Sunteți pe pagina 1din 3

TIPURI DE MEDII ŞI PEISAJE GEOGRAFICE PE TERRA

Mediul Răspândire Clima Vegetaţia Fauna Solurile Influenţa antropică


Mediul de-o parte şi alta a ecuatorială; nu are pădure luxuriantă – arbori cu arboricolă (specii variate feralsoluri (bogate în în general redusă, densitatea
pădurilor ecuatorului, între 50lat, anotimpuri; t.m.a. circa 26- mare valoare economică: de maimuţe, veveriţa Fe şi Al), de culoare medie a pop. fiind mică. Se
ecuatoriale în bazinul Amazonului, 280C, pp.m.a. peste arbori de cacao, de cauciuc, zburătoare), păsări cărămizie (laterite), remarcă exploatarea selectivă a
litoralul G. Guineei, 1500mm, umezeală tot anul de cafea, de scorţişoară, (papagali, colibri), insecte sărace în humus speciilor valoroase de arbori şi
bazinul fluviului Congo, palmier de ulei, acaju, (păianjeni veninoşi, fluturi, (care este îndepărtat defrişările pentru extinderea
Indonezia abanos, palisandru, mango, termite), reptile (boa, de ploile abundente) culturilor agricole (orez, cacao,
palmieri, liane anaconda, piton, crocodili) cauciuc, manioc).
Mediul între 5 şi 200lat, Africa subecuatorială, cu două ierburi înalte (savane) cu ierbivore: antilope, gazele, feralsoluri (bogate în în general redusă, densitatea
savanelor şi la nord şi sud de anotimpuri: vara ploioasă şi arbori izolaţi (baobab, zebre, girafe, hipopotami, Fe şi Al), de culoare medie a pop. fiind mică, dar mai
al pădurilor- pădurea ecuatorială, N iarna secetoasă; t.m.a. 22- salcâmul-umbrelă sau elefenţi, bivoli, rinoceri; cărămizie (laterite), ridicată faţă de mediul forestier
CLIMĂ CALDĂ

galerii Braziliei,Venezuela, 260C; pp.m.a. 250-1000mm accacia); doar în lungul carnivore: leu, leopard, soluri roşii de savană ecuatorial. Se remarcă creşterea
partea centrală a Indiei, sub formă de averse; râurilor pâlcuri de pădure ghepard, tigru, hienă, animalelor (adesea nomadă şi
Australia anotimp ploios de 4-6 luni, (păduri-galerii, în lungul şacali; insecte (musca tse- seminomadă), extinderea
adesea uscăciune fluviilor Nil, Niger) tse, termite); crocodili; în terenurilor agricole prin desţelenire,
Australia cangur exploatări de minereuri
Mediul între 5 şi 30-350lat, în tropicală-umedă (musonică); păduri dese (jungle) cu specii de maimuţe, feralsoluri (bogate în f. puternică, sunt zone foarte dens
pădurilor America Centrală, E 2 anotimpuri: vara ploioasă arbori şi arbuşti veşnic verzi pantere, tigri, jaguari, Fe şi Al), de culoare populate. Se remarcă intensele
ZONA DE

