TL, 2-Noapte de Pasiune

Pagina
Text original
Contribuie cu o traducere mai buna
https://www.facebook.com/novelasgratis
Pagina 2
Pagina 3
Cartea a 2-a a seriei Turul Libertinelor
Un libertin în căutarea emoțiilor...

Archer Crawford plecase la Siena pentru a concura în celebrul său
cursa de cai, în care numai cei mai
nesăbuit. Cu toate acestea, în timpul primei nopți a șederii dumneavoastră în
oraşul, a cunoscut-o pe Elisabeta di Nofri, o tânără aristocrată a cărei
dorul de emoții era comparabil doar cu al lui.
O femeie care a vrut mai mult...

Elisabeta era hotărâtă să savureze libertatea pentru ultima oară,
înainte de a se căsători din obligație. Totuși, într-o noapte
a pasiunii sălbatice nu a fost de ajuns...
Pentru Fermele Judi și Nina și El Dorado. Mulțumesc că ai ajutat-o pe Catie

pentru a găsi Vulturul Ascuțit. Nu există dragoste mai frumoasă decât cea a unui
fata si calul ei.
Pagina 4
Nota autorului
Sper să vă placă această a doua poveste a miniseriei

Turul libertinilor. Ai ocazia să-l însoțești pe Archer
Crawford din Siena, când se pregătește să participe la celebrul Palio.
Am încercat să ofer detalii despre cursă și să ajustez totul
posibil la realitate. Dacă vrei să citești mai multe despre această mare cursă,
Recomand La Terra In Piazza, textul pe care l-am consultat.
Ceea ce este adevărat despre rasă este descris în istoria
Arcaş:
Contrada della Pantera a câștigat Palio din iunie în acel an, cu
calul Morello, de Jacopo.
Contrada della Torre sa întors pe bune și a câștigat
Palio din august a aceluiași an, cu același cal. (Este destul
notabil că același cal câștigă două curse în același an).
Cartierele sau contradele rivalizau între ele. Contrada della
Torre era disprețuit de Contrada dell'Oca și Contrada Capitana
dell'Onda. Pantera era un cartier neutru care nu avea rivali. Acest
Rivalitatea dintre vecini a fost puternică și intensă și am încercat să-i fiu fidel
acea intensitate de-a lungul poveștii.
Ceea ce evident nu este adevărat este că contrada călărețului
de la Torre a fost accidentat înainte de cursă și Archer a trebuit
concurează în schimb. Poți să te uiți la listele de călăreți și să vezi cine
el a participat de fapt la cursa din august.
Sper să te distrezi bine cu Archer și să înveți puțin
mai multe despre acest frumos oraș toscan.
Viziteaza-ma pe net pe Ale mele pagini Web:
bronwynswriting.blogspot.com sau bronwynnscott.com
Pagina 5
unu
Hotelul Antwerp, Dover, martie 1835
Avea să fie sânge. Asta a fost evident de îndată ce căruciorul

a coborât biciul în spatele golfului Cleveland care era
abia dintr-o mașină supraîncărcată. Cât sânge și de la cine,
era ceva ce nu era încă văzut.
Archer Crawford nu ieșise pe stradă chiar înainte de
zorii, căutând necazuri. De fapt, încercam
evita-i. Înăuntru, marele său prieten și tovarăș de călătorie, Nolan Gray,
juca cărți și jocul începea să meargă prost.
Cu toate acestea, părea că necazurile îl găsiseră scăpat de sub control.
oricum. Nu putea să stea și să privească cum
au maltratat un cal. Și, din aspectul blănii umplute a
animal, părea că nu era prima dată. Dacă el ar interveni, ea ar interveni
a fi ultimul.
Căruciorul biciui din nou calul pentru a-l forța să tragă
a mașinii sau să moară în încercare. Cel mai probabil
acesta din urmă s-a întâmplat, iar calul știa asta. Cleveland Bay, nu știu
intimidat, dar îndurat cu resemnare. Aşteptare. știind.
Decizia: moartea în acel moment sau tragerea morții a
greutate care era temă pentru doi.
Biciul a lovit a treia oară, iar Archer a ieşit pe drum.
in fata hotelului. Cu o mișcare rapidă, a interceptat biciul și a întins-o.
s-a încoltit în jurul încheieturii și a tras cu putere de cărucior, de parcă ar fi fost un
pește agățat de firul unei undițe.
„Poți încerca câteva lovituri din acest bici înainte
să le dai animalului tău.
A continuat să tragă de frânghie și fiecare din acele remorchere
L-a amenințat că îl va scoate pe șofer din cutie. Bărbatul era aplecat
înapoi, încercând să echilibreze.
— Aruncă biciul, altfel va cădea! îi ordonă Archer. Fara oprire
Privindu-l în ochi, ea a dat o altă tragere.
-Nu este treaba ta! mârâi căruţaşul. Acest cal
el trebuie să-și câștige existența, și eu la fel.
Cu toate acestea, dădu drumul biciului, în plin remorcher, sperând să o facă
Pagina 6
Arcașul căzând cu spatele în noroi. Archer era gata.

Mișcarea aceea bruscă era inutilă în afară de el
a confirmat opinia pe care şi-a format-o despre bărbat: era un
abuzator și o brută.
Archer și-a răsucit biciul în jurul brațului.
„Nu cu o încărcătură care este pentru o echipă completă de cai...”
spus-. Calul acela nu va ajunge până la sfârșitul zilei și ce este
tu atunci?
Se părea că bărbatul a înțeles logica argumentului, dar,
oricum, îşi strânse buzele.
„Nu pot face nimic, așa că dă-mi biciul, șefu, și
Voi merge pe drumul meu
Se uită la Archer cu o expresie amenințătoare și făcu un gest
coboara de pe scaun. Acesta a fost ultimul lucru pe care și l-a dorit Archer.
A trebuit să se îmbarce pe o barcă cu pânze o oră mai târziu și nu a putut
intra intr-o lupta. Era rapid și ușor pe picioare, datorită lui
ore de antrenament petrecute în sala de clasă a lui Jackson, dar
căruciorul acela cântărea cu vreo cincisprezece kilograme mai mult decât el. Începeți-vă
Grand Tour cu o buză despicată și un ochi negru nu a fost cel mai mult
apetisant.
Animalul a scâncit și a suflat, clătinând din cap către Archer,
de parcă ar fi vrut să te avertizeze de ceva.
Omul mare stătea la câțiva metri de Archer și îi întinse pe al lui
mână.
- Biciul.
Archer a zâmbit.
— Propun o înțelegere: o voi schimba pe cal.
Celălalt bărbat a scuipat pe pământ.
— Un bici pentru un cal? Nu mi se pare foarte corect...
răspunse el, pe un ton disprețuitor.
— Și din ce am în buzunar, spuse Archer, dându-și câteva
bătându-și buzunarul hainei.
— E posibil ca buzunarul tău să fie gol, spuse căruţaşul
ochii îngustaţi. Arătați-mi.
Archer dădu din cap, având grijă să rămână între cal și cal.
cărucior. A observat că animalul îl înghiontea ușor
pe omoplat, poate pentru a-l înveseli. Archer a arătat sub lumina lui a
cacealma o grămadă de bani tăiată.
-Este corect. Puteți cumpăra doi cai cu asta.
Nu avea de gând să condamne un alt cal la aceeași soartă după
6
Pagina 7
eliberează-l pe acela.
Archer a încercat să evalueze reacția bărbatului. În mod normal,
banii erau cel mai rapid mijloc de soluționare a unei dispute, deși nu
a fost cel mai etic. A fluturat pachetul în lumina felinarului. In spatele ei
se apropia o etapă, cu siguranță cea care ar trebui să-i ducă la Nolan și
el la port. Timpul se scurgea.
„Biciul și vasul pentru bani”, a spus el. Ce trebuia
crezi căruciorul? Lăsam mândria să stea în cale
calea lui.
— Bine, spuse el în cele din urmă, cu vocea răguşită, şi luă cu el
aproximativ banii din mâna lui Archer. Apoi a arătat spre
cal clătinând din cap. Acum este al tău, poți scoate hamul.
Archer eliberă calul repede. am avut un sentiment de
triumf știind că a salvat animalul de la moarte sigură,
dar ce avea să facă cu el? Diligența pe care o auzise venind era
al lui, iar cocherul aştepta. Mai aveau zece minute
pentru a instala calul. L-a dus la grajdul hotelului și, în timp ce trecea
ferestrele clădirii, se uită la Nolan. Situația din interiorul nr
arăta bine. Toți jucătorii, inclusiv Nolan, erau în picioare,
iar unul dintre ei gesticula furios către cărți și bani
era pe masă. Poate zece minute era o estimare
prea generos.
În grajd, Archer i-a dat antrenorului instrucțiuni rapide:
„Am nevoie ca acest cal să fie păzit”, a spus el și a pus câteva
monede pe o masă de lemn. Chelnerul s-a frecat la ochi când a văzut
suma, care a depășit cu mult ceea ce era necesar. Aceasta va acoperi totul
cheltuieli până mi-l pot trimite”, a adăugat el, apoi
I-a predat un card. Când calul s-a odihnit, trimite-l la
această adresă. Omul de acolo te va plăti bine. Iată un
sumă suplimentară pentru călătorie.
Cel mai apropiat prieten al lui locuia la o zi cu mașina de la Dover, dar
A fost tot ce putea face, având în vedere graba
circumstanțe. Archer spera asta, promițând că va primi mai mult
bani, paznicul grajdului nu ar vinde calul in loc de
du-l prietenului tău.
Dintr-o dată, în fața hotelului a izbucnit o vâlvă. Ar putea fi Nolan.
Archer mângâie spatele calului. Haina lui era zburată și
răsfățat, dar fusese un animal frumos și puternic. In speranta,
ar fi din nou. Scoase o altă monedă din buzunar; a da bani era ceea ce
Singurul lucru pe care îl putea face pentru a se asigura că calul era în siguranță.
Pagina 8
„Acesta este pentru tine, ca o mulțumire personală pentru tine

eforturi, de la călăreț la călăreț.
Poate, făcând apel la simțul eticii acelui om,
atinge scopul său. Nu a avut timp de mai mult. Ar trebui să-i împrumute
atentie la scandal. Archer îşi luă rămas bun de la grajd şi
a ieșit în terasă. A observat că calul îl urmărea cu ochii.
În acel întuneric, era pe cale să se ciocnească de Nolan,
care aproape s-a terminat de acolo.
— Arcaș, prietene! Unde ai fost? Noi trebuie sa
părăsi! a exclamat Nolan și l-a tras spre scenă în timp ce
A vorbit repede: „Nu te uita acum, dar omul ăla așa
furios care ne urmărește crede că am înșelat. Ia o
armă și mi-a păstrat cuțitul bun. O are pe umăr
dar cred că poate trage cu ambele mâini. In rest nu
n-ar avea sens.
Nolan a deschis ușa scenei și s-au împiedicat înăuntru și
șoferul a pornit aproape înainte ca ușa să fie închisă.
"Ah!" O evadare curată”, a spus Nolan și s-a lăsat pe spate.
de pe scaun cu un zâmbet mulțumit.
„Nu trebuie să fie întotdeauna o evadare”. Uneori,
am putea ieși dintr-o clădire ca oamenii normali ”, a răspuns el.
Arcaş. S-a tras de manșetele cămășii și s-a uitat la prietenul său cu
reprobare.
„A fost destul de normal”, a răspuns Nolan.
— Ai lăsat un cuțit înfipt în umărul unui tip. Nu
este exact cel mai discret mod de a părăsi un site.
Dacă Nolan ar fi fost discret, s-ar fi oprit din joc timp de două ore
inainte de. Ceilalți jucători ar fi putut părăsi masa
Joc într-un mod respectabil, cu mândria intactă și cu unii
banii tăi în buzunar. Deși, atunci, nu ar fi putut salva
acel cal.
— Ai reușit să scapi exact la timp.
Nolan a zâmbit.
„Apropo de timp, crezi că Haviland va fi în
andocare? -Întreb. Au convenit că se vor întâlni cu ei
prieteni în acea dimineață pentru a-și începe Marele Tur. Pun pariu
cinci lire Haviland a ajuns deja.
El și Haviland se cunoșteau de la Eton. Haviland a fost foarte punctual,
dar nu avea de gând să ajungă devreme, iar Brennan întârzia mereu.
— Sunt cele mai ușor cinci lire de câștigat din întreaga mea viață -
Pagina 9
a comentat Nolan și a continuat să vorbească.

Archer se lăsase deja pe spate, închisese
ochii și încetase să-i mai audă cuvintele. Printre cărucioșii furioși,
cai salvați și jucători înfuriați, oboseală și întârziere
a orei în care începuseră să-și ia pragul. Si cateodata,
Nolan a obosit foarte tare. Începe o luptă chiar înainte de
Plecarea nu a fost tocmai ideea lui Archer despre o călătorie în siguranță.
Cu toate acestea, chiar dacă nu a fost de acord cu
Deciziile lui Nolan, era treaba lui să o acopere spatele, cum ar fi
Haviland a trebuit să le acopere pentru Brennan. Haviland și el aveau
a împărțit îndatoririle de prietenie cu ani în urmă, la școală, când
devenise clar că nici Nolan, nici Brennan nu aveau prea multe
bun simț.
În acele vremuri, ceea ce nu putea fi îmblânzit trebuia protejat.
În momentul prezent, Nolan a știut să se apere foarte bine. Nu
trebuia protejat și nici nu avea nevoie de sprijinul
restul. Cu toate acestea, era posibil să aibă nevoie de un naș îndurerat.
Au fost vremuri ca acea dimineață în care Archer
aprecia mai mult caii. Le-a înțeles și chiar le-a preferat
ființe umane. Caii, pe lângă prietenia lor cu lor
colegi de călători, era ceea ce îi dăduse motivația
trebuia să iasă din Newmarket. Poate că în Europa știam
rase noi pe care le-ar putea trimite acasă să se împerecheze
armăsar al familiei.
Tatăl său îl însărcinase să cumpere orice animal
interesant pe care l-a găsit și i-a dat carte albă
făcut. Cu toate acestea, Archer știa ce anume
comision: era modul tatălui său de a-și cere scuze. Tatălui tău,
Contele era foarte bun la a cere iertare cu bani; a fost
foarte usor, pentru ca aveam genti, camere pline, chiar. Nu
înțelesese că familia lui dorea de la el mai mult decât banii lui, sau
Puteam să cumpăr, iar Archer se săturase de atitudine
rezervată și rece și indiferența tatălui ei. Plecase înăuntru
caută clime mai calde, familii mai calde: familia ta
mama, din Siena.
Archer nu fusese niciodată atât de încântat să fie al doilea. este
fratele mai mare era moștenitorul și se datora moșiei care era
legat de titlu. Cu toate acestea, i se acordase
grajduri, iar care asigurase o cale de evacuare când
Haviland propusese, în toamna precedentă, să facă Marele Tur.
Pagina 10
Ar putea fi în Siena pentru Palio, principala tradiție a orașului,

la mijlocul lui august. Ar putea fi cu familia mamei sale, care erau
crescătorii de cai, ca el. Poate ceea ce l-a atras cel mai mult dintre toate
erau acei oameni pe care îi întâlnise doar prin scrisoare, în timpul lui
copilărie. Unchiul său Giacomo, crescătorul ai cărui celebri cai aveau
a câștigat cursa de mai multe ori decât oricine altcineva. De asemenea
capacitatea de a face parte din ceva grozav și de a ține promisiunea
pe care i-o făcuse mamei sale înainte de a muri. Visul acela
mama lui și propria lui promisiune erau singurul lucru din care mai rămăsese
ea.
Nolan se aplecă înainte să privească pe fereastră.
„Nu cred că ne-a urmărit cu un cuțit înfipt în
umăr, murmură Archer, cu ochii închiși. Apoi, a simțit asta
prietenul lui se uita la el și s-a gândit: nu am de gând să deschid ochii, nu mă duc.
să-mi deschid ochii, nu voi deschide...”. Le deschise neputincios și
a întrebat: „Ce?”
Nolan își încrucișă brațele cu un zâmbet imens pe față.
— Arcaș, de ce ne urmărește un cal?
-Un cal?
Archer se uită pe fereastră și, uimit, văzu că calul
Cleveland Bay, pe care tocmai îl salvase, mergea la trap pe drumul către
partea lui. Chiar lângă el, de parcă ar fi știut că e pe scenă.
„L-am salvat azi dimineață în timp ce te jucai
scrisorile ”, a explicat el.
Ce avea să facă cu un cal pe doc? Nu putea
du-l în Franța, că n-ar fi corect să-l forțezi pe bietul animal
suportă traversarea Canalului sau călătoria de la Calais la Paris.
Avea nevoie să mănânce și să se odihnească. Asta nu însemna însă că
nu ar fi fost mişcat de efortul calului. Poate Nolan o va face
a râs la ideea cailor care comunică cu ei
proprietarii, dar văzuse prea multe exemple în acest sens
a rade. Loialitatea unui cal nu trebuia luată cu ușurință. The
Caii își puteau da viața pentru cei pe care îi iubeau.
Diligența a tras în doc, iar calul a încetinit
ascultător să țină pasul cu trăsura. Archer a ieşit dintr-o
Am sărit imediat ce vehiculul s-a oprit. Calul încă purta
căpăstru de frânghie, dar, din fericire, nu erau agățate frâiele periculoase
chiar şi căştile lor. Archer întinse mâna și se apropie de el încet.
-Ia-o mai usor prietene.
Calul pufni încet. Avea spumă la gură; știu
10
Pagina 11
simţea că această carieră îl epuizase. Un animal ca el ar putea

alergați mulți kilometri, dar alimentație și muncă slabă
greu îşi duceau taxă. Cu toate acestea, ei nu făcuseră nicio pătură
în instinctul său de a distinge un om bun. Calul a rămas
se linişti, aşteptând cu răbdare, în timp ce Archer punea o
o mână pe bot și cealaltă pe gât.
Archer și-a mângâiat blana și a vorbit încet.
— Am o casă bună pentru tine. Chelnerul hotelului vă va lua
acolo după ce te-ai odihnit. Sunt pășuni verzi. Poti
aleargă toată ziua și mănâncă iarbă verde.
— Nu te înțelege, Arch, îi spuse Nolan, râzând, în timp ce el
abordat. Deși este clar că acesta este un tip gata să
te vaneze Trebuie să respecți asta.
Archer și-a sprijinit capul pe gâtul calului. Oamenii doar știu
pleca dintr-un loc când nu avea de ce să stea. El
rămăsese în Anglia din cauza mamei sale; dacă nu pentru
ar fi fost plecată acum câțiva ani. Cu toate acestea, ea
ea murise, iar el nu mai avea niciun motiv să rămână acolo.
Au fost caii diferiți?
Archer a condus calul în spatele mașinii și l-a legat.
Îl sfătui pe cocher să-l ducă înapoi la grajd
de la hotelul Antwerp. Chelnerul l-ar fi așteptat.
— Urmează-mi sfatul, îi șopti el animalului. Totul va fi bine.
— Numai că vei fi cu cinci lire mai sărac, spuse Nolan.
râzând și arătă spre o siluetă întunecată și singuratică de la capătul
andocare-. Haviland este aici. Ti-am spus. Și, uite, are coperți de
săbiile lor. Nu s-a putut despărți de ei o singură noapte.
Archer a devenit îngrijorat când Haviland era singur.
— Și Brennan? întrebă Nolan, apropiindu-se de prietenul său.
„Te-ai așteptat să fi sosit, fiind elev al
natura umana ce mai faci a glumit Haviland. Cu toate acestea, lor
Tonul vocii ei deveni încordat, iar Archer simți îngrijorarea ei.
Speram că va veni cu tine ”, a adăugat el și a arătat către navă. The
căpitanul este pe cale să pornească. Nu avem mai mult timp. M-am gândit că
Aveam de gând să mă îmbarc singur.
— Ei bine, răspunse Nolan. Salvam cai.
— Și aruncând cuțite în umerii oamenilor. Nu uitați de
parte din cuțite”, a răspuns Archer furios.
Era obosit și îngrijorat pentru cal și pentru Brennan. Tu
părea un început prost să plec fără el. A fost un indiciu
unsprezece
Pagina 12
că ar trebui să rămână acolo? Aș putea să aștept câteva zile și să accept

persoană la cal până la casa lui Jamie Burke, la Folkestone. Ar putea
găsește-l pe Brennan. Se puteau îmbarca împreună. A fost o soluție
sensibil. Ar trebui oferit...
Nu. Nu aveam de gând să inventez scuze, oricât de practice păreau.
Deja amanasem asta prea mult, pusesem deja
pentru prea mult timp nevoile celorlalţi în faţă
al tau. Urma să se urce pe nava aceea. Urma să fac un pas mare spre
găsi o nouă viață, o nouă familie.
Trio-ul s-a urcat fără tragere la bord pe navă și a stat lângă
balustradă, privind debarcaderul în așteptarea lui Brennan,
întrebându-mă ce s-ar fi putut întâmpla. Brennan era cu ei
noaptea înainte, în timpul cinei. Archer știa că nu era o întrebare
unde se afla Brennan la acea vreme, dar dacă era ea
sigur. Nolan a încercat să-i înveselească punând pariu că Brennan va ajunge
timp, dar nu a ajutat. Marinarii au început să adune
lanțurile de ancore și nu era nici urmă de al patrulea său partener.
Archer lăsă capul în jos și acceptă inevitabilul: Brennan nu avea de gând să o facă
Apărea. Călătoria nu avea să fie la fel fără el. Ar fi mult mai mult
Sigur, dar aș pierde ceva. Oriunde mergea Brennan, acolo era întotdeauna
viata si focul. A făcut totul incitant.
O mișcare i-a atras atenția. Archer ridică capul. Spre ei
partea, Haviland a văzut-o și el. Era Bren! Haviland a început deja să țipe
balansează-ți brațele sălbatic. Brennan alerga cu viteză maximă, fără
jachetă, iar tivul cămășii sale albe zvâcni în vânt ca
pânzele unei nave. Haviland a alergat pe puntea navei,
strigând la el instrucțiuni: „Sări” și „Nu sări pe aici, sunt prea multe
distanta, sare peste pupa, care nu a parasit inca
andocare”.
Pupa era plată pentru a ușura încărcarea navei și era o
piesa care nu avea balustrada. Asta ar fi cea mai bună șansă
Brennan.
Atunci Archer și-a dat seama că Brennan nu era
Eram singur. Cu entuziasm, nu-și dăduse seama că al lui
prietenul a fost urmărit de doi bărbați; unul dintre ei era înarmat. ȘI
mai era ceva: în spatele bărbaţilor era un cal, care
a înaintat cu viteză, doborând niște butoaie în calea sa și
Se îndreptă spre Brennan. Și nu era orice cal, fără calul lui.
Archer a schimbat o privire cu Nolan și amândoi au fugit după
Haviland.
12
Pagina 13
Pupa navei era în haos. Haviland a țipat, Brennan a fugit

iar calul i se alăturase, trapând în ritmul lui. Fără
Cu toate acestea, cei doi bărbați îl ajungeau din urmă. Cel puțin în timp
tot alergau după el, nu se puteau opri să țintească și să dea o
lovitură precisă. Ceea ce îl îngrijora cel mai mult pe Archer era că se vor opri și
asta avea să se întâmple în curând. Nu mai era unde să scape. The
Nava se îndepărtase de doc și se formase un gol.
apă rece și întunecată între partea lui și piatră. Archer se uită la Brennan;
chiar dacă se grăbea, nu avea să ajungă la timp. Avea nevoie de ajutor.
— Urcă-te pe cal, Bren! strigă Archer la el, arătând spre
animal.
Ideea lui era foarte periculoasă. Dacă calul ar refuza să sară?
Dacă nu au ajuns pe puntea navei? La fel ca el, și Brennan
născut în şa. Dacă cineva a putut să o facă, a fost Bren. Si nu
avea altă alegere, decât dacă voia să înfrunte armele.
Haviland și Nolan i s-au alăturat, ținându-și respirația ca
Brennan Carr s-a agățat de coama calului și a călărit spre
Carieră.
Calul a sărit afară și aproape că au aterizat pe puntea navei.
Dacă ar fi sărit cu un picior mai puțin, ar fi căzut la
Apă. Impactul aterizării și mișcarea punții făcute
că calul a căzut în genunchi. Archer și Haviland se apropiară
repede.
Brennan a fost aruncat înainte din spatele animalului.
Haviland a reușit să-l prindă pentru a evita lovitura, dar Brennan l-a prins.
impins in jos.
— Dă-te jos la pământ, Hav! Arch, calul, nu te ridica!
Primul glonț a trecut la câțiva centimetri deasupra
capul lui Haviland. Arch a îngenuncheat lângă calul speriat,
încercând să-l liniștească cu cuvinte blânde. Acum că erau
în siguranță, Archer și-ar fi dorit ca nava să se miște mult mai mult
repede. Nu era suficient spațiu între debarcader și
lor. Nu ar fi surprins dacă urmăritorul lui Nolan ar apărea
de asemenea; toți ceilalți erau deja acolo, chiar și calul. Mulțumită
Nolan și Brennan, dimineața a început excelent.
Când s-au asigurat că erau deja la îndemâna
gloanțe, cei patru s-au ridicat precauți și și-au scuturat
haine și o salută pe Brennan cu exclamații. Archer se uită la el
Haviland; avea să fie o călătorie destul de mare cu cei doi, dar Haviland
zâmbea în timp ce privea Anglia dispărând. Archer arătă spre
13
Pagina 14
frâiele pe care le purta în mână.

„O să vorbesc cu căpitanul să văd unde putem adăposti
acest băiat.
Nolan: În timp ce pleca cu calul, Archer auzi
„Întrebarea nu este unde ai fost, Bren, dar a meritat ea?
durere?
Brennan râse.
— Întotdeauna, Nol, întotdeauna.
Uneori, Archer îi invidia pe Bren și Nolan pentru ei
nepreocuparea. Erau dovada că poate duce la viață
uşoară era ceva care era subestimat.
Pe punte era un fel de stâlp acoperit în care
calul avea să fie relativ în siguranță. Trecerea Canalului a fost
mic de statura; nu erau decât douăzeci şi patru de kilometri între ele
Anglia si Franta. Cu toate acestea, marea ar putea fi foarte agitată.
Archer nu a vrut ca calul să-și asume mai multe riscuri și după
asigurându-se că nu fusese rănit în săritură, puse mâna
gatul lui.
„Bănuiesc că vei avea nevoie de un nume, dacă vei rămâne
cu mine ”, a spus el și s-a gândit o clipă. Ce zici
Amicus? Înseamnă „prieten” în latină, iar astăzi ai fost tocmai
acea. Ai ajutat-o pe Brennan când a avut cea mai mare nevoie.
— Mai ales, având în vedere că Golfurile Cleveland sunt
cai de tracțiune”, a spus Haviland din spatele lui.
Archer ridică din umeri. Trecuse mult timp de atunci
A încetat să-i mai pese dacă cineva îl auzea vorbind cu caii.
Zâmbi și mângâie nasul lui Amicus.
— Mai ales pentru asta, spuse el, privind la cal.
gânditor-. Mă întreb dacă ai fost vreodată vânător, băiete.
Se pare că știai ce faci când ai făcut acest salt.
O făcuse cu curaj, de parcă ar fi sărit înainte
gard viu și bușteni, obstacole înalte și late. Golfurile Cleveland erau
caii de tracțiune preferați ai regalității, dar Archer cunoștea câțiva
câți crescători cărora le plăcea să meargă la vânătoare cu ei.
Haviland se întinse și îl bătu pe Amicus.
— De ce crezi că a făcut-o? A fost un salt magnific.
Știu alți cai care ar fi șovăit. Ar putea avea
ucis.
Archer se uită solemn la Haviland.
14
Pagina 15
„A decis că Anglia nu-l mai poate ține”.

— Ca tine, prietene? l-a întrebat Haviland. Încă
esti hotarat sa faci asta? Nolan și Brennan nu știau nimic despre ea
decizia de a rămâne și de a trăi în Italia, dar Archer se bazase pe
Haviland.
Archer dădu din cap.
-Si tu? l-a întrebat pe prietenul său. Haviland avea și el
avea încredere în el și Archer știa că nu era singurul
folosind acea călătorie ca cale de evacuare.
-Da. Vreau să gust libertatea, vreau să o cunosc pe a mea
abilitate, vezi ce ar fi putut face înainte de a trebui să...
Haviland a ridicat din umeri și nu a continuat să vorbească, dar
Archer ştia ce vrea să spună: înainte de a trebui să meargă acasă şi
căsătorește-te cu o femeie pe care nu a iubit-o.
În tăcere, Archer a mulțumit din nou cerului pentru
nu fi primul născut. Măcar putea alege. El şi amicus aveau
ceva în comun: amândoi hotărâseră că Anglia nu mai poate
păstrează-le.
cincisprezece
Pagina 16
Două
La Contrada della Pantera, Siena, Italia. La începutul lunii iulie 1835
În noaptea aceea nimic nu a putut-o opri! Elisabeta a plecat capul

înapoi și a râs privind în sus la cerul înstelat. Am simțit ceva
sălbatic în sânge, bătând în ritmul muzicii în care cântau
Piazza del Conte, în timp ce ea și verii ei se apropiau de centru
din cartier. Era deja o mulțime adunată acolo pentru sărbătoare,
iar grupul a primit împingurile oamenilor care râdeau pe alei
aglomerat. Nu-i pasă. Presiunea mulțimii nu a făcut mai mult
care vă sporesc entuziasmul. În noaptea aceea avea de gând să danseze până când
poartă-și pantofii și apoi mergi să danseze desculți. aveam de gând să dansez
pana a rasarit soarele!
A fost prima lui petrecere din perioada lui
A plâns și avea de gând să se distreze, în ciuda veștilor pe care le primise în acea după-amiază.
Elisabeta o apucă de mâini pe verișoara ei Contessina și o întoarse
fata fericita.
„Voi face ceva scandalos în seara asta”, a declarat el și a văzut asta
Contessina își făcu frumoșii ochi căprui, cu o
expresie de groază.
„Și tu crezi că e inteligent, când tata tocmai a terminat
anunta ca...
— Tocmai din cauza asta! exclamă Elisabeta, întrerupându-l
Vărul ei.
Nu avea de gând să creadă că unchiul său, Rafaele di Bruno, căpitanul lui
contractat, aranjase pentru ea o căsătorie de conveniență
cu Ridolfo Ranieri, ruda priorului altui cartier, pentru a
formează o alianță pentru Palio, cel mai important dintre toate.
Ca și în prima ei căsătorie, nu avusese nimic
să spun și asta nu era corect. Acum cinci ani, când eram
șaptesprezece ani, se supusese pentru a-și sluji familia și se căsătorise
cu foarte tânărul Lorenzo di Nofri. Era un fel de conexiune
dinastice pentru familie și nimeni nu se gândise la lor
sentimente. După trei ani de căsătorie, Lorenzo a avut
moartă și își împlinise cu respect anul de doliu pentru
soțul ei adolescent.
16
Pagina 17
Și acum, cu prima ocazie, urmau să se căsătorească din nou cu ea. Pe

cu acea ocazie, cu un bărbat la cincizeci de ani, de mai mult de două ori
varsta lui, grasa si guta din vin si mancare grasa. Acea
posibilitățile de a-și crea o familie proprie aveau să obțină cu asta
căsătorie? Elisabeta a împins imaginile de ce
ar fi necesar să naștem un fiu în acea alianță. In aceea
noaptea de sărbătoare nu era loc pentru gânduri triste și
întuneric.
Merita mai bine, chiar dacă unchiul lui nu era de acord.
El îi spusese, repede, că avea noroc să fie căsătorită
din nou. Nu mai era o fată virgină, ca Contessina, ci o
văduvă care fusese deflorată în căsătorie și nu
a reușit să-și demonstreze fertilitatea. Cine și-ar dori așa ceva
soție? Ar trebui să fie onorată că Priore dell'Oca i-a împrumutat-o
atenție și pentru că a avut ocazia de a servi măreția lui
familie.
A apărut Piazza del Conte, iar Elisabeta a tras-o
Contessina lângă ea pentru ca amândoi să observe totul: la
oameni, muzicienii care cântau, luminile stradale care luminau piața
de parcă ar fi ţinutul zânelor. Peste tot orașul erau petreceri
ca acelea, tinute in toate cartierele sau contradele. Siena
era în plină experiență și ei îi era dor de orașul ei
în toţi anii în care fusese căsătorită la Florenţa. A fost
îi era dor de familie, de vacanță și, poate, mai presus de toate
totul, la cai.
În Florența au fost și festivități, iar familia bogată a
Lorenzo avea și cai, dar nu erau ai lui și aproape niciodată
lăsaseră să lucreze cu ei. Întoarcerea la Siena fusese ca
să fie din nou în viață, iar asta a făcut căsătoria aranjată pentru ea
cu atât mai crud: a trăi din nou a avea de înfruntat a
un fel de moarte.
Contessina l-a tras de braț pentru a-l încetini.
-Ce ai de gand sa faci? întrebă el pe un ton îngrijorat.
-Nu stiu. Ceva”, a răspuns Elisabeta râzând. Cand
A venit inspirația, aș ști. Cel mai bun lucru a fost să fii spontan.
Poate dansa cu următorul bărbat pe care îl vede! El a anunțat, totuși
nu era prea scandalos din punctul lui de vedere.
Ar trebui să îmbunătățesc asta dacă aș vrea să fiu cu adevărat
scandalos. Dăduse acel răspuns pentru a-i șoca pe al lui
văr care, deși o iubea foarte mult, nu știa să-i răspundă
17
Pagina 18
impuls. Unchiul lui conducea casa foarte strict.

-Nu poți! şopti Contessina. Lista partenerilor de dans
a surorii sale fusese pregătită dinainte de unchiul său și de ai lui
fratele Giuliano. Deși nu a fost un dans formal, cuplurile de
dansul vărului ei trebuie să fi fost tineri din familii bune
din cartier. Dacă următorul bărbat pe care îl vezi este din Aquila? -
întrebă Contessina, îndrăznind să-și șoptească numele.
contrada rival.
Elisabeta zâmbi petulantă.
— Aș dansa chiar și cu un aquilini.
Și era adevărat, deși puțin probabil. În noaptea aceea, ar exista doar
bărbați din Contrada della Pantera, cartierul familiei sale. Nimeni nu stie
ar îndrăzni să plece de la serbările din cartierul său. Pentru altele
în parte, dansul cu cineva nepotrivit nu era genul de scandal în
la ce mă gândeam. A fost prea bland.
-Și soțul tău? Ce aveam de gând să cred?
Contessina era aproape îngrozită de ideea neascultării
autoritate masculină. Tatăl ei îi organizase viața la
perfecţiune. Vărul ei dusese o existență foarte adăpostită pentru
asigurați-vă că ar putea intra într-o căsătorie bună. Contessina niciodată
se gândise să nu asculte de porunca părinţilor săi. A fost una
fiică bună și ar face tot ce i-au spus ei să facă.
Elisabeta, nr. Fusese deja o nepoată bună odată,
și nu era dispusă să o facă din nou. Și mai puțin cu vărul
om gras din Priore dell'Oca, indiferent cât de bogat ar fi fost sau câți
beneficii pe care le-ar putea aduce familiei atunci când
Momentul Palio.
— Încă nu este soţul meu. Logodna nici măcar nu este oficială
spuse ea sec. S-ar putea să găsesc o modalitate de a mă elibera
a glumit.
Cu toate acestea, glumea doar parțial; dacă am găsit calea
pentru a scăpa de acea căsătorie, ar fi făcut-o. Ridolfo l-a îngrozit cu
ochii ei rotunzi și strălucitori, plini de poftă. Era clar ce
a văzut în ea: o altă avere a lui. Și nu i-a plăcut ideea de
deveni sclavul nimănui, mai ales al lui.
— Dar cum ai de gând să faci asta? întrebă Contessina. Nu
Știu cum se poate, dacă nu ai un iubit, a spus vărul ei,
roşind.
Cu siguranță, acesta a fost cel mai scandalos lucru la care se putea gândi,
iar Elisabeta o privi cu un zâmbet răutăcios.
18
Pagina 19
-Exact! Ce idee buna!

