Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
280 Tutuianu Alina-Elisabeta - Rezumat
280 Tutuianu Alina-Elisabeta - Rezumat
Doctorand:
asist. univ. mat.
Alina Elisabeta Ţuţuianu
Conducător ştiinţific:
Prof. univ. dr. ing. Marin Sandu
- Bucureşti 2013 -
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
CUPRINS
Rezumat 1
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Rezumat 2
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Rețeaua de distribuție poate fi: de tip ramificat, inelar sau mixt (inelar combinat cu
ramificat) dispusǎ ȋn plan sau spațial. In practică avem o combinaţie de reţea inelară cu
ramificaţii de diferite lungimi.
2.3. Calculul hidraulic al reţelelor de distrubuţie a apei
In ipoteza curgerii permanente a apei în conductele unei reţele de distribuţie, calculul
hidraulic urmăreşte stabilirea diametrelor conductelor în funcţie de debitele cerinţei de apă şi a
presiunilor de serviciu necesare consumatorilor astfel încât presiunea disponibilă să fie cel puţin
egală cu presiunea de serviciu. Pentru debite, ipotezele de calcul ale reţelelor de distribuţie sunt
cele de dimensionare şi cele de verificare [119].
In ipoteza de dimensionare, debitul de calcul se obţine prin însumarea debitului maxim orar
al cerinţei de apă în reţea şi debitul de funcţionare pentru toate incendiile interioare simultane cu
asigurarea presiunii de serviciu necesare funcţionării hidranţilor interiori:
Qorar calc.= Qs orar max+ 3,6KpKsnQii ( m3/h ) ( 2.1.)
Presiunea de serviciu la consum curent (fără incendiu) denumită şi presiunea la
branşament Hb se poate calcula cu relaţia: Hb = Hc+ ∑hd + hc (mCA) ( 2.4.)
în care :Hc = înălţimea punctului de consum cel mai înalt faţă de nivelul terenului (străzii) (m);
∑hd = suma pierderilor de sarcină prin branşament, apometru, reţea de distribuţie
interioară, în m; în funcţie de înălţimea clădirii şi a modului de alcătuire a reţelei
interioare; hc = presiunea de funcţionare (serviciu, utilizare) a obiectului (2..3 mCA).
Pentru o rețea având un singur nod cu nivel piezometric cunoscut se poate stabili
urmǎtoarea relație ȋntre numǎrul de tronsoane T, noduri N şi inele M: T=M+N–1 (2.6)
Intr-o rețea de distribuție a apei variabilele sunt: debitul pe fiecare tronson ( qij );
diametrele tronsoanelor ( dij ); presiunile la noduri ( Hi – Hj ) sau pierderea de sarcinǎ ȋntre douǎ
noduri (hij ), unde i şi j sunt numerele nodurilor.
Dintre aceste trei seturi de variabile, douǎ sunt independente deoarece pierderea de sarcinǎ
(hij ) este legatǎ de debit printr-o relație funcționalǎ: hij = Hi - Hj = Rijqij∝ ( 2.7)
ȋn care : Rij = rezistența hidraulicǎ a tronsonului ij ; qij = debitul pe tronsonul ij ;
∝ = coeficient ce ia valori cuprinse ȋntre 1,8…2.
O rețea inelarǎ ȋn regim permanent, este echilibratǎ când sunt ȋndeplinite douǎ condiții:
N
Rezumat 4
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
3) Analiza calitǎții apei: se poate urmǎrii creşterea sau scǎderea concentrației unei substanțe
care circulǎ de-a lungul rețelei, se poate determina vârsta apei ȋn orice secțiune din rețea.
4) Intocmirea rapoartelor: sumare sau detaliate pentru ȋntreg sistemul sau pentru anumite
porțiuni selectate de cǎtre utilizator.
