DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN

MUNCA IPSSM 08
MACT MONTAJ
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN
S.R.L ED. 1
MUNCA
REV. 1

Intocmit: Aprobat,
SC SSM GROUP TEAM SRL REPREZENTANT LEGAL,
INSPECTOR SSM
POPA IONUT
CONDUCATOR LOC DE MUNCA

IPSSM 08. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE IN MUNCA PRIVIND ACORDAREA

PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

1. SCOP, DOMENIUL DE APLICARE

Prezentele instrucţiuni cuprind metode de acordare a primului ajutor in caz de
electrocutare.Acest document raspunde : prevederilor legislatiei romanesti in domeniul securitatii si
sanatatii in munca.
Prezentele instructiuni trebuie aplicate de catre toate persoanele implicate in procesul de munca.

2. TERMENI, DEFINITII:
Instalatie electrica de joasa tensiune – instalatie de curent alternativ sau de curent continuu la
care tensiunea de lucru a partilor active, in regim normal de functionare, se afla in urmatoarele limite: -
cel mult 250 V fata de pamant, in cazul retelelor legate la pamant;
- cel mult 1000V intre partile active, in cazul retelelor izolate fata de pamant;
Instalatie electrica de utilizare – ansamblul unitar de aparate, conductoare, instrumente si
accesoriile lor (relee, dispozitive de comanda, circuite secundare, prize de pamant, etc.) cuprinse intre
instalatiile de distributie sau producere de inalta sau joasa tensiune si tabloul de alimentare, pantograful,
cutia de borne sau priza de la care se alimenteaza receptorul (utilajul, agregatul, etc.);
Legare la pământ – legătură electrică a unui corp conductor la priza de pământ, pentru a asigura
acestuia, în mod permanent, potenţialul pământului (considerat nul);
Verificare periodica – actiunea unei persoane specializate de a confirma sau infirma calitatile
tehnologice si de protectie ale unei instalatii, unelte sau ale unui utilaj, aparat, etc.
Priză de pământ – instalaţie care asigură o legătură electrică directă cu pământul a unei instalaţii
electrice sau a unor echipamente electrice;

3. DESCRIEREA ACTIVITATII:
Art. 8.1. Consecinţele electrocutării
Fenomenele care apar în organism ca urmare a trecerii curentului electric definesc conceptul de
electrocutare sau şoc electric.
Electrocutarea se manifestă prin vătămări de diferite grade, până la deces.
Consecinţele electrocutării depind de trei factori şi anume:
- intensitatea curentului electric;
- timpul cât trece curentul prin corp;
- traseul sau calea străbătută de curentul electric prin corp.
Art. 8.2. Intensitatea curentului electric a cărui limită de suportabilitate a fost stabilită experimental şi
care se consideră nepericuloasă este de:
- 10 mA în cazul curentului alternativ de frecvenţă industrială şi
- 50 mA în cazul curentului continuu.
Conceptul de curent nepericulos este utilizat pentru a defini acel curent sub acţiunea căruia omul
se poate elibera din circuitul electric prin forţe proprii. În general omul nu reuşeşte să se desprindă
singur din circuitul electric din cauza spaimei care-1 face să nu mai poată acţiona şi din cauza
contracţiilor musculare care nu mai permit desprinderea de circuit.
Documentatie intocmita de SC SSM GROUP TEAM SRL.
46
 DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA IPSSM 08
MACT MONTAJ
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN
S.R.L ED. 1
MUNCA
REV. 1