Acesta era genul de scandal pe care îl căutam, dar lista
de candidați a fost foarte scurt. S-a uitat în jurul pieței,
selectând şi aruncând bărbaţii contradei.
— Fabrizio e prea bătrân. Mă gândeam la altcineva
tanara, cu mai multa rezistenta. Alberto este tânăr, dar miroase a usturoi ”, a spus el,
încrețindu-și nasul.
-Nu! exclamă Contessina îngrozită. doar am vrut
să-ți arate cât de imposibil este.
— Ce este imposibil? a întrebat Giuliano, fratele
Contessina, care s-a apropiat de ei. Era chipeș și sălbatic, mereu la loc
pe cale să înceapă o dragoste; Dar, desigur, viața a fost diferită pentru un
om. Nimeni nu ar condamna un om pentru că este promiscuu.
„Scăpați de logodna voastră”, a răspuns Contessina.
Elisabeta a stat lângă vărul ei și l-a luat de braț.
— Contessina mi-a sugerat să-mi iau un amant.
-Nu este adevărat! exclamă Contessina, foarte îmbujorată.
Ochii lui Giuliano străluceau.
— Ah, o ultimă derapaj înainte de a se aşeza? O văduvă
Aș putea s-o fac, dar fără nimeni care să fie logodit cu altul, a spus ea
vărul gânditor. Ar putea fi reparat, atâta timp cât ai fost
discret și omul pe care l-ai ales nu a fost un dușman ”, a explicat el.
Asta însemna că nu putea fi un bărbat din Aquila sau din
Torre, adversarii cartierului viitorului ei soț.
Contessina îi privi frenetic, aşteptând ca unul dintre ei să o facă
cei doi dezvăluie că doar glumeau.
-Stop!
Cu toate acestea, Elisabeta nu a vrut să se oprească. De ce n-aș putea avea
un iubit? Poate doar pentru o noapte. Poate că nu trebuia să fie
nimic scandalos, ci doar o întâlnire privată pentru tine
plăcere. A meritat-o și a fost singură de mult timp. Deși a lui
căsătoria nu ar fi fost intens pasională,
minus prezența lui Lorenzo. A fost atât de groaznic încât mi-am dorit
petrece o noapte în brațele unui bărbat frumos și puternic, care ar căuta
putin confort si placere? Nimeni nu trebuia să știe,
decât dacă voia ea.
— Cine ar fi, Elisabeta? întrebă Giuliano batjocoritor.
Asta i-a alimentat nebunia. Aș face-o, dacă l-aș găsi pe bărbat
potrivit. Trebuia să fie niște...
Privi din nou peste piață, spre arcul care marca limitele
19
Pagina 20
a contradei tale. I s-a tăiat respirația: parcă toți sfinții

ar fi conspirat să te introducă în ispită și scandal
personificat. Un bărbat a trecut pe sub arc. Doar pentru a lui
înălțimea ar fi ieșit în evidență din mulțime, dar avea și câteva
umeri foarte lati si, doamne, ce fata! Chiar daca
distanța, unghiurile și planurile erau foarte izbitoare în contrast
cu culoarea brună a părului ei lung și strălucitor, care cădea până la ea
umerii. Ea înclină capul și se uită răutăcios la Giuliano. Acea
omul nu era rival, era ceva mai periculos încă: un străin, a
bărbat de origini și familie necunoscute. Asta nu l-a făcut
nimeni periculos, ci cineva interesant. A fost exact
bărbatul pe care îl căutam.
Ar avea destul curaj? Era chiar riscant
pentru ea. Cu toate acestea, noaptea a fost cea mai potrivită. Starea de spirit a
orasul in general era foarte inalt. Primul Palio al verii a avut
lăsat în urmă, cu victoria unchiului său, iar el îi reparase deja pe toate
atenţie în Palioul august. În acea noapte, oamenii au avut
s-au adunat pentru a sărbători recoltarea căpșunilor: Sagra del Fragole.
Elisabeta nu credea că este singura persoană care urma să plece
purta prin magia unei nopți de vară. Deci, odată luat
decizia, a dezvăluit cine a fost alesul lui:
— El, spuse ea, privind pe nou venit. eu il aleg pe el.
În mod clar, trebuie să fie el. Cu toate acestea, nu a fost singura
Am vazut. A descoperit că majoritatea femeilor au făcut-o.
Se uitau. Era genul acela de om, genul care putea atrage
atenția femeilor în orice adunare. Întrebarea era dacă ea
Aveam să pot ajunge primul. Ar trebui să se miște repede. The
Signora Bernardini era mai aproape, îndreptându-se deja spre el.
Elisabeta și-a îndreptat umerii și a coborât marginea decolteului până la
consternarea Contessinei. Nu trebuia să ajung mai întâi la el, dar
clarificați care au fost intențiile dvs. Trebuia să-l conving
că a meritat să-l aștepți. I-a zâmbit lui Giuliano şi
A traversat piața legănându-și șoldurile, cu capul sus.
douăzeci
Pagina 21
Trei
Era genul de femeie prin care trecea un bărbat

o cameră, sau un pătrat, cu acea ocazie, și se ducea
direct spre el. Archer o privi apropiindu-se. Cum aș putea să nu văd
o femeie ca asta? O cascadă de bucle negre căzu peste ea și
sclipind pe spate, iar ochii îi erau ușor înclinați,
de răutate și mister. Costumul a arătat restul persoanei sale
perfecţiune. Camisolea ei albă ieșea deasupra decolteului.
pătratul rochiei ei verde deschis și curbele sânilor
coborât la o talie subțire și șolduri care
se legănau provocator. Zâmbetul de pe buze îi dădu
înțelege că această mișcare a fost deliberată. Știam exact ce
ce făcea și ce-și dorea. Și, în acel moment, obiectul ei
de dorinta era el.
Archer simți o adrenalină. Și-a dat în cuie ochii
argint asupra lui, iar el îi ținu privirea, transmitând un mesaj:
„Invitație acceptată”. Și-a dat seama că, în jurul lui,
femeile și-au pierdut interesul pentru sosirea acestei femei. Ea a avut
ai clarificat scopul. Totuși, dacă intenționa să-l vâneze,
poate avea o surpriză. El nu era unul care să-l lase
dominat de o femeie.
Ea întinse mâna și el simți impactul atenției ei.
— Dansează cu mine, spuse el.
Archer o luă de mână și, în acel moment, și-a terminat-o pe a lui
supremația feminină. Din experiență știa că o femeie
îndrăzneală dorea un bărbat îndrăzneț. Fără să clipească, el o conduse spre
zona de dans, și-a pus mâna pe spatele ei și, fără să scoată un cuvânt,
a început să se miște în ritmul unei polcă. Cine avea nevoie de cuvinte
cu ochi ca ai acelei femei și cu un corp ca cel al
acea femeie, care a comunicat tot ce gândea și simțea? Ea
Ea și-a scuturat părul și și-a înclinat capul în sus pentru a se uita la el. Arcaş
El a zâmbit, iar ea a răspuns cu un alt zâmbet. Ochii ei erau foarte strălucitori
și părea că acest dans o entuziasma.
Archer a continuat să se miște și a lăsat ritmul muzicii în derivă.
apucă-le, ținându-și mâna pe spate cu
încredere, de parcă ar fi ceva firesc, de parcă ar fi făcut deja
douăzeci și unu
Pagina 22
că înainte. Știa să danseze, știa să se miște printr-un spațiu

aglomerat. De asemenea, a știut cum să o facă și a recunoscut-o
pricepere cu încântare. Bucuria pe care a radiat-o era îmbătătoare.
A dansat cu inima, cu sufletul, iar asta i-a dat entuziasm
Archer, l-a împins să danseze sălbatic.
Pe marginea acelui ring de dans improvizat, a făcut
Amândoi s-au învârtit brusc, iar forța mișcării le-a provocat
cadavrele s-au ciocnit și și-au pierdut distanța. Pulsul îi bătea
cu forță în gât, prin exercițiul dansului și, eventual,
pentru altceva. Fata a râs. În mod clar, am observat și eu
acea conexiune sălbatică care se ivise între ei, deși nu
nu ar fi vorbit nici o dată. Dansul a fost prea rapid și ei
Mi-a lipsit respirația ca să pornesc o conversație și au fost
prea îndrăgostit de acel moment ca să se pronunțe
cuvinte.
Și ce moment a fost! Archer a crezut că nu va uita.
nu. Majoritatea momentelor care au alcătuit o viață, mii
iar mii dintre ei au căzut în uitare. De ce acel moment cu a
străin care îl atrasese la dans cu un zâmbet era diferit de
toate celelalte și mai valoroase?
Muzica se termina. A făcut o ultimă tură
memorând cu trupul lui curba blândă a șoldului ei
femeie și dreptatea spatelui ei sub mâna ei și privind
își ridică discret pieptul sub corsetul din dantelă.
Îl privea și ea, studiindu-i gâtul și pe al lui
gât. Aceasta a fost magia verii la apogeu: a
femeie frumoasa in brate, muzica si dans, un cer plin de stele
și o călătorie de continuat. În acea clipă, s-a simțit ca un rege.
Și-a plecat capul spre cer și a scos un strigăt de victorie. Și el știa asta.
Știa de ce avea să-și amintească acele momente: pentru că era
atât de vie, și ea era atât de vie... pentru că aveau suflarea lor
gâfâind și râzând, bând în plăcerile simple ale
muzica și dansul sub stele și aerul cald care le înconjura.
Ar putea fi viața mai bună? Își ținea mâna pe talia ei și se uită la ea
chipul, oprindu-se scurt pe buze. Femeia aceea știa
plăcere. Era evident, cu acel trup și acei ochi, cu ai lui
uită-te la el, cu îndrăzneala invitației lui. Restul pătratului ar putea
să fi dispărut, pentru că nu o putea vedea decât pe ea.
Archer vorbi încet, fără a privi în altă parte de la curbă
senzuală din buzele ei.
22
Pagina 23
— Cine ești tu, bella Signora?

Au fost primele cuvinte pe care i le-a spus. Ea ar ști că nu era
Italiană, pentru că l-aș observa în accentul lui. Cu toate acestea, poate locul lui
de origine nu conta la ceea ce își doreau unul de la celălalt.
„Numele meu este Archer”.
— Eu, Elisabeta.
Apoi, ea i-a întors semnalele uitându-se la el.
buze. Era încântat să realizeze că ea înțelesese
negociere și că a acceptat. Aveau să fie, doar, Elisabeta și
Arcaş. Fără nume de familie, nicio modalitate de a ne întâlni din nou când ești
separa. Nu ar exista legături care să-i lege dincolo de
imediatitatea aventurii tale.
„Ei bine, Archer...” a spus ea, zâmbind. Ei bine, ai
a aparut la momentul potrivit.
A simțit că căldura se intensifică în corpul său.
— La momentul potrivit pentru ce?
Ea îi aruncă o privire răutăcioasă.
„Pentru căpșuni”, a răspuns ea. Și am menționat asta
va fi si crema?
Archer nu a ratat indiciu. aveam de gând să-l iau
ce voia. Între dans, căldura acelei nopți de vară, cel
euforia de a fi ajuns în sfârșit la destinație și faptul de a avea
acea frumusețe seducatoare din brațele ei, corpul ei era
pregătit să primească plăceri mai intime. Aveam toate motivele
a face o sărbătoare. Nu fusese ușor să fac acea călătorie
de la Paris singur. A trebuit să plece înainte de brusc
Nunta lui Haviland, iar el nu a avut de ales decât să renunțe la
Vară în Elveția cu Nolan și Brennan. Timpul era foarte important dacă
Am vrut să ajung la Siena înainte de Palio în august. De la inceput,
Știam că nu voi putea vedea prima cursă, care a avut loc în iulie.
Călătoria fusese grea, iar hanurile din Italia și mai grele.
Cu toate acestea, totul meritase până atunci
Am trecut prin porțile orașului și am văzut străzile
s-a luminat și petrecerea în plină expansiune, de parcă ar fi fost sărbătorită pentru el.
Îl lăsase pe Amicus și bagajele lui într-un grajd și plecase
spre piața centrală în speranța că cineva ar indica
cum să ajungi la casa unchiului tău. Piața era liniștită, dar era
urma muzica în acel cartier și găsise altceva
ce indicii. Fusese acolo mai puțin de cinci minute când asta
Frumusețea cu ochi argintii se apropiase de el să danseze cu el. Pe
23
Pagina 24
în acel moment, în timp ce o urmărea prin careu, nu avea

Se îndoiește încotro mergea asta: spre mesele cu mâncare și spre a
loc tăcut în întuneric, dincolo de lumini.
Stomacul lui Archer mârâi, iar el zâmbi. Nu putea ignora asta.
Elisabeta zâmbi și îi întinse o farfurie. El a subliniat fiecare dintre
tăvi cu mâncare și a oferit o explicație în timp ce mergea
dând din cap. În timp ce toți prietenii lui studiaseră limba franceză,
învățase italiană și mama lui se ocupase de asta
avea tutori italieni. Și, la vremea aceea, era foarte
util, chiar dacă doar pentru a face această femeie să zâmbească.
„Risotto alle fragole, mămăligă cu fragole, ravioli...” a spus ea
numărând bucatele și servindu-se pe măsură ce mergeau.
La capătul mesei era un castron uriaș plin cu căpșuni și altele
boluri pline cu smântână, lângă mai multe prăjituri. Elisabeta îi zâmbi
privind înapoi peste umăr. Ochii argintii
străluceau de încântare.
Archer se ajut la toate tăvile. Doar mirosul ar fi fost
suficientă persuasiune pentru a încerca noile alimente, dar
Zâmbetul Elisabetei i-a furat orice rezerve pe care le-ar putea avea. este
felul în care arăta un bărbat, felul în care ochii lui îl priveau
cu admirație... Ar fi putut să mănânce viermi pentru ea.
După ce mâncarea era servită, se turna vin din butoaie și
au luat câteva felii de pâine neagră pe care să le adauge în farfurii.
L-a condus într-un loc liniștit din piață, unde lumina
a luminile stradale nu luminau prea mult, iar unde muzica nu
conversatia. Era intimitate în întuneric.
„Este festivalul căpșunilor, în caz că nu ai observat”, a spus el.
ea, între mușcături. O sărbătorim în fiecare an. majoritatea
preparatele de petrecere sunt gătite cu căpșuni.
„Este delicios”, a spus Archer și a mai mâncat risotto.
A fost cu adevărat delicios. Mâncarea a fost foarte gustoasă și
Fierbinte. Nu mâncase niciodată ceva atât de bun; nici
nici măcar nu puteai egala mâncarea excelentă din Paris. A luat o
înghițitură de vin, lasă-i limba să prindă acel gust plin care
A fost completarea perfectă a mesei.
Când farfuria ei era aproape goală, o luă și o puse deoparte.
Vocea lui era o șoaptă senzuală.
„Acum, dulcele”, a spus el și a uns o căpșună cu puțină
crema din bol. L-a pus în fața buzelor lui Archer. Linge-l
ordonă el, în timp ce lua căpșuna între dinți și gusta din
24
Pagina 25
smântână dulce cu limba, până le-au rămas privirea
prinse unul în celălalt și ea a format un cuvânt erotic, „Mușcă”.
Ar putea amândoi să joace acest joc. Archer luă o căpşună şi
s-a uns cu smântână înainte de a o oferi și a făcut o sugestie
invitație:
"A suge."
Ea a luat căpșunile în gură și și-a trecut vârful limbii peste
degetele fără a privi în altă parte, transmițând un mesaj clar:
"Tu esti urmatorul." Gâtul lui Archer s-a uscat. Avea să-i placă
Siena, era sigur.
25
Pagina 26
Patru
Avea să fie un amant extraordinar și cui i-ar păsa ce

făcuseră? Cui i-ar putea păsa? Era în trecere. Ar putea
dă-i o plăcere, a cărei amintire ar putea să o prețuiască în timpul ei
căsătorie. Elisabeta se aplecă spre el pe banca îngustă care
ocupată, mângâindu-i gura cu privirea lor, oferindu-i a
moment de pregătire înainte ca buzele lui să se odihnească pe
al. L-a savurat, l-a ispitit... sau se ispitea ea însăși?
El a răspuns cu gura, arătându-și foamea, dar trupul
se încordă când recunoscu că nu erau suficient de mult într-un loc
privat pentru a ajunge la mai multe. Elisabeta s-a retras. Inițiativa a fost a lui.
Acesta era teritoriul lui.
-Hai sa facem o plimbare? Există o fântână frumoasă foarte aproape.
Era o scuză pentru a căuta intimitate, pentru a fi deja singur
inima i-a năvălit. Aveau să se întâmple mai multe lucruri cu asta
om.
-În ce direcție? Eu voi merge primul.
Acea preocupare de a păstra cel puțin o aparență
Decența a mulțumit Elisabetei. Acesta a fost un om cu experiență.
— La dreapta, spuse ea și arătă spre o stradă care ducea la
pătrat-. Nu este departe”, a adăugat el. Nu e departe.
L-am privit dispărând în întuneric și am numărat minutele
mental înainte de a-l urma.
Înaintase mai mult decât credea ea pe stradă. A fost
un moment în care a crezut că l-a înțeles greșit și că el
profitase de ocazie pentru a dispărea. Apoi a auzit
O soapta:
— Elisabeta!
Un braț o prinse în jurul taliei și o trase spre un portal. LA
ea a scos un mic strigăt, iar el a învârtit-o și a zguduit-o
împotriva lui însuși în timp ce fura, râdea, un sărut. A simțit-o
atingere masculină, caldă și puternică, când corpurile lor
Ei au gasit.
— De ce ai luat atât de mult? a întrebat el, zâmbind lui
întuneric, și și-a pus mâinile pe talia ei, firesc, ca și cum
erau doi îndrăgostiți care se cunoșteau și erau obișnuiți
26
Pagina 27
trupul celuilalt.
— Nu știam că o să ajungi atât de departe, spuse Elisabeta, iar el
gâtul cu brațele.
„Am căutat locul perfect”, a răspuns el și a sărutat-o
gât, delectându-se cu pulsul care îi bate la bază, provocând
un fior în coloana vertebrală.
-Astfel încât? întrebă ea, între ofte. Cu toate că
De fapt, și-a putut imagina asta și a simțit o mare emoție. Era bucuros
să observ că în spatele lui era un zid, pentru că poate că
va avea nevoie; nu credea că picioarele ei o vor susține mult mai mult. Acea
Bărbatul a fost un artist desăvârșit care a mângâiat subtil și subtil
sărută el într-un mod ispititor.
— Pentru asta, spuse el.
A sărutat-o din nou și a zdrobit-o cu trupul de peretele acela de
cărămidă. Era complet protejată acolo, de lățimea de
umerii și înălțimea ei, care o ascundea de oricine trecea
in josul strazii.
Ar fi trebuit să știu că un astfel de maestru al acelei arte
s-ar îndrepta spre o alee întunecată pentru o întâlnire grăbită, nici nu ar fi făcut-o
ar fi condus de propria lui nevoie, dar ar avea grijă ca
și ea era pregătită. Sărutări pe gât ar trebui
să fi avertizat-o că acolo, în intimitatea și liniștea
noaptea, departe de festivități, acele momente aveau să fie
diferită de animația frenetică a pătratului. Cu toate acestea, sărutul
A luat-o prin surprindere.
A fost o explorare lângă. Limba lui a explorat și a gustat, pe ea
Gura ei a încurajat-o să facă același lucru și a făcut-o. A gustat din
vin pe limba lui și mirosul săpunului sub sudoarea zilei și a
esență masculină. Ajunsese la Siena călare. Mirosul de piele deja
calul era și el evident și erau drăguți. Ea a preferat
un om care mirosea a bărbat, mai bine decât o grădină de flori. Mirosul
a unui om ar trebui să fie, înainte de toate, o reprezentare a
la fel.
Ca și corpul tău. Era multă sinceritate în acel portal întunecat
a străzii. Dorința lui era evidentă și ea îi simți erecția asupra ei
stomac. Și nu era singur în acea emoție, deși a lui
era mai evident. Simțea o durere care cerea calm. L-a muşcat
buza i-a tras ușor, iar ea a gemut și s-a apăsat de el, frecându-se
șoldurile pe corpul lui.
Archer a mârâit în gură, iar sărutările ei au devenit posesive. The
27
Pagina 28
ritmul calm s-a accelerat, a devenit primordial. L-a apucat pe al lui

fusta cu manșete și a tras-o în sus.
— Lasă-mă să te iau, spuse el cu vocea răgușită.
Își strecură mâinile sub ea și o luă de fese; cel
El se ridică de la pământ, iar ea îşi înfăşură picioarele în jurul taliei lui. I-a lăsat pe ale lui
fusta a căzut pe spate, iar carnea goală a Elisabetei era
lipit de el. Ea îi remarcă asprimea prin bariera pantalonilor lui și
contactul a avut un efect erotic care a împins-o să se miște,
instinctiv.
A fost răsplătit cu o mușcătură aprigă la ureche și a observat
că tremura.
„Voi trece înaintea mea ca și cum aș fi un adolescent fără experiență –”
spuse el, ca avertisment și compliment. Totuși, ea s-a întors
pentru a mișca șoldurile.
Dar avea idei mai bune. A schimbat greutatea și a găsit centrul
a corpului ei cu mâna lui și i-a apăsat palma pe sexul ei până când
țipă ea de frustrare și de plăcere.
— Și poate fi și mai bine, îi promise el, pe gâtul ei și
I-a despărțit pliurile corpului cu degetele.
Observând umezeala ei, i-a tăiat răsuflarea. L-am găsit pe cel mic
butonul de plăcere și a început să-l mângâie. și-a dat seama Elisabeta
că plăcerea ei îl aprinse și era îmbătător pentru ea. Atunci,
ea s-a dedicat hrănirii acelei emoții, mângâindu-l prin
pantaloni în timp ce el o mângâia. A dat scump! Omul acela era
mare, lung și delicios călit.
Elisabeta și-a deschis pantalonii și i-a simțit lungimea goală, iar el
mormăi el.
— O să mă omori, Elisabeta, spuse el cu vocea trosnind.
— Ia-mă, șopti ea cu înverșunare.
Devenise o ființă primitivă în acele momente.
Niciodată nu fusese atât de înnebunită de promisiunea plăcerii. El
luase, cu mâinile și cu gura, capacitatea de a
gândește rațional.
— Da, gemu Archer, iar răspunsul lui a fost imediat.
A pășit în ea și i-a simțit corpul îngust și alunecos
ea s-a adaptat glorios până când el a fost complet scufundat.
Apoi, el a început să se miște, la fel și ea, ajustând ritmul
soldurile ei spre ale lui; la început, încet, apoi de fiecare dată cu
mai multa intensitate.
Întregul său vocabular era redus la gâfâituri și gemete, iar
28
Pagina 29
Trupul lui Archer a devenit lumea lui. Ea le-a dezactivat pe acelea

gâfâie de materialul cămășii în timp ce le purta de fiecare dată
mai aproape de extaz. Tot ce trebuia să facă a fost...
— Dă-i drumul, Elisabeta, îi ordonă el, cu vocea răguşită. Deja
aproape am ajuns ...
Cuvintele au ieșit între gâfâituri și fragmente de voce, dar
Faptul că putea vorbi era ceva miraculos pentru ea. El a dat
grabă finală, iar ea a atins cele mai înalte culmi ale plăcerii, cu
puls accelerat, lângă Archer. Își simțea bătăile inimii împotriva
pieptul ei și simți că sămânța i se revarsă pe coapse.
Elisabeta își rezemă capul de peretele din spatele ei și
Archer a sprijinit-o pe umărul lui în timp ce respira greu. Ea
Îi mângâie părul absent, incapabil să gândească. Nu stiuse
o asemenea plăcere în toată viața lui, știa doar că poate exista. Așa cum am fost
să știi ce ar fi atât de uimitor? Experiența lui s-a limitat la
întâlniri cu un adolescent bine intenționat, dar fără niciunul
experienţă. Mai târziu, patul lor conjugal devenise un
loc confortabil și familiar, dar nu primise niciodată această plăcere
copleșitoare care o lăsase drogată, săturată, satisfăcută.
Încetul cu încetul, curiozitatea i-a trezit. Daca asta
omul era capabil să facă dragoste astfel împotriva unei
perete, cum ar fi într-un pat? Cum ar fi cu o femeie
că știa și că iubea cu adevărat?
Nu, nu puteam să cred asta, nici măcar cu scuza pentru asta
nebuloasă a plăcerii care o învăluia. Pentru a cunoaște răspunsul
acele întrebări, ea ar trebui să-l cunoască, să-i cunoască istoria și
numele lui de familie, cunoaște-i familia. Și ea nu căuta asta; Nu
ar putea avea. A fost o ispită prea mare, iar unchiul său a făcut-o
logodit cu altul. Cât de crud ar fi să știi că el este pe lume,
undeva, având mijloacele de a-l găsi, cât era
căsătorit cu ruda gutoasă a priorului. Doar pe acel drum
Aș găsi durere și rușine
Gândindu-se la rușine, și-a dat seama ce tocmai făcuse
do. În ciuda minunăției acelei întâlniri, a fost nedemn de ea:
tocmai fusese sex pe o alee. Sex extraordinar de bun,
cu un străin foarte chipeș, dar totuși scandalos.
Archer și-a mișcat capul pe umărul ei și a părăsit-o încet.
pe podea. Apoi s-a îndepărtat ușor de ea și s-a ridicat
corect pantalonii. Părul îi era slăbit, lung, cădea peste el.
față și, în beznă, era și mai atrăgător după sex
29
Pagina 30
decât înainte, în acele momente îndepărtate din piață, în timp ce

au dansat și au mâncat.
„Elisabeta”, șopti el, cu fața foarte aproape de a ei și de ochii lui
miji.
Își trecu buzele peste gura ei, ca și cum ar fi formulat
idei, hotărând ce urma să se întâmple în continuare.
— Arcaș, răspunse ea încet, punându-și mâna pe a lui
mandibulă. Am vrut să-l ating până la capăt, să pretuiesc oportunitatea de a face asta
ține minte asta. Trebuie să plec”, a adăugat el.
Apoi s-a aplecat, a trecut pe sub brațul pe care-l avea
rezemat de perete și a fugit.
Ca și în povestea Cenușăreasa, Archer a ieșit la

strada în spatele ei, dar ea s-a oprit. Femeile care au fugit fără
provocarea nu a vrut să fie urmărită. Nu avea să arate ca o
prost alergând după ea, nici să provoace pericolul ca cel
recunoaşte. Elisabeta, dacă ăsta era într-adevăr numele ei, avea
plecat fără să lase măcar un papuc de sticlă. Dacă Nolan ar fi fost acolo, ar fi făcut-o
Aș spune că fusese mult mai norocos decât prințul, pentru că
Prince nu reușise să flirteze decât toată noaptea. După
de toate, asta era o poveste pentru copii, deși era și o
povestea dragostei adevărate.
Să faci sex pe o alee întunecată nu a fost dragoste
adevărat, departe de asta, nici nu pretindea că este. Cu toate acestea, nu putea
ia cu ușurință acea întâlnire. S-a rezemat de perete, că al lui
minte activă imaginată încă caldă din contactul corpului de
Elisabeta. Nu era prima dată când făcea sex
de moment. A fost un joc fizic și rapid, un mod de
distrați-vă la o petrecere sau la un bal mascat. În mod normal,
atractivitatea acelor întâlniri risca să fie
descoperit. Unele dintre aceste caracteristici fuseseră prezente
de asemenea în noaptea aceea. O alee publică, oricât de întunecată
a fost.
Cu toate acestea, au fost mai multe. Chiar și pe vremea aceea, eram încă
încântat, își amintea încă capul înclinat pe spate
părul îi cădea în cascadă, sânii încercând să scape de corset, ea
strigăte de extaz, puterea picioarelor ei să-l încercuiască. Nu a avut niciodată
Am simțit o frenezie atât de completă și frumoasă.
Ea fusese uluită, surprinsă, când el
30
Pagina 31
a ajuns la orgasm și își dăduse seama că, deși nu era

fecioară, asta era nou pentru ea. O văzusem în față și am văzut-o
simț în corpul Elisabetei și ego-ul ei s-a extins la gândul. El
El îi oferise acel punct culminant rafinat pentru prima dată în viața ei. A fost
prostesc, din moment ce cu greu o cunoștea, dar era mândru să pună
nevoile unei femei în centrul relațiilor sale. A fost ce
care îl făcuse unul dintre cei mai căutați iubiți de
Londra.
Și acolo, lângă acel perete, avea și propriul său corp
a găsit plăcere și a cerut mai mult. Se părea că o singură dată nu era
destul. Desigur, poate, era de înțeles, pentru că
călătorie, singură, un sezon bun.
Și ar trebui să rămână singur dacă nu le-ar îndepărta pe toate
prostii de cap și nu avea de gând să caute casa unchiului său. A fost
l-a lăsat pe Amicus într-un grajd lângă câmp, centrul
oraș, cu gândul să se întoarcă să-l caute când a găsit casa lui
unchiul tau. Nu aveam chef să plimb calul pe străzile alea
pietruite fără să le cunoască destinația. Cel mai bun lucru pe care l-am putut face a fost
întoarce-te la petrecere și cere indicații spre casa lui Giacomo
Ricci, în cartierul Torre.
Archer ieși de pe portal și începu să meargă spre piață. am avut
decât să-ți scoți Cenușăreasa din cap. Nu am fost acolo
indragostit; era acolo să o ia de la capăt, să-și ajute unchiul
să pregătească caii pentru Palio şi să-şi îndeplinească o promisiune că
îi făcuse mamei sale. Toate acestea au fost suficiente pentru a păstra
unui bărbat ocupat fără a adăuga o femeie pentru a complica și mai mult
situatia. Misteriosa Elisabeta ar trebui să rămână aceea: a
mister și o amintire.
31
Pagina 32
Cinci
—Familia este patria inimii! Familia este patria lui

inima. Ce frumos că ai venit.
Giacomo Ricci se ridică de pe scaun și se duse deja să-l îmbrățișeze pe Archer
sărut-o pe obraji de îndată ce a intrat în cabană, unde
serveau un mic dejun târziu în dimineața următoare.
— Buongiorno, Zio, spuse Archer, îndurând acea efuzivă
Salut cu cât de mult am putut, așa cum făcusem noaptea
înainte de a găsi cartierul unchiului său, La Torre. Nu
Era departe de centrul orașului și de toți cei pe care îi avea
a întrebat că-și cunoaște unchiul, așa că îi fusese ușor
găsește-l pe Giacomo printre oamenii care se distrau pe străzi.
Se părea că fiecare dintre cartiere își sărbătorește propria petrecere.
Unchiul său îl sărutase public și îl încurajase să o facă
a mers la el acasă, unde a început o altă petrecere în timp ce era prezentat
repede către veri, soțiile verilor și urmașii lor.
Au fost și vecini și prieteni, toți dornici să-l întâmpine și
saruta. Nu fusese sărutat de atât de mulți bărbați în toată viața lui.
Archer nu-și putea aminti când a avut ultima dată
îl sărută pe tatăl său. Îl sărutase vreodată?
Archer și-a turnat pâine, brânză și căpșuni pe o farfurie și s-a așezat pe
masă, de pe care putea admira strada prin arcade. The
Cabana era un spațiu deschis, astfel încât oamenii care treceau puteau
salută-l pe unchiul tău sau oprește-te să vorbești cu el și chiar împărtășește puțin
de mancare. Știa, din ceea ce îi spusese mama lui despre a lui
căminul fecioarei, că acest tip de lojă vorbea despre putere și
pozitia familiei sale in contrada. A fi văzut cu Giacomo Ricci a fost
important. Era o știre că oamenii își vor spune unul altuia la cină,
ultima ora a zilei.
La acea vreme, însă, Archer era recunoscător că loja
era gol și calmul domnea în stradă, după a
noapte scandaloasă de festivităţi. Era încă pe cale
de la impactul cu o noapte înainte.
Unchiul lui se așeză pe scaunul lui.
-Ai dormit bine? l-a întrebat ea. Vreau să te iau pe lângă tine
cartier și să-ți arăt totul și să te prezinți unor oameni ”, a spus el,
32
Pagina 33
ochii strălucind de mândrie și îl luă pe Archer de mână. Nu poti

Crede că ești aici în sfârșit Fiul surorii mele, în casa mea.
Gâtul lui Archer se strânse din cauza căldurii și
sinceritatea cuvintelor sale.
— Nici mie nu-mi vine să cred. Mi-aș fi dorit să vin mai devreme.
I-am promis mamei mele că voi veni.
Acestea erau promisiuni cunoscute doar de fratele ei, Dare,
promisiunile pe care le făcuse mamei sale în ultimele sale ore și
Genul despre care nu vorbise cu nimeni, nici măcar cu Haviland. Voi da
iar el era cu ea. Toți trei așteptau, pur și simplu, știind asta
sfârșitul a fost foarte aproape, că nici măcar tot soarele de toamnă care
intrarea prin ferestre deschise ar putea întârzia inevitabilul.
Mama lor pleca fără ei. Erau bărbați adulți acum. Ar trebui să
au reușit să înfrunte realitatea. Cu toate acestea, Archer
gâtul îi era la fel de strâns de emoție ca chiar în aceea
instant.
— Ce i-ai promis? a întrebat unchiul său, cu
finete.
Archer încercă să găsească cuvintele pe care să-i spună.
„A spus,” Promite-mi că vei merge să-l vezi pe Giacomo, Archer. Merge
la Casa mea. Eu cred că acolo vei găsi ceea ce cauți”.
Și am căutat atât de multe lucruri... O figură tată care
înlocuiți ceea ce devenise tatăl său, o casă
al lui, unde ar putea fi el însuși și nu întotdeauna al doilea, unde
putea să-și îndeplinească propriile visuri printre cai.
— Acesta este un pelerinaj pentru tine? îl întrebă Giacomo.
— În parte, da, mărturisi Archer. Am venit să-mi onorez
mamă, să-mi amintesc de ea, să știu cine a fost înainte să devină a mea
mamă. Dar am venit și pentru viitor, să văd ce pot fi.
Mama ei nu-i spusese să rămână în Siena, dar
Ideea l-a atras. A fost atras de faptul că se descurcă singur
la fel.
Unchiul său a zâmbit și a strâns mâna lui Archer.
„Trecutul și viitorul sunt adesea împletite.” Ea
a avut dreptate să te trimită cu noi. Ești un fiu bun pentru a-l onora
amintire și vei fi ca un fiu pentru mine.
Deși ultimele zece ore nu fuseseră suficiente
să o confirme, știa Archer, din toate scrisorile care fuseseră
i-a trimis pe unchiul său și pe mama sa peste ani, că soția și el nu au făcut-o
fuseseră în stare să aibă copii.
33
Pagina 34
Archer îşi dădu seama în acel moment, între zidurile lui

casa mare de cărămidă a soților Ricci, cât de dezamăgitoare trebuie să fi fost
ca unchiul său să nu aibă casa plină de copii.
Unchiul lui era un bărbat arătos, înalt, ca toți
Ricci, dar tâmplele ei erau argintii, iar vârsta ei de creștere a copiilor avea
ultimul. Era om de stat, iar zilele lui treceau între conducere
a afacerii de familie de țesut și dresaj de cai. Pe
în acel moment, Archer a înțeles bine de ce dorința lui pe moarte
mama fusese un dar pentru el și fratele său. Chiar și în
ora morții, se gândise la ce era mai bine pentru
familie, pentru alții. Și nu avea de gând să o dezamăgească.
Giacomo zâmbi în timp ce își făcea planuri.

