CURS 5

Principii de organizare și funcționare a

unităților școlare.
Cultura organizațională a școlii
Cuprins
1. Ce este o organizație?

Principii de organizare și funcționare a unităților

școlare

2. Cultura școlii
► APLICAȚII: Instrumente de evaluare a culturii
școlii
CHESTIONAR Kuczmarski, T.D. (1995)
CHESTIONAR R. Harrison (1987)

3. Alte instrumente: analiza SWOT; PESTE, Os

de pește

REFLECȚII
1. Ce este o organizație?
„Organizația este un sistem de activităţi structurate în jurul unor obiective
explicit formulate, care antrenează un număr mare de indivizi ce deţin
statute şi roluri bine delimitate în cadrul unei structuri diferenţiate, cu
funcţii de conducere şi coordonare a activităţilor” (E. Păun, 1999)

► Structura - relații și interacțiuni, mărime, specializare, grad de

complexitate, formalizare.
► Comportament organizațional - cultură, climat, scopuri
► Control organizațional - marcat de niveluri de autoritate
► Schimbarea organizaționala - gradul de flexibilitate, capacitatea de inovare
► Dezvoltarea organizațională- realizată prin proiecte și strategii de
intervenție
Principii de organizare și funcționare a unităților școlare

➢ Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează pe baza principiilor

stabilite în conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.

➢ Conducerile unităţilor de învăţământ îşi fundamentează deciziile pe dialog şi

consultare, promovând participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul
la opinie al elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-
o comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

➢ Unităţile de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de orice

ingerinţe politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi
funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă de
activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială, care
pun în pericol sănătatea, integritatea fizică sau psihică a copiilor/elevilor sau a
personalului din unitate.
Cf. Capitolul II Principii de organizare și finalităţile învăţământului preuniversitar
https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Legislatie/2020/ROFUIP%202020%20-
%20anexa%20ordin%20nr.%205.447_2020.pdf
 Școala între organizație parțial birocratică
► Teoria organizațiilor birocratice -
organizațiilor construite pe sisteme de
reguli - caracterul impersonal (Weber M., ➢ climatul, etosul profesional
The Theory of Social and Economic ➢ profesorul este un actor al instituţiei
Organization, Oxford, 1949)
➢ directorul şcolii nu este un profesionist
al managementului, ci profesor
► principiul competenței – sursă pentru
autoritate
► principiul ierarhiei - structura pe verticală
► documentele scrise, ca modalități de ➢ Cultura organizațională încurajează
realizare a comunicării existența și manifestarea subculturilor:
► pregătire profesională solidă - specialiști ➢ cultura managerială
cu un înalt nivel de competență ➢ cultura cadrelor didactice
► cultura diversificată prin asimilarea culturii
elevilor ➢ cultura elevilor
► separarea radicală a activității
profesionale de viața personală
 2. Cultura școlii
► Ansamblu integrat de valori, credințe, norme și comportamente sociale ale indivizilor și
ale grupurilor, ca sistem de consensuri culturale (moduri de a gândi și a fi) pe care se
articulează o diversitate de manifestări particulare (Păun, 1999).
► Simbolurile, ceremoniile și miturile care exprimă valorile și credințele de bază ale unei
organizații și membrilor săi (W. Ouchi);
► Convingerile împărtășite de managerii unei organizații ( J. Lorsch);

► Model al convingerilor și expectațiilor împărtășite de membrii unei organizații, normele

care descriu comportamentul acestora ( H. Schwartz, S. Davies);
► Nivelurile cele mai profunde ale ideilor de bază și ale convingerilor adoptate de membrii
organizațiilor ( E. Schein ).

► ,,Modelul de premise de bază pe care un anumit grup le-a inventat, le-a descoperit sau le-
a elaborat în încercarea de a-și rezolva problemele de adaptare externă și adaptare
internă, model ce a funcționat suficient de bine pentru a putea fi considerat valabil și deci
transmis noilor membrii ca fiind modalitatea corectă de a percepe, a gândi și a simți în
ceea ce privește aceste probleme.”( Schein, 1984)
 Philip Selznik:
în spatele regulior tehnice ale organizațiilor se află UN SET DE VALORI

► Controlul ► APLICAȚIE CHESTIONAR Kuczmarski, T.D. (1995). Creating

► Consensul an innovative mind-set. Management Review, 85(11).

► Coeziunea
► Eficienţa
► Stratificarea
► Participarea
► Schimbarea
► Conformismul
► Autonomia
► Flexibilitatea
► Omogenitatea
► Stabilitatea
 Cultura organizațională: tipologie

Ch. Handy (1976) R. Harrison (1987):

► Cultura centrată pe putere (tip pânza ► Cultura orientată spre putere -
de păianjen)- specifică organizațiilor organizația este condusă de un lider
mici cu un climat competitiv cu un puternic
lider orientat spre putere
► Cultura orientată spre rol- puterea se
► Cultura centrată pe rol ( tip templu exercită prin reguli bine stabilite
grecesc) specifică organizațiilor
► Cultura orientată spre performanță -
birocratice cu o ierarhie bine stabilită
apreciază inovația și elaborarea unor
► Cultura centrată pe sarcini (tip rețea) produse revoluționare
este specifică organizațiilor care-și
► Cultura orientată spre oameni – se
bazează activitatea pe dezvoltarea
caracterizează printr-o puternică
personală, pe munca în echipă
orientare spre individ.
► Cultura individului (tip roi) se
concentrează pe personalitatea
individuală
 MODELUL LUI GEERT HOFSTEDE