3.3. Programul RET & LOB & DES pentru calculul regimului permanent ȋn
rețelele complexe de conducte[18],[78]
3.3.1. Descrierea generalǎ a programului
Dezvoltat de cǎtre profesor dr. Ing. D. Cioc, ȋn cadrul Catedrei de Hidraulicǎ şi
Protecția Mediului a Universitǎții Tehnice de Construcții din Bucureşti, pachetul de programe
RET&LOB&DES cuprinde un sistem integrat de programe destinate calculului rețelelor
hidraulice. Componentele de bazǎ ale pachetului de programe sunt:
⋆ subprogramul RET destinat calculului rețelelor hidraulice ȋn regim permanent;
⋆ subprogramul LOB specific efectuǎrii calculelor hidraulice ȋn regim nepermanet;
⋆ subprogramul DES destinat reprezentǎrii grafice a rezultatelor calculelor hidraulice.
Sistemul este integrat ȋn sensul cǎ permite introducerea şi corectarea datelor primare,
realizeazǎ calcule complexe (calculul debitelor şi presiunilor ȋn rețea, se pot face optimizǎri ȋn
regim de rețea nouǎ – proiectare, calculeazǎ indicatorii de siguranțǎ ai rețelei).
3.3.4. Probleme şi metode de optimizare
Programul RET poate rezolva diferite probleme privind optimizarea proiectǎrii şi
exploatǎrii rețelelor de conducte. Principalele tipuri de optimizare care pot fi efectuate sunt:
- dimensionarea optimă a diametrelor conductelor unei rețele noi;
- optimizarea exploatǎrii unei rețele existente stabilind configurații optimale de
exploatare pentru diferite debite, respectiv, solicitǎri ale rețelei;
- reabilitarea unei rețele existente: extinderi, adaptǎri, configurații de exploatare,
optimizarea conductelor numai prin mǎrirea diametrelor acelor conducte fixate de cǎtre utilizator
şi optimizarea pompǎrii ;
- calculul indicatorilor de siguranțǎ şi calitate care furnizeazǎ elemente pentru aprecierea
siguranței şi calitǎții distribuției precum şi pentru continuarea optimizǎrii ȋn sensul sporirii
siguranței şi calitǎții ȋn exploatare ;
- evoluția rețelei pe o duratǎ limitatǎ, fracționatǎ ȋn intervale DSEC, stabilind la sfârşitul
fiecǎrui interval cota suprafeței apei ȋn rezervoare (inclusiv cele de aspirație). La fiecare interval
se optimizeazǎ pomparea, dacǎ existǎ.
3.4. Programul PICCOLO : principalele caracteristici
PICCOLO este un pachet sofware, ce permite simularea regimurilor de funcționare a
rețelelor de distribuție a apei. Programul conține un instrument de operare ce faciliteazǎ
construirea modelului: importǎ date, alocare automatǎ a debitelor, etc. Calculele se realizeazǎ ȋn
regim permanent sau ȋn regim dinamic. Principalele caracteristici funcționale sunt:
o Modelarea tuturor elementelor hidraulice ȋntâlnite ȋntr-o rețea: pompe cu turație fixǎ sau
variabilǎ, vane de reglare a debitului sau presiunii, clapete de reținere, diafragme, surse,
eventuale pierderi de sarcinǎ definite de operator;
o Modulul comportǎ descrierea unei rețele de pânǎ la 65.000 de noduri şi bare, 9.000 de
vane, 500 de pompe şi rezervoare;
o Modelarea completǎ a rezervoarelor: nod de amplasare, cota de comandǎ, clapet antiretur,
secțiune oarecare, cu nivel liber sau sub presiune;
o Ajustarea automatǎ a consumurilor pentru nodurile fǎrǎ presiune (stigerea incendiilor,
simularea avariilor, studii de securitate);
Rezumat 6
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
o Datele ȋn regim dinamic pot fi definite ȋn timp (orar) sau de o manierǎ asincronǎ sub
formǎ de curbe date/valoare. Numǎrul maxim de paşi de timp este de 500 la 750;
o Controlul pompelor şi vanelor funcție de nivelul din rezervor sau presiunea ȋn nodul
amonte sau aval, cu o dispoziție variabilǎ ȋn timp.