„Vreau să vezi anumite locuri și să întâlnești un anumit tenge”. eu
Aș vrea să vă arăt contrada astăzi, dacă aveți chef.
— Da, mi-ar plăcea, dacă nu e prea multă bătaie de cap. și eu pot
du-te să vezi singur cartierul”, a spus Archer.
S-a gândit că poate o va întâlni pe Elisabeta. Cu toate acestea,
avea să-i placă și plimbarea aceea în alte moduri: ar fi
șansa de a petrece ceva timp cunoașterea unchiului tău. Bine ai venit deci
dragostea afectuoasă pe care i-o oferise era copleșitoare, iar sinceritatea ei și
emoția îl mișcase. Îi amintea de mama lui, de căldură
cu care i-a tratat pe toți cei pe care îi cunoștea. Ea a fost
o femeie generoasă, iar unchiul ei era și un bărbat generos.
Giacomo flutură mâna în aer.
— Nu, nu este o deranj. Ești unul dintre noi și toți
lumea trebuie să înțeleagă.
Archer dădu din cap apreciativ. Mama lui a făcut-o deja
a spus că, într-o familie italiană, nu a fost niciodată singur. Unchiul lui nr
terminase de spus-i planurile lui.
— Poate mâine putem merge la câmp să vedem caii. Pentru
ca ai venit, nu? Mama ta a spus, în toate scrisorile ei, că
iubeai animalele.
Archer a zâmbit. Ah, asta avea să fie mai ușor ca niciodată
as fi asteptat. Unchiul lui a înțeles.
-Da. Sunt interesat de Palio. Vreau să fac parte din cursă.
Giacomo a zâmbit și a râs.
— Și vei fi! Eu sunt căpitanul acestui an. Poate pot
te numesc unul dintre manginii mei ”, a răspuns el, privindu-l pe Archer
3. 4
Pagina 35
ochii ei întunecați și ea dădu din cap de parcă s-ar fi hotărât deja.

Da, te-ai descurca foarte bine și ți-ar oferi ocazia să cunoști rasa.
Manginii erau asistenții capitanului, locotenenții
care avea grijă ca toate comenzile lui să fie îndeplinite.
Archer știa că era o poziție de onoare, dar nu era ceea ce se aștepta.
a obține. Se aplecă înainte, ținând privirea unchiului său
Serios.
„Onoarea ar fi a mea”. Voi sluji contrada în tot ce pot,
dar speram să mă ofer ca călăreț.
Era sigur că mama lui îi pomenise priceperea
în călărie în cărţile lui.
— Ca fanatic? A întrebat unchiul său, înainte de a face un gest
clătină din cap. Nu, nu este posibil. Călăreții nu sunt din
contradas, nici măcar nu sunt din Siena. Asta ar face foarte dificil să ajungi la
partiti, acordurile dintre contrade. Lucrurile nu se fac așa -
explicat. Probabil că și-a dat seama de dezamăgirea lui Archer, pentru că
El a zâmbit încet. Toată lumea din contradă face parte din
Palio, și tu, vei vedea. Voi avea nevoie de tine ca un mangino; vei fi al meu
brațul drept și mă vei ajuta cu înțelegerile”, a spus el și a dat din cap.
satisfacţie.
Cu toate acestea, nu asta și-a dorit Archer. El a avut
a făcut acea călătorie lungă pentru a participa la Palio și a avut
renuntat sa mai asiste la nunta lui Haviland pentru a fi la timp. Dar
unchiul lui terminase deocamdată cu acel subiect. S-a aplecat
pe spătarul scaunului.
„Ai ochii mamei tale, ochii lui Ricci și bărbia ei
A spus Giacomo și a continuat cu voce scăzută: „Sora mea, mama ta, era
o femeie frumoasa. A furat inimi oriunde mergea, ale tatălui tău
incluse, iar a ei nu a fost ușor de furat. În ciuda tuturor, când a văzut-o,
a fost pierdut. Îmi amintesc de acea vară de parcă ar fi fost ieri: marele
Contele englez venise la Siena pentru a fi martor la curse, pentru a
întâlni campionii Italiei și a plecat acasă cu a
soție care era cea mai frumoasă femeie din toată Toscana.
A oftat dor și a continuat:
— Văzând-o pe Vittoria la apogeul curtajului ei a făcut ca asta să fie o vară
îmbătător. A fost o vară plină de victorii și romantism; și,
acum fiul contelui s-a întors, spuse el zâmbind.
binevoitor. S-ar putea să-ți găsești și o soție. Cineva
demn de Ricci, nu?
Archer a încercat să respingă politicos ideea.
35
Pagina 36
„Încă nu știu care este drumul meu”. Nu cred că este foarte bine
petrecere chiar acum.
Nu-și dorea unchiul și sutele de tineri pe care îi avea
să știe că vor încerca să se potrivească. Ultimul lucru pe care și-l dorea în asta
momentul a fost să se căsătorească, deși prestația lui nesăbuită a nopții
mai sus ar sugera altfel. A fost ceea ce se întâmplase pe alee
doar un păr cărunt în aer, sau a fost dorința de a stabili
legatura cu cineva?
Unchiul său bătea cu degetele pe masă, cu o strălucire de
viclean în privire.
„Tinerii cred întotdeauna că știu de ce au nevoie”. știu
pentru că am fost și eu tânăr odată. De aceea tinerii au
rude de sex feminin: femeile pot vedea de ce are nevoie o persoană
om mai bun decât ei înșiși”, a spus el. Apoi se uită la farfuria goală
de la Archer și a adăugat: — Văd că ai terminat. Putem intra
Martie.
Când au plecat din casă și au fost la soare, în mijlocul străzii,
Giacomo l-a întrebat pe Archer:
— Te-am hărţuit?
Archer a râs și și-a pus o mână peste ochi
Protejați-vă de strălucirea luminii. S-a simțit grozav pentru camaraderie
care curgea între el și unchiul său. Îi fusese dor de prietenii lui, în ciuda
la batjocurile lui Nolan și la jocurile de noroc neîncetate. S-a simțit bine pentru
să fie printre oameni în care putea avea încredere din nou.
„Vrei să spui că ai încercat să te căsătorești cu mine, deși eram doar
ma cunosti de o zi? Și ce ai propus să fie
mangino? „blocat” nu este suficient pentru a o descrie. Mă simt copleșit
cu generozitatea ta.
— Nu-ți place asta? l-a întrebat unchiul său, în timp ce mergeau
spre piaţa centrală a cartierului.
-Imi place mult; Speram doar că pot merge pe
carieră”, a mărturisit Archer. Avea să fie sincer cu unchiul său. Mai curând
știi că nu a luat „nu” ca răspuns, cu atât mai bine. Cu toate că
Înțeleg că a fi Mangino este o mare onoare”, a adăugat el, de atunci
voia să pară nerecunoscător.
— Ah, cunosc sentimentul ăsta. mi-ar fi placut
participa, dar la Palio lucrurile nu se fac așa. Fantinii nu
provin din contrade. Nu poți face nimic – spuse unchiul său și
El a ridicat din umeri. Oricum, dacă Torre câștigă, vei fi un erou
Adăugă el cu ochiul. Femeile vor înnebuni pentru tine pentru că
36
Pagina 37
vei face parte din echipa de negocieri care ne-a ajutat să câștigăm.
Au ieșit în piață. Erau mai mulți oameni acolo, mergând dintr-o parte în alta
altul și a înconjurat fântâna centrală în drumul său către sarcinile zilnice.
Deși, așa cum i-a spus Giacomo, asta nu va dura mult,
Pentru că toată lumea s-ar adăposti acasă când începea căldura
după-amiaza să trag un pui de somn.
„Este momentul meu preferat cu mătușa ta”, a comentat el, privind
Arcaş. Seara, toată lumea iese din nou pentru a
plimbați-vă prin cartier sau prin unul dintre cartierele prietenoase, spuse el și arătă
un banner care atârna de una dintre clădirile din jurul
pătrat. Era un elefant în prim plan și un turn în fundal,
colorat roșu purpuriu. Acesta este bannerul nostru. Noi suntem la
Contrada della Torre.
— Și este atât de important cartierul căruia îi aparții? -
întrebă Archer, gândindu-se la Elisabeta și la cartierul în care el
se plimbase cu o seară înainte, înainte de a-şi întâlni unchiul.
„Dacă ești sinez, contrada este totul”. Te-ai născut în cartier. da
intrebi pe cineva de unde este, mai intai iti va spune ce a lui
contrada și, mai târziu, orașul ei. Dacă știi cartierul cuiva,
știi totul despre ei: cine sunt aliații lor, ce fac...
Majoritatea locuitorilor din Torre sunt angajați în comerțul cu lână.
Știi unde locuiesc și știi cine sunt dușmanii lor.
-Inamici? Într-adevăr?
— O, da, răspunse Giacomo serios. Inamicul lui
Valdimonte este Contrada del Nicchio, inamicul lui Aquila este
Pantera etc. Dușmanul nostru este Goose, care, potrivit zvonurilor,
se va alia cu Pantera. Pantera a câștigat Palio pentru iulie.
Archer se strădui să urmărească conversația lui Giacomo. am avut
multe de înțeles, mai ales în a doua limbă. Pe
Prin comparație, familiile și cartierele englezești erau mult mai multe
simplu. Se întrebă în ce cartier fusese cu o seară înainte.
Era Elisabeta de la un prieten sau un dușman contradă?
— Și oamenii din diferite contrade nu se căsătoresc?
Giacomo se uită la el.
—Bineînțeles, dar în timpul Palioului, soții și soțiile
se despart si pleaca acasa, in propria contrada. O vei invata.
Contrada este mai presus de orice. Cu toate acestea, al meu
Bettina, mătușa ta, este fiica defunctului prior, așa că noi niciodată
ne separam.
Ai putea spune că Giacomo era mândru că s-a căsătorit
37
Pagina 38
cu o femeie din Contratada della Torre. Asta era o lume

Nou pentru el, lumea mamei sale, se gândi Archer. Ea a avut
crescut in contrada.
Giacomo îl bătu pe spate.
— Ai pus deja ochii pe o signorina frumoasă? Ai
mi-ai refuzat ajutorul pentru că ai cunoscut deja o fată frumoasă?
Archer a fost tentat să-i spună despre Elisabeta, dar s-a gândit la asta.
mai bine. Dacă era dintr-o contradă inamică, ar cauza doar probleme
dacă o căuta. De asemenea, nu avea nicio intenție să intre într-o relație
permanent. Cu toate acestea, nu se putea opri să se gândească la ea cât timp
a intrat în diferite unități pentru a-i întâlni pe cei mai buni
prieteni de familie. Era el în coliba aceea făcând comisioane,
vorbesc cu negustorii sau cu prietenii ei? Sau cu alt bărbat?
Fusese el o simplă scăpare pentru ea? Poate ar fi doar
fost fantezia unei nopți de vară... Elisabeta nu-și dorise
urmează-o și au existat mai multe motive posibile pentru asta. Nici unul
au indicat că era o femeie liberă și fără compromisuri, care ar putea
ia propriile decizii. Ar trebui să uite și să accepte ce
fusese: un moment glorios. Și totuși gândurile tale
au persistat. Unde a fost ea? Ce facea el? Archer se
a râs. Știa deja că nu va putea să o uite. Împotriva ce
bunul simț dictat, avea să o caute.
Elisabeta smulgea parcă petale dintr-o floare

Eram o școlară proastă.
„El mă iubește, nu mă iubește”.
Prostia asta l-a făcut să râdă. A tăiat trandafirii și i-a pus în ai lui
coş. Sincer să fiu, dragostea nu avea nimic de-a face cu toate acestea;
mai degrabă era vorba de poftă. Chiar și atunci, în grădină
de unchiul ei în plină zi, se înroși la gândul la noaptea dinainte și
a simțit o căldură care nu avea nicio legătură cu soarele. Gândurile tale
m-au făcut să vreau mai mult. Mai mult din el.
Odată gustată plăcerea, a fost un elixir foarte puternic și
creează dependență. O singură întâlnire nu a fost suficientă. Ce dependență delicioasă
asta a fost și ce neașteptat! Când căutasem un bărbat
ciudat, nu prevăzuse că dorinţa va fi o consecinţă a
acțiunile lor. Trebuia să rămână un străin, ceea ce ea nu făcea
nu putea crea nicio legătură. Și totuși simțea dorința de a fi cu
el din nou. Se întreba deja dacă numele lui în engleză ar fi a
38
Pagina 39
suficient indiciu pentru a-l găsi printre atâtea nume italiene. De

Pe de altă parte, Siena nu era prea mare, așa că era loc pentru
şansă că ar fi găsit dacă mergea frecvent în centrul oraşului.
oraș. Aveam acele două puncte în favoare, dacă m-am hotărât să le folosesc
lor.
În timp ce culegea florile în grădină, a crezut că întrebarea era deja
nu era dacă ar fi putut să-l găsească, ci mai degrabă dacă ar fi vrut. este
curiozitatea a spus da și nu s-a putut opri din a pune întrebări.
Unde ai fi in acel moment? Ce aș face? știu
se trezise gândindu-se la ea? Oare o visase?
Regreta el, așa cum regreta ea, că și-a păstrat secretul?
identitate?
Desigur, poate era mai bine să te întrebi decât să știi. Plăcere
pe care o furnizase ar fi putut fi doar ceva
norocos în acea noapte magică de vară. Tocilar. Acea placere
nu putea fi ceva comun; cu adevărat, nu s-a întâmplat tot timpul.
Ea trăise toată prima căsătorie fără el și mai ales
era sigur că va trăi fără el pe tot parcursul celei de-a doua căsătorii. Acea
Era dovada că plăcerea pe care i-o făcuse Archer nu putea
fii conjurat din întâmplare, nu de niciun om, nici de vreunul
femeie. Ar fi păcat să fiu din nou cu el și să fiu dezamăgit
descoperind că a doua oară nu era nimic ieșit din comun. Aceasta
mai bine să lași totul să devină o amintire.
-Văr! te gasesc in sfarsit. Te sunam.
Giuliano s-a apropiat de ea de-a lungul potecii de pietriș a grădinii,
o privire plină de răutăciune.
— Visezi cu ochii deschiși la străinul nostru frumos? Ieri
ai dispărut foarte curând.
Ea îi întoarse vărului ei un zâmbet obraznic.
— Ți-am spus că o să-l iau.
Giuliano se aplecă spre ea.
— Și așa a fost?
Elisabeta i-a dat ușor un pumn în braț.
— Ești o bârfă. O doamnă nu își spune niciodată secretele -
răspunse ea şi se uită la el curioasă. Și ce s-a întâmplat cu frumoasa văduvă
Rossi? Ai primit-o?
Giuliano a mormăit și a avut decența să privească în pământ.
— Am înțeles, spuse el. Cu toate acestea, o secundă mai târziu, a lui
regretul a dispărut. Și ai de gând să-l vezi din nou?
Elisabeta a ridicat din umeri, încercând să se prefacă
39
Pagina 40
indiferenţă. Nu voia să-i spună prea multe vărului său. A fost o

imprudent și nu era de unde să știi ce să faci.
-Desigur că nu. Nici măcar nu ne-am dat unul altuia informațiile necesare
să ne întâlnim din nou.
Giuliano a urmat-o. Era prea viclean ca să accepte
acel răspuns inexact.
— Dar l-ai mai vedea dacă ai putea?
Elisabeta se uită calmă la vărul ei, încercând să nu o facă
va accelera pulsul.
"Ce stii?"
— În oraș este un englez. Mi-au spus azi dimineață
când făceam comisioane. Este nepotul lui Giacomo Ricci,
dresorul de cai care locuiește în Torre.
Acea informație era mult mai bună decât un singur nume și
mai rau, in acelasi timp. L-aș putea găsi. Știa cine îi era familia și
unde locuia. Cu toate acestea, asta nu a ajutat cauza lor. Giuliano și ea
S-au privit serios unul la altul, transmitând un mesaj: dragostea a avut
au încetat să mai fie o diversiune, odată ce au intrat în joc
contradele.
Putea să meargă să-l vadă pe Archer, dar a îndrăznit? Giuliano
dădu sec din cap.
„Probabil că cel mai bun răspuns pe care îl poți da este „nu”.
Contrada dell'Oca avea ca dușman Contrada della
Torre, și chiar dacă asta nu ar conta pentru unchiul ei, ar conta pentru
contractată de viitorul ei soț.
— Atunci de ce mi-ai spus? Nu credeam că ești
rău ”, i-a reproșat Elisabeta cu voce joasă. A fi crud nu a fost ca
Giuliano.
Vărul lui a lăsat capul în jos.
-Scuzati-ma. Aseară ai spus că vrei să te eviți
angajament. M-am gândit să-ți dau o șansă, verișoare.
— Tatăl tău nu m-ar ierta niciodată, spuse ea lăutăind
distrat cu tulpinile trandafirilor din coșul ei.
— Tatăl meu nu trebuie să știe, spuse Giuliano. Tu deja
Ți-ai făcut datoria față de familie, căsătorindu-te cu Lorenzo. Mai
că chiar trebuie să o faci din nou foarte curând, dar,
Între timp, de ce nu te duci să te distrezi puțin?
Argumentul acela a fost atât de convingător... Poate pentru că a fost
la fel pe care și-o dăduse ea. Auzi că vărul lui l-a validat
îl făcea cu atât mai persuasiv.
40
Pagina 41
— Nimeni nu poate ști, spuse Elisabeta cu voce tare.

-E engleză. El nu este unul dintre noi. El va pleca și va fi la
la mii de mile depărtare. În timp ce te gândești, spune-mi că o vei face
vino cu mine să vezi caii din Palio în august. Tatăl meu vrea
lasă-mă să merg la fermă mâine.
Elisabeta abia a auzit invitația. am fost si eu
concentrându-se pe altceva: „Nimeni nu va ști”. Brusc riscul
părea minimă în comparație cu ceea ce putea câștiga. Au rămas doar
două întrebări fără răspuns: Ai îndrăzni să riști să te întorci
să-l vezi pe Archer? Și, poate cel mai important, ce a însemnat pentru ea
si pentru ca? Ceea ce a început ca o îndrăzneală spontană a fost
devenise ceva mult mai important, dacă ea
a îndrăznit să-l exploreze.
41
Pagina 42
Şase
Archer nu a îndrăznit să contrazică decizia unchiului său

imediat, din moment ce nu era cel mai bun mod de a face asta
mulțumește-te cu noua ta familie. Cu toate acestea, el ar putea face o
efort de a-l determina pe unchiul său să se răzgândească cu privire la
paliu. Călcâiul arcașului Amicus astfel încât calul era lângă
Giacomo, cu intenția de a face o impresie bună în acea zi, în
ferma de cai.
Dacă unchiul lui l-ar vedea mânuind caii și călare pe ei, s-ar schimba
opinie. La urma urmei, a vedea însemna a crede. Unchiul lui nu avea
referire la el, cu excepția celor spuse de mama lui în scrisorile ei,
iar mamele nu au fost niciodată obiective cu copiii lor. Deci, Archer
a înțeles reticența unchiului său de a-i permite să fie
călăreț al contradei sale în cursă.
„Spune-mi despre acest cal al tău, nepotule”, a spus Giacomo,
în timp ce îşi continuau călătoria pe drumul de ţară în care se aflau
în turneu. Este un animal foarte frumos și puternic.
— Arată mult mai bine acum, a răspuns Archer.
dând din cap.
Chiar și după călătoria grea din Franța, Amicus a avut
a experimentat o mare schimbare cu ajutorul afecțiunii și a unui bine
ai grija. Archer i-a spus unchiului său povestea salvării lui Amicus și
salt eroic la navă, în timp ce analiza viclean
reacția unchiului său.
-Nu! exclamă Giacomo neîncrezător și încântat. Este
uimitor!
Archer îl bătu pe Amicus pe gât.
— Da, este de necrezut. Dar este că Amicus este un cal incredibil.
A avut două luni de odihnă la Paris, iar eu am lucrat cu el și cu o
Un grup grozav de călăreți în timp ce am fost acolo. Parisul are un grup
de călăreți cu mare entuziasm și mare forță. eu nu
M-am așteptat. A fost o plăcere să mă antrenez cu ei și am putut să-l predau pe Amicus
câteva tehnici mai rafinate. Va fi un bun vânător ”, a spus el.
Arcaş.
Deși intenționa să rămână în Italia, Archer încă
Am vrut să fac o excursie spre nord să văd școala
42
Pagina 43
Călărie spaniolă din Viena. Ar fi un lux să-l vezi pe Amicus participând

pregătirea ta și ar fi o ocazie bună să cauți noi
cai.
I-a spus toate acestea unchiului său.
— Poate că anul viitor calul Palio va fi printre ei.
spuse el cu ochiul.
-Ar putea fi. Nu mai avem cal de mult timp.
atât de departe, dar nu ar fi excepțional”, a spus Giacomo.
Se părea că unchiul său a găsit ideea pe măsură mai interesantă
că mă gândeam la ea. Acesta trebuia să fie un semn bun, a
semn că avea încredere în sfaturile nepotului său. Un pas înainte.
Archer nu avea de gând să accepte un nu ca răspuns la participarea lui.
în Palio, în același mod în care nu avea de gând să accepte că misteriosul
Elisabeta ar fi dispărut pentru totdeauna în întunericul
seară.
Mersese prea departe ca să le permită
obstacolele le-au ieșit în cale. Aveam de gând să alerg în cursă. ȘI
Aveam să o găsesc pe Elisabeta pentru că voiam, și el a fost
obișnuit să obțină ceea ce își dorea.
„Aproape am ajuns”, a spus unchiul său. Ferma este acolo
la fel, pe deal. Uite, am să-ți explic ce suntem
caut azi. Acest om este crescător de cai. A crescut
mai mulți câștigători Palio decât oricine altcineva. Îi antrenez, sigur, dar
ei își petrec primii ani cu el. I-am lăsat doi cai
atenţi de vreme ce erau mânji de un an. Acum au patru ani.
Vreau să văd dacă sunt gata să fie recomandați pentru cursă, dar
Vreau să văd și caii pe care ceilalți i-au putut aduce
contrade. Nu suntem singurii care le avem
Servicii.
Deci acesta avea să fie un test al abilităților lui, se gândi el.
Arcaş. Unchiul lui i-ar asculta părerile și ar decide dacă știa ce
Vorbeam. Cu toate acestea, vizita urma să fie mai mult decât o simplă
examen pentru el; A fost, de asemenea, un șiretlic pentru a putea evalua nivelul de
competiție.
— Înțeleg, spuse el dând din cap.
Se bucura de această camaraderie relaxată cu unchiul său.
A fost foarte diferit de conversațiile scurte și tensionate pe care le-am avut
cu tatăl său. Tatăl său nu a cerut niciodată părerea altora, el doar
a dat al lui. Cu toate acestea, se părea că unchiul său era interesat
ce putea spune.
43
Pagina 44
„Acest lucru nu va fi cu mult diferit de a te plimba prin grajdurile

Newmarket în săptămâna cursei pentru a-i vedea pe ceilalți
cai.
Giacomo râse.
— Te înșeli în privința asta, nepotul meu. În Newmarket, lucruri
sunt directe: un om concurează cu propriul său cal și cu al său
călăreț. Oricine își poate face calul să concureze atâta timp cât
vă puteți plăti participarea. Nu aici. Trebuie să o facem
toate mai incitante. Vă putem recomanda cai pentru Palio,
dar nu controlăm ce cal ne va atinge. Noi nu facem
îi prezentăm un cal pentru Torre, dar ei ne atribuie un cal
a unei selecții finale de animale. Singurul lucru pe care îl putem face este
recomanda cei mai buni cai posibili pentru acea selectie.
Aceasta a fost o veste pentru Archer. Mama lui nu i-a spus
toate detaliile acelei mari curse; erau ușor de ratat. Cand
se trăia într-un mediu specific, existau nuanțe care
așezându-se și a presupus că toată lumea făcea la fel.
„Cred că înțeleg, dar dă-mi un exemplu”.
Giacomo a zâmbit și s-a încurajat să continue să vorbească.
—Gândiți-vă la calul care a câștigat Palioul din iulie, Morello, de la
Jacopi. Este deținut de Lorenzo Jacopi, dar Contrada della
Pantera l-a luat pe fugă. Nu contează cu ce contract particip
Jacopi, dacă participă cu unul. Pentru cursă, calul tău este
din Pantera. Dacă calul este ales din nou pentru Palioul August,
poate fi atribuit altui contractant. Sper ca pentru noi,
pentru că este cel mai bun cal al acestui an și cred că l-am putea pune
la cel mai bun fan dintre toate contradele.
Ultimul comentariu i-a provocat durere lui Archer, deși el știa
nu asta a fost intenția unchiului său. Ar fi cel mai bun călăreț dintre toți, dacă ar fi
a dat ocazia să o dovedească.
„Dacă acel cal și-a dovedit deja valoarea câștigând în iulie,
Cu siguranță va fi selectat pentru cursa din august ”, a comentat el.
„Voi englezii aplicați întotdeauna logica”, a spus Giacomo,
razand-. Crezi, ca și tatăl tău, că viteza contează și așa mai departe
Este, până la un punct. Totuși, trebuie să gândești ca un italian,
ca un sinez. Dacă știm cu toții care este cel mai rapid cal, atunci
cursa este mai puțin interesantă. De ce va fi o cursă
daca stii deja care va fi rezultatul?
Deși mama ei o învățase multe lucruri despre ea
oraș și limba lui, care nu fusese predată. Arcașul nr
44
Pagina 45
avea un răspuns la acea întrebare.

— Întâi îmi spui că o contradă nu prezintă a ei
cal, iar acum îmi spui că viteza nu este importantă? mă tem
ceea ce mi se pare neintuitiv.
„Uite, așa stau lucrurile”, a spus unchiul său, care era clar
îi plăcea să vorbească despre particularitățile acelei mari rase.
Toate contradele trebuie să aibă șanse egale de a câștiga
paliu. Pentru ca toată lumea să aibă aceleași posibilități și cursa este
targ, se selecteaza caii. Evident, animale care sunt
răniți sau nu în stare fizică bună nu intra în
selecție, pentru a nu pune niciuna dintre contrade în dezavantaj.
Dar, în plus, un cal prea bun poate da oricare
a obținut un avantaj nedrept. Când capitanii votează pentru
caii care trebuie să participe la cursă, votăm caii
că pot face o carieră în condiții de egalitate. The
caii nu sunt aleși pentru că sunt prea rapizi sau prea lenți,
dar pentru a avea viteza potrivită.
Deci cei mai rapizi cai nu concurau? Asta va
Părea o nebunie, dar Archer a avut grijă să-i spună unchiului său. Ar fi
neînțelept să pun la îndoială o tradiție veche de secole. Cine era el
sa spuna ca au gresit? A fost doar o tradiție
foarte diferit de tradiţia engleză de a alege un cal pentru el
viteză.
„Desigur, un bun fanatic nu va lăsa un cal
dovedeste in teste tot ce poti face, daca este prea mult
repede ”, a spus Giacomo, criptic. Există modalități de a
asigură-te că calul tău are o gaură.
Dumnezeule, se gândi Archer. Aceasta nu a fost o cursă pentru
cai, era un joc de șah. Și, ținând cont de
statistici, Torre a jucat foarte bine; contrada unchiului său avea
a câștigat Palio unsprezece la sută din timp în trecut
trei sute de ani. Și multe dintre hiturile acestor ultime douăzeci
ani fuseseră răsplătiți de unchiul său, de când era căpitanul
contrada ta.
Încetul cu încetul, ferma a apărut la vedere. Era cam unu
Casă din cărămidă maro în stil toscan, situată în spatele unui
minunată pajiște verde. Dorința primordială a omului de a revendica
pământul și făcându-l al lui a apărut brusc în Archer. Asta a fost ceea ce
dorit; o casă a lui unde ar putea fi proprietar, nu
neapărat din ţinuturi, dar din sine şi destinul său; A
Patru cinci
Pagina 46
acasă unde copiii ei puteau călări prin câmpuri, unde

lucrează în fiecare zi și stai la o masă plină cu mâncare în fiecare seară
proaspăt de la țară și retrăgându-se în fiecare seară cu o femeie care să se încălzească
patul ei și inima ei.
A fost o idee complet ciudată. În Newmarket, el
era al doilea fiu al unui conte, iar grajdurile au făcut-o întotdeauna
fost o moșie de familie, cu mult înainte de a deveni
în sarcina lor. În plus, problema
bogăție și poziție socială. În Newmarket a trebuit să păstreze
aparente, nu putea curăța gunoiul de grajd din gropi și nici nu putea lucra
lângă băieții de grajd. Putea să dea ordine, să proiecteze programe
de creștere a cailor și da instrucțiuni călăreților care l-au antrenat pe
caii lor, dar asta era tot. Tatăl lui nu a putut afla asta
fiul ei ieșise să călărească ca orice alt călăreț, sau o făcuse
grajdurile curatate. Și tatăl său a aflat mereu despre toate. Numara
îi spusese de multe ori că cavalerii călare doar pe
vânătoare, și că, în curse, nu puteau decât să parieze.
Unchiul său și el au descălecat în timp ce omul la care se duseseră
vizitarea se apropia de ei. Michele di Stefano era de înălțime medie și
a avut încredere în sine și un tratament amabil. Era îmbrăcat în
loc de munca. Le-a strâns mâinile și le-a sărutat obrajii, ceva ce Archer
credea că nu se va obișnui niciodată cu asta. Nu mi-am putut imagina asta
Haviland o sărută pe obraz, deși își putea imagina pe Nolan
Făcând-o doar pentru a-l înnebuni lui Nolan i-ar plăcea
Toscana, cu toate ritualurile ei de contact. Prietenul lui avea firma
convingerea că oamenii ar avea mai multă încredere în tine dacă ai putea atinge asta.
S-au îndreptat spre hambar și coraluri unde ținea unchiul său
doi cai, două animale frumoase de culoarea castanului pline de
viaţă. Giacomo și proprietarul fermei au vorbit pe scurt înainte
că bărbatul a plecat să se ocupe de alți clienți. Pentru primul
Odată, Archer a observat cât de ocupat era grajdul.
— Văd că nu ești singurul care a venit să vadă
caii lor, spuse Archer răutăcios.
Giacomo l-a înghiontat blând.
— Toată lumea are un interes ca cursa să fie organizată
pe picior de egalitate. Mai sunt trei săptămâni până se realizează
efectuează selecția cailor. Căpitanii diferitelor cartiere
Ei călătoresc la diferite grajduri căutând cai și fantini.
În mod logic, acest lucru se face pe tot parcursul anului, dar acum asta
Am lăsat o carieră în urmă, știm ce avem de făcut
46
Pagina 47
pentru următorul, spuse Giacomo și continuă să vorbească cu voce joasă și cu

serios—: Asta înseamnă că toți căutăm un cal să
bate pe Morello de Jacopi. Spune-mi, nepotul meu, ce crezi
cai?
Tocmai sosise primul test. Archer era gata.
„Cred că pot alerga bine, dar la distanța asta e tot
ce pot sa spun. Să ne apropiem. Vreau să le văd picioarele.
Archer se îndrepta deja spre gard, ridicând bucăți de
mere din buzunar și oferindu-le cailor, vorbind înăuntru
liniștit și încrezător. A fost o invitație irezistibilă; amândoi
animalele au venit să-l întâmpine.
Archer le-a mângâiat coama și s-a jucat puțin cu ei înainte
începe examenul. Le-a verificat dinții și și-a trecut mâinile peste
Labele; a observat că oasele lor erau puternice și mușchii proaspeți.
„Sunt într-o formă bună”. Cu toate acestea, rămâne de văzut cu ce vor face
un călăreț.
Și-a frecat palmele de pantalonii de călărie și
făcu un pas înapoi.
— Deci ar trebui să-i ducem la ferma mea, cu ceilalți?
l-a întrebat unchiul său. Acolo am călăreți care vor lucra cu
cai pe care vrem să-i prezentăm ca candidați.
— Da, trebuie să le iei, spuse Archer încrezător și începu să o facă
simțiți emoționați la simpla mențiune despre o fermă de cai. Nu
știa că unchiul său avea o fermă în afara orașului. Poate
aș putea să le iau, dacă ești ocupat?
Unchiul său a zâmbit, iar Archer a râs de el însuși. am tocat pe
agățați-vă unchiul cu ușurință.
„În ceea ce privește caii, ești la fel ca tatăl tău, îngrijorat
ca un școlar”, i-a spus Giacomo. Le poți ridica mâine și
du-i la vila noastră.
Archer a văzut ceva în ochii unchiului său, ceva care a sugerat
care trecuse primul examen.
— Sunt la fel cu tatăl meu? -Întreb; nu eram sigur
că i-ar plăcea asta. Își petrecuse cea mai mare parte a vieții încercând
evita acea comparatie.
Unchiul lui s-a uitat o clipă la el și la privirea lui de bucurie
transformată într-o privire serioasă.
— La fel cum a fost tatăl tău în timpul verii în care l-am cunoscut.
Nu știu ce fel de om a devenit după aceea, dar știu cum a fost
la vârsta ta.
47
Pagina 48
- Și cum a fost? a întrebat Archer. I s-a părut ciudat și, în același timp,
ceva nou, să creadă că unchiul său îl întâlnise pe tatăl său când era el
un om foarte diferit.
Unchiul lui a zâmbit.
— Era un om căruia nu i-a fost frică să trăiască, să îmbrățișeze viața.
Un bărbat ca tine, căruia nu-i era frică să-și murdărească mâinile și cizmele
cu caii.
Într-adevăr? Nu îl întâlnise pe acest bărbat.
S-a auzit o mișcare de-a lungul pajiștii și Archer a urmat-o
uite de la unchiul lui.
— Reprezentanții Pantera sunt aici. Capitanul are
El și-a trimis fiul și acea nepoată a ei să supravegheze competiția.
Rafaele di Bruno trebuie să simtă presiunea pentru a câștiga a doua oară.
Nu ar fi o realizare pentru Pantera să câștige două Palio într-un
acelasi an? Desigur, nu se va întâmpla.
Giacomo mormăi ceva despre cât de puțin probabil era, dar Archer
nu ascultam. Eram prea concentrat pe femeie
care era de cealaltă parte a pajiștii. Era dispus să facă un turneu
toată Toscana pentru a o găsi, dar ea era chiar acolo. Nu
ar fi putut-o găsi într-un mod mai norocos.
— Nepoata ta este o frumuseţe, spuse Giacomo absent. Fără
Cu toate acestea, Archer nu a fost păcălit. Cel mai bine ar fi să acționezi cu
ai grija. Următoarele cuvinte ale unchiului său au confirmat acest lucru. Poate
ar trebui să ieși cu ea în după-amiaza asta dacă ești interesat.
Archer era cu adevărat interesat, desigur.
Elisabeta era chiar mai frumoasă la lumina zilei decât noaptea. am fost de gând
perfect pieptănat și purta o pălărie de paie care arăta
perfecțiunea profilului său, curba maxilarului și bărbiei.
Purta o rochie de călărie albastră rafinată, iar albul al lui
franjuri de dantelă contrastau izbitor cu culoarea închisă a
jacheta. Ea mergea braț la braț cu vărul ei și amândoi
Se opreau din când în când să se uite la cai și să comenteze cu ei
gazdă. Archer credea că o putea auzi râzând.
Cu toate acestea, ar trebui să renunț la gânduri despre
Elisabeta pentru mai târziu. Trebuia să lucrez. După toate
lumea ar fi văzut caii, și-ar fi servit singur un prânz și,
cu siguranță, ar avea ocazia să stea lângă ea în
masă și ia o plimbare după ce a mâncat, în timp ce unchiul lui ducea
conduce restul afacerii tale.
Pulsul lui Archer se acceleră în timp ce a luat-o în prezența ei și a gândit
48
Pagina 49
în toate acele planuri. El a zâmbit. În ziua aceea am fost

ieșind la iveală în ceea ce privește obiectivele sale. Unchiul lui avea
impresionat de povestea ta despre Amicus și Elisabeta
era acolo, la doar cincizeci de metri depărtare.
49
Pagina 50
Șapte
Archer era acolo! Elisabeta îi remarcă privirea înainte de a îndrăzni

să-l caute. Nu voia să fie dezamăgit. Nu am vrut să ridic privirea
și să realizeze că a greșit, că imaginația ei
răspunsese unei dorinţe aproape de copil. Nimeni nu putea simți privirea
a altuia și, dacă a observat, probabil că nu era omul lui
vise La propriu, bărbatul visurilor ei în timpul celor doi
ultimele nopti. Era puțin probabil ca bărbatul în care ea nu putea pleca
gândirea a apărut deodată la o fermă din Toscana. Viaţă
nu a fost asa. Nu a fost atât de norocoasă. Și totuși iluzia că
Am fost atât de norocos încât a fost foarte frumos; Aș putea să-l păstrez dacă nu
ridică privirea. Nu ar trebui să se uite și nu avea de gând să se uite. Dacă m-am uitat,
iluzia s-ar sparge. El nu ar comite aceeași crimă ca și Orfeu, aceea a
uite.
Mă uit.
Se uita la ea.
Elisabeta clipi, temându-se că imaginea va dispărea. Astfel de
L-ar fi văzut o singură dată pentru că a vrut să-l vadă acolo. Tocilar; A fost el,
clar. Chiar și la această distanță, ea îi recunoscu părul brunet
limpede și lungă, forma maxilarului și a gurii.
Proprietarul fermei îi lăsase în pace la interviu
cu alți clienți, iar Elisabeta și-a dat seama că, cu aproape toți
securitate, Giuliano o urmărea și el. Apoi
față având grijă să-ți ascundă emoțiile.
Brusc, a avut o suspiciune.
— Știai că va fi aici? L-a întrebat pe vărul său,
amintindu-şi că o rugase să-l însoţească la fermă.
„Doar îmi imaginam”, a recunoscut Giuliano. Noi ar trebui să
intră să mănânci”, a spus el zâmbind și a luat-o de braț. eu am
iti este foame, nu-i asa?
Nu putea nega că îi era foame; Sper ca fructul interzis
era în meniu. Dacă ar fi, ar mânca din el? am fost cam
pentru a-ți testa toate ipotezele. Am avut ocazia să o văd
din nou. Ai profita de ea? Și de ce îi păsa atât de mult?
Mâncarea era servită pe o masă lungă, la umbra unora
copaci. Soția lui Michele di Stefano pregătise un delicios
cincizeci
Pagina 51
banchet. Erau paste proaspete, tăvi cu mozzarella și roșii,

măsline și pâine cu ulei de măsline. Și, desigur, era vin de la
regiune.
Poate că a fost un efort de a o impresiona pe Pantera, se gândi el.
Elisabeta. Pantera câștigase Palio. Ar fi frumos să-ți ai
favoare. Sau poate că încerca să-l impresioneze pe influentul căpitan al
Torre și nepotul său.
Elisabeta se uită la Archer în timp ce ei își luau scaunele. Nu avea
a reușit să stea lângă el, din moment ce Giuliano se ocupase de
că nu era posibil.
„E mai bine pentru reputația ta”, șopti el la urechea Elisabetei;
a prins totuși tonul ironic al vărului său; a înțeles ce este
paradoxal să-i dai acea oportunitate și să o țin departe de
Archer la prânz. Că mă uit la tine, că mă simt nerăbdător și
așteptați-vă timpul”, a recomandat Giuliano în liniște.
„Nu știu dacă te iubesc sau te urăsc”, a răspuns Elisabeta.
Giuliano îi făcu cu ochiul.
— Mă iubeşti, verişoară.
Elisabeta îşi coborî şi mai mult vocea.
— Îți spun după prânz.
Îi aruncă o privire lui Archer peste marginea paharului.
de vin. Mâncarea urma să fie... interesantă.
— Ai vrea să mergi la o plimbare cu calul?

