LEGISLAȚIE ȘI DEONTOLOGIE ÎN

ÎNVĂȚĂMÂNT
CURS 4
Conf. univ. dr. Nicoleta DUȚĂ
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Departamentul de Formare a Profesorilor, UB
 Legislație

LEGISLÁȚIE, legislații, s. f. (Sursa: DEX, 2009)

1. Totalitatea legilor unei țări sau ale unui
domeniu juridic.

Din fr. législation, lat. legislatio

 Delimitări conceptuale
• Legea în sens larg reprezintă toate actele normative a căror respectare
este asigurată prin forţa de constrângere a statului.

• Legea în sens restrâns reprezintă actele normative emise de

Autoritatea legislativă din stat (Parlamentul).

• Norma juridică reprezintă o regulă de conduită generală, impersonală,

obligatorie, edictată de organele competente ale statului având ca scop
asigurarea ordinii sociale, ce poate fi impusă, la nevoie prin forţa de
constrângere a statului.
 Delimitări conceptuale
• În funcţie de întinderea sferei de aplicare, normele juridice se împart
în norme generale şi norme speciale.

• Prin norme juridice generale desemnăm acele norme care se aplică

în toate cazurile şi în orice materie, dacă nu se prevede altfel printr-
o dispoziţie legală [Gabriel Boroi, 2001, p.17].

• Normele juridice speciale sunt acelea care se aplică numai la

cazurile expres stabilite de lege [idem].
 Delimitări conceptuale
• Această clasificare prezintă importanţă practică deosebită, deoarece
norma generală reprezintă situaţia de drept comun, iar norma specială
constituie excepţia.

• Altfel spus ori de câte ori pentru o situaţie de fapt dată devin incidente
o normă generală şi o normă specială, se va aplica cu întâietate norma
specială. Norma generală se aplică numai în cazul în care nu există o
normă specială.

• Realizarea normelor juridice reprezintă un proces complex ce constă în

activitatea de înfăptuire a dispoziţiilor şi opreliştilor cuprinse în norma
juridică.
 Organizare și funcționare

• Legea asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului
fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții.
• Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național
de învățământ de stat, particular și confesional (cf. art.1 din Legea Educației Naționale)
• Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate,
capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale
şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate (art.
2 alin. 1 din Legea Educației Naționale).

• Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a

societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară
membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare
sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze
eficient în societatea actuală şi viitoare (art. 2 alin.2 din Legea Educației Naționale)

FOCUS: Noua lege a educaţiei - cicluri de studii reconfigurate şi
universitate centrată pe student (Imagine: Laszlo Mihaly/Mediafax
Foto)
SURSA - http://www.mediafax.ro/main-story/focus-noua-lege-a-educatiei-cicluri-de-studii-reconfigurate-
si-universitate-centrata-pe-student-7858087
Legea educaţiei se dorește a fi una
modernă, în pas cu vremurile, compatibilă
cu şcoala europeană, în condiţiile unui
buget mai mic decât cel din ţările UE, dar
care tinde spre 6% în 2012.
Opţiunile majore ale Legii educaţiei fac
referire la reconfigurarea ciclurilor de
studii, aşa cum ele sunt şi cum este firesc să
fie.
7
Clasa pregătitoare este inclusă în
învăţământul obligatoriu, se instituie
învăţământul obligatoriu de la vârsta de
şase ani.

Potrivit studiilor internaţionale, cu cât

un copil merge mai devreme la şcoală,
cu atât rezultatele învăţării sunt mai
bune, iar vulnerabilităţile sale sunt mai
mici.
Un alt lucru fundamental reglementat de noua lege a educaţiei este
modul de finanţare a şcolilor, finanţarea per elev a tuturor costurilor
salariale, utilităţi, apă, căldură, manuale şi tot ceea ce ţine de
standardele minime de autorizare a şcolii, adică materiale didactice etc.

Modul în care a fost gândit curriculumul, reperele curriculare care au

fost date în lege, şi anume curriculumul bazat pe competenţe şi, mai
mult, corelarea dintre programă şi examene.

Introducerea de examene transdisciplinare este un mare pas înainte, în

contextul în care şcolarii din România au rezultate slabe la testele
internaţionale care vizează acest tip de pregătire.
Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
•educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi
învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi
grupa mare;
•învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
•învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau
gimnazial, ce include clasele V-IX, şi
•învăţământul secundar superior sau liceal, cu clasele de liceu X-XII/XIII, cu
urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul
profesional, cu o durată între şase luni şi doi ani, învăţământul terţiar non-
universitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul
profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi
calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu
Registrul Naţional al Calificărilor.