3.5. Programul KYPIPE : principalele caracteristici
Programul Kypipe, dezvoltat pentru calculul curgerilor ȋn regim permanent ȋn rețelele
de conducte sub presiune a fost creat astfel ȋncât sǎ poatǎ fi aplicat pentru rețelele cu o
configurație complexǎ a sistemului de conducte şi având ȋn componență diferite dispozitive cum
ar fi: pompe, vane (atât vane de control cât şi vane de reglare), clapete de reținere, orice element
component ce produce o pierdere de sarcinǎ semnificativǎ (cum ar fi coturi, orificii, etc.),
debitmetre şi rezervoare de stocare.
3.5.6. Pregǎtirea datelor
Principalele module ale pachetului de programe:
KYCAD : acest modul CAD permite reprezentarea graficǎ a rețelei şi introducerea
datelor de bazǎ utilizând mouse-ul. Modulul va numerota automat nodurile şi tronsoanele, va
calcula lungimile şi va organiza datele, simplificând munca depusǎ pentru introducerea datelor.
KYDATA : acest modul este bazat pe ferestre şi poate manevra şi edita toate datele
referitoare la rețea. De asemenea, acest modul poate realiza introducerea tuturor datelor.
KY-AIMS : acest modul (Advanced Input Module) este utilizat pentru a accesa datele
despre rețea (ȋn formǎ brutǎ) şi a le introduce ȋn fişierul datelor.
3.6. Concluzii privind utilizarea pachetelor de programe de calcul
Fiecare dintre programele analizate prezintǎ o serie de caracteristici specifice care pot fi
utile ȋn funcție de scopul propus.
Cel mai complex şi complet pachet de programe dintre cele luate ȋn discuție este
programul RET, conceput ȋn cadrul „Catedrei de Hidraulicǎ şi Protecția Mediului” de cǎtre prof.
univ. dr. ing. Dumitru Cioc. Acest program de calcul cu un grad de generalitate şi precizie sporit,
prezintǎ o caracteristicǎ unicǎ ȋn comparație cu celelalte programe prezentate, şi anume
posibilitatea de a realiza optimizarea diametrelor standard pentru conductele rețelelor. O altǎ
caracteristicǎ ȋntâlnitǎ la programul RET o reprezintǎ separarea rețelelor şi modul lor de
interconectare. Aceastǎ caracteristicǎ este deosebit de utilǎ studiilor de reabilitare a rețelelor
vechi de distribuție a apei.
Programele prezentate au multe puncte comune, ele fiind practic destinate aceluiaşi scop, şi
anume ȋntocmirea unor modele numerice pentru rețele de alimentare cu apǎ cu scopul de a realiza
atât calcule de dimensionare şi verificare a rețelei, cât şi simularea a diverse scenarii de
exploatare ȋn funcție de variația ȋn timp a consumurilor de apǎ din rețea.
3.7. Studiu de caz: Dimensionare rețea de alimentare cu apǎ a unui cartier
rezidential, realizatǎ cu programele RET şi EPANET.
Exemplul se referǎ la dimensionarea unei rețele de distribuție a apei situatǎ ȋntr-un cartier
rezidențial cu ansambluri de locuit cu p+8 şi p+10. Rețeaua a fost dimensionatǎ pentru un debit
de 70,6 l/s ca fiind debitul orar maxim. In rețea trebuie asiguratǎ o presiune constantǎ de 4 bari.
Rețeaua este inelarǎ cu 45 de noduri şi 64 de artere, lungimea totalǎ a conductelor fiind 8770 m .
Schema rețelei prezentatǎ ȋn figura 3.2. este realizatǎ cu subprogramul DESGEN al
pachetului de programe RET & LOB & DES.
Rezumat 7
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Figura 3.2. Schema rețelei de distribuție realizatǎ cu subprogramul DESGEN al programului RET
1.60 44
1.40 43
1.20 42
1.00 presiuni in noduri
presiune
0.80 cu RET 40
presiuni in noduri
0.60 viteze pe artere calculate 39 calculate cu EPANET
0.40 cu EPANET
38
0.20 37
0.00 36
-0.20 0 20 40 60 80 0 10 20 30 40 50
artera nod
In grafice se observǎ că apar unele diferențe la valorile vitezelor calculate cu cele douǎ
programe. Aceste diferențe apar datoritǎ faptului cǎ cele douǎ programe folosesc formule diferite
pentru calculul rugozitǎții şi al coeficienților λ ai pierderilor de sarcinǎ.