Întrebarea aceea a luat-o prin surprindere pe Elisabeta când a terminat
mânca. S-a înecat și era pe cale să scuipe vinul pe care tocmai îl terminase
a lua.
— O plimbare cu calul? a întrebat-o, după ce a șters-o
gura cu servetel. La ce se gândea Archer, să-l facă
o astfel de invitație în fața altora? Prânzul fusese foarte
decoroase, iar conversația fusese doar despre cai și
evenimentele orasului. Ambele grupuri au avut grijă să nu dezvăluie
prea mult fără a pierde cordialitatea.
Archer o privi cu ochi foarte strălucitori.
— Poți să călări, nu?
— Da, răspunse Elisabeta și mai luă o gură de vin
calmeaza-te-. Calul de castan din curte este al tău?
El observase animalul înainte de a mânca. A fost magnific.
— Da, spuse Archer, luând o altă felie de pâine.
51
Pagina 52
Apoi unchiul său a intrat în conversație.

„Povestea acelui cal este incredibilă”.
— Povestește-mi despre asta, îi spuse Elisabeta lui Archer zâmbind.
Îmi plac poveștile despre cai.
A fost o poveste bună, adevărată și periculoasă. La sfârşitul lui
narațiune, Archer nu mai era un străin, ci un bărbat pe care ea
Începeam să cunosc și să respect, un om care a împărtășit
dragostea lui pentru cai. Cu toate acestea, ea nu a vrut să-l cunoască,
pentru că atunci ar începe să existe legături între ei; deși, pentru
Ca să fiu sinceră, ea a trebuit să recunoască că poate ideea de „fără obligații”
dispăruse de îndată ce ea îl văzuse peste corral.
Sau, poate, nu existase niciodată. Poate că ar fi fost doar o regulă
foarte convenabil pentru a justifica ceea ce ai vrut să faci.
Pe vremea aceea, îl cunoșteam deja. Era un om care iubea
animalele, care aveau grijă de bunăstarea lor, ca ea. Ar fi fost
mai ușor să reziste tentației dacă doar tolera caii, sau
arata ca un animal in slujba omului.
Archer termină de spus povestea lui și se ridică de la masă. Tu
întinde o mână.
„Așa că mergem călare în timp ce noi ceilalți
să-și termine treburile?
Conform protocolului, a așteptat ca Giuliano să dea din cap.
Verișoara ei a acționat ca un însoțitor, deși ea numai
nominal necesar, deoarece era văduvă și prezența unui
protector masculin a comunicat altora că familia
valorizat. Cu toate acestea, unchiul său ar fi îngrozit dacă ar ști înăuntru
ce a constat cu adevărat protecția și vigilența lui Giuliano,
În acest sens, a fost un adevărat dezastru. Cei doi ar râde în timpul
drumul înapoi acasă.
Îl luă pe Archer de mână și îl lăsa să o ghideze spre cai.
Făcuse lucrurile cu înțelepciune, pentru că oferta lui de
însoțirea ei la plimbare ar părea generos: ceilalți
bărbații de la masă ar fi recunoscători dacă nu ar fi fost aici să vorbească
de treburile lui fără prezența feminină, deși ea știa
de cai mult mai mult decât majoritatea oamenilor. Pe de altă parte,
Archer, străinul, nu era nici el necesar în conversația lor. A fost
logic că el o va lua și va acționa ca o escortă.
Au ieșit pe propriii cai. calul castan al lui Archer era
magnific, iar iapa lui scânci de încântare.
— Ce iapă este asta? întrebă Archer, în timp ce luau o
52
Pagina 53
poteca care pleca din corral.

— E calabriancă. Rasa își are originea la sud de această zonă, în
Calabria, după cum sugerează și numele.
Archer a privit iapa în timp ce se plimbau.
— Este o cruce cu un arab? Capul este inconfundabil. Și așa
am folosit vreodată altă rasă, pentru că nu văd alte trăsături ale
Cal arab. Caii arabi sunt mai mici și au o
corpul mai strâns. Iapa asta e mai mare.
Se gândea cu voce tare, iar Elisabeta recunoscu acea trăsătură.
Gândi și ea cu voce tare când se uită la cai și
a întrebat care este trecutul lui.
— Cu siguranță există un cal andaluz în copacul tău
genealogic”, a spus el și și-a bătut iapa pe umăr.
Are doisprezece ani și o am de când aveam șaptesprezece ani.
Iapa fusese un cadou de nuntă de la unchiul ei pentru că a împlinit-o
datoria fata de familie. Mersese cu ea la Florența și se întorsese
spre Siena. Cei doi au rezistat împreună în ultimii cinci ani. știu
și-a scos amintirile din cap. A vorbi despre cai era mai bine decât
amintiți-vă lucruri triste din trecut. Cu asta aș fi putut doar să mă gândesc
un viitor pe care nu am avut puterea să-l analizez și mai puțin cu asta
bărbat atât de frumos lângă ea. Tăcerea s-a lăsat între ei. Ei nu au putut
vorbesc despre cai pentru totdeauna.
— Nu credeam că o să te văd din nou, spuse Archer.
— Și ai vrut să mă mai vezi? Ea a intrebat. nu știam cum
interpreta comentariul. A fost în acea după-amiază o surpriză bună, sau
un rau?
„Ce întrebare directă și importantă”, a glumit Archer, iar
ridică privirea cu o sclipire de bucurie în ochi. Nu sunt sigur cum
răspunde la asta ca să nu pară prea disperat. Sa spunem
Nu sunt obișnuit să fugă femeile
Era prea arătos pentru femei să se întâlnească
în grabă. Cu siguranță, s-au aruncat în brațele lui.
„Ei bine, întotdeauna există o primă dată pentru orice”, a răspuns el.
Elisabeta, râzând. Era mai ușor să flirtezi și să glumiți cu el
pentru a avea o conversație mai serioasă, dar întrebarea
A continuat fără răspuns: Ce avea să se întâmple? A fost ceva între ei
merita explorat? Ar îndrăzni ea?
Iapa lui și-a întors gâtul spre castan și a luat o mușcătură. The
castanul a făcut la fel și ambele animale s-au făcut deoparte.
— E în călduri, spuse Archer și trase frâiele astfel încât ale lui
53
Pagina 54
cal înapoi pe drum.

„Da, este cel mai probabil”, a răspuns Elisabeta.
Și nu e singura, se gândi el. Se simțea trezită de atunci
se aşezase să mănânce. Archer avea o privire și buzele seducătoare
mai delicioasă decât văzuse vreodată la un bărbat. Se părea că fiecare
cuvântul pe care l-a rostit a evocat imagini erotice în mintea lui,
și-au amintit trupurile lor împletite pe alee și le-au transmis
posibilitatea ca a existat altceva.
— Există undeva unde să putem alerga? El a intrebat,
îngrijorându-te mai întâi de siguranța calului tău, ca oricare altul
călăreț bun.
Ea a dat din cap.
— În față e o pajiște. Putem să galopăm acolo.
Elisabeta a dat cu piciorul iapei și a început să trapească repede,
trecând pe lângă Archer pe drum. Acea mică alergare a fost exact
de ce aveau nevoie atât ea, cât și iapa ei.
La marginea poienii, Elisabeta a lăsat iapa să fugă, iar vântul
El i-a smuls pălăria de pe cap și i-a eliberat părul din ace.
Toate gândurile i-au fost șterse din cap, până la nr
nu a mai rămas nimic decât cerul și iapa lui. Era aproape ca zborul;
acele momente de euforie erau cel mai apropiat lucru de libertate care
Aveam să pot experimenta în viață.
Sunetul copitelor o avertizează că Archer se apropia. The
zaino veni lângă ea și își întinse trupul în galop, depășind-o
ușor, doar cât să poată aprecia
Silueta ghemuită a arcașului pe gâtul animalului. S-au oferit amândoi
o imagine perfectă a sincronicității.
Iapa ei nu avea de gând să permită vreunui armăsar să o depășească; știu
Stăteau lângă castan și Archer îi aruncă un zâmbet încântat,
mulțumindu-se ca caii să rezolve singuri cursa
înșiși. Sau lunca. La capătul terenului, cursa trebuia
termină și el și am făcut-o în tabele. Caii nu puteau merge mai departe
alergând cu încredere și s-au oprit amândoi cu răsuflarea foarte
rapid. Archer a sărit de pe cal și s-a apropiat de ea.
— Să-i scoatem la plimbare, spuse el.
Apoi a luat-o de talie ca să o ajute și pe ea să coboare și
simți un fior de emoție prin corp.
Caii erau mai ascultători după cursă și
mergeau cu răbdare în spatele lor pe o potecă care alerga
la umbra copacilor.
54
Pagina 55
„Vorbind de primele ori, a fost prima dată într-un

alee? întrebă Archer cu îndrăzneală, ridicându-și mintea.
conversația pe care o aveau înainte de a alerga. Elisabeta a avut
Sper că a uitat-o, dar nu a uitat-o.
„Uau, cine pune întrebări directe și importante
acum? Ea a raspuns.
Cu toate acestea, glumele și distracția au dispărut. A fost
timpul sa fii serios. Ce știau ei unul despre celălalt? Ce au vrut
a sti?-. În același mod cu care nu ești obișnuit
femeile fug de tine, nu am obiceiul de... de... -
Elisabeta a căutat un cuvânt delicat, pentru că nu voia să fie obișnuită.
— Te plimbi pe alei? îi spuse Archer. Atunci,
De ce? De ce noaptea aceea? Și de ce eu?
Ar putea să-i spună că nu știe, dar ar fi o minciună, iar el
avea să-și dea seama. Archer fusese o altă priză, în siguranță și
potrivit pentru furia pe care a simțit-o la angajament și pentru a lui
rebeliune discretă. Cu toate acestea, nu fusese suficient
distinct, sigur și convenabil. Era înrudit cu o contradă
duşman, întrucât era nepotul iubit al căpitanului său. nu aveam de gând
să dispară ca prin farmec, așa cum crezuse ea
inițial. A optat pentru un răspuns simplu:
"Te-am vrut."
„Mie, sau ce aș putea să-ți dau?” Un dans, companie și plăcere?
a întrebat Archer.
El îi ținu privirea, iar ea nu își abătu privirea ca să-i permită
a văzut sinceritatea. Lasă-i ochii să mărturisească ceea ce nu a îndrăznit
spune cu cuvinte.
— Și acum, Elisabeta di Nofri? a întrebat el, adăugându-i pe a lui
numele de familie pentru a clarifica un lucru: știau mai multe unul despre celălalt și deja
nu erau străini, așa că va trebui să se gândească de ce dorea
acea. Cândva ar fi fost rebeliune și nesăbuință, dar
doi era altceva.
A făcut o mișcare îndrăzneață. M-aș gândi la mai multe motive
târziu.
— Acum, Archer Crawford, încă te vreau.
Dar…
Nu era necesar ca ea să rostească cuvântul „dar”; Arcaş
Am auzit-o în liniștea care îi înconjura, printre copaci. The
55
Pagina 56
lucrurile aveau să fie altfel de atunci. Nu mai

a protejat anonimatul aleii. Magia nopții, a unirii
a doi străini, nu mai putea prevala de la sine, ci avea
să țină cont de alte considerente. Nu ar fi imposibil să aibă
o aventură, dar acea aventură ar avea consecințe. Elisabeta
avea o familie. În timpul mesei, înțelesese foarte bine asta
Giuliano di Bruno a fost o prezență masculină și protectoare care nu a mers
a tolera ca nimeni să nu fie înrudit nepotrivit cu a
femeie din familie.
— Ai răspuns doar la jumătate de întrebare, îi spuse el.
Archer a luat frâiele iepei Elisabetei și s-a îndreptat
spre o poiană ierboasă cu caii. A legat ambele frâiele de una
gard de lemn, sperând că făcând ceva,
plecarea de lângă ea o va încuraja să vorbească mai mult și o va încuraja pe a ei
corp. Mintea lui a înțeles nevoia de a renegocia situația,
dar trupul îi ardea de dorință și striga după satisfacție.
Fie că voia sau nu, Elisabeta îl ispitise de atunci
mâncare, uitându-se la el peste marginea
pahar de vin, în timp ce gura lui forma pe pahar un frumos
căpșuni roșii, ca cele pe care le băuseseră noaptea trecută în piață. ȘI,
În acel moment, ea tocmai mărturisise că încă îl vrea.
O putea poseda din nou. Era văduvă, iar acesta era nu
romantism. Nu-l mințise pe unchiul său Giacomo spunându-i asta
nu-şi căuta o soţie. Nu am avut timp de o relație romantică sau
să depună toate eforturile pe care le cere o curte adecvată. este
Prioritatea a fost Palio și începerea unei noi vieți. La final desigur
și-ar găsi o soție, dar nu acum. Frumoasa Elisabeta di Nofri
Nici eu nu căutam romantism, căutam doar companie și
plăcere. Și i-ar putea da pe amândouă.
— Încă nu mi-ai spus motivul acelei nopți, spuse el.
către Elisabeta, în timp ce se apropia de ea, care se sprijinise de
trunchi de copac. Părul ei s-a desprins din cauza
cursă, iar obrajii ei erau înroșiți. Gâtul
bluză și jachetă, descheiate până la talie. Era o imagine
tentant, iar Archer și-a dat seama că pierduse bătălia
împotriva lui însuși și era complet trezit.
— Am răspuns la cea mai importantă parte a întrebării: de ce
ce tu Restul nu contează ”, a spus ea, zâmbind că
i-a sporit şi mai mult dorinţa.
Archer își sprijini un braț pe trunchiul copacului și se uită la gura ei.
56
Pagina 57
— S-ar putea să nu fii de acord, spuse el. Sa cred

că cea mai importantă parte a întrebării este „De ce este asta
seară?". Mă întreb de ce ar alege o femeie atât de frumoasă în noaptea aceea
brusc să scape cu un străin, pentru prima dată în viața lui.
Ce ai făcut a fost foarte nesăbuit. Trebuie să ai un motiv.
Ea a izbucnit în râs.
— Există vreun motiv de imprudenţă? Nu sunt exact lucruri
contrar?
— Nu, cred că un lucru îl stimulează pe celălalt.
El o făcea presiuni pentru un răspuns, iar ea
și-a întors privirea. În mod clar, ea era inconfortabilă cu asta
conversație, dar avea nevoie de acel răspuns înainte de a lăsa
lucrurile au continuat să progreseze, înainte să pot revendica acel sărut
care era la câţiva centimetri distanţă, pe buzele lui
Elisabeta.
Ea nu a avut nicio retinere. Ea s-a apropiat de el și l-a sărutat în timp ce aluneca
o mână sub cămașă. El a simțit atingerea ei și corpul i-a căzut
cedat ispitei. El o apucă de încheietura mâinii și îi despărți buzele
al ei.
-Nu. Până când voi avea răspunsul meu, nu.
Privirea ei se întări. Ah, deci știam
interpretează-i perfect acțiunile, se gândi Archer. Sărutul acela a avut
a fost o distragere a atenției, o încercare de a evita întrebările ei și a avut
dezgustat să nu-l primească. răspunse Elisabeta pe un ton sec;
știa să stea ferm.
— Mă îndoiesc că răspunsul meu te va răzgândi dacă ești
dracu aplecat să fie un cavaler nobil și eroic.
Archer știa, în acel moment, că va fi complicat. Ea
își folosise anonimatul pentru a-l proteja. Nimeni nu putea
învinovăți-l pentru ceva ce nu știa. Cu toate acestea, nu era obișnuit
ascunde-te în spatele stratagemelor oricui. A prins-o de încheietura mâinii
cu ceva mai multă forță ca să nu încerce să scape.
„Nu îi voi lăsa să mă folosească pentru a înșela
nimeni.
„Nimic nu este încă decis oficial”, a răspuns ea. Nu
Îi plăcuse ca ea să aleagă acele cuvinte, iar ea și-a ridicat bărbia cu a
gest de sfidare. Nu am trădat pe nimeni. Onoarea ta este intactă.
Nu te-am compromis.
Nu încă, se gândi el.
Deși spusese asta pentru a se apăra, a spus și ea
57
Pagina 58
a recunoscut că mai era cineva. Așa că Archer știa că a lui

intuiția fusese corectă și că Elisabeta o folosise ca o modalitate de a
evadare. Elisabeta di Nofri a fost o femeie fatală. Poate că nu am avut
obiceiul de a frecventa aleile, dar se îndoia că era vorba de
primul bărbat pe care îl sedusese.
— Spune-mi, cine este el?
Fața Elisabetei s-a întunecat când a răspuns.
— Există un bărbat pe care unchiul meu vrea să se căsătorească cu mine. Este pentru el
putul contradei.
— Și ești împotriva căsătoriei? a întrebat Archer.
„Nu m-au întrebat”, a răspuns Elisabeta, cu
ochi cenușii plini de furie și indignare. A tras încheietura spre
să scape, iar Archer o eliberă ca să poată trece prin poiană și
eliberează-ți furia.
—O să mă vândă din nou pentru binele familiei; in acest
prilej, unui om bătrân și gută. Nu mi-am dat permisiunea. Unchiul meu
Este capul familiei și căpitanul contradei. Ai dreptul să
Fă-o.
Flăcări de furie se formaseră în ochii lui, iar Archer putea
simte-i caldura. Corpul i s-a aprins și el.
Elisabeta nu era terminată. S-a îndreptat spre el cu pași
puternice, până când s-au înfruntat unul cu celălalt.
„Ar trebui să fiu onorat să am
ocazia să-l însoțesc în pat și să-l las să mă frece cu ale lui
corp gras și păros de plăcere.
Archer a fost afectat de imaginea urâtă creată de el
cuvinte. Ar fi o risipă în mâinile unui bărbat ca
acea. Nu și-ar fi dat niciodată capul pe spate și nu și-ar fi abandonat
pasiune ca pe alee, cu el.
Elisabeta miji ochii.
„A trebuit să mă căsătoresc cu un băiat atât de tânăr încât cu greu știam
să-și îndeplinească îndatoririle conjugale, iar acum trebuie să mă căsătoresc
un vechi. Deci dacă vrei să mă condamni pentru că am căutat puțin
Plăcere, atunci fă-o ”, i-a spus el lui Archer. Până la urmă, a fost puțin agitat
vocea: „Tot ce îmi doream în viață era să am un om bun
partea mea.
— Și o vei face, răspunse el repede, cu vocea lui.
răguşit.
Apoi, a luat-o de talie și a ținut-o de corpul lui.
El a sărutat-o și a gustat mânia ei, disperarea ei și, sub asta,
58
Pagina 59
le simţea şi speranţa. Acesta a fost focul pe care l-a alimentat și

alimente. Cel puțin, pentru o vreme, avea să fie cu un bun
om; avea să se ocupe el însuși de asta. Nu putea să-i dea totul
viața, dar i-ar face plăcere, cel puțin, chiar acum.
59
Pagina 60
Opt
Plăcere de moment. Elisabeta s-a abandonat gloriei aceleia
sărut aspru şi flămând, se lăsa dominat de disperarea care
îi provocase discursul furios, lăsase să dicteze imprudența
acțiunile lor. Eram disperat să uit și să văd dacă magie
care era între ea și Archer încă mai exista.
Cerul a ajutat-o și acea magie, care era încă vie, a mișcat-o
de la disperare la căutare. nu mai eram singur
reacţionând în braţele lui Archer, dar căutând... ceva, a
plăcere evazivă și explozivă, la fel ca și plăcerea pe care o căuta. Emis
un geamăt blând și ea se lipi de el, bucurându-se de senzația lui
erecție, pe care Archer nu a încercat să o ascundă. Nu era singură în asta;
Nu a fost singura care ardea de focul creat între ei doi.
Știind că are un partener și că asta nu era doar pentru ea
era îmbătător. Nu am vrut nici un fel de milă, mai puțin de toate
milă sexuală a unui bărbat frumos.
Își puse mâinile sub cămașă și își trecu degetele
își ridică sfârcurile și le simți că se întăresc sub atingerea lui.
Apoi a coborât pe abdomenul lui musculos. Aș vrea să pot vedea ce
că mâinile îi simţeau. Archer trebuie să fie minunat gol.
Și, în acel moment, era al ei. Asta a fost promisiunea care a fost
îşi comunicau gura când se sărutau şi mâinile când se mângâiau. Ea a pozat
o mână pe talie și și-o strecură sub pantaloni și l-a mângâiat cu
palma membrul viril întărit. A scos un mârâit adânc și
îşi lipi gura de gâtul ei, tremurând.
Răspunsul acela a entuziasmat-o și mai mult pe Elisabeta. Am vrut să-ți dau
plăcere, sporește-ți bucuria. Se uită în ochii lui, de culoare chihlimbar
întunecat, reflectând amploarea excitării ei. Ea a oprit mâna
pe membrul lui și a șoptit:
— Lasă-mă să-ți fac plăcere.
Apoi i-a deschis pantalonii și și-a închis mâna
carnea lui fierbinte, masculină. Oh, asta a fost cu adevărat
îmbătător. Simțind acest bărbat viril și știind că o dorea.
Elisabeta îl mângâia în sus și în jos, mărind ritmul
până când a început să gâfâie. Îşi simţea corpul contractându-se şi
i-a auzit mârâitul de extaz și a continuat să-l mângâie când a ajuns la
60
Pagina 61
punct culminant.
S-au continuat să se uite în ochii celuilalt, cu atenție, iar ea a avut o
se înfioră la realizarea a ceea ce a văzut în Archer's:
reverenţă. Acea experiență fusese la fel de intensă pentru el ca
pentru ea; intimitatea fusese nouă pentru amândoi. Și lucrurile nu
Au fost mereu așa, știa Elisabeta. Cu toate acestea, cu Archer, cu
acel om pe care cu greu l-a cunoscut, acela minunat și inexplicabil
senzația se repetase de două ori.
El nu se cunoștea pe sine. Archer îi întinse Elisabetei pe a lui

batistă și făcu un pas înapoi, clătinându-se, încercând
redobândirea echilibrului mental. A auzit nechezatul blând al cailor și
îşi aminti că se îndepărtaseră cu ceva timp în urmă. Oamenii erau
aşteptare.
— Mă duc să iau caii, spuse el, pentru a-i acorda Elisabetei
intimitate de care ar avea nevoie chiar acum. Și poate de asemenea
să aibă puțin timp pentru el și să se poată gândi
ce s-a intamplat.
Astfel de întâlniri riscante erau neobișnuite pentru el.
Cu greu o cunoștea și cu siguranță asta era cel mai mult
surprinzător și nesăbuit din toate. Făcuse deja lucruri prostii
la Londra, așa cum au făcut ceilalți tineri, dar întotdeauna cu
femeile pe care le cunoștea. Astfel, am avut o anumită siguranță, pentru că
niciun frate furios sau alt bărbat nu avea de gând să-l tragă la răspundere. Acolo înăuntru
Siena, nu aveam această asigurare.
Cu toate acestea, găsise o plăcere incredibilă cu ea în două
ocazii, o plăcere care era dincolo de cuvinte și asta era
complet diferit de celelalte experiențe ale lui.
Să-i simți mâna pe corpul ei, în mod intim, fusese ceva
primitive și rafinate, ceva care îi reunise. De fapt, fii singurul
Beneficiarul plăcerii într-o întâlnire era ceva nou pentru el. In toate
relațiile sale, el era cel însărcinat să-i ofere plăcere
partener și el însuși. Era un motiv pentru care femeile
Londonezii care s-au culcat cu el l-au numit „cel mai mult”.
emoționant, ”și a fost că le-a plăcut din nou și din nou. Dar în ziua aceea
Elisabeta îi făcuse plăcere, fără să-și ceară plăcere pentru ea însăși
se. Acea plăcere fusese atinsă dându-i-o.
Asta nu a schimbat faptul că el știa doar despre ea ce
auzit în câteva fragmente de conversație și în discursul său furios al
61
Pagina 62
Sigur. Nici nu a schimbat faptul că, deși nu știa nimic despre

fusese dispusă să-i ofere plăcere, să se ofere
sperând să-i îndeplinească dorinţa: «Singurul lucru pe care mi-l doream de la viaţă
era un om bun. Acest comentariu a ridicat mai multe întrebări,
pentru că în mod clar Elisabeta se referea la căsătoria ei anterioară și la
asta urma să vină.
Archer a luat frâiele cailor și i-a condus la
locul unde aştepta Elisabeta. Avea obrajii înroșiți
deşi nu-şi îndepărta privirea de la ceea ce se întâmplase între ei. Aceasta
Ceea ce știam despre ea era că era o femeie curajoasă
pasiuni sincere și asta îi plăcea. Se vorbea despre pasiune sinceră
sinceritate și în alte fațete. O femeie și-a trăit adevărul în
exprimarea sentimentelor sale și asta era de bun augur pentru
Elisabeta.
El a ajutat-o să urce iapa ei. Niciunul dintre noi nu ne-a grăbit
se întorc la fermă și amândoi s-au mulțumit să-l părăsească pe celălalt
calm cu gândurile tale. Cu toate acestea, Archer nu a vrut
irosește acea călătorie în tăcere. Cum puteam să aflu mai multe despre ea
dacă toate întrebările ar fi salvate?
Archer a împins o creangă pentru ca Elisabeta să poată trece prin
cale. Ea i-a mulțumit cu un zâmbet, iar el a profitat de asta
este timpul să puneți o întrebare cu voce joasă.
— Prima ta căsătorie a fost proastă?
Elisabeta a zâmbit din nou și a dat din cap.
-Nu. Ce se întâmplă este că nu am fost făcuți unul pentru el
alte. Nici măcar nu ne cunoșteam. Ne-am întâlnit pentru prima dată în ziua de
Nuntă. Până și curtarea s-a făcut prin procură. Era foarte tânăr; numai
Am avut cincisprezece ani. Niciunul dintre noi nu avea vreun interes să se căsătorească,
dar am vrut să ne facem datoria așa că am încercat
fă tot posibilul ca lucrurile să meargă bine. Poate
am reușit, până la un punct. La urma urmei, l-am aruncat
cu atât mai puţin când a murit. S-ar putea să nu fie o mare pasiune
nu o căsătorie perfectă, dar am devenit prieteni și ne-am legat,
știind că suntem împreună și în aceeași situație. Poate,
De-a lungul timpului, din acea prietenie ar fi ieșit o mare dragoste”, a explicat el.
Elisabeta, și a ridicat din umeri cu un gest de adevărat regret.
Archer dădu solemn din cap, înțelegând tot ce era
a pierdut-o pe Elisabeta, toate lucrurile pe care nu le-a putut explora.
„Îmi pare rău, dar mă bucur că nu a fost ceva complet
oribil pentru tine.
62
Pagina 63
-Nu, nu a fost. Lorenzo s-a străduit din greu să mă facă fericit, dar eu
Mi-a fost dor de casa mea. Locul meu este aici, cu caii. Nu a fost
Îmi este la fel de greu să fiu căsătorit cu Lorenzo ca și să fiu în Florența.
Cele mai rele zile ale mele au fost cele de după moartea lui Lorenzo; fara el,
Nu aveam de ce să rămân și tot ce îmi doream era
întoarcere. Mi se părea că familia lui va dura o veșnicie
permis să se întoarcă. Erau plini de speranță, știi? Și nu m-au lăsat
marș până când acele speranțe s-au spulberat complet.
Archer și-a imaginat care erau acele speranțe: că ale lui
fiul iubit ar fi lăsat un moștenitor în pântecele soției sale. știu
și-a imaginat și presiunea pe care trebuie să o fi simțit
satisface acele așteptări și chiar, de asemenea, cruzimile care
trebuie să fi îndurat când familia soțului ei a avut
și-a pierdut orice speranță. Îi redaseră libertatea, dar la ce
Preț? Familia devastată nu ar fi înțeles asta, în mijlocul lor
dezamăgire.
— Îmi pare rău, repetă Archer. Elisabeta era foarte tânără când
trebuise să suporte acele poveri. Și eram încă tânăr
prea tânăr pentru a fi nevoit să se căsătorească din nou
destul de tânăr încât să fi rămas văduv. Cum s-a întâmplat?
„A fost o febră de vară”, a răspuns ea. Toti ceilalti
ne-am dus la vila familiei, care este pe dealurile din
Fiesole, peste oraș, dar Lorenzo rămăsese acasă
ai grijă de o parte din afaceri. Am încercat mereu
demonstrează cât valorează. Trebuie să înțelegi că Lorenzo nu a avut niciodată
Sanatate buna. Cred că familia lui a vrut să se căsătorească cu el în curând din acest motiv.
Lui Archer îi era milă de acest tânăr pe care nu-l întâlnise,
al cărui destin nu fusese să ajungă la bătrâneţe. Încă un bărbat
puternic nu ar fi cedat unei febre de vară.
„Ei bine, nu este subiectul cel mai potrivit pentru astăzi”, a spus el.
ea, cu un râs blând. Obrajii îi erau înroșiți și i-a strâns
cu mâinile-. De obicei nu vorbesc despre Lorenzo cu nimeni.
Scuză-mă că mă aflu la tine. Nu trebuie
suporta toate astea.
— Eu sunt cel care a întrebat, protestă Archer. eu am
multe întrebări despre tine ”, a adăugat el, pe un ton ușor. Nu am vrut să
sperie-o. Fugise de el o dată înainte. Deși, desigur, deja
nu se putea ascunde, din moment ce știa unde să o găsească: avea o
nume de familie și o adresă. Cu toate acestea, existau și alte modalități de a scăpa.
Au distins gardurile corralului și Archer și-a dat seama
63
Pagina 64
acel timp se scurgea. Era un om care

obișnuia să ceară ceea ce voia și cel mai bun lucru ar fi să fie
faceți cât mai curând posibil.
"Mai am o intrebare." Ce se va întâmpla, Elisabeta? Merge
să te văd din nou, sau acesta este sfârșitul?
Ea îşi coborî privirea spre frâiele.
„Sunt logodită cu altul”.
— Ăsta nu este un răspuns, răspunse Archer. Poate ar trebui
se simte vinovată pentru că a fost atât de îndrăzneață, dar ea mărturisise asta
a fost împotriva acestei căsătorii și a mărturisit asta
voia să se bucure de plăcere, chiar dacă era doar pe termen scurt. Și dacă ea
a vrut, nu avea de gând să-i permită să renunțe
pentru a-l obține. Poate că acesta a fost motivul pentru care la Londra el
ei considerau un libertin. Am înțeles că au fost oameni care nu au înțeles
consideră actele sale onorabile.
Un domn adevărat s-ar retrage din cauza unei logodne
iminent, dar el nu a considerat acel angajament respectabil,
pentru că urma să se contracte fără acceptarea femeii. Dacă ea s-a hotărât
respectă logodna, nu avea de gând să încerce s-o convingă
altfel, dar dacă nu asta era alegerea Elisabetei, nu avea de gând
contrazice-o.
Se apropiaseră deja destul de aproape de fermă
distinge unchiul său și vărul Elisabetei, care se sprijineau pe
un gard.
„Elisabeta, când te mai văd?” Întrebat unul
încă o dată, pe un ton urgent.
Ea s-a uitat la Giuliano și a ridicat o mână pentru a-i face cu mâna și a avertiza despre a lui
sosire. El a răspuns cu o voce foarte joasă.
„Va fi o petrecere acasă la unchiul meu pentru a sărbători victoria lui
Paliu. Va fi o petrecere foarte mare, o petrecere costumată de vară și
vor fi mulți oaspeți.
Apoi și-a lovit iapa cu piciorul și a pășit înainte.
Au plecat la scurt timp după. Începuse să scadă puțin

căldura după-amiezii, iar călătoria de întoarcere ar fi mai plăcută. Unchiul lui era
povestindu-i despre conversaţiile pe care le avusese în ziua aceea.
În timpul acestor conversații, fusese servit mult vin și Archer
se gândi că ar putea fi nevoit să ia frâiele calului.
— Ei bine, acum e rândul tău, nepotule, spuse Giacomo. Acea
64
Pagina 65
informatii ai primit in aceasta dupa-amiaza? Ai scos ceva din