Intensitatea curentului electric care străbate corpul omenesc, atunci când între două puncte de
contact ale acestuia se stabileşte o tensiune accidentală dată, depinde de rezistenţa electrică a corpului.
Rezistenţa electrică a corpului este influenţată de:
- factori externi - umiditatea aerului;
- temperatura aerului;
- gradul de umezire al pielii.
- factori interni - transpiraţie;
- febră;
- conţinutul de alcool în sânge;
- stare de oboseală.
Valorile curenţilor şi efectele lor au fost grupate în zone de pericol, astfel:
- curentul care trece prin corp este mai mic de 10 mA: pericolul de deces este foarte redus;
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA, dar mai mic de 200 mA: pericolul de
paralizare a funcţiilor sistemului nervos este foarte probabil, pot apărea stop respirator şi stop cardiac.
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA: probabilitatea decesului este ridicată şi
agravată de efectele termice ale curentului electric.
Din experienţa tragică în timp a rezultat că efectele cele mai probabile de paralizare a funcţiilor
sistemului nervos, le provoacă intensităţile curentului de tip industrial (380/220 V). Curenţii rezultaţi la
tensiuni mai mari de 1000 V produc în mod suplimentar şi efecte termice, cu consecinţe fizice grave.
Art. 8.3. Timpul de expunere, respectiv de trecere a curentului prin corpul omenesc este foarte
important, mai ales în raport cu intensitatea curentului.
Cu cât timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuşeşte să se desprindă este mai
mare şi invers.
(Din motive de protecţie, limitele timpului de deconectare a instalaţiilor electrice de joasă
tensiune trebuie să fie de 0,2 secunde pentru tensiuni până la 250 V şi de 0,1 secunde pentru tensiuni
până la 500 V.
Este foarte important pentru viaţa omului ca timpul în care acesta este în circuitul electric să fie
cât mai scurt, întrucât rezistenţa electrică a corpului continuă să scadă sub acţiunea curentului şi, ca
urmare, intensitatea curentului care trece prin corp creşte continuu, moartea devenind practic inevitabilă.
Art. 8.4. Traseul străbătut de curent prin corp este de asemenea important, considerându-se ca foarte
periculoase căile:
- mâna stângă - piciorul drept (axa inimii);
- mâna dreaptă - marginea superioară a bazinului.
Căile cele mai "favorabile" sunt:
- mână - cot sau umăr;
- picior stâng - picior drept;
- şold - laba piciorului.
Art. 8.5. Accidente prin electrocutare
Accidentul prin electrocutare apare atunci când corpul omului se intercalează accidental între două
puncte cu potenţiale electrice diferite, situaţie în care prin el circulă un curent capabil să afecteze
funcţiile vitale ale corpului (respiraţia, circulaţia sângelui şi activitatea nervoasă).
Efectele curentului electric asupra funcţiilor vitale pot avea urmări imediate sau întârziate.
Art. 8.6. Urmările imediate se manifestă prin paralizarea funcţiilor respiratorii şi/sau circulatorii,
respectiv apariţia stopului respirator şi/sau a stopului cardiac, ori deces instantaneu prin fibrilaţie
ventriculară.
Art. 8.7. Urmările întârziate (ore, zile) se manifestă printr-o slăbire a forţei musculare, amorţeli, chiar în
cazul în care accidentatul se află în stare de repaus; la reluarea activităţii pot apărea tulburări care
influenţează centrul generator de excitaţii al inimii.
Art. 8.8. Primul ajutor

Documentatie intocmita de SC SSM GROUP TEAM SRL.

47
 DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA IPSSM 08
MACT MONTAJ
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN
S.R.L ED. 1
MUNCA
REV. 1