Astfel, programul RET calculeazǎ coeficientul λ cu formula Colebrook – White ȋn
k VD
funcție de rugozitatea relativǎ şi numǎrul Reynolds Re D .
D
64
Dacǎ ReD < 2300 este aplicatǎ formula pentru regim laminar : .
Re D
Dacǎ ReD > 2300, mişcarea este turbulentǎ se aplicatǎ formula: 1 2 lg 2.51 k ,
Re D 3.71 D
unde: D = diametrul conductei; k = rugozitatea; λ = coeficientul Darcy al pierderilor de sarcinǎ.
Rezumat 8
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Rezumat 9
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Rezumat 10
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
5.1.2. VARIANTA 2 :
Deoarece ȋn practicǎ, coeficientul global de difuzie are o valoare aproximativǎ:
2u
D 10 5 (m2/s ), este de aşteptat ca şi contribuția termenului D 2 sǎ fie nesemnificativǎ. In
x
aceste condiții, putem neglija termenul, ajungând la o ecuație de transport :
u u
t v x ku 0
cu v>0, v=constant si k>0 , k=constant. (5.6.)
u (0, t ) dat u 0 ( x)
u ( x,0) dat (t )
1
u 0 ( x tv) e kt , daca x tv 0
Soluția exactǎ a problemei (5.6.) , este : u ( x, t ) x .
1 (t ) e kx / v , daca x tv 0
v
5.1.3. VARIANTA 3:
O altǎ variantǎ este datǎ de ȋncercarea ȋn care separǎm pe intervalul (t,t+dt) procesul de
transport de cel de difuzie. Astfel considerǎm cǎ are loc inițial un proces de transport care este
unic determinat de concentrația u la momentul t şi de concentrația la intrare 1 t . Acest proces
este continuat de un proces de difuzie care nu schimbǎ concentrațiile la capete. Se ȋncearcǎ
rezolvarea pe intervalul ( t , t +𝛼 ∙ t ) .
In prima etapǎ rezolvǎm ecuația:
u u
t V x k V 0, x [0, L], t [t j 1 , t j 1 ]
u ( x, t j 1 ) cunoscut (5.26.)
u (0, t ) 1 (t )
unde u(x,tj-1) este cunoscut de la calculul anterior ( la j=2 avem u( x, t1 ) u0 ( x) ). Soluția acestei
probleme este datǎ ȋn varianta 2. Fie ũ(x,t) soluția acestei probleme.
In etapa a doua rezolvǎm ecuația de dispersie:
u 2u
t D 2 0, x [0, L], t [t j 1 , t j ]
x
~
u ( x, t j 1 ) u ( x, t j )
, (5.27.)
~
u (0, t ) u (0, t )
~
u ( L, t ) u ( L, t )
Rezumat 11
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
unde ũ(x,t) este soluția din etapa anterioarǎ. Valoarea rezultatǎ din (5.27.), u( x, t ) este pentru
t = tj rezultatul celor douǎ procese (convecţie + difuzie).
~
u 1
j
u (0, )
Avem j j j ~
(5.30.)
D 2 ui 1 (1 2 D 2 )ui D 2 ui 1 u ( xi , )
h h
~
h
u n u ( L, )
j
pt i=2,3,..., n-1 .
Aceastǎ ultimǎ soluție prezentatǎ este şi soluția folositǎ ȋn cadrul programului de calcul al
variaţiei concentrației de clor ȋntr-o rețea de distribuție a apei, realizat ȋn Scilab, descris în
continuare.
numǎrul de noduri ale rețelei şi cu un numǎr de linii egal cu numǎrul de paşi de timp folosiți
pentru calculul acestor concentrații. Ca rezultat se poate cere scrierea acestei matrice ȋntr-un
document text, astfel putându-se vizualiza toate concentrațiile calculate de cǎtre acest program la
fiecare pas de timp.