Signora di Nofri?
— Cu greu o cunosc. Mă îndoiesc că am ceva important
spune.
Nu spusese o minciună: cu greu o cunoștea. Nu a fost
negând că o cunoștea de dinainte de acea masă; Din fericire,
unchiul lui nu-l întrebase asta.
„Mie îmi sună bine”, a spus unchiul său. O femeie trebuie să-i fie loială
contractat. La Signora di Nofri își onorează unchiul cu discreția ei. Dacă
ar bârfi despre strategiile și ofertele lui Capitano
cu toată lumea, ar fi un discredit pentru el și familia lui.
Unchiul său, Giacomo, se aplecă spre el pe scaun.
— Cu toate acestea, chiar dacă nu este dispusă să împărtășească niciuna
secret cu tine, că ești un străin pentru ea, poate a fost dacă
sa te cunoasca mai bine. Pantera și Turnul nu sunt dușmani. Poate acolo
ceva de facut in acest sens? Ar fi foarte util să știi ce planuri ai
Pantera pentru august. Ai de gând să o vezi din nou?
Archer s-a gândit la mânia Elisabetei faţă de faptul că
se va căsători pentru a favoriza o alianță pentru Palio. Nu, asta nu a dispărut
să-i spună unchiului său; încă nu era oficial. Cu toate acestea, era ceva care
putea număra și zâmbi.
— Se pare că am fost invitat la o petrecere.
Unchiul său a ridicat o sprânceană.
— Torre nu a primit nicio invitație, spuse el încet, cu
acuitate. Să fi băut vin toată după-amiaza, mintea lui
a făcut niște conexiuni foarte rapide.
Giacomo îşi miji ochii cu răutate.
„Ar fi foarte frumos să știm cine a fost invitat”. Gâscă, poate?
Nu am putea merge dacă l-ar fi invitat pe Goose ”, i-a explicat el
Arcaş. Torre și Oca sunt rivali. Pantera nu ne-ar invita pe amândoi
în același timp, dar nu ar fi trebuit să-l invite nici pe Gâscă. Gâsca nu este aliată
al ei, și nu au făcut o înțelegere cu Goose pentru ultimul Palio, spuse al lui
unchiul, care se gândea cu voce tare, amestecându-și ideile cu cele
Explicaţie-. Câștigătorii Palio-ului îi invită la petrecerile lor pe cei care
i-au ajutat să câștige. Celelalte contracte cu care au
au avut partiti, sau negocieri secrete, vor primi o invitatie ca
Răsplată.
Archer a râs.
„Am crezut că partiții sunt ilegale”. Este în regulament.
Giacomo a râs și el.
65
Pagina 66
„Dragul meu nepot, de aceea acestea sunt negocieri secrete”, a spus el.
Apoi s-a întors la gândurile sale. Poate că Pantera caută
O alianță secretă cu Oca”, a adăugat el și s-a uitat la nepotul său. Aveți
Trebuie să mergi la acea petrecere, dar fii foarte atent. Un Turn se poate strecura înăuntru
deghizat fără ca ei să observe, dar mai mult ar atrage atenția.
Deci, furișarea în acea petrecere va fi prima ta misiune ca mangini din
Turn.
Acestea erau exact mașinațiunile pe care el
vorbise mama ei. A te strecura într-o petrecere era palpitant; la
Nolan și Brennan ar fi fost entuziasmați. În acel moment,
îi era dor de prietenii săi; le-ar fi plăcut să fie
cu. Trebuia să se gândească și la Elisabeta.
Nu voia ca ea să fie într-o situație compromițătoare dacă ei
i-a surprins pe amândoi. Cel puțin așa nu aș dezvălui secretul
de Elisabeta. Dacă Giacomo ar afla însuși înțelegerea cu Oca
însuși, nu ar fi vina lui. De asemenea, dacă a devenit oficial în curând, întregul
orașul avea să afle.
Giacomo ridică din sprâncene.
„Îți poți duce văduva drăguță într-un colț fără ca nimeni să știe
descoperi. Gândește-te la toate problemele pe care le vei putea provoca
o mască pe.
Și asta era cel mai rău dintre toate, se gândi Archer: că ar putea exista
multe probleme.
66
Pagina 67
Nouă
Până acum totul mergea bine, dar am avut multe

șansele ca ceva să meargă greșit. Archer și-a ajustat masca și
Se uită la curtea bine luminată a casei familiei Di Bruno. Ce
toate resedintele de lux din Italia, cea a familiei Elisabetei
avea o curte centrală imensă, pătrată, în centru, care servea ca
zonă de relaxare în aer liber și care era înconjurată de arcade care
duceau spre camere private. În noaptea aceea, curtea aceea
era plin de oaspeți mascați care dansau și se plimbau pe sub
arcurile.
Treaba lui era ușoară. Trebuia doar să se amestece cu mulțimea. Nici
chiar și printre atâția alți oaspeți era probabil cineva
cunoscut de tine. Se întreba câți alții ar fi venit fără
invitație; sigur nu era singurul. Totuși, și asta
era unul dintre punctele slabe ale planului său. Dacă nimeni nu a observat asta
era el, poate nici Elisabeta nu și-a dat seama. Cum avea să facă
să-l deosebești printre atât de mulți oameni? Și cum avea să-i spună?
Ceea ce începuse ca fiind ușor devenise
o misiune de recunoaștere. Unchiul lui îl folosea ca să spioneze
căpitanului de la Pantera. Totuși, el a avut și al lui
planuri: găsiți pe Elisabeta. Și cum avea să obțină, printre toate
oamenii ăia cu măști? Am avut doar până la miezul nopții când
fiecare și-ar lua-o pe ale lor. Până atunci, trebuia să aibă
plecat deja. Archer se uită în jur, întrebându-se ce fel de mască
Elisabeta ar purta. Erau sori strălucitori, luni argintii, măști
pisică, niște păsări cu ciocul lung, jumătate de măști și
măști complete de tot felul. Ar fi vrut să-i trimită o notă
încât amândoi știau ce mască avea să poarte fiecare, dar
Giacomo îi spusese: „Dacă este o capcană, vor ști cine ești.
imediat".
Archer nu era obișnuit cu atâtea mașinațiuni. Pe
Prin comparație, balurile londoneze i s-au părut foarte simple.
Apoi a văzut-o. O femeie într-o rochie roșu închis și a
mască roșie și albastră în formă de cap de panteră. Tot
au început să aibă sens: roșu și albastru erau culorile
Contrada della Pantera, iar pantera, animalul ei. Acea petrecere a fost o
67
Pagina 68
sărbătorirea victoriei Pantera, deci cu siguranță întregul

Familia lui Capitano a adus un omagiu cartierului lor cu așa ceva
simbolism, cu măști de pantere și o combinație de
Contrada culori. Archer râse: începea să o facă
gândește-te ca unchiul tău Giacomo.
Archer se apropie de femeie. Dacă a greșit, cel mai rău
Ce s-ar putea întâmpla cu el era că va trebui să danseze cu un străin. Fără
Cu toate acestea, nu se înșelase. Aș recunoaște-o pe Elisabeta în
orice loc datorită modului în care se mișcă. A avut o gratie si a
asigurarea de sine care comunica, la fiecare pas, că a fost o
femeie care știa ce vrea. Archer a pășit în fața ei și a făcut o
reverenţă.
— Buona sera, Signora.
Știa el că era el? Nu s-au pus de acord asupra unui salut, nu a
parola sau orice detalii care le-ar putea identifica. A fost
făcând asta orbește. Nu era modul lui de a proceda la întâlnirile sale.
Desigur, lui Brennan i-ar fi plăcut foarte mult, dar a preferat
planificare; în acest fel, mult mai puține lucruri au mers prost și
au rănit mai puține sentimente. Părea foarte important că ea
l-a recunoscut și l-a putut alege din mulțime, de parcă asta ar fi vorbit
natura relației lor, cumva.
Ea se uită la el cu ochii ei cenușii prin găurile din
masca și a zâmbit în semn de recunoaștere. Acea gură senzuală și asta
Un zâmbet încrezător i-a confirmat lui Archer că era Elisabeta.
— Buona sera, signor.
Archer o luă de mână și o conduse spre zona de dans.
„Ar fi trebuit să planificăm asta mai bine”, a spus el zâmbind.
Odată ce a găsit-o, s-a simțit foarte însuflețit.
— Ce-i așa de amuzant în asta? M-ai găsit, nu?
Elisabeta îi aruncă o privire răutăcioasă ca
au început să danseze animați. Archer râse. Că ceea ce
a confirmat: Elisabeta era periculoasă, dar, momentan, nu avea
să nu faci altceva decât să te bucuri cu ea.
Măștile aveau avantajele lor, sau poate a fost doar un fapt
să fiu în Italia, unde regulile erau diferite. Nu părea
Nimănui nu-i pasă de câte ori a dansat cu Elisabeta; Poate pentru ca
era prea greu să țin evidența tuturor când era
mascat, și mult mai mult încă urmăriți cu cine s-a asociat cu fiecare
care. Până la al treilea dans, Archer nu se mai gândi la care ar putea fi motivul.
Era îmbătat cu ea, cu râsul ei, cu privirea ei, cu ea
68
Pagina 69
zâmbet senzual, cu contactul corpului ei, care se mișca în ritm

ale lui și ale muzicii și care a evocat puternic modul în care
se mişcaseră împreună cu un alt ritm, mai intim.
Ar căuta ritmul acela în seara asta? Asta a fost tot ea
dorit de la el? Acestea au fost întrebările care au apărut în minte
Archer când părăseau ringul de dans, respirând
sufocat de efort și se îndreptă spre partea cea mai întunecată
erau în spatele coloanelor. Alții au trecut prin acea galerie
musafiri, indiferenti de cei din jur. Ar fi ușor să pleci
din mulțime și se refugiază în umbră.
Elisabeta l-a condus pe un coridor întunecat unde nu era nimeni
mai mult, și în care s-au prezentat multe oportunități. Ce a fost
ce voia? O iei de un perete? Archer simți dorința
să o am într-un pat, să ai o noapte de recreat cu ea,
de a nu fi nevoit să-ți limitezi plăcerea la o întâlnire pripită.
A tras-o la oprire.
— Elisabeta, stai. Unde mergem? Ce vom face?
Cu siguranță Brennan nu făcuse niciodată așa ceva
două întrebări adresate unei femei, dar Archer trebuia să știe. Ar putea
justifică ceea ce s-a întâmplat pe alee ca o aventură de o noapte,
cu căldura momentului. Faptul că ea îl mângâiase
acea după-amiază a fost doar un pic de distracție indecentă, dar
fara consecinte. Cu toate acestea, nu aș găsi nicio justificare pentru a
a treia oară; Ar trebui să mă gândesc la asta ca la o relație.
Elisabeta și-a cuprins gâtul cu brațele și și-a scuturat trupul
împotriva lui Archer. Apoi, spuse el, pe un ton seducător:
„Putem merge unde vrei tu și să facem ce vrei.”
O femeie a vrut să aibă relații cu el, iar el a fost
pe cale să spună nu. S-ar fi dat lumea peste cap?
Nolan și Bren ar muri de râs. Cel mai căutat libertin
era pe cale să-i refuze o ofertă interesantă.
— Poate ar trebui să vorbim mai întâi. Nu putem continua
făcând asta. O dată, poate, de două ori, bine, dar...
Nu a putut termina.
Ea îi puse un deget la buze.
— Nu poți nega că amândoi avem talent să ne dăm unul altuia
plăcere.
A încercat să vorbească pentru a spune că faptul că au talent
nu însemna că era în regulă, dar ea nu l-a acceptat pe al lui
proteste.
69
Pagina 70
„Shh, Archer”, șopti el.

Apoi, el și-a întrerupt cuvintele cu un sărut, care a fost a
măsură mult mai eficientă decât un deget, pentru că sărutul a întrerupt
discursul și gândul lui. Era imposibil să gândești logic
ținând-o în brațe, aprinzându-i sângele și trupul. Pe
La acea vreme, lui Archer puțin îi păsa că nu se potrivește
în planurile sale, în visele lui și că nu căuta
femeia vieții lui.
Cu toate acestea, avea preferințele lui și dorința de a se întinde
cu ea într-un pat, potrivit, i-a trecut prin vene.
Elisabeta a încercat să-l mângâie în interiorul pantalonilor, dar el
Și-a oprit mâna și a spus cu vocea răgușită:
„Dacă vom fi îndrăgostiți, Elisabeta, aș vrea să te iau
un pat. Cel puțin te-aș putea onora așa. Lasă-l să vină
Ne vedem diseară când se termină petrecerea
Ea s-a oprit și și-a rezemat fruntea de a lui, cu privirea coborâtă,
cu trupul languid.
„Voi lăsa o lumânare în fereastră”.
„Vino cu mine la petrecere și hai să dansăm până atunci”, a spus el.
Archer, blând.
A luat-o de mână și împreună s-au întors în partea iluminată a
terasă și muzică. Ei lămuriseră multe lucruri între ei. S-au dus la
fiind îndrăgostiți și știind că i-a eliberat de stresul
ambiguitate, întrebându-se dacă se vor mai vedea vreodată.
Dacă nu ar fi fost atât de fericit, poate că ar fi observat o
bărbat mascat care se îndrepta spre el furios. Archer se
și-a dat seama prea târziu de pericol. Bărbatul i-a smuls masca de la ea
iar când a văzut cine era, a înjurat.
— Ce naiba caută aici? Si ce faci
cu ea?
Era un bărbat gras, mai în vârstă, iar Archer a bănuit că era
de la logodnicul Elisabetei.
— Ridolfo, lasă-l în pace, spuse ea.
a scos masca.
Bărbatul se uită la Elisabeta.
— Ce faci cu el? El a intrebat.
A încercat să o apuce pentru a o duce, dar Archer a fost mai rapid și
a pășit instinctiv în fața ei, pentru a acționa ca un scut.
„Lasă-o în pace”, și-a avertizat rivalul. Am venit aici pentru
propria decizie”, a spus el și a fost adevărat. Poate că Elisabeta l-ar fi făcut
70
Pagina 71
O invitație, dar nimeni nu-l obligase să participe la această petrecere.

Ridolfo scuipă la pământ.
"Gunoi de la Torre!"
-Stop! a protestat Elisabeta.
Încerca să-l ocolească pe Archer și să intre între ai lui
Logodnicul și el, dar Archer o ținea în brațe. Nu am avut încredere
Ridolfo, care părea furios pe ei doi, și nu avea de gând să permită
nicio femeie nu trebuia să-l protejeze.
— La ce te gândești, să te joci cu omul ăsta?
în fața nasului meu? Crezi că poți face curvă
in fata mea? Gâsca nu va tolera o astfel de lipsă flagrantă de virtute -
Ridolfo urlă și scoase brusc un pumnal strălucitor.
Archer l-a produs și pe al lui. I se păruse că unchiul său
Exagera când i-a recomandat să o ia, dar la momentul respectiv, el
M-am bucurat foarte mult că l-am ascultat.
„Ai grijă ce spui dacă vorbești despre ea”, l-a avertizat pe Ridolfo.
Dacă acest bărbat ar fi vrut o luptă, ar avea-o. A
alerg în jurul lui. Oamenii trebuie să fi crezut că confruntarea
Era inevitabil.
Chiar și el, care era un total novice în raport cu
mașinațiuni între contrade, a recunoscut pericolul de a
confruntat. Avea să fie o luptă, da, dar nu ar fi corect. Acolo, Turnul
se afla pe teritoriul inamicului. Și era în dezavantaj. Spre ei
în jur, oaspeții formau un cerc, făcând distincție între
prieteni și dușmani. Aș vrea să știu cine sunt aliații lui Torre.
Acest lucru avea să fie oribil; Avea să fie o luptă violentă și el avea să fie el
protagonist.
De către o femeie.
Ei bine, a existat întotdeauna o prima dată pentru orice.
„Elisabeta, pleacă”, a avertizat Archer. Am vrut să fie
sigur.
Apoi l-a lovit pe Ridolfo cu pumnul în falcă. Acea
a fost declanșarea haosului. Pumni, scaune și
cupe, când membrii diferitelor contrade
s-au logodit. Archer a auzit insulte și lovituri în jurul lui, dar în
Doar el și Ridolfo au fost în centrul luptei. Și pumnalele lui. Ridolfo nr
a fost scrupulos în a-l folosi pe a lui. Prima lui înjunghiere a plecat
foarte clar că voia sânge și era clar că nu avea de gând să se mulțumească
cu un pic, dar s-ar opri numai dacă ar fi scăpat de cunoştinţă şi
incapabil să continue lupta. Archer și-a uitat intențiile
71
Pagina 72
să lupt defensiv, din moment ce nu aveam chef să simt tăietura

a lamei unui pumnal. Se dădu înapoi cu agilitate în timp ce Ridolfo dădu
o lamă furioasă în aer și, înainte ca atacatorul său să poată
revenindu-si, a profitat de incetinirea lui mai mare si l-a lovit cu pumnul in
bărbie. Ridolfo a căzut la pământ.
Era timpul să plec. Nu pentru că ar fi un laș, nu pentru că
nu puteau să continue lupta, ci pentru că era lucrul logic de făcut. O dată
dacă nu mai era acolo, lupta avea să înceteze. Făcu un pas înapoi, spre
întunericul galeriei și a alergat spre ieșire.
Aproape ajunsese la uşă când se auzi un ţipăt.
-Acolo merge!
Cea mai mare parte a luptei s-a întors spre uşă de parcă ar fi fost o
numai bărbat și toți s-au îndreptat spre el. Archer a fugit înăuntru
În miezul întunericului nopții, cățărându-se pe pereți și sărind garduri,
urmărit de mulțime. În timp ce își purta pantofii de dans, ea
a alunecat pe pavaj și a trebuit să se sprijine de o mână; știu
S-a ridicat din nou și a continuat să alerge. Deși abia îmi lipsea suflarea, nu
oprit, pentru că nu voia să ştie ce i-ar putea face dacă
au prins. A grăbit prin câmpul din centrul orașului și
risca să se uite înapoi. Următorii lui au fost vreodată
mai aproape, dar aproape ajunsese la destinaţie: siguranţa Via
Salicotto, care era granița cu Contrada della Torre. Un lucru a fost
gonește un intrus pe străzile din Pantera, dar invadează a
Contrada inamicul era cu totul altul.
A trecut granița dintre cele două cartiere și a intrat pe o alee
şerpuind în timp ce auzea un cor de strigăte dezamăgite, prin care
știa că urmăritorii lui renunțaseră. Cu toate acestea, asta nu
însemna că Pantera nu avea de gând să se răzbune, ci că asta
răzbunarea ar lua o altă formă.
Archer se aplecă înainte pentru a respira. Faptul de a fi
a fi urmărit pe stradă de o mulțime era culmea idiotului. A fost
ceva ce i s-ar întâmpla lui Brennan, nu lui. Și în ciuda tuturor, s-a simțit
în viaţă. Emoția sărutărilor, a luptei, a zborului... Totul a fost
imprevizibil și incitant. Opusul lui, care trebuia mereu
planifica totul. Își aminti ce îi spusese Elisabeta râzând:
Și ce distracție ar fi? Am sperat că avea dreptate
că Ridolfo nu și-a dezvăluit frustrarea asupra ei.
În noaptea aceea nu s-a putut întoarce la Pantera. Străzile din
contractat ar fi plin de petrecăreți care caută o luptă și toate cele
cartierul ar fi de pază. Cu greu a îndrăznit să meargă la casa unchiului său. știu
72
Pagina 73
ar fi Giacomo supărat? Începuse o luptă și făcuse

a stricat o petrecere prestigioasă. Tatăl tău ar fi șocat dacă
Știam eu. Un lucru a fost ca fiul ei să fie faimos pentru isprăvile sale în
dormitorul, dar că a fost implicat într-un scandal vulgar era
una foarte diferită. Și unchiul tău ar gândi la fel? I-ai cere să fie
va pleca?
Începeam să văd clar consecințele a ceea ce avea
făcut în acea noapte. Era o posibilitate pe care o avea
pierde toate șansele. Cu toate acestea, el nu era laș;
s-a îndreptat spre casă, pentru că cel mai bine ar fi să-l confrunte pe unchiul său și să lămurească
situatia. Așteptarea nu avea să rezolve nimic. Îi aștepți,
de obicei nu serveau decât pentru a înrăutăți lucrurile.
73
Pagina 74
Zece
-Si bun? l-a întrebat unchiul său, când a intrat în verandă.

Archer se temea de ce e mai rău. Vestea celor întâmplate trebuie să aibă
a sosit înaintea lui și și-a putut imagina ce este al lui
unchiul: că a dat primul pumn, că și-a tras pumnalul
în apărarea unei văduve a lui Pantera şi care nu arătase nici măcar
un pumn de regret când Ridolfo îi reproşase pe ale lui
prezenta la petrecere.
Cu toate acestea, cuvintele unchiului său l-au părăsit complet
Uimit:
— A meritat femeia aceea? a întrebat el, cu un mare
zâmbet, înainte ca râsul lui să se audă în toată loja și
străzile din Torre. Doamne Doamne, nepotul meu, deja demonstrezi
că ești un Ricci! Vino să bei vin și spune-mi totul...
spuse ea privindu-l cu ochi foarte strălucitori. Am auzit o parte din ea
Ce sa întâmplat, dar vreau să știu versiunea ta.
Trei pahare de vin mai târziu, Archer era mai nedumerit
nu. Ceea ce fusese un comportament scandalos pentru el
la rândul lui îl făcuse pe unchiul său să se bată pe genunchi şi
va izbucni în plâns de râs. Giacomo a ridicat paharul ca să facă o
paine prajita.
„O să te transformăm într-un torraioli”, a spus el. Apoi a primit
Serios, a adăugat: „Dar avem problema cu Widow di Nofri”. Tu
le place și vor să o căsătorească cu dușmanii noștri. Asta e grav
A adăugat, de parcă ar fi tras pumnalul la o petrecere și ar fi provocat o
fugă de noapte nu era. Se uită la Archer cu severitate. The
Signora este frumoasă și înțeleg că ești atrasă de ea. Dar nu
este pentru tine. Nu poate fi pentru tine. Panther nu va mai rămâne prieteni
al nostru. Au decis să se alieze cu inamicul nostru. Aceasta va rămâne în
arhivele noastre ca un conflict de faimă asemănătoare, în care
Pantera s-a aliat cu Aquila în Palio din 1752. Prietenul nostru
Dușmanul este și dușmanul nostru ”, a explicat el și și-a atins tâmpla.
cu indicele. Torre are o memorie bună. Nu vom uita. Nepot,
te-ai distrat și nu e nimic rău în asta. Romantismul face parte din
Nu viata? Dar trebuie să se termine în seara asta. De dragul
contrada si pace pe strazi, nu ar trebui sa o mai vezi.
74
Pagina 75
Unchiul lui se uita serios la el. Avea ochi

întuneric nituit pe el. Cu toate acestea, a fost din nou jovial instantaneu.
— În plus, am o veste bună. Caii pe care ii doresti
prezenta Turnul pentru cursa de care au nevoie de tine. Am nevoie de tine. Vrei
începi să-i antrenezi. Mai puțin de două săptămâni au mai rămas pentru
trage caii pentru cursă.
aveam de gând să călăresc! Archer nu a ratat importanța
acea veste. Dacă unchiul său l-a văzut călărind, ar putea schimba vitezele.
părere și să-i permită să fie călărețul turnului pentru Palio. am fost un
apropie-te de visul tău. I se părea că lupta de asta
noaptea realizase pentru el ceea ce priceperea lui nu reuşise să realizeze.
ca călăreţ: convingându-şi unchiul să-i dea o şansă cu
cai. Cu toate acestea, era prea viclean să nu facă
și-a dat seama că era o pisică închisă. Acea ofrandă era ca o
morcov atârnându-i în fața nasului. Dacă nu a respectat edictul său
unchi sa renunte la Elisabeta, i s-ar refuza onoarea de a calari. De
Desigur, acele condiții nu au putut fi exprimate
direct, iar unchiul său ar nega asta, dar Archer știa că există.
Unchiul său l-a însoțit în camera lui de la etajul doi. Astfel de
a venit timpul să se asigure că s-a culcat și nu s-a întors la Pantera? SAU
doar pentru că a fost un gest patern? Archer învăța
repede că, chiar dacă familia te iubea, rareori făcea ceva fără
multiple motive.
„A fost o noapte bună”, a spus Giacomo și i-a dat o
palmă pe spate. Ați făcut bine. Îmi pare rău pentru
văduvă, dar îți vom găsi o altă femeie, dacă vrei.
— Bineînţeles, spuse el, căci doar asta i-a trecut prin minte.
I-a spus noapte bună unchiului său și i-a închis ușa
dormitor. S-a rezemat de lemn oftând. Asta a fost
incepand sa semene cu Romeo si Julieta.
Era păcat că acordase atenție doar lucrărilor lui
Shakespeare în care au apărut caii. Dacă Romeo ar fi avut
cal, poate că ar fi fost mai bine pregătit pentru acea întorsătură
evenimentele: faptul de a se strecura în petrecere, atacul
a lui Ridolfo si, din acel moment, posibilitatea ca exista
un război de cartier pentru o femeie interzisă.
Archer a început să-și scoată hainele pentru a se întinde. De ce
conta dacă a revăzut-o pe Elisabeta sau nu? O cunosc de atâta vreme
doar o săptămână și știa foarte puține despre ea. Unchiul său nu-l întrebase
să se încheie cu o prietenie pe viață sau să părăsească dragostea
75
Pagina 76
a vieții lor. De ce s-a simțit așa? Era fierbinte că

noaptea, iar el zăcea gol pe cuvertură, entuziasmat, mirat
dacă o lumânare ar mai fi aprinsă într-o anumită fereastră din Pantera.
Nu ar fi nicio lumânare în seara asta. Elisabeta stătea în fața

unchiul lui și Ridolfo fără să clipească. Nu m-am putut gândi la încă un tribunal
feroce. Stătuse în picioare de o jumătate de oră, răspunzând la întrebări. stiam
cine era cel care purta acea masca? Cum am intrat
cineva de la Torre la petrecere? Unchiul său a fost dispus să accepte
unele explicații vagi; la urma urmei, a fost un dans
de măști. Cine ar putea împiedica oamenii să intre fără
invitație?
Cu toate acestea, Ridolfo nu s-a instalat ușor. am pastrat
uitându-se la ea, sperând să o surprindă într-o resemnare. Ridolfo
Avea o vânătaie mare pe față de la pumnul lui Archer. Astfel de
Poate că ar fi fost răutăcios din partea lui, dar ea simțea o oarecare satisfacție.
„Așa că mai spune-mi o dată, l-ai cunoscut înainte?” -
întrebă Ridolfo, pentru a treia oară.
Giuliano, care stătea rezemat de perete, se apropie de ei și
a intervenit:
— Ți-a spus deja. De câte ori va trebui
intreaba-l? De unde să știe Elisabeta că dansează cu
un torraioli? Ea își făcea doar datoria de gazdă bună.
Dacă torraioli a fost fascinat de ea, cine îl poate învinovăți? Nu este
Nici Elisabeta nu este de vină; tu însuți pari atras de ea
că va înțelege că alți bărbați ar putea să-l placă, a spus Giuliano,
cu un gest dispreţuitor. Nu ți-a trecut prin minte că poate
Ar trebui să dau vina pe Torre pentru asta, și nu pe Elisabeta? Se pare că se întâmplă
în mare grabă să o condamne, și nu pe bărbatul care i-a făcut asta.
zdrobi.
Ridolfo urlă și se întoarse către unchiul său.
„Nepoata ta este o curvă, orice ar spune ea”, a răspuns el.
Ridolfo, iar Elisabeta l-au văzut pe unchiul ei tremurând. Nu te opri aici
stând jos și încercând să mă convingă că este o nepoată ascultătoare,
pentru că, dacă ar fi, nu ar fi făcut asta. nu cred ca ar trebui
fii mandru de asta.
— Îmi pare rău, domnule, spuse unchiul ei și se simți vinovată pentru
l-au pus în situația de a trebui să le pronunțe pe acelea
cuvinte. Unchiul lui era un om mândru. Poate că nu era atât de bogat
76
Pagina 77
ca Ridolfo, dar avea un post important. Ea pusese
că în pericol în seara asta, cu invitația lui îndrăzneață. Nu a fost
gândit…
Ridolfo a disprețuit acele cuvinte de parcă nu ar fi însemnat nimic.
— Nu e vina lui. Are nevoie de un bărbat în care să o bage
trotuar. În mod clar, primul ei soț a fost prea binevoitor.
O privi cu ochii mijiți, în sus și în jos, flectându-se
și relaxându-și degetele grase. Ea s-a forțat să nu o facă
vedere, să nu-i arate că simțea ură și frică. Și-ar pedepsi ura și
și-ar folosi frica.
„Acum sunt logodnicul ei și ar trebui să am dreptul
pedepsește-o, pentru că în curând voi fi soțul ei și comportamentul ei va fi
Afectează”, a spus el, iar stomacul i s-a încleștat. Se uită la Giuliano, care
El a rămas vigilent, privirea lui încurajând-o să o țină
Calmeaza-te.
— Mă voi ocupa de pedeapsa ta. Așa că va afla cine este acela
spuse șeful Ridolfo, uitându-se în continuare la ea.
a intervenit Giuliano. Ar putea risca să fie mai puțin diplomatic
Că tatăl lui.
— Nu cred că asta îi corespunde. El nu este încă soțul ei. The
Logodna nici măcar nu a fost oficializată”, a spus Giuliano. Acea
sfidarea vărului său l-a făcut pe Ridolfo să-și abată privirea de la ea și
Elisabeta a simțit o ușoară ușurare, deși nu a durat mult.
„Dacă te comporți așa până atunci, vreau să o faci
logodna se anunta imediat si vreau ca nunta sa fie
sărbătorește la două săptămâni după Palio, la sfârșitul lunii august ”, a spus el.
Ridolfo, aruncându-și termenii ca o mănușă.
„E prea devreme”, a răspuns unchiul său, încercând să câștige.
vreme-. Avem nevoie de timp pentru a planifica și pregăti lucrurile și
acum suntem foarte ocupați cu Palio.
Ridolfo se uită la unchiul său.
„Vrei să-i spun vărului meu, priorul, că Pantera nu o va face
să-și împlinească cuvântul?
Erau cuvinte de confruntare, iar unchiul lui nu putea
lasa-i sa treaca. Se ridică de pe scaun.
— Da, ne vom ține de cuvânt.
Ridolfo s-a ridicat și el în picioare, realizând că cel
interviul s-a terminat.
„Sper că anunțul se face repede”, a spus el și a făcut o
plecăciune nesinceră. De asemenea, sper să vă planificați
77
Pagina 78
nunta, Signora di Nofri, am ținut-o prea ocupată

provoca mai multe scandaluri.
Când a plecat, Elisabeta a așteptat doar o clipă și
a început să protesteze.
— Unchiule, nu poți permite asta. Ai văzut ce fel de
omul este.
Cu toate acestea, unchiul său a ridicat o mână pentru a-și întrerupe cuvintele
și s-a uitat la ea cu o față obosită.
— În regulă, Elisabeta. Du-te la culcare. Ați făcut deja
suficient pentru o noapte. Fie ca Giuliano să vă însoțească.
Giuliano a luat-o de brat, dar nu i-a permis decat pana
că erau singuri.
— Ia-ți mâinile de pe mine! şuieră Elisabeta când
Au ajuns la etajul superior. Nu vreau să fiu escortat la mine
cameră de parcă ar fi fost o prizonieră ”, a spus ea.
Eram revoltat și furios. Dacă cineva ar avea atâtea
responsabilitate ca ea în dezastrul partidului, el era vărul ei. Ea
îl încurajase să aibă această aventură. O reparasem
toate ca să se reîntâlnească la fermă.
Giuliano îi deschise ușa dormitorului și intră cu ea.
Era și supărat.
„Încetează să te comporți ca și cum ai fi victima tuturor acestor lucruri...”
spuse el strâns. te-am protejat. Nu ți-am spus nimic, deși
ai meritat, pentru că ai asumat un asemenea risc.
Că trebuia să recunoască. Vărul lui îi luase partea
în timpul interogatoriului lui Ridolfo. Unchiul lui oftase și făcuse
a acceptat povestea pentru că Giuliano o confirmase și nu a fost
prima dată când o contradă se strecurase în petrecerea altuia.
„Apreciez”, a spus Elisabeta. M-ai protejat.
Cu viclenie, a tăcut ceea ce credea: că, protejând-o,
și vărul lui se proteja. Unchiului său Rafaele
n-ar fi încântat să afle că Giuliano luase parte la prietenia lor
cu chipeşul mangini de Torre.
Giuliano se rezemă de uşă. O protejase și, recunoscând-o,
Și-a recunoscut vina pentru cele întâmplate. Cu toate acestea,
era clar că nu avea de gând să accepte toată vina.
— La ce te gândeai să-l inviţi aici? -Întreb
Giuliano, încă furios.
„A fost un bal mascat”. Nu credea că vor afla.
Ar fi plecat înainte de doisprezece și ar fi trebuit doar să o facă
78
Pagina 79
fie câteva dansuri, răspunse Elisabeta, apărându-se, cu

bratele incrucisate. S-ar putea să mărturisească, da, dar nu avea de gând să se arate
scuze pentru asta. Nu regreta ceea ce făcuse.
„Viitorul tău soț a fost la petrecere”. Nu credeai că voi face asta
realizezi dacă ai dansat atât de des cu același lucru
tovarăș? Și, dacă nu și-a dat seama de asta, avea să observe asta
Ai lipsit de mult de la petrecere.
— Nu am mers mult. Nu s-a intamplat nimic.
— Și se pare că o spui cu dezamăgire, spuse Giuliano.
Se întoarse de la uşă şi începu să se plimbe prin dormitor.
Își trecu o mână prin păr, iar Elisabeta se cutremură. Acea
însemna că se gândea, poate prea mult. Îi plăcea
că vărul lui era mai spontan. Când s-a gândit, a devenit
cineva care este prea responsabil, mai ales când vine vorba de al lui
Libertate.
„Valoare acea engleză atât de mult încât tu
riscă să dezonorezi familia?
— Nu vreau căsătoria pe care tatăl tău a aranjat-o, spuse ea.
Desigur, nu a vrut să-și dezonoreze familia, dar nu a vrut
dezonorează libertatea lor. Când sunt cu engleza, sunt în viață. Nu
Sunt un pion, nu sunt o monedă de schimb ca să pot
folosi orice.
Ar putea Giuliano, un om crescut cu libertate și privilegii,
ințelege asta?
Nu, aparent.
— Vărul priorului este bogat. Vei avea o casă drăguță în
oraș și o vilă la țară. Vei avea cai frumoși. El este
vrăjit de tine, și el îți va da orice vei cere, a spus Giuliano,
repetând toate beneficiile acelui link. Ea a făcut-o deja
toată lumea a auzit înainte de planurile lui
căsătorie. Acele planuri păreau și mai puțin atractive acum
Ridolfo se arătase așa cum era.
— Răspunsul tău mă dezamăgește. Mă așteptam la mai bine de la tine, spuse el.
Elisabeta, enervată. În schimb cu ce primesc toate astea? Nu
Este gratis. Nu este vorba doar de cai și de Palio, Giuliano. Merg
să trebuiască să fie cu el pentru totdeauna, iar averea lui nu îndulcește asta
perspectivă.
— Dar perspectiva de a te bucura de plăcere cu engleza este
mai gustos ”, a răspuns Giuliano. De aceea ti l-am sugerat. Aveți
a avut ocazia acolo unde trebuia, pe câmp, pe o alee.
79
Pagina 80
Dar acolo trebuie să se termine totul. Flirtul tău discret cu plăcere nr

pot continua în această casă, în fața bărbatului la care te duci
mă căsătoresc nici măcar în fața nasului tatălui meu. Sunt insulte
obraznic și nu poate fi tolerat.
Elisabeta a înghițit. Ceea ce făcuse ea era periculos, iar ea
avusese noroc, pentru că Giuliano reuşise să o salveze de pedeapsă
acea noapte. Vărul ei îl convinsese pe unchiul ei și pe logodnicul ei
acea pedeapsă ar trebui să fie impusă lui Torre și englezilor. Ei erau cei
vinovată de cele întâmplate, iar Elisabeta era doar o victimă
la care se adauga. Dar chiar și așa, greșelile ei nu au justificat faptul că
vândut să se căsătorească împotriva voinței lor.
— Poate că Ridolfo mă va respinge acum, spuse Elisabeta.
in speranta.
Victimă sau nu, atrasese prea multă atenție și nu era așa
ceva preţuit într-o femeie virtuoasă a înaltei societăţi din Siena.
Giuliano clătină din cap.
— Este puțin probabil. Ceea ce a evidențiat în seara asta
pentru Ridolfo şi pentru Priorul de Oca că eşti o frumoasă şi
râvnită, încă o mândrie pentru casa ta. Sunt norocoși să aibă
am o prietenă atât de frumoasă. Bărbații vor ceea ce alții
barbatii doresc. Ai auzit ce a spus Ridolfo. Este anxios
pentru a avansa data nuntii.
Cineva a bătut la uşă şi s-a auzit o şoaptă:
— Eu sunt Contessina. Deschide-mă.
Elisabeta oftă. Camera lui era foarte aglomerată
noaptea și tot ce voia era să se întindă și să se bucure de a lui
tristețea și amintirile ei. Giuliano deschise ușa, iar Contessina intră.
-Te simți bine? Am venit cât de curând am putut, a spus vărul ei,
vocea ei trosnind, de parcă ar fi alergat în sus
scări. Elisabeta zâmbi neputincioasă. Foarte decoros
Contessina ascultă cu urechea. Te căsătorești
din timp. Am auzit vestea.
Elisabeta a intrat în panică. Se convinsese singură
Ea a spus că are mai mult timp, dar auzind-o pe Contessina spunând asta
a făcut-o foarte real, foarte aproape.
Elisabeta se uită disperată la Giuliano.
— Nu poți face ceva? Nu poți să-l convingi pe tatăl tău
ca să nu mă oblige să mă căsătoresc? Nu va fi niciun scandal
pentru că nu s-a anunțat nimic. Ridolfo și Oca nu trebuie
a se simti rusinat. Nu ne place Torre doar din cauza lui Oca.
80
Pagina 81
Torre nu sunt dușmanii noștri.