musonice Braziliei, pen. Indochina şi iarna secetoasă; t.m.a. 23- sau cu frunze căzătoare: pume, şerpi (cobre), cărămizie (laterite), defrişări pentru extinderea
(Asia de SE), SE 280C; pp.m.a. 1000-1500mm teck, santal, abanos, crocodili; în Australia ursul sărace în humus terenurilor agricole (în special
Chinei, ţărmurile Indiei, sub formă de averse; bambus, orhidee; în koala, iar în China ursul (care este îndepărtat monocultura orezului) şi a
NE Australiei anotimp ploios de 6-10 luni. Australia eucalipt panda de ploile abundente) aşezărilor umane.
Mediul între 5 şi 300lat; N Africii tropical-uscată (deşertică); rare plante xerofite, cu puţine specii: dromaderul, nu se formează soluri redusă, densitatea medie a pop.
deşerturilor şi (Sahara), S Africii amplitudini termice mari de adaptări la uscăciune (\ cămila cu două cocoaşe, din cauza lipsei fiind foarte mică. În oaze se
semideşertu- (Kalahari, Namib), SV la zi la noapte; t.m.a. 18- rădăcini adânci, pivotante, vulpea de deşert, şerpi, covorului vegetal; remarcă aşezări umane, restrânse
rIlor tropicale Asiei (Arabia, Iran, Irak, 280C, pp.m.a. reduse, sub frunze mici şi lucioase, scorpioni rareori solurii cenuşii terenuri agricole (curmali, fistic,
Pakistan), NV Indiei 250 mm, sub formă de adesea transformate în ţepi de deşert; peisaj cu arahide, cereale); păstoritul
(Deş. Thar), V si C averse; uscăciune şi spini); rare smocuri de dune de nisip transhumant; amenajări legate de
Australiei, Pod. Mexic, prelungită; anotimp ploios f. iarbă; în deşerturile (erguri), platouri exploatarea petrolului şi a gazelor
Deş. Atacama (V scurt americane cactuşi; în oaze stâncoase (hamada) naturale
Americii de S) palmieri şi curmali şi cruste de săruri
Mediul între 30 şi 500lat; Asia temperat aridă; ierni cu perioada vegetativă de 1-2 puţine specii: cămila cu ca mai sus redusă, densitatea medie a pop. f.
deşerturilor şi centrală (Deş. Gobi, C. temp. negative, veri lungi, luni; plante xerofite (rogoz, două cocoaşe, vulpea de mică. Aşezări umane în lungul
semideşertu- Turanului), deşerturile calde şi uscate, cu scurte ierburi ţepoase, saxaul sau deşert, şerpi, scorpioni, văilor cu scurgere permanentă sau
ZONA DE

rilor din SUA (Sonora, Valea intervale cu precipitaţii „arborele fără frunze”) rozătoare la contactul cu munţii (izvoare
temperate Morţii, Pod. Marelui reduse, sub 250 mm bogate); păstoritul transhumant;
Bazin) amenajări legate de exploatarea
sărurilor şi gazelor naturale
Mediul între 30 şi 400lat, în jurul mediteraneeană Plante veşnic verzi: stejar scorpioni, vipere, broaşte soluri terra rossa (de f. puternică, fiind zone foarte dens
meditera- M. Mediterane (S (subtropicală); 4 anotimpuri, verde, stejar de plută, laur, ţestoase de uscat, specii culoare roşie), populate încă din antichitate;
nean Europei, N Africii, Pen. în care vara fierbinte şi măslin, leandru, rozmarin, de vulturi, capre sălbatice, bogate în oxizi şi defrişări soldate cu eroziunea şi
Asia Mică), S Africii, uscată, iarna blândă şi levănţică, iasomie, liliac mufloni hidroxizi de Fe, cu degradarea solului; dezvoltarea
California, S Australiei, umedă; t.m.a. 14-210C; sălbatic, chiparos, palmieri fertilitate redusă aşezărilor urbane de mari
ţărmul NE al Argentinei pp.m.a. 400-1000mm pitici. Prin defrişare, pădurea dimensiuni cu funcţie industrial-
nu se mai reface, locul ei portuară; amenajări turistice; culturi
fiind luat de tufişuri de agricole terasate (viţă-de-vie,
maquis şi de garriga citrice, măslini)
Mediul între 40 şi 600lat, în V temperat-oceanică; 4 păduri de foioase: fag, stejar, căprioară, lup, vulpe, Soluri brun-roşcate f. puternică, fiind zone foarte dens
pădurilor de Europei, V Americii anotimpuri, amplitudini arţar, carpen, gorun, tei, ulm. iepure, mistreţ, jder, dihor, (argiluvisoluri), cu populate încă din evul mediu, când
foioase (între Pacific şi munţii termice reduse între vară şi lup, veveriţă, păsări fertilitate ridicate au avut loc defrişări masive;
de pe ţărm), E S.U.A. iarnă; ierbi blânde şi veri cântătoare extinderea aşezărilor umane, a
şi E Chinei răcoroase; t.m.a. 6-140C terenurilor agricole, reţea densă de
pp.m.a. 600-1000mm, căi de comuniaţii, variate activităţi
bogate, uniform repartizate industriale, poluare intensă;
frecvenţă mare a terenurilor
degradate
Mediul între 40 şi 600lat, în temperat-continentală; 4 ierburi xerofite (graminee), rozătoare cernoziomuri, de puternică, determinată de
temperat cu estul Europei (din estul anotimpuri, amplitudini arbuşti mare fertilitate desţelenirea stepei pentru
peisaje de României), centrul termice mari între vară şi obţinerea terenurilor agricole (este
stepă şi Asiei, podişurile din iarnă; ierbi reci şi veri cea mai importantă zonă de cultură
silvospetă centrul SUA şi al fierbinţi; t.m.a. 3-100C a cerealelor de pe glob); domină
Canadei pp.m.a. sub 500mm, bogate, peisajele agricole, cele urbane şi
CLIMĂ TEMPERATĂ