In cadrul programului se pot modifica urmǎtorii parametrii folosiți:
● timpul : se pot realiza simulǎri pe diferite perioade de timp, acesta este dat ȋn secunde ;
● pasul de timp : se poate alege pasul de timp cu care programul să efectueze calculele;
● factorul de diminuare al concentrației : acest factor se alege ȋn funcție de particularitǎțile
fiecǎrei rețele, de vechimea acesteia, de materialul din care sunt fabricate conductele din
exploatare;
● coeficientul de difuzie : aceastǎ constantǎ a fost modificatǎ pentru calarea programului şi
astfel s-a obținut pentru rețeaua datǎ valoarea: D = 1,36 ∙ 10-5.
● numǎrul de diviziuni : ȋn timpul procesului de calcul, programul ȋmparte fiecare tronson ȋntr-
un numǎr egal de diviziuni.
Legea de scǎdere a concentrației de clor rezidual ȋn timp şi spațiu s-a presupus a fi o lege de
variație exponențialǎ, de tipul [19] : Ct0 t Ct0 e kt , (5.31.)
din tuburi de oțel. Lungimea totalǎ ȋnsumatǎ a conductelor rețelei depǎşeşte 13000m, iar
diametrele variazǎ de la 80mm la 600mm.
Figura 6.3. Harta rețelei la ora 03:00am cu zonele de egalǎ concentrație a clorului
Rezumat 14
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
In aceste hǎrți s-au expus zonele de egalǎ concentrație a clorului rezidual. S-au folosit
diferite culori ale valorilor concentrațiilor, pentru cele douǎ programe (culori evidențiate ȋn
legendǎ), cu observația că peste culorile concentrațiilor din Epanet s-au suprapus culorile
concentrațiilor calculate cu programul realizat ȋn Scilab, iar pentru valorile acestea cuprinse ȋntre
30-50mg/l nu s-a mai suprapus nici o culoare rǎmânând valorile din Epanet, evitând astfel o
supraȋncǎrcare a hǎrților.
Figura 6.4. Harta rețelei la ora 08:00am cu zonele de egalǎ concentrație a clorului
Figura 6.5. Harta rețelei la ora 19:00 cu zonele de egalǎ concentrație a clorului
Se observǎ din aceste hǎrți cǎ ȋn unele zone se delimiteazǎ mai bine punctele cu
concentrație sub 0,10mg/l, aceasta fiind o valoare sub care nu se mai pǎstreazǎ limita de siguranțǎ
Rezumat 15
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
ȋn ceea ce priveşte calitatea apei. In harta de la ora 03:00am ( fig. 6.3.) se observǎ cǎ sunt reduse
zonele ȋn care concentrația clorului nu atinge valoarea de 0,1mg/l pentru asigurarea unei calitǎți
conforme a apei distribuite ȋn rețea. La ora 08:00am ( fig. 6.4.) se evidențiazǎ câteva zone pentru
care concentrația clorului rǎmâne sub valoarea de 0,1mg/l. La ora 19:00 (fig. 6.5.) se observǎ o
bunǎ concordanțǎ ȋntre rezultatele obținute cu cele douǎ programe şi zonele de "risc", cu
concentrații sub valoarea de 0,10mg/l, neregǎsindu-se pe hartǎ.
In graficele prezentate ȋn figura 6.6. şi figura 6.7. sunt evidențiate concentrațiile calculate
cu cele douǎ programe, Epanet şi programul creat ȋn Scilab, pentru noduri reprezentative din
centrul, repectiv de la periferia rețelei la ora de consum mediu, ora 08:00am. Se observǎ
concentrații apropiate ca valoare atât pentru nodurile aflate ȋn centrul rețelei cât şi pentru cele de
la periferia acesteia, pentru cele din urmǎ, valorile fiind apropiate de valoarea minimǎ admisibilǎ
de 0,10mg/l pentru asigurarea unei calitǎți conforme a apei ȋn rețea.
Rezumat 16
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Rezumat 17
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Pentru a stabili ce instrumente matematice putem aplica s-a studiat, pentru început, repartiţia
acestor parametrii, figurile 7.1-7.3. Histogramele prezentate au fost realizate cu ajutorul
programul SPSS, pentru a determina dacǎ variabilele au o distribuție normalǎ cu ajutorul
repartiției dupǎ curba lui Gauss si se observǎ cǎ datele nu sunt distribuite normal deci nu se poate
folosi regresia liniarǎ şi trebuie utilizatǎ regresia logisticǎ. Regresia logistică modelează relaţia
dintre o mulţime de variabile independente şi o variabilă dependentă (ȋn cazul nostru calitatea
apei – % probe neconforme).