Giuliano clătină încet din cap.
- Știi că nu pot. Tatăl meu a luat deja decizia. Astfel de
Poate că nu e chiar așa de rău, Elisabeta. Ridolfo este foarte bogat.
„Da, știu”, a răspuns Elisabeta, aproape strigând. Nu voi
nega orice, atâta timp cât mă supun de tot.
Era sătulă să i se spună că trebuie să suporte asta, că
Banii au meritat, prestigiul a meritat. Poate
nimeni nu și-a dat seama că aceasta era o prostituție binecuvântată
pentru biserica? O femeie a trebuit să se culce cu un bărbat în schimb
de bani, în ciuda voturilor care s-ar putea face.
— Ar trebui să stai diseară cu Elisabeta, Contessina...
sugeră Giuliano cu o voce joasă, în timp ce se strecură din camera lui
înainte ca ea să-l poată sugruma. Vărul lui a crezut că o să o facă
evadare.
-O să îl fac eu. Stau cu tine diseară, verișoare ”, a spus el.
Contessina dulce. Lasă-mă să-ți periez părul. O să simți
mai bine.
Era greu să fii supărat pe vărul ei. Elisabeta se aşeză şi
mi-a permis să scot agrafele de păr. Acel ritual și prezența lui
Contessina, erau reconfortante. Fata a avut bine
intentie. Toți aveau intenții bune. Unchiul lui și Giuliano de asemenea.
Unchiul ei aranjase o căsătorie pentru ea cu un bărbat bogat și când
Sfârşise, o luase din nou acasă şi făcuse
a aranjat altul. Unchiul său se ținea de promisiunile pe care le avea
făcut tatălui ei, iar el avea grijă de ea și avea grijă de ea.
Nu ar trebui să cer mai mult. Se simțea rău că nu putea accepta asta
căsătorie și dorința egoistă de ceva diferit. Uneori
Aș fi preferat să fiu mai mult ca Contessina, care a acceptat totul
și s-a supus.
Contessina a ajutat-o să-și îmbrace cămașa de noapte și amândoi
S-au instalat pe patul mare. Elisabeta nu a vrut să ureze englezilor,
dar am vrut. Știam că dorul după compania lor era o prostie,
dar nu se putea abține să privească pe fereastra întunecată. Ar fi acolo
în jos, privind în sus, așteptând un semn? Ar al lui
Engleză? În acea noapte a fost foarte periculos pentru el să se aventureze în
străzile Sienei. Dacă ar încerca să se întoarcă la casa unchiului său, ar fi
riscând mai mult decât siguranța ta.
Elisabeta se rostogoli pe o parte și și-a sprijinit obrazul pe ea
pernă. Nu, nu era acolo jos. Dacă m-aș întoarce, nu m-aș pune pur și simplu
81
Pagina 82
Îți riști siguranța, dar și reputația ei. Arcaş

înţelesese că în noaptea aceea. Primul lui impuls fusese
protejează-o cu cuvintele și acțiunile tale. Trasese un pumnal în al lui
nume și îndreptase vina asupra lui pentru a deturna
orice umbră de îndoială cu privire la ea. Cuvintele lui Archer aveau
dat lui Giuliano argumente ca să o poată apăra că
seară. Engleza ei era un iubitor foarte galant și nu avea de gând să reușească
nu mai fii cu el o dată.
Unchiul său, și chiar Giuliano, apărătorul său, îi ceruseră să o facă
explicit. Să-l revezi pe Archer ar slăbi
Argumentele lui Giuliano despre inocența ei și atât ea, cât și unchiul ei
ar arăta ca niște mincinoși. De asemenea, dacă l-aș revedea, ar exista
vărsare de sânge. Ea știa bine cum acestea
dispute între familii: cu un duel. Palio s-a apropiat, iar cel
Cariera a schimbat acel mod de a acționa. Conspira împotriva Turnului
în cursă ar servi ca răzbunare, mai degrabă decât duel. Cu toate acestea,
nimic nu ar putea împiedica acel duel cu moartea dacă ar surprinde-o din nou cu
Arcaş.
Ea oftă, iar Contessina o mângâie pe spate pentru a o mângâia.
„Mâine, lucrurile vor arăta mai bine pentru tine”.
Vărul ei a vrut să o consoleze, dar ce știa ea? În ea
lume, nimic nu a fost în neregulă.
Elisabeta se îndoia că viziunea ei asupra lucrurilor s-ar putea îmbunătăți.
Nimic nu avea să se îmbunătățească vreodată. A-l revedea pe Archer era riscant, dar
a nu-l vedea avea și riscurile sale. Găsisem o modalitate de a
plăcere foarte privată și personală cu Archer. Am vrut să aflu până ce
punctul în care plăcerea ar putea veni și cât de mult ar putea dura.
„Elisabeta”, șopti verișoara ei timid. Pentru că eu
conteaza atat de mult engleza asta? Cu greu îl cunoști.
O da! Călăreasem cu el, îl văzusem cu
animale, dansase în brațele lui, îl văzuse vulnerabil la
plăcere și o ținuse intim în mâinile lui. Cum ar putea
să-i spui toate astea Contessinei? Elisabeta se întoarse către vărul ei.
„Când sunt cu el, nu sunt singur”. Există o legătură între
ambii.
Aceste cuvinte i s-au părut corecte. Cu adevărat, a fi
cu Archer nu semăna cu nimic pe care ea cunoscuse vreodată.
Contessina era întristat.
— Ne ai pe noi. Nu trebuie să fii singur.
Elisabeta dădu din cap.
82
Pagina 83
-Nu e la fel.
Dacă ar fi, lucrurile ar fi mult mai ușor. Acea noapte,
începea să realizeze că ceea ce începuse
cum se transforma într-o singură întâlnire sexuală discretă
altceva. Își satisfăcuse deja curiozitatea și experimentase
plăcere. Acestea erau scopurile lui: să experimenteze ceea ce lipsea
în căsnicia lor. Și, odată ce a reușit, aventura
ar trebui să se termine. Cu toate acestea, Archer se transformase în ceva
mai mult decât un partener sexual.
Contessina o privea cu răbdare, așteptând să o facă
ea a spus altceva, pentru a explica altceva. O idee a fost
începând să se formeze în mintea lui, iar cuvintele au ieşit la iveală
încet.
— Ceea ce îl face important este că mă face să mă simt
Trăi. El este alegerea mea.
Archer reprezenta ceva ce nu avusese niciodată: libertatea şi
lux de a alege. Cele mai importante lucruri din viața lui nu erau lucruri
pe care şi-ar fi ales-o singură. Nu și-a ales așa părinții
a murit într-un accident de transport. Nu alesese să se căsătorească
Lawrence. Nu-l alesese pe Ridolfo ca logodnic. nu alesesem
la oricare dintre bărbaţii care au avut sau ar avea acces la
trupul ei într-un mod binecuvântat şi formalizat. Totuși da
îl alesese pe Archer. El era întruchiparea libertății ei. A fost al lui
în întregime.
-Ce ai de gand sa faci? l-a întrebat Contessina.
Elisabeta clătină din cap și reuși să zâmbească. Nu
Avea răspunsuri pentru verișoara lui și deja o ținuse trează
pentru prea mult timp.
-Nu stiu. Dar trebuie să adormi.
A stins lumânarea de lângă pat și a pus
capul pe pernă. Nu era de nici un folos; mintea lui era
prea treaz pentru a adormi
imediat. Ce risc avea să aleagă? Există riscul de a vă supune
familie la o posibilă răzbunare a lui Ridolfo și scandal, sau riscul
sa renunti la libertatea ta?
83
Pagina 84
Unsprezece
Lui Archer îi plăcea să aibă de ales. În timp ce creșteam, a existat

a învățat că deși trebuie întotdeauna să se țină seama
altora atunci când iau o decizie, în cele din urmă decizii
ale unui om sunt ale lui. Nu în Siena. Individul trebuia să respecte
dorinţele familiei în teorie şi în practică. Asta era o regulă
pe care Archer nu l-a putut respecta cu ușurință. Ar merge la vila unchiului său să
antrenează caii, dar la timp. Înainte să trebuiască
fă ceva: o va vedea pe Elisabeta, deși unchiul îi ordonase să facă asta.
contrar. Era un bărbat matur de douăzeci și nouă de ani, nu un băiat
cine i-ar putea spune ce să facă.
Conștiința nu i-a permis să facă mai puțin: nu putea pleca
din oraș fără să știe că Elisabeta era în siguranță. Dacă noaptea
înainte de a fi singurul care riscase, s-ar fi întors la
Panteră. Cu toate acestea, ea știa că și asta ar fi pus-o în pericol
ea. În dimineața aceea, el urma să încerce, sperând că ea
Aș fi primit nota ta. Calea pe care a trebuit să o urmez
acel bilet era foarte întortocheat și trebuia să treacă prin Giuliano, vărul
de Elisabeta. El a fost cel care trebuia să i-o dea.
Archer se plimba prin camera mică pe care o închiriase
pe o stradă de lângă câmpul aglomerat și s-a uitat din nou la ceas.
Evident, abordarea ei în public era exclusă.
întrebare, și mai puțin cu zvonurile care au circulat peste noapte
anterior. Unchiul ei avea să afle, iar Archer nu credea că ar aprecia
gestul respectiv. Totuși, limitele acelei încăperi
îl înecau, iar așteptarea îl făcea să se simtă neajutorat.
Era acolo de o oră. Era zi de piață și străzile erau
plină de tarabe, vânzători și cumpărători. Cu siguranță, în
Dacă și-ar fi primit biletul, Elisabeta s-ar putea pierde printre
multimea, daca voiai sa mergi la intalnire, bineinteles. Exista posibilitatea ca
Aș fi crezut că este un pariu prea periculos, sau
că nu puteam să merg. Archer nu era sigur care dintre cei doi
posibilitățile îl îngrijorau mai mult. Dacă Ridolfo, sau oricine altcineva, ar fi avut
rănit, avea să se răzbune, orice ar fi spus unchiul său.
Se auzi o bătaie ușoară în ușă și se auzi o șoaptă feminină.
"Arcaş?"
84
Pagina 85
A închis ceasul zâmbind, iar anxietatea i-a dispărut.

Elisabeta plecase.
A intrat în cameră îmbujorată și fără suflare. Văzând-o
vibrant, plin de viață și în siguranță, Archer a simțit o ușurare enormă. El
Știam că o să simt asta, dar nu eram pregătită să fie așa
intens. Nu-și dăduse seama cât de îngrijorat era.
-Te simți bine? întrebă el, în timp ce traversa mica
cameră și și-a ținut mâinile pentru a se asigura că nu
a fost rănită-. Aseară mi-a fost teamă că Ridolfo își va dezlănțui furia împotriva ta
După ce am plecat Nu am vrut să plec.
Ea și-a cuprins brațele în jurul gâtului lui și și-a lipit corpul de el.
al. Voiam să simt ceva mai mult decât atingerea mâinilor lui.
„Te-ar fi rănit, sau mai rău, dacă te-ar fi prins”, a spus el,
și l-a sărutat. Ar trebui să vezi maxilarul lui Ridolfo. Avea o vânătaie
magnific”, a murmurat el.
„Dacă încearcă vreodată să-ți facă rău, va câștiga mult mai mult decât
O vânătaie de la mine, ” a mârâit înverșunat Archer. Înclinat în fața
sărut-o, dar el văzu o îndoială în ochii ei și se opri. Ce s-a întâmplat?
Ce s-a întâmplat?
Ea s-a îndepărtat.
— Nu vei putea întotdeauna să mă protejezi.
— Lasă-mă să decid asta, spuse el și o luă din nou din mâini.
mâinile-. Sunt unul dintre cei mai buni boxeri din clubul nostru
Londra. Am lăsat câțiva adversari la pământ, când
A fost necesar.
Elisabeta a clătinat din cap, iar el a simțit toată tristețea asta
se reflectase în ochii lui.
„Nu poți lupta cu un soț pentru soția lui”, a spus ea.
Mă voi căsători cu el la sfârșitul lui august, după Palio. știu
hotărât aseară.
A fost decis de alții, nu de ea, asta era clar, dar el a simțit o
chin de frică în stomac.
A observat că mâinile Elisabetei începeau să tremure și că
frica i-a rămas în ochi. Acea femeie frumoasă și puternică, care
iubit fără inhibiții, începea să se rupă.
—Nu știu ce mă sperie cel mai mult, dacă să mă căsătoresc cu Ridolfo sau nu
să poată decide orice. Dar oricum sunt prins. Nu am
Nicăieri unde fugi
— Poți fugi cu mine, spuse Archer, totuși, pe un ton letal
conţinut.
85
Pagina 86
Îl văzuse pe Ridolfo cu o seară înainte. Era un bărbat

corpulnic și mirositor ca un căpcăun, ale cărui singure puncte bune
erau bogăție și bune relații sociale. Fat nu era
asta l-a transformat pe Ridolfo într-o ființă respingătoare, dar lipsa lui de
educația, lipsa lui de considerație pentru Elisabeta și, cu siguranță,
față de orice femeie. Archer fusese bucuros să-i ofere o
lovi cu pumnul.
— Nu vreau mila ta, spuse ea solemn. eu cu greu
tu stii. Nu ești obligat să faci nimic sau să simți nimic...
Archer s-a supărat.
-Milă? Asta crezi că este între noi?
A fost păcat noaptea aceea pe alee? A fost plimbare cu calul
milă? Ce zici de a trage un pumnal în mijlocul unei mulțimi de
dușmanii era din milă? Nu, am ales să fac toate astea. nu am pentru
ce să fac nimic din toate astea, dar am făcut-o pentru tine.
Și ar face mai mult pentru ea, dacă Elisabeta l-ar lăsa.
Acea recunoaștere l-a uimit. Câte lucruri mai mult
era dispus să facă? În acel moment, văzând-o tremurând, el era
dispus să facă orice, să-i acorde protecția a lui
numele și corpul lui. Asta era puterea furiei împotriva căreia mă simțeam
ea, pentru că nu a înțeles ce s-a întâmplat între cei doi, împotriva lui Ridolfo,
că o vedea doar ca pe o posesie, împotriva familiei sale, pe care nu o vedea
de care avea nevoie, nici pedeapsa pe care i-o impuneau cu lor
planuri. Se întoarse spre fereastră și îi întoarse spatele, încercând
stapaneste-ti emotiile. Nu contase pe reacția lui să fie
atât de intens. Desigur, nici el nu contase pe o femeie ca asta.
„Nu sunt un cal pe care trebuie să-l salvezi
Amicus.
— Sigur că nu, răspunse sec Archer.
— Dar premisa ta este aceeași, nu? Iată ceea ce faci de obicei:
salvați animale și oameni ”, a răspuns Elisabeta.
Se enerva și ea, iar asta i-a înrăutățit temperamentul.
Arcaş. Cum îndrăznește să fie supărată, când el îi oferise
cu generozitate protecția ta? Îl arunca în față
respingând-o de-a dreptul. Aveam să o pierd chiar înainte să o fi făcut
găsite.
Archer se întoarse de la fereastră.
— Deci, dacă nu ai venit să te ajute, ce ai făcut?
Eu vin? Ai vrut doar să-mi spui la revedere?
Am vrut să-l aud spunând asta, dar în parte am sperat că nu o va face.
86
Pagina 87
A merge acolo era riscant, așa că de ce ar fi condus asta

riscă doar să renunț din nou? Nu i se părea că merită
durere.
— Am venit pentru că mi-ai cerut. Am venit pentru că
dorit. Nu am venit să mă cert.
— Și ce ai venit să faci? Ai vrut să-ți dai o ultimă rolă
între cearșafuri? întrebă el, arătând spre patul de fier și
a început să-și tragă cămașa pentru a o scoate din talie bărbatului.
pantaloni.
— Arcaș, oprește-te! a strigat Elisabeta, când a aruncat tricoul peste
pilota și stătea pe jumătate goală în fața ei.
"Ah, atunci, nu o să mă folosești pentru sex?" eu am
gresit. Se credea că dacă.
-Nu este corect! exclamă Elisabeta.
S-a dus spre pat, și-a prins cămașa și i-a aruncat-o. Bine;
era pregătită să lupte. Așa aveam să-l afectez
pentru a depăși paralizia fricii. Asta a vrut el. Ea nu
nu era lașă, dar pe moment se simțea încolțită.
Nu știa ce să facă, nici ce era capabil să facă și nu avea de gând să știe.
Până am încercat Știa prea bine din relațiile cu ale lui
Părinte, cum a fost să te simți încolțit, să simți că nu există opțiuni. Nu
îşi cunoscuse propria putere până în ziua în care hotărâse
ieși din colț. Cu toate acestea, a avut și asta
consecințe. Ar fi ea dispusă să riște?
— Ceea ce nu este corect este ceea ce le permiți să-ți facă.
a răspuns Archer. Este foarte simplu. Ori te căsătorești cu Ridolfo, ori nu.
„Uiți ce s-ar întâmpla dacă nu mă căsătoresc”. Familia mea ar suferi a
scandal, aș deveni un ticălos social, sau unchiul meu s-ar uita
forțat să mă trimită. Ar trebui să scap de tot
stiu. Am făcut-o deja o dată și nu poți ști cum e să fii
Tot singur într-o lume nouă
Archer ridică o sprânceană.
-Nu? Și iată-mă, cu o familie pe care nu o cunoșteam,
într-o țară în care nu se vorbește engleza, la mii de mile de casa mea
-El a spus. Apoi și-a înmuiat vocea. Nu mai avea mult
vreme-. Nu ai fi singură, Elisabeta. Aș fi acolo să te susțin.
Archer sau Ridolfo. Alegerea a fost ușoară: acel om curajos,
chipeş şi bun se oferea ei. Nu ca soț, desigur;
nu era suficient de naivă să creadă asta. Nu vorbiseră despre
căsătorie.
87
Pagina 88
Ar fi iubiți... Ea ar fi iubita lui. Archer era acolo

în fața ferestrei, fără cămașă, și arăta ca un Adonis cu soarele
înapoi. A reprezentat tot ce își dorea ea: libertate, respect,
alegere. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, ar trebui să renunțe la tot
ceea ce știa.
S-a apropiat de el și a îndrăznit să-l atingă. Și-a așezat palma
în piept și-i simți bătăile inimii.
— Presupun că înțelegi, Archer, că reprezinți totul
de care vreau, în afară de tot ceea ce mă tem.
El îi acoperi mâna cu a lui și o privi în ochi.
„Nu, nu de tot ce te temi”, i-a spus el zâmbind. dorit
să-ți spun că mă duc la vila pe care unchiul meu o are la țară și
Voi fi acolo câteva săptămâni să lucrez la cai înainte
alegerea pentru Palio. Vila este aproape de San Gimignano și
Înțeleg că aceasta nu este departe de vila Di Bruno.
Pulsul ei de speranță s-a accelerat la perspectiva
plăcere.
Înțelesese invitația care era implicită în a lui
cuvinte. În San Gimignano ar fi anonimi. În zona rurală din Chianti
ar fi liberi și ar avea ceva timp. Ar avea timp să se gândească
în ceea ce urma să riște, în ceea ce însemna propria sa libertate.
La acea vreme, în timp ce își lua rămas bun, Elisabeta
abia putea vorbi din cauza enormei recunoştinţe pe care o simţea.
Archer a dat înapoi ceea ce conta cel mai mult pentru el la acea vreme:
capacitatea ta de a alege. Asta i-a dat putere, o putere care
avea să aibă nevoie de ea mai devreme decât crezuse.
Ridolfo o aştepta când s-a întors de la piaţă cu

verii lui. Îl plănuise foarte bine și îi interceptase
pe stradă, înainte să ajungă acasă. A început să meargă lângă ea,
forțându-l pe Giuliano să meargă înainte cu Contessina în aglomerație
Stradă. El o apucă de braț și o trase departe de vărul ei.
„Pot merge mai departe fără tine”, a răspuns el, când ea
a protestat el. Tu și cu mine avem o problemă de rezolvat aseară.
-Unde mergem? întrebă ea, simțind neîncredere
imediat. O lua de la Pantera, de la toți oamenii pe care ea
că știa.
El a zâmbit, arătându-i dinții gălbui.
— Să mergem la Oca, la mine acasă. Mi-a trecut prin minte că tu vei fi acela
88
Pagina 89
doamnă a casei mele și nu ați văzut-o. Este o resedinta foarte mare,

Dar va avea nevoie de atingerea unei femei Sigur vrei să faci
schimbări.
— Și mătușa mea nu ar trebui să vină cu noi? Sigur dvs
sfaturile vor fi foarte utile ”, a sugerat Elisabeta, încercând să o ascundă
frica pe care am simțit-o. Nimeni nu știa unde este. Aș fugi dacă
am avut ocazia, deși mai târziu nu am știut să explic
atitudinea aceea față de unchiul său, dar asta era ultima dintre grijile lui
în acel moment. A încercat să rămână calm. Ridolfo nu făcuse
să o atace, deși cu o seară înainte vorbise despre
pedepsi-o. Poate că a vrut doar să-l câștige arătându-și averea.
La urma urmei, a lui era cea mai frumoasă casă din Siena.
Cu toate acestea, nici tapiseriile și nici mobilierul prețios nu au servit

fă-o pe Elisabeta să uite de senzația pe care o producea mâna ei
grea pe spate. Ridolfo a condus-o prin casa ei și i-a spus că
istoria fiecărei opere de artă și modul în care ea o dobândise și trebuia să o facă
suferind de mirosul urât al respirației tale lângă ureche. Atât de aproape de el, el
și-a dat seama că era cu adevărat respingător. Nu se putea relaxa;
părul îi stătea pe cap.
A păstrat dormitorul pentru final. Era o cameră mare și
luxos, mobilat cu piese grele de lemn masiv care fuseseră
transmis din generație în generație de familia Ranieri.
„Este decorată în stil turcesc”, s-a lăudat Ridolfo. Toate
aici vine de la Constantinopol”, a adăugat el și a coborât glasul.
Chiar și cearșafurile de in sunt din haremul unui pașa.
Își trecu mâna pe șira spinării, iar ea tresări.
„Cred că te vei distra în acest pat, dacă ai
pasiune pentru comportamentul tău cu limba engleză. Aseară mi-am dat seama
că te-am judecat greșit. Așteptam, încercând să fiu a
domn și arată delicatețe când, în realitate, erai deja pregătit
Pentru un bărbat. Ai o pasiune care trebuie satisfăcută.
Elisabeta nu spuse nimic. Trebuie să fi luat tăcerea ei pentru a
afirmare.
„Te asigur că există modalități prin care te putem ajuta
bucurați-vă”, a spus Ridolfo. S-a dus la un dulap de lângă
pat și deschise un sertar. Scoase niște funii de mătase.
„Sunt trucuri de harem”. Poate preferați să vă leg și
lega la ochi în timp ce înveți să primești plăcere în patul meu. The
89
Pagina 90
a fi lipsit de simțuri poate exacerba asta, a spus el și

A scos și un borcan. Acestea sunt loțiuni pe care le pot aplica înainte
a intra, a-ți relaxa corpul. Nu poți spune că nu voi fi un
iubit atent. Am un medic plătit, care se va ocupa
toate nevoile tale. Când logodna noastră este anunțată,
te vei întâlni cu el pentru ca el să-ți poată evalua toate nevoile
speciale.
El închise ferm sertarul și se apropie de ea, forțând-o
sprijiniți-vă spatele de perete. Elisabeta nu tresări; știam că a
i-ar plăcea foarte mult. Ridolfo ar avea victoria lui. O adusese acolo
să-i dea un avertisment, să o pedepsească cu vorbele lui, cu
viziuni despre cum ar fi viața lui în acea casă. A apucat-o cu
degetul mare sus bărbie, sacadat.
„Nu mă vei face niciodată de rușine așa cum ai făcut aseară cu el”.
Engleză. Voi fi singurul care vă va primi atenția. Când fii
al meu, pot face cu tine ce vreau. Bice, funii,
poţiuni. Știi câte nopți am stat întins în acest pat
iti imaginezi ca esti aici? Că erai gol, legat,
neputincios, trezit și cerându-mi să te mulțumesc?
Elisabeta îi scuipă în față.
„Nu voi fi niciodată excitat de tine”.
— Cățea naivă! Exclamă el ștergându-și saliva. Tu nu ai
habar n-am ce te pot face să faci, spuse el, privind-o tăios.
răutate-. Data viitoare când te gândești la engleză, gândește-te
acest. Poțiunile și drogurile funcționează. Te pot face entuziasmat
cu mine indiferent dacă îți place sau nu.
S-a apropiat prea mult, iar Elisabeta a profitat de ocazie. Tu
A îngenuncheat greu în vintre. Ridolfo se aplecă
în faţă, strângându-şi vintrele cu mâinile şi strigând insulte.
Ea nu s-a oprit să asculte. A alergat pe străzi, ocolind
vânzători și trecători. Îl durea partea în timp ce alerga pe jos
Aleile și scurtăturile Pantera, fără să-i pese cine o înjură
când s-a ciocnit de ei sau cine o chema. nu as fi
decât până când a ajuns în camera lui. Acolo, a închis ușa cu
zăvor, și chiar și în dormitorul lui, la casa unchiului său,
se întreba dacă se va simți vreodată în siguranță.
Ridolfo se ridica în cele din urmă și mergea după ea. Poate că nu am putut
spune-i unchiului său ce s-a întâmplat fără să se dea pe el însuși,
pentru că, până la urmă, femeile nu îngenuncheau în
crotch la bărbați fără un motiv întemeiat. Cu toate acestea, Ridolfo
90
Pagina 91
Ar merge după ea, nu ar lăsa asta fără să se răzbune. Cu cât știu mai multe
Cu cât răzbunarea lui ar fi mai puțin severă, cu atât temperamentul lui ar fi mai puțin sever. A trebuit să
pentru a pleca, a trebuit să plece din oraș. Aveam nevoie de timp
gândește-te și află care au fost opțiunile tale. aveam nevoie de o
prieten.
Poți să vii la mine. Acele cuvinte au reverberat prin ale lui
minte când își rezema capul de ușa de stejar,
gâfâind. Archer avea să o țină în siguranță. El îi dăduse toată puterea
pentru a-ți decide soarta. Poate că avea idee ce putea
de a face cu acea destinație sau, mai bine, cum să o eviți. Speranța era
ultimul lucru pe care urma să-l pierd.
91
Pagina 92
Doisprezece
Dacă era un lucru pe care Archer știa bine, erau caii.

Își simțea căldura picioarelor dacă erau înțepenite și numai cu
strângând circumferința știam deja care dintre ei avea dureri la flexia
coloana vertebrală. A știut să-și trateze bolile și a făcut-o. A trecut
ore masând mușchii umerilor și spatelui cu
liniment la caii pe care i-a avut unchiul său în vila lui de la țară din
zona Chianti. Caii au devenit singura lui ocupație,
pe lângă că o aştepta pe Elisabeta.
A-și concentra toată atenția asupra cailor a fost partea ușoară.
Așteaptă-o pe Elisabeta, nu. Archer se întinse pe iarbă și privi spre cer
în timp ce primele stele au apărut. Asta devenise
un ritual de noapte: culcat pe iarba din fata vilei. Numai
trecuseră trei zile de când o văzuse ultima oară și știa
că s-ar putea să nu apară foarte curând, pentru că va trebui să se pregătească
excursie; și asta, presupunând că ar putea. Te-ai decide să mergi să-l vezi?
Și chiar dacă ai decide că da, ai putea? Ce l-a deranjat cel mai mult pe Archer
era să mă gândesc la ce lucruri ar putea-o ține în oraș împotriva ei
vointa: faptul de a nu gasi transport, de a nu se putea elibera de
angajamentele sociale pe care le-a dobândit anterior, sau
cel mai dăunător dintre toate: că era închisă în camera ei și
i s-a interzis să iasă din casă, fiind nevoit să sufere pe cei odioși
Compania lui Ridolfo pentru a-i face pe plac familiei.
Archer era neliniştit, iar stelele nu erau suficiente pentru a captura
toată atenția lui în noaptea aceea. S-a așezat și a început să-l ascute
cuţit. Uneori făcea niște sculpturi din bucăți de lemn
care era în jurul hambarului. Nu avusese prea mult timp de dedicat
la acel mic hobby de când plecaseră în Dover, dar
Am avut timp liber în acele zile. Și să fii ocupat
mâinile îi ocupau și capul, își ținea mintea departe
de Elisabeta.
A început să râdă. Ar trebui să fii atent la ceea ce îți dorești.
În ultimele patru luni, tânjise după singurătate. Acum
că i se putea bucura să fie singur, i-a fost dor de
companie pe care o avusese de când începuse acea călătorie.
La Paris împărțise cazare cu prietenii săi. La Siena
92
Pagina 93
fusese înconjurat de familia unchiului său, de veri și mai mulți veri, care
umpluseră golul prietenilor lor. Am avut un sezon bun
fără a fi singur.
În acel moment eram singur și mă puteam gândi, a
privilegiu de care folosea fără milă. Archer a tăiat a
marginea lemnului cu ferocitate excesivă. M-am putut gândi doar la
un lucru: ce să faci cu Elisabeta? Când am avut
A spus că poate veni la el, a vrut să spună serios, dar ce
asta insemna? În căldura momentului, nu se gândise la ce
era dispus să i-o ofere, doar pentru că voia să o protejeze.
Cu siguranță, putea să-i ceară protecție fizică; a fost ușor, pune
asta i-a cerut doar priceperea cu pumnii. Nu era necesar
A se casatori. Cu toate acestea, pentru a vă oferi protecția dvs
nume, da.
Archer ținu mica sculptură până la lumina felinarului. A fost
începând să modeleze un cal. Asta a fost foarte
familiar, pentru că sculptase cai de când era copil. Pentru
nemulțumirea tatălui său, un mire din grajdurile tatălui său
învățase să o facă. Acesta nu a fost un hobby potrivit.
pentru un domn. Devenise răzvrătirea tăcută a unui
copil împotriva tatălui său, împotriva regulilor care nu aveau sens decât
a separa un popor de altul.
Chiar și acolo, în Italia, tatăl său l-a obsedat și s-a amestecat cu al lui
gânduri despre Elisabeta. Dacă s-a căsătorit cu ea pentru a o proteja,
ar trebui să meargă acasă, ceea ce nu voia să facă. Înapoi acasă
Însemna să se întoarcă la tatăl său, să se repare, să se confrunte cu trecutul
și acceptă-l. Elisabeta vorbise despre prețul pe care ar trebui să-l facă
plătește să fii cu el și să-l părăsești pe Ridolfo. A înțeles că alegerea lui
era foarte scump, dar nu avea să fie singurul care ar trebui să plătească. El
ar trebui să plătească pentru că și-a făcut oferta, pentru că nu putea fi
cu ea și rămâne în Italia. Sigur, nici n-ar fi nevoie
căsătorește-te cu ea pentru a fi dat afară din Siena. Orice relație cu
avea să fie condamnată, din moment ce propriul ei unchi, unchiul Elisabetei și al lui Ridolfo
interziseseră orice contact între ei. A meritat
renunți la visele tale pentru a proteja o femeie?
Acel vis devenise realitate de când venise
peisajul rural Chianti. Văzuse în persoană ce
posibilitatile cailor unchiului sau si ale satului. Asta era viața
că și-a dorit. A adorat treburile de zi cu zi și era deja
câștigând respectul ospătărilor unchiului său. S-a trezit devreme
93
Pagina 94
înainte de a începe căldura și a supravegheat prima masă a

ziua animalelor. A inspectat caii unul câte unul și,
Mai târziu, în timpul micului dejun, i-a repartizat fiecărui ospătar a
grup de cai de antrenat Și-a petrecut dimineața urmărind
antrenamente și chiar echitație. In timpul dupa - amiezii
prea cald, așa că am petrecut orele în casă,
scriindu-și observațiile într-un caiet unde
a înregistrat progresul fiecărui cal. Noaptea se odihnea
sub cerul toscanului.
Archer ridică privirea și văzu că stelele străluceau deja puternic.
putere. El a distins Pleiadele și Carul Mare. Nopți imaginate
ca cel cu unul sau doi copii, sau trei, chiar și cu o mulțime de
copii care caută constelații cu el și cu mama tuturor,
că va ține în brațe un nou-născut. Întotdeauna mi-am dorit să am
o familie, dar era un obiectiv pe care și-l fixase mai târziu.
Totuşi, de când ajunsese la Siena, i se părea că „mai mult
târziu „devenise” acum.”
Poate că Italia a fost cea care a provocat aceste gânduri. LA
Adesea mama lui îi spusese râzând că în Italia cel mai mult
important era familia, iar asta era contagios. Nu se putea
să fii în Italia și să nu simt acel dor. Nu o crezuse niciodată
Tot. Sau, poate, Elisabeta era cea care trezise acea dorință.
La acea vreme, îi era dor de Haviland. Haviland ar ști ce
spune-i despre asta. Pentru moment, nu mai era nimic altceva
pe care l-as putea face. Făcuse deja un pas și trebuia să aștepte
Elisabeta a dat-o pe a ei. Spera că nu va trebui să mai aștepte mult.
Poate dimineata as avea niste vesti...
Elisabeta știa că nu se pricepe la așteptare. Am avut puls

accelerat. Calul ei s-a ridicat sub ea, răspunzând la ea
nervozitate. S-a uitat pe o zonă largă de teren deschis căutând
de Archer. Își va primi biletul chiar în acea dimineață, în timpul
micul dejun, dacă era acolo; exista posibilitatea ca acolo
a ieşit afară. Ar putea fi multe motive pentru care am întârziat sau de ce
care s-ar putea să nu apară. S-ar fi simțit și el așa,
să o aștepți în ziua aceea la Siena?
Se răzgândise? Dacă și-ar fi dat seama ce
absurdă, aceasta fusese oferta pe care o făcuse în acel moment
dormitor? Dacă ar fi venit acasă și ar fi cântărit calm
94
Pagina 95
prețul pe care a trebuit să-l plătească pentru oferta lui? Chiar m-aș fi gândit
ceea ce ar însemna că ea a acceptat-o şi ar fi ajuns la concluzie
că nu era dispus să plătească acel preț?
Un cal și călărețul său au apărut la orizont și ea a simțit o
mare uşurare. A fost el! Îl cunoștea pentru poziția lui față de animal și pentru
mod de a le muta pe amândouă, de parcă ar fi unul singur. La fel si
recunoscut de ceva ce nu avea nimic de-a face cu viziunea lui
fizic; pentru că se simțea în siguranță în timp ce el se îndrepta spre
ea. Pentru că simțea o căldură în intestine. Era un bărbat în
care ar putea avea încredere, frumos, bun și puternic, cu capacitatea de a
tine-ti promisiunile.
Conștiința ei i-a amintit de ceva pentru ultima oară înaintea ei
vă permit să simțiți euforie:
„Ai venit doar să vorbești despre opțiunile tale, nimic mai mult. Deja știi
că una dintre acele opțiuni este inacceptabilă, chiar dacă ți-o propune.
Nu poți fugi cu el. Amintește-ți cât te-ar costa. Nu poate fi pentru
pentru totdeauna. Nu poate fi decât pentru prezent.
Cu toate acestea, Archer ar putea ști cum să facă lucrurile fără
dezonorează-ți familia.
Archer avea o privire de bucurie. Stătea lângă iapa lui şi
Se aplecă să o sărute.
— Am crezut că nu vei reuși niciodată.
-Pe mine? Întrebă ea râzând, scuturându-se de tensiune.
Eu eram cel care te aștepta.
„Dar eu am fost cel care a așteptat trei zile”, a răspuns Archer.
Îi plăcea felul în care se uita la fața lui, felul în care zâmbea. Archer a înclinat
cap și a privit-o cu atenție și a văzut prea multe. Zâmbetul este
S-a șters de pe buze. Ce se întâmplă? Ce s-a întâmplat?
„Când mi-ai oferit protecție, ce ai vrut să spui?” -tu
întrebă ea, privindu-l cu atenție, din moment ce știa asta
acele cuvinte au schimbat totul. Plecaseră într-o aventură
efemer a avea așteptări. Avea să știe asta printre motivele lui
a merge să-l vadă era dorința lui de a apela la promisiunea lui, o promisiune
ceea ce, poate, nu dorise să o facă.
Cu toate acestea, Archer nu a ezitat. A coborât de pe cal și a ajutat-o
demontați și ea. A luat frâiele ambelor animale și a spus:
— Hai să ne plimbăm în timp ce-mi spui totul. Nu face
taci, Elisabeta, n-ar face bine.
Ea i-a spus totul. I-a povestit despre dormitorul cu mobila
un harem, frânghii și poțiuni, droguri și tot
95
Pagina 96
că era menită să depășească voința unuia dintre participanți