În cazul accidentelor prin electrocutare este evident că numai întâmplător se poate beneficia de
ajutor calificat. Din acest motiv, succesul primului ajutor depinde de competenţa celor prezenţi în
momentul accidentului.
În practică, se întâlnesc două situaţii:
- accidentatul nu se poate desprinde de instalaţia electrică;
- accidentatul s-a desprins de instalaţia electrică, nemaifiind în contact cu aceasta şi nici
în imediata ei apropiere.
În ambele situaţii, persoana, care acţionează pentru acordarea primului ajutor, salvatorul (salvatorii)
trebuie să constate cu operativitate situaţia concretă a victimei şi să hotărască modul de acţionare, astfel
încât să nu-şi pericliteze integritatea corporală sau chiar viaţa, expunându-se aceluiaşi risc.
Art. 8.9. Scoaterea accidentatului de sub influenţa curentului electric
Prima operaţie în succesiunea acţiunii de acordare a primului ajutor în caz de accidentare prin
electrocutare, este scoaterea accidentatului de sub acţiunea sau influenţa curentului electric.
a) Pentru a scoate accidentatul de sub acţiunea curentului electric din instalaţiile cu tensiunea de
lucru sub 1000 V se proceda astfel:
- dacă accidentatul este în contact cu instalaţia electrică şi se află la înălţime:
 Se va analiza situaţia şi cunoscând faptul că după întreruperea tensiunii, muşchii se
relaxează, existând posibilitatea căderii accidentatului, se vor lua preventiv măsuri de evitare a acestei
consecinţe.
 Se va sprijini accidentatul cu proptele izolante sau se vor lua măsuri de atenuare a
căderii prin prinderea victimei ori prin plasarea pe sol a unor suporturi groase la locul eventualei căderi
(paie, materiale textile, crengi etc.).
 Se va acţiona pentru întreruperea tensiunii prin deschiderea întrerupătorului
(contactorului) de alimentare, în lipsa acestuia prin deschiderea separatorului, scoaterea siguranţelor,
scoaterea din priză, de la caz la caz.
 Dacă scoaterea de sub tensiune a instalaţiei necesită timp, defavorizând operativitatea
intervenţiei, se va scoate accidentatul de sub tensiune prin utilizarea oricăror materiale sau echipamente
electroizolante care sunt la îndemână, astfel încât să se reuşească îndepărtarea accidentatului de zona de
pericol.
b) În situaţia unui accident în instalaţii cu tensiunea de lucru peste 1000 V, trebuie cunoscut
faptul că însăşi apropierea de accidentat poate prezenta pericol pentru salvator, din cauza tensiunii de
pas. Se vor efectua următoarele manevre, după caz:

 Deconectarea instalaţiei (scoaterea de sub tensiune ) o poate face numai o persoană

care cunoaşte bine instalaţia iar scoaterea accidentatului din instalaţii aflate sub tensiune este permisă
numai după deconectare.
 Scoaterea accidentatului din instalaţia aflată sub tensiune este permisă numai în
staţiile electrice, unde operaţia se execută de către personalul special instruit în acest sens şi care
utilizează mijloacele de protecţie electroizolante (cizme şi mănuşi electroizolante de înaltă tensiune,
prăjini electroizolante (ştăngi), corespunzătoare tensiunii nominale a instalaţiei.
 Dacă din cauza arcului electric provocat de accidentat ca urmare a atingerii instalaţiei
electrice, acestuia i s-au aprins hainele fără ca el să fie în contact sau în imediata apropiere a instalaţiei
electrice sub tensiune, se va acţiona pentru stingerea hainelor aprinse, prin înăbuşire. Este de preferat ca
accidentatul să fie culcat la pământ în timpul acestor intervenţii, ştiut fiind că mişcarea acestuia ca o
"torţă vie" îngreunează şi agravează în acelaşi timp acţiunile de salvare.
Art. 8.10. Determinarea stării accidentatului
După scoaterea accidentatului de sub tensiune şi în afara pericolului generat de aceasta, se va
determina starea clinică a victimei printr-o examinare rapidă, deoarece tot ceea ce urmează să se facă în
continuare depinde de această stare.
Acţiunile de prim ajutor sunt diferenţiate, în funcţie de starea accidentatului:
Documentatie intocmita de SC SSM GROUP TEAM SRL.
48
 DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA IPSSM 08
MACT MONTAJ
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN
S.R.L ED. 1
MUNCA
REV. 1

- dacă accidentatul este conştient;