Rezumat 18
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Se constată că între VM şi PN corelaţia (0,385) este de nivel mai mare decât corelația dintre
MD şi PN (0,064), ceea ce înseamnă ca vechimea materialelor mai mare ca 30 de ani influenţează
mai mult calitatea apei decât structura deficitară a sistemului de distribuţie.
Odatǎ calculate aceste corelații se trece la urmǎtorul pas al algoritmului, şi anume scrierea
ecuației de regresie logisticǎ, care se obține din ecuația (7.11.), ȋnlocuind coeficienții cu cei
calculați cu ajutorul programului SPSS şi prezentați ȋn tabelul 7.4.
Tabel 7.4. Variabilele din ecuaţia de regresie logistică
Utilizând coeficienţii din tabelul 7.4, coloana coeficienților B, s-a obţinut următoarea ecuaţie
de regresie logistică: ln( ODDS _ quality ) 5,605 0,0208 * ( MD ) 0,105 * ( VM ) (7.14.)
ODDS_quality s-a notat raportul şanselor dintre calitatea apei conformǎ şi calitatea apei
neconformǎ.
Rezumat 19
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Astfel, dacă într-o reţea de distribuţie a apei se cunosc procentele referitoare la materialul
deficitar, respectiv procentele referitoare la vechimea materialelor din care este construită reţeaua
(mai mare de 30 ani) se poate afla folosind modelul descris, probabilitatea ca apa sǎ aibă o
calitate conformă cu standardele în vigoare.
In tabelul următor sunt prezentate calculele realizate cu ajutorul programului SPSS pentru
determinarea probabilității de a avea o calitate a apei conformă cu normele în vigoare, cunoscând
vârsta materialelor constituente ale rețelei și materialele deficitare din rețea pentru câteva dintre
datele prezentate în tabelul 7.2.
Tabel 7.5. Calculul probabilitǎții calitǎții apei
Probabilitatea de a avea
Material Raportul şanselor
Vechime > 30 ani calitatea apei conformǎ
deficitar calculat cu modelul
Nr. [%] cu normele cerute de
[%] regresiei logaritmice
crt. Oraș lege [%]
0 1 2 3 4 5
1. Constanța 70,43 71,4 0,652427 39
2. Dej 36,43 13,9 134,72 99,2
3. Salonta 45,5 47,33 4,863 82,9
4. Brăila 44,4 50 3,591 78,2
5. Cluj Napoca 30 2 411,2 99,76
6. Timișoara 67,6 63,3 0,621 59
7. Craiova 68 73 0,524 34,4
8. Oradea 28,5 27,5 27,39 96,48
In tabel se pun ȋn evidențǎ:
- probabilitatea de a avea calitatea apei conformǎ pentru situația ȋn care materialul
deficitar (MD) este de 70,4% ȋn rețea şi vechimea materialelor (VM) peste 30 de ani este 71,4%,
iar această calitate a rezultat a fi de 39%;
- probabilitatea creşte la 99,2% ȋn situația ȋn care MD reprezintǎ 36,4% şi VM peste 30 de
ani scade la 13,9%.
Un ultim pas al algoritmului este efectuarea de teste pentru a urmǎrii dacǎ valorile pe care
2
le genereazǎ modelul sunt conforme cu datele reale. Coeficientul lui Cox şi Snell pseudo R a
rezultat 0,975 (tabel 7.6.) indicând o corespondenţă bună între model şi datele reale. Cu cât
valorile acestor coeficienți sunt mai aproape de 1, predicția devine mai exactǎ.