și procurand numai plăcere unui bărbat, a cărui satisfacție venea
supunerea altuia.
„A vrut să mă pedepsească pentru lupta de dans”. Și, atât cât
L-am urât, trebuie să recunosc că a înțeles-o. Nu am reușit să uit
a acelei încăperi și nici a imaginilor a ceea ce intenționează.
Tot ceea ce o bântuise chiar și în visele ei. Ridolfo
îşi luase răzbunare.
— Nenorocitul ăla ar trebui castrat, spuse Archer când ea
terminat-. Mă bucur că ai venit la mine ”, a adăugat el. am fost
uitându-se cu atenție, de parcă mintea i-ar fi năvălit.
— Trebuie să găsesc o cale de a scăpa. Am nevoie ca tu să
ajută să ne gândim la opțiuni ”, a explicat Elisabeta.
Archer a zâmbit.
„Ah, atunci, vizita ta se datorează mai mult fugii de Ridolfo decât pentru
Vino sa ma vezi? Ce lovitură pentru ego-ul meu.
— Nu, nu complet, spuse ea repede, dându-și seama
de greșeala ta.
Archer se opri scurt, iar caii se opriră în spatele lui.
— Oricum te-ar ajuta. Să nu credeți că m-am oferit
te ajuta sa poti dormi cu tine. Nu sunt genul acela de om.
Vom veni cu ceva. Poate că există informații pe care le putem folosi
împotriva lui, informații pe care preferă să le protejeze în schimbul renunțării
această căsătorie. Și dacă asta nu funcționează, îl pot provoca oricând
duel. Și dacă asta nu funcționează, pot oricând să te fac să dispari
ca prin magie.
Elisabeta nu se îndoia că ar fi dispus să o facă, dar asta
era ceva de evitat.
— Nu vreau să fii rănit în toate astea, Archer, spuse el.
Trebuia să marchez undeva granița. Asta a fost problema lui, nu
al lui Archer. Este să ceri prea mult de la cineva care abia
cunoscut.
Archer a zâmbit.
„Ne cunoaștem mai bine decât crezi.” Cu toate acestea, există
mai multe lucruri de învățat”, a spus el, strângându-i mâna pentru a-i da
spiritele. Nu te mai gândi la el sau la promisiunile sale sordide.
Cât timp avem?
Pentru totdeauna, se gândi Elisabeta. Nu, nu putea gândi așa.
În absentă, a început să se joace cu frâiele.
-Tocmai săptămâna asta. Trebuie să mă întorc în oraș înainte
96
Pagina 97
tratta, retragerea cailor. Unchiul meu are afaceri și speră

Giuliano veghează la probele cailor. Și Giuliano va dori să-mi cunoască
parere, bineinteles, in privat.
— Desigur, spuse Archer și zâmbi. Nu-ți face griji,
Secretul lui Giuliano este în siguranță cu mine. Cum ai obținut asta
te vor lăsa să vii?
— I-am spus unchiului meu că trebuie să accept schimbările din viața mea,
și că am crezut că liniștea câmpului mi-ar fi bine,
mi-ar ajuta să-mi limpezească mintea.
— Și ce ai de gând să faci când se va termina săptămâna noastră? vei
acceptă căsătoria, chiar și după tot ce ți-a dezvăluit
Ridolfo?
Ea îşi coborî privirea.
„Cred că asta depinde de opțiunile pe care le găsim”.
Nu-mi cere răspunsuri. Am venit, nu-i așa? Tot ce știu este că
Vă pot oferi săptămâna aceasta.
„Elisabeta...”, a spus el, dar ea l-a întrerupt, uitându-se la
ochii încă o dată. Tonul vocii lui era strict. Nu am vrut să aud discuții
mai mult de o evadare. Era singura opțiune la care nu voia să se gândească.
— Arcaș, nu continua. Nu mă presa să vă dau răspunsuri
pe care nu pot și nu vreau să dau. Știi că orice decizie care
luăm va veni la un preț mare. Avem o săptămână, asta e singurul lucru
sigur.
Cine stia Poate într-o săptămână s-ar fi oprit
fiind atrași unul de celălalt. Poate că și-ar da seama de asta
Era doar un bărbat, cu defecte ale omului și nu mai bun decât
restul. Exista însă și riscul ca, după a
săptămâna, ea și-a dat seama că Archer era singurul, că el era
bărbatul vieții ei.
Archer zâmbi și se relaxă. Am înțeles dilema, chiar dacă nu am vrut
accepta aceasta.
„Dacă avem doar o săptămână, să profităm de ea”.
Au profitat de fiecare zi și de fiecare oră, până în săptămână

transformate în suveniruri de gătit, în livezile de măslini din
dealuri, cine printre vii, apusuri în brațe,
privind la stele. De la plimbările cu trăsura până la vila unchiului său.
Pentru că, deși își putea petrece zilele cu el, nu și-a putut petrece zilele cu el.
noptile. Acesta a fost singurul dezavantaj al acelei săptămâni.
97
Pagina 98
Slujitorii satului îl vegheau normal să iasă din el

excursie sau plimbare în oraș, sau călărie. Nu
era ciudat că ieşea în timpul zilei. Cu toate acestea, ar fi neregulat pentru a
femeia care era logodită cu un bărbat nu s-a culcat
noaptea acasă. Deci, când ziua s-a terminat, ea
îşi luă rămas bun de la Archer cu promisiunea că îl va revedea dimineaţa.
Asta nu însemna că zilele nu erau pasionale. Au avut
multe oportunități de a face dragoste în țară, pe
pături de excursie în după-amiezii fierbinți sau seara,
cu primele stele pe cer. Și poate cele mai bune momente
dintre toate erau cele ale conversaţiilor. Săptămâna aceea a fost o
oportunitatea de a învăța despre Archer și pentru el
invata lucruri despre ea.
Elisabeta a prețuit fiecare detaliu pe care îl cunoștea. Archer a avut o
fratele mai mare, Dare, care va fi conte într-o zi. Avusese o
mama pe care o iubise foarte mult. I-a povestit despre caii lui
Newmarket și casa lui din Anglia. În asta, el era ca ea. Ea
și-a iubit și orașul, Siena, casa lui și viața lui în casa lui
unchi, cu Giuliano și Contessina. Îmi era atât de dor
când fusese căsătorită cu Lorenzo.
„Cum poți suporta să fii departe de toate astea?” El a intrebat
ea, într-o noapte când erau împreună, întinse sub stele,
bucurându-te de briza caldă de vară. Arată minunat. Nu
Îți este dor de familia ta? Cu siguranță tatăl tău are nevoie de tine.
Apoi, ea a observat că era încordat și a regretat că nu s-a putut retrage
cuvintele lui. Din neatenție, atinsese un subiect sensibil. Chiar și așa, a
dorinta perversa de a-si indeparta toate straturile de protectie a impins-o sa
continua.
— Tatăl meu nu are nevoie de nimeni, spuse el cu vocea lui
răguşit. De aceea am plecat. M-am săturat să-i umplu gaura
iar și iar, de a-și scoate scuze când lipsea. Nu a putut trăi
cu cineva care a tratat oamenii atât de rău, ca și cum
nu avea valoare.
Și-a dat seama că voia să-i transmită resentimentele lui,
dar Elisabeta a auzit ceva diferit sub discursul ei:
— Și oricum nu poți să nu mai simți dragoste pentru el? -
Întreb. Avea foarte puțină experiență cu asta. Unchiul lui nu era
perfect, dar în adâncul sufletului ea știa că el era cel mai bun cu care putea
ea și oricum îl dorea.
-Poate fi. Nu știu dacă aș numi-o dragoste, exact, a spus el.
98
Pagina 99
Archer, cu ochii ațintiți spre stele. Adevărul este că simt

vinovat că l-a dorit. Nu ar trebui să simt nimic pentru el după ce
făcut data trecută. A fost de neiertat.
Era foarte aproape de ceva, se gândi Elisabeta, ceva care îl definea
în esență. Dacă ar putea ști, l-ar cunoaște pe Archer. A ridicat
cu capul de pe piept, s-a sprijinit de un cot și a întrebat, în șoaptă:
„Spune-mi Archer, ce a făcut el atât de rău?”
Ochii lui Archer străluceau de entuziasm în întuneric.
— A lăsat-o pe mama mea să moară fără el.
Acele cuvinte i-au părăsit buzele înainte ca el să poată

conține. Nu spusese niciodată nimănui, nici măcar lui Haviland.
Acele cuvinte au explicat motivul care îl îndepărtase de
Anglia. Nu putea merge acolo unde era înrădăcinată ura lui, nu
ar putea fi încă cu un bărbat care a tratat atât de crud
soția lui în ultimele sale ore, unei femei care i-a dăruit
viața lui și dragostea lui timp de treizeci de ani, însă, fără nicio ezitare
asta ar fi însemnat să-și părăsească propria familie.
Elisabeta nu a spus nimic. O altă femeie ar fi încercat să înmoaie
adevărul cu fraze inutile: „Nu ești serios”, sau „Nu poate fi,
esti confuz”. Cu toate acestea, el știa perfect, pentru că
A fost acolo. Elisabeta dădu solemn din cap și așteptă. El a fost
conștient că trebuia să explice acel oribil adevăr.
Se întoarse să se uite la Elisabeta, adoptând aceeași postură ca și
ea. A așteptat cu răbdare, iar tăcerea ei neutră i-a dat putere. da
putea să-i țină privirea, să se concentreze asupra ochilor ei, asupra frumuseții
suflet pe care l-a putut vedea în ei, poate că ar putea suporta narațiunea despre ce
ce s-a intamplat.
„Mama mea a avut tuberculoză”, a spus el, începând cu un fapt.
obiectiv. Faptele obiective au făcut mai puțin prejudiciu. Finalul a fost rău
ca întotdeauna se întâmplă cu tuberculoza și este trecut de sfârșitul
fortele victimei. Am stat lângă el ore întregi, neputincios
Nu face nimic. A strâns-o în brațe când tușea și durerea o cuprinse
corp fragil. Slăbise atât de mult... i-am dat apă și mai târziu
laudanum, când durerea era insuportabilă. I-am spus povești și
toate poveștile pe care ea mi le spusese când eram
micuțului, să o ducă înapoi în casa tinereții și a familiei ei
Nu mai văzusem de treizeci de ani. Când am fugit
povești, i-am citit toate scrisorile de la unchiul Giacomo. Era ceea ce dorea ea
99
Pagina 100
acea ultimă zi.
În acel moment, Archer a trebuit să facă o pauză pentru a-și reveni
calm. Elisabeta o luă de mână și o strânse. După
continuu:
— Fratele meu Dare a fost cu noi. Amândoi luăm pe rând
a citi.
-Și tatăl tău? Unde era?
— La Newmarket. Iapa ei preferată urma să nască ”, a spus el,
amărăciune. Chiar și după acele luni, tot a provocat
Furie că ar fi putut-o lăsa singură pentru un cal. Ei sunt
avea o puzdă frumoasă și i-a pus numele Vittoria, după mama mea.
Asta a fost ultima picătură pentru mine. Toată viața am
am văzut că tatăl meu era absent când noi, sau când alții
cei pe care i-a numit prieteni aveau nevoie de el. Dare a încercat să mă oprească dar
nu am ascultat. Când tatăl meu a venit acasă în noaptea aceea, l-am lovit
Un pumn și l-am aruncat la pământ.
Au luptat până când Dare a găsit niște servitori și,
între toți, au putut să-i despartă. A regretat ce avea
Terminat; La urma urmei, un fiu nu și-a bătut tatăl, ci asta
regretul nu a fost suficient de mare pentru a rămâne.
„Când tatăl meu a luat decizia de a pleca, asta
Mâine, știam că nu va mai fi în viață când mă voi întoarce.
cu furie-. Mi-a spus că e prea greu să o privesc murind, ca să știu
El a plecat, de parcă le-ar fi fost ușor pentru alții să vadă și să participe.
Archer continua să se uite la Elisabeta.
„Ea a fost frumusețea și lumina vieții noastre”. Ne-a ținut
unite celor trei. Unitatea nu este ușor de găsit într-o casă de
bărbați încăpățânați care devin din ce în ce mai încăpățânați pe măsură ce ei
zi de nastere. Ceea ce nu am făcut unul pentru altul, am făcut pentru
ea, știi explică ea încet. Unchiul meu spune că a fost întotdeauna
Asa de. Mama ar putea convinge un bărbat să facă orice.
„Trebuie să fi fost o femeie minunată”, a răspuns ea
delicat, parcă pentru a-l încuraja să continue să vorbească. Si
făcut. Nu părea că se putea opri din vorbit.
-Da, a fost. A trecut aproape un an de când a murit. Parțial sper
că într-o zi voi înceta să-mi fie atât de dor de ea. Dar, pe de altă parte,
Sper ca nu. Dacă mi-e dor de ea, la fel
amintindu-și”, a spus Archer. Uneori am senzația că
Dacă încetez să-mi fie dor de ea, nu voi mai aminti cât de mult
a însemnat pentru mine, cât de mult a făcut pentru mine și fratele meu și
100
Pagina 101
toate lucrurile la care a trebuit să renunțe ”, a explicat el și a dat din cap

încet-. Nu știam cu adevărat tot ce trebuia
sacrificiu pentru a merge în Anglia până am ajuns aici. Ea a avut o
familie, o familie bună și nu i-a mai văzut niciodată.
—A avut o nouă familie cu tine, cu fratele tău și cu tine
tata. Poate că a fost suficient pentru ea. Poate a fost tot asta
Am vrut ”, a spus Elisabeta. Adesea mă gândesc că dacă aș avea unul
o astfel de familie ar fi suficientă pentru mine ”, a adăugat el și a luat o mușcătură
buze. Archer a privit-o ezitând și alegându-și cuvintele cu atenție, cum ar fi
dacă ar fi fost prima dată când ar fi spus acel gând cu voce tare:
Poate ți se pare egoist, dar cred că ar fi minunat să ai
o familie restrânsă, doar un soț și copii, și nu trebuie
nu vă faceți niciodată griji pentru veri, unchi și mătuși sau cum afectează acest lucru
ei tot ce fac. Ar trebui doar să am grijă de mine
afaceri ”, a explicat el și s-a cutremurat. Când o spun cu voce tare
sună atât de ingrat... scuze.
Elisabeta se aşeză şi luă sticla de vin rămasă
uitate și pahare goale. A mutat sticla. A mai rămas foarte puțin. Aceasta
El a împărțit între cele două pahare și i-a înmânat unul lui Archer, cu a
zâmbet.
„Toast pentru mine, pentru memoria ta și pentru copiii tăi”.
Au băut vinul, apoi Elisabeta a pus jos paharul și s-a așezat
călare pe coapsele lui Archer. A atins-o cu o mână și
Archer a observat că era trezită sub mângâierile degetelor și ale degetelor.
unghiile, care îi curgeau pe interiorul coapsei.
„Ce am făcut ca să merit acest premiu?” -Întreb,
în timp ce el îşi puse mâinile pe talia Elisabetei şi o strânse
solduri cu degetele mari.
Ea se aplecă peste el, părul ei trecându-i sfârcurile în timp ce el
a dat un sărut.
"Mi-ai spus." Mulțumiri.
Apoi, ea l-a mângâiat mai tare, iar erecția lui a fost
complet. Elisabeta s-a înălțat peste el și apoi a coborât asupra lui
membru erect, luând-o în corp în siguranță. S-a mișcat și
Archer mormăi. Ar putea fi ceva atât de delicios, atât de plin de viață și
sper asa? Când erau împreună, orice era
posibil. Au făcut dragoste până au ajuns la extaz, repede și
aspru, iar Archer îşi arcui capul spre cer astfel încât
stelele au asistat la plăcerea lui când și-a dat seama că a
lucru: i-a mai rămas doar o noapte și mai trebuia să o convingă
101
Pagina 102
ca existau optiuni.
102
Pagina 103
Treisprezece
Aceasta avea să fie ultima lui noapte. a Elisabetei

mâinile în timp ce îşi fixa pandantivul la ceafă. Era un lanț
cu o inimă simplă de aur. Săptămâna trecuse. La
La început mi s-a părut mult timp, dar acum ceasul ticăie
repede și libertatea lui se sfârșise.
Ea și Archer nu vorbiseră despre posibilul lor
decizii, dar alesese să vorbească despre ele și
să se cunoască mai mult. Ea știa ce înseamnă asta: că nu există
opțiuni care să-i permită să-l respingă pe Ridolfo fără a-i stânjeni pe al lui
familie.
Și-a împins acel gând din cap și s-a îndepărtat cu un pas de
oglindă, în timp ce ea își netezește pliurile fustei. nu aveam de gând
strica noaptea gândindu-te la viitor. În noaptea aceea nu am putut
gândește-te la ce avea să se întâmple a doua zi, doar la ce avea să se întâmple
apar la acel moment. Se îmbrăcase cu grijă, pentru că
Archer îi spusese că avea ceva special plănuit. Deși că
s-ar putea spune despre tot ce au făcut în timpul săptămânii:
excursii și picnicuri, plimbări... Toate
Zilele fuseseră speciale, dar în seara asta avea să fie și mai mult.
A trebuit să mintă puțin pe servitorii satului, spunându-le
că avea de gând să petreacă noaptea cu niște prieteni. Archer și ea
avuseseră mereu grijă să nu se apropie de vile şi să
stați în locuri unde nimeni nu le putea vedea, unde nimeni
Le-aș putea recunoaște.
Elisabeta s-a privit în oglindă. Purtase acea rochie pentru o
bănuială, și era un costum roșu de mătase cu corset
mulat și o fustă lungă largă. Nu a fost chiar genul de
rochie pe care o duceam pe teren, dar pentru care era mai potrivită
un dans grozav, sau pentru o seducție. Elisabeta a zâmbit. Asta l-a făcut
în ținuta perfectă pentru acea noapte. Era timpul să plec.
Archer trebuie să fi gândit același lucru. Când a sosit,

a ieșit să o întâmpine într-o rochie de seară întunecată și impecabil
reparat.
103
Pagina 104
— Milady, spuse el în engleză și o ajuta să coboare din trăsură. eu

ai ramas fara cuvinte cu frumusetea ta.
„Așa cum m-ai lăsat cu ai tăi”, a răspuns ea,
bucurându-se de privirea lui admirativă.
Doar pentru acel aspect, a meritat să luați
îmbrăcat pe câmp. Elisabeta s-a răsfățat și ea cu viziunea lui Archer.
Îl văzusem deja îmbrăcat, de când în noaptea zilei
Panther venise îmbrăcată formal, dar ea nu venise
timpul să încânți. Ea nu obișnuia să se gândească la el ca fiind fiul lui
un lord englez. Mi-a fost ușor să uit toate astea când l-am văzut lucrând cu el
cai sau plimbându-se prin câmpuri în cizme prăfuite și
cămașă din pantaloni. În acele ocazii, era doar Archer
Crawford, iar în săptămâna aceea ea se gândise doar la el
din a ta. Nu ca și cum ar fi fiul unui nobil, nu ca și cum ar fi fost
membru al unei contrade rivale, dar numai ca a lui. A fost una
mod periculos de a gândi despre el.
— Am pus masa în aer liber. Să mergem? -spus
Arcaş.
A luat-o de mână și a condus-o la un grup de măslini care aveau
in gradina. Acolo aranjaseră o masă îmbrăcată cu o față de masă
alb şi luminat cu lumânări. O sticlă de vin îi aștepta,
deja desfundate și niște farfurii acoperite din care emanau mirosuri
delicios.
— Oh, şopti ea, cu un mic gâfâit de bucurie. Arcaş,
este minunat…
Nu-și putea imagina un cadru mai frumos: stelele din
cerul și lumânările aprinse încet în lămpi de sticlă.
El a scos un scaun și i-a oferit-o. Apoi a turnat vinul și l-a ridicat pe al lui
bea pentru a face un toast.
„Încă o noapte cu cea mai frumoasă femeie din lume”.
Elisabeta se înroși. A făcut-o să-l creadă. Al lor
Cuvintele păreau mai mult decât o lingușire goală. Poate asta a fost
parte din farmecul lui, parte din motivul pentru care fusese așa
irezistibil pentru ea de la început. A știut să fie atent și sincer cu
o femeie. Femeia pe care o iubea nu avea să se simtă niciodată ca o
deţinere. S-ar simți adorată.
Archer ridică un capac și arătă o salată delicioasă de
rucola, pere și felii subțiri de brânză pecorino.
„Suntem complet singuri”. I-am trimis pe toți
la casele lor, așa că va trebui să suferi mica mea pricepere în a sluji.
104
Pagina 105
I-a făcut cu ochiul, și-a luat farfuria și a umplut-o cu salată. A mancat

încet, savurând bucatele și vorbind. Salata a dat
Am fost la paste cu ciuperci și slănină și o sticlă de vin a dat
Trec la al doilea. Lumânările s-au stins, stelele au strălucit,
noaptea progresa.
Nu-și amintea când a râs ultima oară
atâta. I-a spus povești despre copilăria lui, despre lucruri pe care le făcuse și
cu siguranță n-ar fi trebuit, ca să sar peste
cursuri cu tutorele pentru a merge la înot.
„Când am ieșit din râu, îmi lipseau hainele”, a spus Archer.
razand-. Profesorul meu a fost acolo și nu foarte fericit, tocmai.
Când l-am întrebat unde îmi sunt hainele, mi-a spus că am
mi-a luat timpul, așa că mi-a scos hainele. Mi-a dat de ales:
Aș putea veni acasă goală, sau i-aș putea acorda de două ori mai mult timp pe zi
Următorul curs de latină ”, a explicat el și a făcut o mutră de groază.
I-am dat de două ori mai mult timp pentru cursul de latină, desigur, dar asta
a fost ultima dată când am sărit peste cursuri. Patru ore de latină este a
pedeapsă îngrozitoare pentru un copil.
Elisabeta a zâmbit.
— Ai fost mereu atât de rebel?
„Numai când era ceva ce și-a dorit mult”. Rebeliunea
este foarte util când este folosit cu măsură. În caz contrar, îți pierzi
eficacitate.
Archer o luă de mână și se uită la ea. Era clar ce
însemna: el o dorea și era dispus să lupte pentru ea, dacă ea
a permis.
I-a eliberat mâna și a scos o cutie mică legată cu o fundă.
-Aproape am uitat. Am ceva pentru tine.
Un cadou. Pentru ea. Elisabeta era pe cale să înceapă
jeli. Era o prostie, dar când i se făcuse un cadou fără
orice motiv? Nu mi-am amintit. Elisabeta a dezlegat cravata și a deschis
cutie mică. Înăuntru era un cal balansoar de culoarea castanului. Ea
a zâmbit. A recunoscut-o imediat.
— Ea este iapa mea.
Elisabeta mângâia liniile netede ale sculpturii.
-Ai facut asta? Este superb.
Putea să vadă că era. Laudele l-au făcut pe Archer să se simtă
incomod. El, care a fost mereu încrezător, s-a mișcat ușor
în scaun.
„Este un detaliu, nu este nimic de scris”.
105
Pagina 106
„Este o comoară”, a spus ea. Pentru că era al lui. Pentru că poate

asta era singurul lucru pe care urma să-l aibă de la Archer după aceea
seară-. De fiecare dată când mă uit la el, îmi voi aminti după-amiaza noastră de
mergi și îmi voi aminti noaptea asta când mi-ai dat-o.
Era foarte fericită de toate plăcerile din acea seară.
Nu-i făcuseră niciodată gesturi atât de romantice: cină, vin,
povești, râsete și dar. Dar următoarele cuvinte au fost cele
Asta a făcut-o să se topească
Archer se ridică de la masă și întinse mâna, ochii
foarte luminos.
— Elisabeta, vino la culcare cu mine.
— Da, șopti ea și îi strânse mâna.
În timp ce urcau scările, ea știa că acea noapte era
decisiv. Intimitatea pe care urmau să o împărtășească avea să fie diferită de orice altceva.
pe care le împărtășiseră anterior. În noaptea aceea aveam de gând să-i împing
Spre o rezoluție, într-un fel sau altul.
Tot ce se întâmplase îi condusese la asta
cameră la lumânări, parfumată cu salvie și cimbru, deja
patul acela de cearșafuri albe proaspete. Pe vremea aceea cu
omul acela. Elisabeta a înghițit. În noaptea aceea aveau să fie
gol într-un pat, și ar fi ca o noapte de nuntă cu o
bărbat care știa ce avea să facă și cui ea
contat. Ea a devenit nervoasă și emoționată în același timp. Fără
Cu toate acestea, Archer era foarte sigur pe el și a îndrumat-o către a
scaun de lângă pat. Apoi a plecat pentru a-l scoate
jachetă și pantofi.
Și-a slăbit batista de la gât și și-a scos-o. Cu dexteritate, el
desfăcu nasturii de butoni. Avea de gând să se dezbrace pentru ea și voia să o facă
uita-te la ea.
— Uită-te la mine, Elisabeta, spuse el cu voce joasă. În seara asta mă duc
tu ca Adam a mers la Eva.
Gâtul i s-a uscat, iar anticiparea a înlocuit-o
nervi. Așa că și-a scos centura și cămașa și a dezvăluit planurile
trunchi musculos, umeri lați și talie îngustă, cu
mâinile întinse pe șolduri și degetele îndreptate spre
partea sa cea mai masculină. Nu putea să ignore și nici nu voia.
Era nerăbdător să vadă acel membru care creștea cu mângâierile lui.
O simțise, o mângâiase și o văzuse parțial, dar
mereu cu hainele ascunzând-o într-un fel. În noaptea aceea mă duceam
să-l vezi cu totul, în toată goliciunea lui glorioasă.
106
Pagina 107
Archer și-a tras pantalonii pe șoldurile subțiri în timp ce continua

uită-te la ea, cu mișcări sigure. Cu toate acestea, ea a prins o licărire
prudență în ochii lui. Am vrut să-i fac pe plac, am vrut să simtă
încântat privindu-l. A fost o noutate să cred că cei foarte competenti
și cu siguranță Archer Crawford avea îndoieli cu privire la atractivitatea lui. nu am avut
de ce sa te ingrijorezi. Nu a dezamăgit-o. Văzându-l, Elisabeta a inhalat o
puf de aer și șopti un „oh” de admirație.
— O, Archer, ce frumos ești. Che frumos, foarte frumos.
Acele cuvinte nu au servit pentru a descrie frumusețea ei. Nu a fost o
adolescent bolnav ce a fost înaintea lui. Gol, Archer era Adam,
Adonis, Prometeu și Apollo s-au rostogolit într-una singură.
Ea s-a delectat cu imaginea lui, a devorat-o cu ochii. El a avut
a făcut asta pentru ea, pentru a-i oferi siguranță. Nu aveam de gând să o dezbrac
de parcă ar fi al lui și ar putea-o supune, dar ca egală.
Elisabeta se ridică. Era rândul lui și aștepta cu nerăbdare
gol cu el. Am vrut să o vadă așa cum nu o văzuse niciodată în a lui
întâlniri anterioare. Văzuse doar câteva părți ale corpului ei,
dar nu complet, nu în același timp. Avea de gând să-i dea acel cadou.
— Stai jos, Archer. Acum e rândul tău să te uiți la mine.
Ea și-a descheiat rochia cu degete rapide și a lăsat-o
îți va aluneca pe corp ca și cum ar fi o perdea care, la cădere,
dezvăluie o operă de artă. Lasă lumina lumânărilor să se joace
pe trupul ei, aruncând pe sâni umbre seducătoare şi
pe triunghiul dintre picioarele ei. Archer era
ochii s-au întunecat și ea a fost încântată de răspunsul lui.
Elisabeta a ridicat un picior și și-a pus piciorul pe genunchi și,
încet, a scos ciorapul în timp ce îi oferea o poză
ispititor de membrul său lung și zvelt și de feminitatea lui. Schimbare
picior și l-am văzut înghițind cu greu.
Când a terminat de dezbrăcat ciorapii, a făcut câțiva pași
înapoi și și-a tras cămașa subțire de vară peste cap, știind că,
când s-ar fi terminat, ea avea să fie complet expusă lui, lui
uite. Am vrut să-ți spun. Am vrut să știe.
"Tu esti primul ...
Archer se ridică de pe scaun și se apropie de ea. A îmbrățișat-o și
sărută el încet înainte de a vorbi. Își simți trupul gol și
Fierbinte.
— Primul ce? a întrebat el, lângă buzele ei.
„Nu am fost niciodată goală cu un bărbat”.
El a zâmbit, cu fruntea sprijinită de a ei, și a spus:
107
Pagina 108
„Nu există nimic mai bun decât sexul gol”. Permiteți-mi să

dovedi.
„Da, arată-mi, iubește-mă”.
O noapte de nuntă trebuia să fie asta: desăvârșirea
reverent al unei pasiuni. Tânjea să-i stăpânească trupul și mintea.
L-a urmat până în pat. Trupul lui Archer a căzut peste el în
saltea, acoperind-o cu rezistența și lungimea ei. Asta a fost să fac
iubire într-un mod sincer și direct. Archer a păşit peste ea şi
Și-a sprijinit brațele de ambele părți ale capului pentru a-și ridica greutatea.
Avea picioarele desfăcute pentru el, iar membrul lui viril s-a strâns
împotriva buclelor ei când Archer se îndreptă.
S-a băgat în trupul de femeie al Elisabetei, iar ea a închis ochii și
a uitat totul, abandonându-se plăcerii, bucuriei de a-i observa pe a lui
mișcările din interiorul corpului și la propriul răspuns. Archer cel
ducea spre unire, spre apogeu. A dat un ordin, cu
voce răgușită și guturală:
— Uită-te la mine, Elisabeta, vreau să fiu în ochii tăi când explodem.
Vreau să vezi ce-mi faci.
Ea a deschis ochii și a deschis intimitatea a ceea ce făceau
ridicat la un alt nivel. Vedeți-l, vedeți intensitatea dorinței lui în acelea
ochi frumoși, era ca și cum ai vedea cea mai profundă parte a ființei ei. Statul
expus intim în acele atacuri finale, alăturat ei în
privirea ei și corpul ei, cu o legătură care depășește
plăcere. În acel moment, el primea adorația lui
trup, minte și suflet. Nu aveam de gând să experimentez niciodată nimic
mai bine. Aceasta a fost perfectiunea.
Cu toate acestea, perfecțiunea nu a putut fi susținută mult timp.
A existat doar pentru momente și nu le-a rezolvat nicio problemă.
Când a ajuns la realitate și a fost lângă în brațele lui
Archer, era încă Elisabeta di Nofri, o femeie dorită de a
om care a oferit protecție, dar a promis altuia care nu a făcut-o
intenționa să o iubească, dar să o posede prin orice mijloace.
Era încă o femeie care trebuia să facă un oribil
alegere: schimbă mândria de familie cu fericire sau contract
o unire impură pentru a păstra acea mândrie. Totuși, s-a simțit
diferit. Nimeni nu putea face dragoste așa cum tocmai făcea
și să nu se schimbe. Deși, ce bine avea să facă?
Încă nu avea nevoie să știe. Mai era timp ca
noapte, iar Archer a avut rezistența să umple acel timp. Dar nici
chiar și tot sexul din lume, oricât de lent și minunat
108
Pagina 109
afară, ar fi putut opri orele și în cele din urmă

zorii și realitatea erau prezente.
— Trebuie să plec, spuse Elisabeta.