adesea sub formă de averse industriale; terenuri degradate


Mediul între 50 şi 600lat, în S temperată-rece, cu frecvente conifere: molid, pin, brad, elan, râs, urs, lup, vulpe, spodosoluri/ redusă, fiind o zonă puţin populată;
pădurilor de Canadei, N Europei şi mase de aer rece, arctic şi zadă (larice) – singurul animale cu blănuri podzoluri; sunt soluri exploatarea masei lemnoase, a
conifere al Asiei (din polar; ierni lungi (6-8 luni) cu conifer cu frunze căzătoare preţioase (samur, zibelină) cenuşii, sărace în combustibililor şi minereurilor;
(taiga) Scandinavia până în temperaturi negative şi strat humus, mare parte suprafeţe cu păşuni şi mici terenuri
Siberia) gros de zăpadă; veri scurte; din an îngheaţă agricole; aşezări umane
t.m.a. sub 00C (până la -150 (partea îngheţată a concentrate în lungul căilor de
C); pp.m.a. sub 500mm solului - permafrost) comunicaţie (Transsiberianul)
Mediul pe ţărmul Oc. Arctic, în subpolară; iarnă de peste 8 tundră: plante de talie mică ren, vulpe polară, urs histosoluri (turboase), limitată; aşezări puţine situate în
subpolar Alaska, nordul Canadei, luni, f. rece (sub -300C), (muşchi, licheni, ierburi, polar, iepure polar, leming, cu reacţie acidă, regiunile cu resurse de subsol
ZONA DE CLIMĂ RECE

Europei, Asiei, vânturi intense, vară scurtă salcie pitică, mesteacăn carribu, foci, morse, nefertile; mare parte (petrol, cărbuni) sau pe ţărmuri
Groenlanda, ţărmurile răcoroasă (100C) când pitic, afin, merişor, flori viu pescăruşi, gâşte şi raţe din an îngheaţă şi se (Norvegia). Peisaje f. puţin
Antarcticii zăpezile se topesc parţial; colorate) polare dezgheaţă doar la modificate antropic, cu relief glaciar
t.m.a. sub -150 C; pp.m.a. suprafaţă (permafrost
sub 300mm, sub formă de gros)
ninsoare
Mediul polar Groenlanda, Antarctica polară; t.m. lunare negative „deşerturi albe”: alge de redusă: specii de păsări nu există; se aşezări f. puţine (doar în ţinuturile
(minima absolută de -88,30 C diferite culori, f. rar muşchi şi (în Antarctica pinguinul), formează mase de arctice); în Antarctica doar staţiuni
la staţia Vostok din licheni urs polar (doar în Arctica), gheaţă ce pot atinge de cercetare ştiinţifică (aparţinând
Antarctica); pp.m.a. sub morse grosimi de 3000 m SUA, Rusiei, Australiei, M. Britanii,
300mm, vânturi puternice; (calota glaciară). Norvegiei etc., iar din 2006 şi
României)
lat. – latitudine; t.m.a. – temperaturi medii anuale; pp.m.a. – precipitaţii medii anuale
În Africa – zona de tranziţie de la savană la deşertul Sahara se face printr-un mediu tot mai arid către deşert, cu peisaj de vegetaţie stepică, numit Sahel.

S-ar putea să vă placă și