Tabel 7.6. Coeficienți Pseudo R2
Coeficientul Cox and Snell 0,975
Performanţa metodei propuse este evidenţiată utilizând datele corespunzatoare unor reţele
de distribuţie a apei din judeţul Ialomiţa (tabelul 7.7.). Dupǎ cum se observǎ din datele obținute,
modelul a fost validat pe o rețea din altǎ zonǎ decât cele folosite ȋn studiul inițial, deci date noi,
pe care nu le-am utilizat ȋn analiza precedentǎ. Prin comparația ultimelor douǎ coloane ale
tabelului 7.7. se observǎ validarea modelului, ȋntre aceste valori existând practic diferențe foarte
mici sau chiar deloc.
Rezumat 20
Teza de doctorat
Program de calcul pentru monitorizarea calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
Tabel 7.7. Validarea modelului utilizând date din rețeaua de distribuție a apei din județul Ialomița[108]
Probabilitatea de a avea calitatea apei
Material
conformǎ cu normele cerute de lege [%]
Nr. km deficitar Vechime >
Oraș
crt. rețea (OL+Azbo) 30 ani [%]
[%] Calculată
Măsurată
1. Slobozia 74,4 60,2 64,23 53 53,48
Slobozia
2.
Noua
14,25 0 0 100 100
3. Bora 13,5 0 0 100 100
In acest tabel ultima coloanǎ reprezintǎ datele reale măsurate, iar ȋn penultima coloanǎ sunt
valorile calculate cu modelul prezentat anterior. Astfel, folosind modelul matematic prezentat şi
rezultatele coeficienților ecuației de regresie logisticǎ ( 7.14.), s-a recalculat raportul şanselor,
care ȋn cazul municipiului Slobozia a fost: ODDS_quality= exp(0.1129)=1.11956, de unde
rezultǎ P probabilitatea de a avea calitatea apei conformǎ cu standardele cerute de lege: P=53%
( penultima coloanǎ a tabelului 7.7.), valoare aproximativ egală cu cea măsurată.
7.4. Concluzii
Modelul realizat se poate aplica reţelelor de distribuţie din Romania, modelul respectă
reglementările prevăzute de legislaţia naţională şi internaţională din domeniu şi a fost verificat,
cu rezultate bune, în trei zone ale rețelei de distribuție a apei din municipiul Slobozia.
Folosind algoritmul de calcul prezentat anterior pentru construirea modelului de predicţie a
calităţii apei pentru reţelele de distribuţie, se pot realiza şi alte modele de evaluare a calităţii apei
pe baza unor variabile cunoscute sau determinate: numǎr de avarii, numǎr de branşamente, numǎr
de intervenții. Modelele matematice, având capacitatea de a descrie cu acurateţe corelaţiile dintre
deficienţele echipamentelor folosite, vârsta materialelor şi a reţelei şi probele neconforme de
calitate apă, sunt aplicații valide pentru analiza şi interpretarea datelor experimentale referitoare
la calitatea apei din reţelele de distribuţie a apei.
prezentate prin comparație ȋntre cele douǎ programe sub formǎ de grafice ( figura 3.2., figura 3.3.
şi figura 3.4.), precum şi sub formǎ de tabele (tabelul 3.1., 3.2.).
Modelarea matematicǎ a calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție se prezintǎ ȋn Capitolul 4.
Modelarea calitǎții apei stabileşte modul ȋn care concentrația unei substanțe dizolvate
variazǎ ȋn timp de-a lungul rețelei, sub un set cunoscut de condiții hidraulice şi caracteristici de
alimentare din sursǎ. Ecuațiile fundamentale se bazeazǎ pe principiile conservǎrii masei
combinate cu cinetica de reacție.
Sunt analizate: transportul advectiv ȋn conducte (ec. 4.8); amestecul ȋn nodurile rețelei (ec.
4.9); amestecul ȋn rezervoarele de ȋnmagazinare ( ec. 4.10); reacțiile ȋn masa fluidului / la pereții
conductelor. Se prezintǎ ecuația (4.14) care indicǎ variația concentrației unui constituent, C, ȋn
funcție de coeficienții globali de difuzie, componentele vitezei apei, procesele de transformare şi
aportul/consumul de constituent. In subcapitolul 4.5. se analizeazǎ programele pentru modelarea
calitǎții apei: Epanet şi Qualnet.