În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale

prin sistemul naţional de învăţământ, învăţământul liceal de stat
este generalizat şi gratuit.
Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul
didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate
între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute
oficial de stat.

La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor

sau a tutorelui, pentru elevul minor, şcolarul poate să nu
frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară
se încheie fără disciplina Religie.
În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din
motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru
frecventarea orelor la această disciplină.
La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele
aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în
cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile
minorităţilor, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu
excepţia disciplinei Limba şi literatura română.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru

şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.
Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale
din patrimoniul şcolii cauzate de elev.
Prima evaluare care va fi înscrisă în protofoliul educaţional are loc la finalul clasei
pregătitoare. Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a
dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi
a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează
evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică.
La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei realizează, prin eşantionare, o evaluare la
nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul
testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
Apoi, urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi
realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare,
matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba
modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi
limba maternă.
La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a
tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar
testelor internaţionale. Evaluarea cuprinde:
•o probă scrisă la limba şi literatura română;
•o probă scrisă la limba maternă;
•o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
•o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
•o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
•o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi
sociale, susţinută în timpul anului.
Un capitol distinct în lege este "Învăţarea pe tot parcursul vieţii", care prevede că statul
garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională
continuă pentru:
•tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu;
•tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi
nu sunt cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională;
•absolvenţii de învăţământ non-profesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului
liceal sau ale învăţământului superior în domenii şi calificări redundante sau nerelevante
pe piaţa forţei de muncă;
•persoanele cu cerinţe educaţionale speciale;
•tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate;
•tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social;
•angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în
mediul rural, cu calificare redusă sau necalificaţi; elevii cu risc major de eşec şcolar; toţi
cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.
 Prima rundă de dezbateri pe tema noii Legi a
Educaţiei s-a încheiat la finalul lunii iulie 2015,
urmând să fie reluate în septembrie. În urma
discuţiilor dintre reprezentanţii Ministerului
Educaţiei, cei ai profesorilor, studenţi, elevi, s-au
conturat câteva propuneri pentru noua Lege a
Educaţiei, printre care grădiniţa obligatorie sau
notă minimă de admitere la liceu.

Învăţământ obligatoriu de la grădiniţă şi până la sfârşitul clasei a XII-a, introducerea

unei note minime de admitere la liceu (nota 5), un an de învăţământ preprofesional
pentru elevii care nu reuşesc să ia această notă şi eliminarea tradiţiei de avizare a
manualelor auxiliare de către Ministerul Educaţiei. Acestea sunt câteva dintre
prevederile trecute în primul draft pentru o nouă Lege a Educaţiei.
Sursa RTV.NET:
http://www.romaniatv.net/propuneri-la-noua-lege-a-educatiei-gradinita-obligatorie-nota-minima-de-
admitere-la-liceu_237260.html#ixzz3qlWSPsgE
Draftul de lege mai arată o atenţie deosebită acordată învăţământului
special şi un învăţământ profesional care poate fi finalizat până la vârsta
de 24 de ani, nu doar până la 18 ani, cât prevede actuala Lege a
Educaţiei.

Info RTV.NET:
http://www.romaniatv.net/ministrul-educatiei-elevii-vor-incepe-scoala-pe-5-
septembrie-din-2016_237509.html#ixzz3qlVwkgdN
În ceea ce priveşte Evaluarea Naţională, care ar fi urmat să includă probe
transdisciplinare, acestea sunt eliminate din draftul de lege, la propunerea Consiliului
Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).
De asemenea, s-a propus introducerea finanţării de bază şi pentru copiii din creşe,
pentru a avea cifră de şcolarizare şi în învăţământul antepreşcolar.

În ceea ce priveşte administrarea unităţilor de învăţământ, inspectorii şcolari şi

profesorii au propus ca directorii de şcoli să nu mai fie obligaţi să-şi asume public
răspunderea pentru performanţele unităţii pe care o conduc.

Tot la acest capitol se poate observa că elevii au fost din nou eliminaţi din consiliile
de administraţie. Asta după ce abia îşi câştigaseră un loc.
 APLICAȚIE nr. 3
Dezbatere pe tema noii Legi a Educației

Enumerați câteva propuneri la Legea educației naționale nr.

1/2011 necesare.
SURSE
https://lege5.ro/Gratuit/geztsobvgi/legea-educatiei-nationale-nr-1-2011

http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2020/08/legea-1-2011-act-2020.pdf

https://www.aracis.ro/wp-content/uploads/2020/07/Legea-Educa%C5%A3iei-Na%C5%A3ionale-nr.-1-din-
2011-actualizat%C4%83-iulie-2020.pdf