- dacă accidentatul este inconştient;
- dacă accidentatul prezintă vătămări sau răniri.
Art. 8.11. Dacă accidentatul este conştient
În această situaţie examinarea este uşurată de faptul că se poate stabili contact verbal cu
accidentatul.
Acest contact trebuie realizat sub forma întrebărilor, concomitent cu acţiunea de calmare, de
liniştire a accidentatului:
- „aşează-te”, respectiv „culcă-te şi stai liniştit, respiră adânc şi regulat”;
- „cum s-a întâmplat accidentul ?” „te supără ceva ?”
- „ai ameţeli ? ai greaţă ? ai cumva dificultăţi în respiraţie ? te supără inima?”
În timpul întrebărilor se caută vizual eventualele semne exterioare ale stării de
rău:
- culoarea pielii, în mod special culoarea feţei ( paloare sau roşeaţă excesivă);
- transpiraţia feţei şi a palmelor;
- prezenţa şi caracteristicile respiraţiei şi ale pulsului.
În cazul unei stări de rău se solicită salvarea.
Art. 8.12. Dacă accidentatul este inconştient
Se consideră în stare de inconştienţă acel accidentat căruia îi lipsesc reflexele de autoapărare şi
capacitatea de mişcare autonomă. Funcţiile vitale de bază - respiraţia şi circulaţia - pot fi satisfăcătoare.
Deosebirea stării de inconştienţă faţă de moarte clinică, numai prin observaţie vizuală, este
dificilă.
Se va proceda după cum urmează:
 Dacă din circumstanţele producerii accidentului nu rezultă vătămări şi leziuni care ar contraindica într-
un mod evident mişcarea şi deplasarea accidentatului (de exemplu: cădere cu grave leziuni şi vătămări,
fracturi, hemoragii), se va aşeza accidentatul într-o poziţie care să permită examinarea sa, adică în
poziţie culcat pe spate pe o suprafaţă plană şi suficient de rigidă, cu recomandarea de a nu fi mişcat
inutil, deoarece pot exista eventuale vătămări „ascunse”, pentru care mişcarea ar fi contraindicată;
 Se vor desface hainele la gât, piept şi zona abdominală;
 Se va verifica starea respiraţiei şi existenţa pulsului;
 În cazul lipsei funcţiilor vitale, fără a mai ţine seama de eventualele interdicţii de mişcare a
accidentatului, acestuia i se va face respiraţie artificială sau reanimare cardio-respiratorie.
Art. 8.13. Alte vătămări
La accidentele prin electrocutare se pot produce arsuri, fracturi, tulburări de vedere etc.
Simptomele dureroase ale acestor vătămări sunt semnalate de accidentaţii aflaţi în stare de
conştienţă.
În cazul celor care şi-au pierdut cunoştinţa, cercetarea vătămărilor trebuie făcută abia după ce s-a
constatat starea satisfăcătoare a respiraţiei şi circulaţiei sanguine iar examinarea trebuie realizată numai
vizual, fără a mişca şi dezbrăca inutil accidentatul.
După constatarea stării accidentatului, trebuie decis modul de acordare a primului ajutor în
funcţie de tipul vătămării: arsuri, fracturi, plăgi etc.
Chiar dacă în urma electrocutării, accidentatul nu acuză stări de rău (nici măcar trecătoare), el
trebuie ţinut în repaus timp de 1/2 - 1 oră, după care trebuie supus unui consult medical.
Dacă starea de rău persistă sau se agravează, se va proceda astfel:
- accidentatul va fi aşezat în poziţie culcat, cu picioarele ridicate;
- îmbrăcămintea trebuie descheiată şi slăbită în zona gâtului, pieptului şi a abdomenului;
- se va asigura transportul calificat (prin salvare) la un serviciu medical de urgenţă.
Orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicală, deoarece ulterior pot
surveni tulburări de ritm cardiac.

Documentatie intocmita de SC SSM GROUP TEAM SRL.

49
 DOCUMENTATIE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN
MUNCA IPSSM 08
MACT MONTAJ
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN
S.R.L ED. 1
MUNCA
REV. 1

4. RESPONSABILITATI:
- Executantul - trebuie sa-si insuseasca, sa aplice si sa respecte intocmai prevederile prezentei instructiuni;
- Conducatorul locului de munca are obligatia de a-si insusi, a prelucra si verifica respectarea prezentei
instructiuni.
- Angajatorul trebuie sa-si insuseasca, sa aprobe si sa verifice respectarea prezentei instructiuni.
Prezentele instructiuni proprii de securitate a muncii nu sunt limitative, ele putand fi completate,
in functie de modificarile survenite la fiecare loc de munca sau de modificarile legislative si se vor
aduce la cunostinta intregului personal, cu ocazia instruirii periodice de securitate si sanatate in munca si
ori de cate ori este nevoie, verificandu-se permanent modul de insusire si respectare a lor.

Documentatie intocmita de SC SSM GROUP TEAM SRL.

50