,,il inconjura” , ,,il stropeste”

Modurile de expunere:
-se îmbină narațiunea cu dialogul și cu descrierea, stilul direct cu stilul indirect;
-naratiunea: „ Amu cică era odată într-o țară un crai, care avea trei feciori ”;
-dialog:,,Luminate imparate,de acum cred ca mi-ti da fata ca sa va lasam in pace sis
a ne ducem in treaba noastra.”

Momentele subiectului:

Expozițiunea - sau situația inițială presupune starea de echilibru: un crai care avea
trei feciori, iar în celălalt capăt de lume, frate mai mare cu cradiul, avea doar trei
fete;
Intriga - sau tulburarea echilibrului - presupune o cauză de lipsă relevată de
scrisoarea Împăratului Verde, în care Craiul este rugat de fratele său să-i trimită
un nepot, ca să-i urmeze tronul - motivul împăratului fără urmași;
Desfășurarea acțiunii - unde protagonistul este supus unor teste și acesta reușește
să treacă proba curajului - motivul superiorității mezinului - el trece podul ajutat
de Sfânta Duminică. Spânul îi fură identitatea și îl transformă pe protagonist într-o
slugă și aici intervine triplicarea = înmulțirea probelor de la trei la nouă și prezența
în basm a numeroase cifre magice multiple de trei;
Punctul culminant - sau lichidarea înșelătoriei debutează la sfârșitul ultimei probe,
când protagonistul dezvăluie adevărata identitate a sa și încercarea Spânului de a-l
ucide pe Harap-Alb;
Deznodământul - presupune revenirea echilibrului la normal și răsplata cuvenită
eroului.