In capitolul 5 se prezintǎ un program de calcul pentru determinarea variației concentrației
de clor ȋn rețelele de distribuție realizat folosind limbajul de programare Scilab.
Sunt prezentate:
- modelul matematic pe baza ecuației de transport şi difuzie;
- soluția folositǎ ȋn cadrul programului de calcul (5.30),(5.31);
- descrierea generalǎ a programului;
- asemǎnǎrile şi deosebirile cu alte programe de simulare a variației concentrației de clor.
Un studiu de caz se prezintǎ ȋn Capitolul 6; se analizeazǎ rețeaua de distribuție care
deserveşte 18640 de locuitori, cu o lungime totalǎ de 13,65 km ȋn douǎ variante: utilizând
programul Epanet şi programul elaborat ȋn Scilab; rezultatele sunt prezentate ȋn tabelele 6.2,
6.3,6.4 şi ȋn figurile 6.3,6.4,6.5,6.6,6.7. Concluziile studiului de caz pun ȋn evidențǎ nodurile ȋn
care nu se realizeazǎ concentrația minimǎ de Cl2 ; diferențele ȋntre rezultatele obținute cu
programul Epanet şi programul elaborat ȋn Scilab sunt foarte apropiate, diferențele nu diferǎ mai
mult de 15% pentru nodurile periferice ale rețelei.
Capitolul 7 al lucrǎrii cuprinde analiza statisticǎ a calitǎții apei ȋn rețelele de distribuție
prin metoda regresiei logistice; s-a elaborat un model matematic pe baza cǎruia a fost realizat un
studiu de caz pentru o rețea care deserveşte 50.000 de locuitori. In acest studiu s-au considerat
variabilele independente : MD ( material deficitar) şi VM (vechimea materialelor) şi o variabilǎ
dependentǎ PN (proba neconformǎ) care indicǎ global calitatea apei ȋn rețeaua de distribuție.
Modelul realizat având capacitatea de a descrie corelațiile dintre procentele de materiale
deficitare ( oțel, azbociment), vechimea materialelor şi alți parametrii care influențeazǎ calitatea
apei ȋn rețelele de distribuție, poate realiza o predicție bunǎ privind confirmarea calitǎții apei
distribuite.
9. Bibliografie selectivă
[8] Bârsan Em., Ignat C., Aspecte privind calculul rețelelor de distribuție a apei folosind analiza
inelarǎ, Hidrotehnica, vol. 36, nr. 8 – 8/1991.
[18] Cioc D., Anton A., Reţele Hidraulice. Calcul, optimizare, siguranţă, Editura Orizonturi
Universitare, Timişoara,2001.
[33] Camelia Gavrilă, Ion Gruia, Metode și coduri de simulare în fizică, Ed. Universității
din București, ISBN: 978-606-16-0266-7, 2013.
[36] Camelia Gavrilă, Alina Elisabeta Sandu, Elena Burchiu, Analysis of the Water Quality in
the Water Distribution System, Based on Logistic Regression, IRECHE Journal, July
2013 (Vol. 5 N. 4), ISSN: 2035-1755
[60] T. Le Chap, 2003. Introductory Biostatistics, New York: Wiley.
[82] Paltineanu G., Petrehus V., Matei P., Groza G.: Rezolvarea numerică a problemelor la
limită pentru ecuaţii diferenţiale de tip eliptic , 2009, Bucuresti, ISBN 978-973-100-076-3.
[93] J. L. Rodgers and W. A. Nicewander, Thirteen ways to look at the correlation coefficient.
The American Statistician, 42(1):59–66, February 1988.
[94] Sandu M., G. Racovițeanu - Manual pentru inspecția sanitarǎ şi monitorizarea calitǎții apei
ȋn sistemele de alimentare cu apǎ,Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.
[108] UTCB, Catedra de Hidraulicǎ şi Protecția Mediului, Evaluarea riscurilor posibile de
modificare a calitǎții apei la sursǎ, stație de tratare şi rețea de distribuție – municipiul
Slobozia. Plan de mǎsuri pentru controlul riscurilor identificate , 2011
[119] Proiect normativ proiectare sisteme AA-CT. UTCB 431/2009.
Rezumat 23