➢ Distanţa faţă de putere – identifică modul optim de implementare a deciziilor

➢ Individualismul/colectivismul – identifică alegerea căilor optime de abordare a

reformei cu diferite grupuri de interes

➢ Masculinitate/ feminitate – oferă indicii pentru calibrarea rolurilor diferiţilor agenţi

ai reformei atunci când abordează diferitele grupuri de interes

➢ Gradul de evitare a incertitudinii – esenţial în stabilirea ritmului de schimbare

➢ Orientarea pe termen lung/ scurt – caracteristică fundamentală a managementului

strategic
ELEMENTE SPECIFICE CULTURII ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE
 ÎNCERCAȚI SĂ PRIVIȚI CULTURA UNEI ORGANIZATII CA PE
UN AISBERG

• Ceea ce vedeti la suprafata (simboluri, sloganuri, ritualuri, ceremonii,

”mituri” și ”eroi”, modele comportamentale, ”jargonul”) este clădit pe o
realitate mult mai profundă: elementele vizibile ale culturii se pot baza pe
o serie de valori, concepții, norme, credinţe conducătoare, reprezentări,
înţelesuri, modele de gândire (inclusiv profesionale), ideologii și intuiții
ascunse – puse sau nu în discuție, susținute sau nu în mod conștient.

• !!! Ca manager vă dați seama că este imposibil de schimbat ceea ce se

găsește la suprafață, fără a schimba și partea ascunsă, invizibilă!!!
 Analiza SWOT
► 1.„Ce știm să facem?” („Care sunt
punctele tari și punctele slabe?”)

► 2.„Ce vrem să facem?” („Care sunt

valorile organizaționale și
individuale?”)

► 3.„Ce am putea să facem?” („Care

sunt oportunitățile și amenințările
externe?”)

• construiește pe Punctele Tari,

► 4.„Ce așteaptă ceilalți de la noi să • elimină Punctele Slabe,
facem?” („Care sunt așteptările • exploatează Oportunitățile,
actorilor organizaționali?”) • îndepărtează Amenințările
 Analiza PESTE
● 1. Politicul ● Strategia pe termen lung în domeniul educaţiei este trasată de LEN nr.1/2011 și orientează toate
opțiunile stategice ale școlii. Totusi, politicile educaționale sunt dificil de implementat în
comunitățile cu resurse reduse. Instituțiile locale (Primăria și Consiliul local) își asumă un rol
specific în organizarea și funcționarea școlii.
● 2. Economicul ● Dezvoltarea economică a zonei cunoaște mari dificultăți. Bugetul Consiliului local este nerealist,
nu acoperă nevoile reale ale școlii. Statutul socio-economic este considerat ca fiind unul mediu,
dar susținerea anumitor elevi pentru participarea la școală este un o provocare pentru multe
familii din comunitate.
● 3. Socialul ● Din punct de vedere demografic, populația școlară este în creștere.
Se resimte lipsa participării de către tineri la viața economică a comunității. Cultura socială a
comunității reflectă mentalul interetnic. Rata șomajului este situată peste media reginii. Percepția
socială a tinerilor privind nivelul de trai este una negativă.
● Se constată o creștere a frecvenței de utilizare a device-urilor electronice în rândul populației
tinere (lapotopuri, smartphone-uri, tablete). Localitatea dispune de rețea de Internet, de telefonie
● 4. Tehnologicul mobilă și televiziune prin cablu. În cadrul școlii funcționează Centrul de Testare Acreditat al
permisului european ECDL, cel mai popular standard de certificare internațională a abilităților de
utilizare a computerului.
● 5. Ecologicul ● La nivelul municipiului exisă preocupări legate de conservarea caracterului rustic și tradițional al
localității. Zona în care este situată școala are un potențial turistic deosebit, aflată în proximitatea
orașului Brașov. Scopurile ecologice fac parte din strategiile de dezvoltare nu doar a zonei, ci și a
școlii. Zona nu este una poluată, dar există dificultăți de colectare selectivă a deșeurilor, problemă
generalizată la nivel național.
Să predăm ca în
Finlanda.33 de strategii
simple pentru cursuri pline
de buna-dispozitie. T.
Walker, 2018, Ed. Trei
Arborele școlii eficiente- Exemplu

► conducere profesională
► viziune și scopuri comune
► un mediu de învățare ordonat
► concentrare pe predare-învățare
► expectații mari
► întărire pozitivă
► monitorizarea progresului
► drepturile și responsabilitățile elevilor
► predarea axată pe obiective,
► parteneriat școală-familie-comunitate
REFLECȚII

1. Micro-cercetare:
Analiza culturii organizaționale a școlii din perspectiva aspectelor esențiale :
structură, climat și comportament organizațional.

2. Vizualizați secvența video si emiteți 7 idei esențiale:

https://www.youtube.com/watch?v=Oz9f6OwVSfw&t=620s&fbclid=IwAR3P79
8Mc7d1e0DcpyUlnz_R7VZp5h_e3a0W9VG1fDE56xSH6SYSGPWFc0w

4. Comentați observația conform căreia cultura școlii este ca un „aisberg”,

având o parte vizibilă și o parte ascunsă.