Soarele curgea prin ferestre. S-a ridicat din pat înainte
ca Archer să protesteze și ea să-și piardă hotărârea. The
lucrătorii veneau în curând. Caii trebuie hrăniți,
iar în propria vilă aveau să-și aștepte sosirea. Trebuia
să merg acasă în aceeași zi.
Elisabeta își ridică hainele de pe jos. Cearşafurile foşneau prin ele
Mișcările arcașului. Ea i-a observat ochii ațintiți pe corp
în timp ce își punea cămașa.
-Unde trebuie sa mergi? Cu? a întrebat Archer, cu
uscăciunea, în timp ce se sprijinea de un braț.
Ea a oftat.
— Arcaș, ce remediu am? Nu am de ales.
De ce a insistat să aibă acea conversație?
S-a terminat întotdeauna într-un impas.
Elisabeta a făcut greșeala să se întoarcă spre el. Archer, pentru
dimineața, avea o senzualitate diferită, deși nu mai puțin puternică sau
convingătoare decât seducția ei pe timp de noapte. Aveam foaia peste
șoldurile și trunchiul expuse privirii, musculoși și aurii
ore petrecute la soare lucrând cu caii. Acea imagine
A produs un strop de dorință în Elisabeta.
Avea de gând să lase toate astea pentru o căsătorie cu un bărbat care
Nu o considera el mai mult decât o sclavă care ar trebui să-i facă plăcere?
Totuși, ea știa de ce.
— Ai alegerea în mâinile tale, a răspuns Archer. da
Îți dorești libertatea, ia-o Ți-o dau ”, a adăugat el și s-a mișcat
mâna prin aer. Cum poți să lași toate astea, să mă lași și
lăsați ceea ce am împărțit în seara asta?
Asta a înfuriat-o pe Elisabeta. Nu ți-ai dat seama
curajos ce trebuia sa fie ca sa o faci? Tocmai vorbisem de parcă
era o lașă. Și-a pus papucii și a răspuns:
„Onoarea familiei mele o cere”. În această parte a lumii,
Onoarea nu este nimic nesemnificativ, în caz că nu ai observat.
„Nici în țara mea”, a răspuns el. Dar onoarea ta
personal? Ți se pare nesemnificativ?
„Onoarea mea personală este să fiu de folos familiei mele”, a răspuns el.
109
Pagina 110
Elisabeta, și s-a așezat pe marginea patului. Nu am vrut să mă lupt cu el;

Am vrut doar să-l fac să înțeleagă situația. Decizia lui nu a fost ușoară.
„Când părinții mei au murit, unchiul meu m-a luat fără ezitare,
fără reticență. Era o altă gură de hrănit, o altă fată de crescut, alta
căsătorie de reparat. Nu a scutit de cheltuieli. Eram mai în vârstă decât
Contessina, și nu mi-a refuzat nimic, chiar știind că propria fiică
ar avea nevoie de același echipament pentru a se prezenta în societate
Cativa ani mai tarziu. Acum, ea mi-a căutat o altă căsătorie cu o
om bogat pentru a-l înlocui pe cel pe care l-am pierdut. Și mai rău încă, refuzul meu
le-ar putea face să sufere unele daune fizice. nu vreau asta
Giuliano și nici unchiul meu trebuie să participe la un duel pentru a-mi apăra
onora. Cum aș putea să-mi mai privesc mătușa în față, știind că ea
fiul sau soțul ei a murit din cauza mea? Ceea ce fac eu se reflectă
direct asupra lor. Indiferent dacă ești sau nu de acord cu acest sistem, d-le
familia este responsabilă pentru mine. Nu o să-ți fac rău din cauza egoismului meu.
Archer o privi aspru.
—Îți înțeleg argumentele și, teoretic, îți respect angajamentul
cu familia ta, dar nu pot fi de acord în practică.
Elisabeta se ridică din pat. Nu am primit
convinge-l.
„Nu trebuie să fii de acord”, a spus el și a plecat.
spre uşă. Cel mai bine ar fi să ieși de acolo imediat pentru a nu
fii tentat să rămâi.
Vocea lui Archer o opri.
— Momentan nu gândești cu capul limpede.
Promite-mi că nu vei face nimic în grabă. Voi reveni foarte
în curând la oraș. Trebuie să aduc caii pentru tratta.
Așteptați-mă. Ne vom gândi la ceva. Aveți încredere în mine.
— Și poți să-mi promiți ceva? Nu mai face asta
dificil decât este”, a răspuns ea. Archer a trebuit să lase
departe, spre binele tuturor.
Nu-mi mai arăta ce este posibil între un bărbat și un
femeie. Trebuie să încetezi să mă mai ispitești cu un viitor care nu există.
Trebuie să încetezi să mă faci să te iubesc.
Cu toate acestea, era deja prea târziu pentru asta.
Ea îl iubea deja și acel gând a urmat-o acasă.
Se îndrăgostise de Archer Crawford. Asta n-ar fi trebuit
s-a întâmplat. Trebuia doar să fie un străin care să o liniștească
Îmi doresc, să vă satisfacă curiozitatea, să vă ofere satisfacție.
Nu se aștepta să se întâmple nimic din ceea ce s-a întâmplat.
110
Pagina 111
A fost doar o parte dintr-un experiment, o parte dintr-un mod discret

rebeliune. Archer nu trebuia să facă parte din viitorul său.
111
Pagina 112
Paisprezece
Viitorul era incert. Dacă i-ar fi spus cineva, patru luni

înainte, că unchiul său urma să-și îndeplinească visul pe un platou de argint, Archer
ar fi fost euforic. Cu toate acestea, în acel moment visul lui
I se părea un vis plictisitor și nu oportunitatea strălucitoare pe care o credea
inainte de.
Acesta a fost unul dintre lucrurile în mintea lui Archer.
în timp ce stătea la masa lungă din vilă, lângă unchiul său,
că se dusese să vadă caii pentru ultima oară înainte de tratat.
Desigur, nu ar trebui să te gândești la asta. Nu ar trebui
să te gândești la Elisabeta, care i-a fost interzisă, sau ce
ce putea face pentru a o descuraja de la refuzul ei încăpăţânat.
„Viața într-un sat ți se potrivește”, i-a spus unchiul, în timp ce el
Turna două pahare de vin, fără să țină seama de distracția lor.
— Da, este adevărat, răspunse Archer sincer.
Zilele petrecute acolo le-au servit mai mult
așteptările și asta era o dovadă suplimentară că luase
Decizie corectă când mergi la Siena. Acolo a avut frâiele propriei sale vieți,
și nimeni nu-i putea spune ce să facă. În plus, a fost
formând legături cu o familie pe care nu le-a putut niciodată
stiu.
— Vin cei doi castani, spuse unchiul său, luând a
ciorchine de struguri dintr-o tavă.
„Au picioare foarte puternice”. Ei pot lua bine curbele.
Archer studiase hărțile circuitului Palio, care era
un traseu circular.
— Oricare poate face față curbei San Martino...
adăugat.
Aceasta a fost cea mai periculoasă cotitură din Palio și crucea multora
a cailor. Desigur, priceperea calului nu a fost singura
factor, dar singurul factor care ar putea fi stăpânit cu
Instruire.
Virajele cu succes depindeau și de un alt pilot
intenționează să provoace o cădere, iar asta depindea de ce partid era
ar fi ajuns între diferitele contrade.
112
Pagina 113
— Ce alţi cai crezi că ar trebui să aducem la tratta?

Tratta a fost selecția oficială a cailor și a avut loc trei
cu zile înainte de Palio. Unchiul lui a pus întrebarea dezinvolt, dar
Archer nu a ratat că a fost o onoare. Din nou, am întrebat
părerea lui, semn că era dispus să se lase ghidat de
părerea nepotului său.
„Cred că mai sunt doi care ar putea fi gata să intre
selecția”, a spus Archer și le-a numit. Unchiul lui dădu din cap.
— Și griul? întrebă Giacomo.
Archer îl scutură fără ezitare.
— E prea verde. Este un cal rapid, dar este
infricosator. Nu cred că răspunde bine la tot zgomotul și activitatea
din ziua Palioului. Am făcut exerciții aici, cu împușcături, și ei nu
a mers bine. Dar el este tânăr. La anul, poate.
Unchiul său a zâmbit și i-a plesnit genunchiul, în același timp
a râs în hohote.
— Ai vorbit ca un adevărat Ricci! Nimeni nu ar crede că este
primul tău Palio, nepotul meu. În plus, nu te-ai clintit. Aveți
siguranță și curaj”, a spus el, cu o sclipire de mândrie în ochi. Dar
Știam deja că în momentul în care ai avut probleme
Panteră.
Archer a zâmbit, dar a fost imediat alert. Tema de
conversația se îndepărta de cai și nu era sigur
a vrea să fie așa.
„Sper că situația din oraș s-a calmat
absența mea”, a spus el, pe un ton neutru.
Unchiul său a ridicat din umeri și a fluturat vag cu o mână.
-Da asa e. Unchiul fetei și-a jucat bine rolul. A anunțat
logodnă, iar nunta va avea loc la sfârșitul lunii august. În Oca deja
Sunt calmi, acum ca este oficial. Am auzit că Ranieri l-a făcut
logodnica lui într-un tur al casei lui și apoi viitoarea mireasă
s-a dus pe câmp să reflecteze. O casă drăguță și niște cufere bune
Full poate ajuta o femeie să se răzgândească. The
Femeile sunt creaturi foarte practice, în adâncul sufletului.
Deci asta a fost trucul unchiului său. Giacomo era
privind cu atenție pentru a vedea care a fost reacția lui. Archer se
avea grijă să nu dezvăluie ce gândea. El știa care era motivul
de vizita pe teren a Elisabetei și a avut o foarte bună înțelegere
diferit de vizitarea casei lui Ridolfo Ranieri. Nu puteam tolera asta
toată frumusețea și pasiunea Elisabetei au fost sacrificate unui bărbat
113
Pagina 114
pe care nu-l iubea şi care nu avea de gând să o respecte. Cu toate acestea, ea

era dispusă să se căsătorească pentru familia ei. El a fost singurul care
s-a opus deciziei sale.
— E pentru bine, nu-i așa? a întrebat unchiul său. O femeie
frumos și temperamental, a rămâne singur poate fi periculos
pentru o familie, mai ales dacă ești văduvă și crezi că poți acționa
după voia ta.
„În Anglia, o văduvă are anumite privilegii sociale”, a spus el.
Archer, oferind o apărare subtilă Elisabetei.
„Iată, și o văduvă discretă”, a spus unchiul său. Clar,
voia să dea de înțeles că Elisabeta di Nofri nu fusese discretă și
că, cu indiscreția lui, sacrificase acele privilegii. Din
Oricum, o astfel de femeie nu este pentru tine. Ai menționat asta
Încă nu vrei să te căsătorești, nu-i așa? a întrebat el, încercând să ajungă
fără prea multă subtilitate, din nou. Ce părere ai despre viața de aici
satul, cu caii? Îmi vorbesc constant despre munca bună
ce faci aici. Bărbații spun că nu au văzut niciodată
nimeni care să știe atât de multe despre cai și că ești un călăreț magnific.
Asta a fost recunoașterea, laudele pe care le-a avut
sperat să primească cândva. Și, acum că reușise, el
se simțeau neîncrezători, pentru că veniseră legați de ei
perspectivele de căsătorie și direcția în care ar trebui să conduci
acele perspective.
„Îmi place foarte mult să fiu aici”. Mi-a arătat că am luat
să vină decizia corectă”, a spus Archer și și-a văzut unchiul dând din cap.
gest de aprobare. Apoi a continuat să explice: „Mi-ar plăcea
cumpără-mi o fermă. Vreau să-mi fac casa aici. A.m
bolnav de Anglia.
A rosti aceste cuvinte ar fi trebuit să fie emoționant.
Trecuseră câteva luni de când făcuse acel plan. În ziua aceea, fără
Cu toate acestea, se simțea gol la gândul acesta; a sta însemna nu
putea scăpa cu Elisabeta, care nu o putea salva de Ridolfo, deși
Nici măcar nu era complet clar că avea să-i permită.
— Și sătul de tatăl tău, fără îndoială? a întrebat unchiul său Giacomo:
cu viclenie. Trebuie să vă avertizez că distanța nu vă va rezolva
Probleme. Tatăl tău este tatăl tău, sângele și carnea ta, familia ta. El
va fi mereu cu tine.
Unchiul lui se aplecă înainte.
„Trebuie să afli singur dacă fugi de tine
tată, sau ai venit să cunoști familia mamei tale. Nu face
114
Pagina 115
îngrijorează-te, suntem foarte fericiți că ești aici și, pentru

asta, trebuie să-ți fac o propunere. Vreau să preiei controlul
satul si caii.
Astfel, ar putea locui acolo tot timpul anului. A fost o ofertă
generos, și a scos în evidență bogăția unchiului său, care putea da o
vila fara ezitare. În plus, el a transmis că familia a avut
acceptat cu generozitate.
Din perspectiva italiană, Archer nu a avut de ales. Familia
era familie. Cu toate acestea, nu toată lumea a avut un unchi care a dat
O vilă. Acea ofertă l-a atins. În plus, a schimbat totul.
Acum ar mai avea ceva în afară de el însuși căruia să se ofere
Elisabeta. O viață respectabilă.
Cum ar răspunde ea la oferta lui?
— Ești prea bun, omule... spuse Archer cu delicatețe,
întrebându-se ce ar dori unchiul său în schimbul generozității sale.
În plus, se simțea vinovat. Poate că a fost o recompensă
pentru că ai renunțat la Elisabeta?
Unchiul său a ridicat din umeri și a făcut un mic gest.
— Aș fi onorat să am familia ta în această casă din
viitor.
În acel moment, unchiul Giacomo își arăta toți anii.
De obicei era plin de energie și era viclean și ascuțit. Arata ca
care nu avea vârsta, care avea mult mai puțin de cincizeci și doi
ani. În scrisorile pe care le-a scris mamei sale, unchiul Giacomo le avea
a dobândit o imagine nemuritoare pentru el, care era tânăr și impresionabil.
Era fratele mai mare care nu a făcut niciodată greșeli, care fusese
un stâlp al familiei de zeci de ani, o fortăreață a stabilității, a
stâncă veșnică.
La acea vreme, nu. Archer și-a dat seama cât de mult
și-a pierdut unchiul în timpul vieții: fratele său mai mic, Pietro,
murise la treizeci de ani într-un accident, căzând de pe cal
în timp ce călărea pe străzile pietruite, iar sora lui făcuse
căsătorită cu un englez care o luase și nu o mai văzuse niciodată
niciodată mai mult. Au comunicat doar prin scrisoare. El nu avusese
fii. A fi un bărbat care a apreciat atât de mult familia, al unchiului
Giacomo se diminuase foarte mult.
Unchiul său se aplecă peste masă și îl apucă pe Archer de încheietură.
— Înseamnă foarte mult pentru mătușa ta și pentru mine să te avem aici. Nu
Trebuie să crezi că ești o povară Familia nu este niciodată o povară. Tu
semeni foarte mult cu sora mea, știi spuse el, cu o privire
115
Pagina 116
trist-. Mi-aș fi dorit să o fi văzut din nou. A fost fericit?

— De cele mai multe ori, da, spuse Archer. Uneori e greu
trăiesc cu un bărbat ca tatăl meu. Vrei să scapi
Tot.
„Vittoria știa asta înainte de a se căsători cu el”. Cu toate acestea, a fost
un bărbat frumos și bogat. A călărit ca un maestru, și a avut
o figură romantică. Toate doamnele contradei erau nebune
pentru el”, a spus Giacomo și a oftat. Toți au găsit-o romantică
atitudine îndepărtată. Femei, cine le înțelege? Acea prezenta
bântuitor de atrăgătoare pentru ei. Este obositor pentru mine. Mereu
Mi s-a părut o pereche ciudată. Ricci nu sunt
săraci, dar nu avem titlu, nu suntem aristocrați, doar o familie
bogat cu cai si proprietati. Aș fi crezut că tatăl tău
Aș prefera o soție cu alt statut. Dar, până la urmă, iubire
a depășit toate acele obstacole ”, a spus el. Văzând că Archer avea de gând să protesteze,
El a ridicat o mână pentru a-l reduce la tăcere și a adăugat: „Crezi că am iubit-o, Archer
ce credeți. Ce se întâmplă este că unii oameni le este greu
exprima-l.
Unchiul lui se ridică de la masă. Archer s-a ridicat cu el și
Giacomo a sărutat-o pe fiecare obraz.
— Duceți caii în oraș în câteva zile. Deja
pregătesc traseul Palioului și vor fi câteva teste de noapte
neoficial înainte de înțelegere. Poartă și câțiva călăreți; ta
nu poți călăre toți cei patru cai în același timp.
-Montură? întrebă Archer neîncrezător.
Unchiul lui a râs.
„Doar pentru teste de noapte, nu vă faceți speranțe...”
spus-. Te-ai descurcat foarte bine, Archer. Sunt mândru de tine și de tine
ar fi și mama. Nu ți-a spus niciodată că a participat
acele teste de noapte o dată? Nu? Ei bine, a fost. Călăreții sunt
toți amatori, pentru că cicliștii oficiali nu riscă. De
Desigur, mama ta s-a deghizat. Nimeni nu a recunoscut-o în afară de Pietro și de mine.
Eram furioși pe ea pentru că ne-am asumat un asemenea risc,
dar cum l-am putea învinovăți, dacă a călărit atât de bine? El a explicat și
Îl bătu pe Archer pe umăr.
Apoi a simțit în buzunar.
-Aproape am uitat. Ieri aceasta scrisoare a sosit pentru tine.
Archer se uită la plic și recunoscu instantaneu scrisul de mână. A fost de la
Haviland și Archer l-au citit repede cu un zâmbet.
„Prietenii mei vin la Siena să urmărească cursa”.
116
Pagina 117
-Foarte bine. Vor sta acasă”, a spus unchiul său. Va fi foarte

e plăcut să am casa plină de tineri. Ne vedem în curând în
oraș, nepotul meu.
In oras. Acolo ar avea ocazia să demonstreze din nou ce
ce ar putea face, să mai facă un pas spre visul său dacă tot
a vrut, să-și îndeplinească promisiunea pe care i-o făcuse Elisabetei. Fără
Totuși, toate acestea au avut un preț. Ar trebui să acționeze în curând. Arata ca
că Haviland și compania urmau să sosească la timp; ar putea fi bine
are prietenii lui cu el.
Archer s-a așezat la masă mult timp după aceea

lasa-l pe unchiul lui sa plece, gandindu-se. Era foarte fericit să-l vadă pe a lui
prieteni; Mi-au fost dor de ei și aveam nevoie de ele. Cu toate acestea, când
Haviland și el hotărâseră să ne întâlnim la Siena, planurile erau
diferit. A crezut că va participa la cursă. De asemenea, nu
știa că ar putea fi în măsură să fugă din oraș cu
o femeie.
De fapt, aceasta a fost înaintea evenimentelor,
pentru că Elisabeta nu fusese de acord cu nimic. Cu toate acestea, nu a contat:
când i-a făcut acea sugestie lui Haviland, a crezut că
lucrurile ar fi altfel, mai calme.
Nu era sigur cum aveau să se simtă prietenii lui când
au sosit și au constatat că, cu siguranță, se vor despărți de
nou, mai ales Haviland, care a sosit la Siena cu nou-nouțul lui
soție. Nu era sigur ce avea să se simtă Haviland dacă avea
și-a dus soția într-o asemenea mizerie. De fapt, nu știam dacă
Brennan și Nolan l-ar fi iertat. Plecase fără
spune-i, lăsându-l pe Haviland să explice totul. Si in
de data aceasta, s-ar putea să fie nevoit să facă același lucru când au sosit.
El îi invitase să traverseze Europa, făcându-i să se scurteze
șederea lor în Alpi, pentru a-i lăsa din nou în picioare.
Archer se juca cu un colț al plicului. Acestea
erau răspunsuri pe care nu le avea încă. Cu toate acestea, le-aș avea foarte
din timp. Palio devenise un vis și un termen limită.
117
Pagina 118
Cincisprezece
Testele de noapte. O șansă de a fi liber și sălbatic

să-și demonstreze, cel puțin, că viața nu s-a terminat,
că putea scăpa de realitate pentru câteva clipe.
Elisabeta și-a răsucit părul și l-a băgat sub șapcă și s-a privit în oglindă
pentru a se asigura că costumul ei era intact. Femeile nu
puteau să călărească probele de noapte. A râs la gândul
acel silogism: femeile nu puteau merge la teste
nocturn. Elisabeta di Nofri urma să călărească la probe. Prin urmare,
Elisabeta di Nofri nu era femeie.
Uneori mi-aș dori să nu fiu. Dacă aș fi bărbat
Nu ar trebui să intru într-o căsătorie pe care nu mi-am dorit-o sau să o respect
toate deciziile luate de oameni. Aș fi liber să trăiesc
pe câmp, înconjurat de cai, să se căsătorească cu cine vrea ea. este
viata ar fi a lui. El a zâmbit ironic; dacă ar fi fost bărbat, s-ar fi pierdut
alte lucruri, cum ar fi să fii cu Archer.
Nu putea schimba trecutul sau ce era. Singurul lucru care ar putea
a face era să se refugieze în ideea că acest silogism o va proteja
în seara asta, cu cât deghiza avea să o protejeze. Oamenii nr
Mă așteptam să văd o femeie participând la teste, așa că nu am făcut-o
ar arata prea mult. Avea să fie întuneric și asta ar fi camuflaj
suplimentar.
Cine altcineva ar fi acolo? Ar veni Archer să asiste la teste?
Poate a fost acolo pentru a participa și el. În noaptea aceea, toți
călăreții ar fi amatori. Noaptea probelor a fost pentru
cai. A fost o oportunitate de a exersa pe pista Palio. Ea
a avut un fior de entuziasm la gândul că îl poate vedea. A fost
a avut răbdare, așa cum o ceruse. V-ar lua răspunsuri
cu care ar putea trăi? A fost nevoie de mult efort
lasa-l pe camp. Nu i-a plăcut ideea de a se despărți de el
el. Dacă ar fi făcut-o, de data aceasta ar fi ultima dată.
Auzi un șuierat lângă fereastră, semnul lui Giuliano să se oprească.
spune-i că drumul era liber. Era timpul să plec.
În noaptea aceea mergea la călărie și o vreme nu
bărbatul avea să-i ia în cale.
Când a ajuns în piață, deși era miezul nopții, a văzut
118
Pagina 119
pământ care fusese deja aruncat pentru a forma pista de curse. El sau ea s-a întors la
trezind în ea emoţia cu care crescuse încă din copilărie.
La terra in piazza a fost una dintre primele expresii pe care le-am învățat
un sinez. Însemna că Palio era pe cale să sosească și, de asemenea,
că vremurile bune erau încă să vină. Totul avea să se îmbunătățească foarte mult
din timp. În acel an, mai mult ca niciodată, mi-am dorit să fie adevărat. Fără
Totuși, ce vremuri bune o așteptau?
Giuliano a scos unul dintre cei trei cai pe care avea să-i ofere unchiul său și
a zâmbit când l-a văzut. Era una dintre preferatele ei. Giuliano îi făcu cu ochiul și
a ajutat-o să se încalece.
-A se distra.
„Mulțumesc pentru asta”, i-a spus Elisabeta vărului ei și i-a strâns-o pe a lui
mână.
Apoi a luat frâiele și s-a așezat pe spatele gol al
cal. Toti caii au fost calariti fara sa si fara etrieri in timpul
cursa. Ea și Giuliano negociaseră un armistițiu după
dezastrul partidului, pentru că înțeleseseră că fiecare avea
da vina pe tine. Elisabeta știa că aceasta era o încercare de a
compensa problemele. Și o împlinise și ea
parte, comportându-se în mod exemplar de când se întorsese din
câmp, mergând peste tot însoțit de un cortegiu de femei
al casei, sau cu unchiul sau Giuliano ca însoțitori. Nimeni nu putea
spun că fusese indiscretă și confirmase ceea ce spusese
verișoara lui după petrecere: că ea nu avea nicio legătură cu el
Engleză. Nimeni nu putea spune că nu era o mireasă ascultătoare.
Se întrebă dacă a reușit să-l păcălească pe Ridolfo, sau dacă a făcut-o
îşi dădu seama că toată această blândeţe nu era altceva decât o înşelăciune.
Acea vizită crudă la casa ei a continuat să o bântuie. Nu avea
nu i-a spus nimic unchiului său despre sfârșitul vizitei. Știam foarte bine că nu
putea să o acuze de nimic fără să se dea pe el însuși. Știam și asta
unchiul său nu avea de gând să tolereze astfel de amenințări la adresa nepoatei sale.
Secretul a fost benefic pentru Ridolfo. Cum nu a avut
nu a spus nimic despre ceea ce s-a întâmplat, nu și-a putut folosi amenințările
rupe logodna. Era un rival viclean care a înțeles
Natura umana.
Nu aveam de gând să mă gândesc la Ridolfo în seara asta, pentru că trebuia
gândește-te la cai. Și-a condus calul la pistă și s-a ridicat
împreună cu ceilalți participanți. În acel moment, l-a văzut, înalt și
mândru pe un castan tare. Archer era acolo.
Pulsul i se accelera când l-a recunoscut, dar nu a putut
119
Pagina 120
salută-l fără să se dea. Ar trebui să aștepte. Și până la

apoi, avea să se distreze puțin.
Elisabeta s-a alăturat grupului în care era Archer. Pentru
La acele evenimente, caii au concurat în grupuri mai mici de
cinci sau șase participanți, astfel încât pista să nu fie așa
aglomerat. Cineva a pus o frânghie pentru a simula linia de start și
recreați condițiile cursei. Spectatorii au avut
s-au învârtit în jurul pistei pentru a lua notițe. Majoritatea au fost
capitani care ar vota cei zece cai in cateva zile,
în afacere.
Au dat semnalul de start, frânghia a căzut și au ieșit caii
galopând. Au zburat pe prima porțiune dreaptă a pistei și
Au intrat pe curba San Martino. A fost o curbă foarte abruptă,
ca un unghi drept, dar calul lui s-a descurcat
minunat, fără a pierde viteza sau ritmul, și a părăsit
curba către următoarea porțiune dreaptă a cursului. Archer trecea
în față, mergând foarte bine, dar ea cunoștea mai bine pista. Ți-ar face
mişcare după curba Casato.
Și a făcut-o, îndemnându-și calul să elimine distanța care
erau printre ei. Așa cum prezisese, Archer coborî
viteza pentru curbă, pentru că am vrut să-i recunosc virajul și forma.
A fost o strategie sensibilă. Curba San Martino era un pericol
a continuat în timpul cursei, dar majoritatea accidentelor
se întâmplaseră la virajul Casato, în primul tur. Fără
Cu toate acestea, ea a avut avantajul experienței și s-a folosit de el
accelerează galopul monturii în jurul exteriorului virajului și
grăbiți-vă pe ultima chintă a primului tur.
A avut o mare satisfacție în depășirea lui Archer.
Turul doi a fost mai dificil. La început nu mă duceam la cap,
și asta a făcut ca obiectivul său să fie definit. Știam că trebuie
mutați calul în jurul grupului pentru a câștiga avantaj. Cu toate acestea, în
acea tură era pe primul loc și trebuia să-și apere poziția.
Asta însemna să alergi pe pistă, cu toate dificultățile ei, dar
de asemenea, împiedică alții să o depășească. Am observat prezența lui
Archer în spatele ei, și castanul ei, care voia să o depășească.
A terminat al doilea tur și a intrat în al treilea și ultimul,
acordând atenție răspunsului fizic al calului la asta
exercițiu. Cum ai respirat? Cum a fost pasul tău? Acestea au fost
detalii la care un călăreț ar trebui să acorde atenție în timpul încercărilor.
Era mult mai important decât câștigarea unui test neoficial. Giuliano
120
Pagina 121
Aș dori să primesc un raport complet, de la ea și de la ceilalți doi călăreți

călare pe caii lor. As dori sa stiu starea pistei,
caii lor și caii cu care concuraseră. El
Aș folosi informațiile pentru a planifica partiția.
Elisabeta a înjurat când Archer a trecut pe lângă ea în
ultima drept după curba San Martino. Ea avusese
foarte atent în acea curbă, pentru că nu am vrut să obosesc
cal și profitase de ocazie. În noaptea aceea, nu mergeam
să-l accepte. L-a prins din urmă pe Archer și l-a forțat să o facă
mergeți înainte, dacă nu voiai să ajungi ștampilat de unul dintre pereți.
Merda! O avea același cal cu același călăreț

înaintează a doua oară. Numai pentru asta, aveau deja un interes
Arcaş. Iar fundul călărețului era ceea ce l-a interesat cel mai mult. Cu toate că
Era întuneric, deși mintea și corpul lui erau pline
adrenalină din alergare, încă mai putea distinge anatomia
mascul din femela. Archer făcu un ultim efort să ajungă
acel călăreț înainte de linia de sosire, dar nu a existat suficientă călătorie până la
recâștiga avantajul.
Unchiul său și alți câțiva bărbați din contradă s-au apropiat
felicită-l și examinează calul. Giacomo o făcea deja
Întrebări despre cursă: Cum a fost curba? Cum te-ai descurcat
calul de la curba Casato? a răspuns Archer, dar era
în aşteptarea calului şi călăreţului din stânga lui.
— Cine a adus calul care m-a bătut?
„Cred că Rafaele di Bruno”, a răspuns unchiul său.
Aceste informații i-au confirmat suspiciunile: Rafaele di Bruno
Era unchiul Elisabetei. Deoarece acele teste nu trebuiau să câștige,
dar pentru a testa caii și a-i expune, nu a fost așa
nebună că a avut ocazia să călărească
deghizat. La urma urmei, i se dăduse la fel
oportunitate fără deghizare. Brusc, nu am vrut să răspund în continuare
la întrebările unchiului său. Voiam să fiu liberă ca să pot merge după ea.
„Îți voi scrie un raport, dacă vrei”, i-a spus el lui Giacomo.
Putem analiza totul mâine dimineață.
Și-a bătut din palme unchiul pe umăr și a dispărut în
mulţime şi cai înainte ca Giacomo să poată protesta.
Nu a fost ușor să o găsești pe Elisabeta. Zona era plină de
caii care intrau si ieseau de pista, cu calaretii lor, pentru ca
121
Pagina 122
a doua grupă urma să ia poziții la linia de start. A fost

și telespectatorii, deși trecuse de miezul nopții. The
capitani isi adusesera mangini, cu ce era cel putin
trei persoane din fiecare dintre cele șaptesprezece contrade prezente,
în afară de miri şi călăreţi. Poate că acele teste nu au fost
oficiale, dar erau evenimente importante, oricum.
A fost norocos. A văzut-o puțin în afara drumului, singură. S-a apropiat de ea şi
A salutat nu folosindu-și numele, ci cu un compliment, dându-i voie
zâmbește și privirea lui îi va spune restul:
„A fost o cursă excelentă din partea ta”.
Ea se uită la el, lăsând expresia ei să facă la fel, iar el
a simțit că trupul îi revine din nou. De când Elisabeta a avut
plecat, fusese mort.
-Ce mai faci? îl întrebă Archer încet.
-Sunt bine. Si tu?
Cu toate acestea, a fost o minciună. De atât de aproape, a simțit
tensiunea feței și cercurile întunecate.
— Nu ești bine, Elisabeta. Văd. Trebuie sa vorbim.
Trebuie să facem planuri serioase dacă vrei să scapi de asta
căsătorie. Am idei”, a spus el.
Și le-a avut. Cu toate acestea, nu erau idei pe care ea urma să le accepte.
Pierderea familiei însemna să piardă totul, iar ea era dispusă să plătească
orice preț pentru a-l evita. A admirat asta la ea. Fără
Totuși, va trebui să o convingă de contrariu.
Deodată, Elisabeta s-a înțepenit și și-a întors privirea.
-Trebuie să plec. Giuliano mă caută”, a spus el, cu vocea așa
jos că era pe cale să nu o poată auzi. Trupul Elisabetei este
s-a lovit de a ei. Archer, aprinde o lumânare.
— Da, spuse el, cu vocea răguşită.
Cum ar fi fost lucrurile dacă ar fi întâlnit-o înainte?
Avusese oare șansa să-l obțină? Poate că nu sunt din Torre
ar fi contat dacă ocazia ar fi fost mai bună.
Archer a aprins o lumânare. Știam foarte bine că și-a dorit Elisabeta

mergi de partea lui. Ar fi vrut să discute despre asta cu ea; și-ar fi asumat acel risc
bucuros și ar fi suportat consecințele
prins, dar nu avusese timp să le spună. Deci acolo
era, la trei dimineața, treaz în pat, așteptând. A fost
o situație cu care nu era obișnuit. Era un om de
122
Pagina 123
acţiune, iar acel dans delicat al înşelăciunii îl punea
dovada.
Oare Haviland se simțise așa cu Alyssandra la Paris?
Dacă ar fi simțit disperarea să apuce până la capăt
moment de ce avea să se termine? Haviland știa și ce
data de încheiere a călătoriei sale, la începutul lunii iunie, deoarece știa asta
Nunta Elisabetei urma să aibă loc la sfârșitul lunii august. Haviland se
Își înfruntase disperarea schimbând acea dată în
întotdeauna și schimbându-și circumstanțele. Hotărâsem să nu mai fiu
un călător, nu mai fi un bărbat care caută o evadare temporară din
sarcinile lor. Pur și simplu a renunțat la acele poveri și a făcut-o
și-a recăpătat capacitatea de a-și defini viața.
Archer nu putea face asta. Pentru început, nu fugeam
temporar. Hotărâse de la început că asta era
permanent pentru el. Nu mă întorceam. Situația lui nu era ca aceea a
Haviland. Faptul că a rămas pentru totdeauna la Siena
însemna că trebuia să se gândească la consecințele acțiunilor sale
aveau pentru alţii. Mi-aș dori să fie Haviland acolo. Poate, printre
doi, știau ce să facă cu Elisabeta.
Din balconul ei se auzi un zgomot, iar ușile s-au deschis înainte
că se putea ridica. Elisabeta a intrat prin perdele și a închis
ușile. Era foarte seducătoare în pantaloni și cizme. Cum ar putea
cineva a confundat-o cu un bărbat, cu acele curbe
marcat de pantaloni de călărie? Fusese entuziasmat
instantaneu, dar nu fusese păcălit.
Și-a scos șapca și a aruncat o cascadă de ondulații
întuneric.
„Balconul tău este puțin mai sus decât pare”, a spus ea,
trăgându-si sufletul. Trecuseră secole de când am urcat atât de mult.
— Ți-ai asumat un risc mare venind, spuse el.
Archer traversă camera ca să se apropie de ea și, în loc de
continua să o mustre, el a sărutat-o, savurând acel sărut și recreând-o
în el, când ceea ce voia să facă era să o devoreze. I-am mirosit transpirația, mirosul
a calului ei și, dedesubt, parfumul săpunului ei de lavandă. Acea
Scent a vorbit despre povestea ei: iubitoare de animale, femeie ispititoare,
curajos, pasionat și aventuros. Totul era acolo, și el
a dorit. O dorea.
Elisabeta și-a cuprins gâtul cu brațele și i-a strâns trupul
împotriva lui Archer. L-a sărutat din tot sufletul.
— Nu am vrut să se piardă aceşti pantaloni, murmură el.
123
Pagina 124
În plus, în seara asta m-am prefăcut că sunt un băiat.

Uită-te la mine, Archer. Vezi cum devin femeie sub ochii tăi.
Ea i-a dat o împingere blândă, iar el s-a așezat pe pat
admira-l. Elisabeta și-a dat jos cizmele și s-a apucat de treabă. știu
și-a tras cămașa peste cap și a început să desfacă bandajul care
purta la piept, cu o încetineală seducătoare. Nimic nu putea
să fie comparabilă cu tortura plăcută de a-i vedea corpul dezvăluindu-se
încetul cu încetul și fără a putea atinge.
Mâinile lui Archer îl dureau de dorința de a-i lua sânii, să
trecându-ți degetele mari peste mameloane, urmărind areolele
trandafiri roz care i-au inconjurat, sa le sufle usor pe buric
în timp ce mângâia liniile subţiri ale trunchiului ei.
Dar ochii lui... Oh, cât de încântați erau. Ea a coborât-o
pantalonii pe șolduri și era complet goală. El este
i-a tăiat răsuflarea. O văzuse deja așa, văzuse multe femei
goală și, în ciuda experienței ei, a gâfâit.
Ea a zâmbit, atragându-l cu lumina din ochi.
— M-ai văzut goală, Archer.
Vocea lui era un mârâit de dorință.
— Dar nu atât de des pe cât mi-aș dori, spuse el. dorit
savurați, mângâiați și lingeți, explorați și închinați-vă până la capăt
Elisabeta centimetru. Corpul ei era încordat de nevoie și
Îmi doresc să o văd acolo goală.
— Aș putea spune același lucru pentru tine. Deci... te deranjează
reciproc? E randul tau.
124
Pagina 125
Şaisprezece
Archer a ascultat bucuros. Am auzit îndrăzneala din vocea ei,

dar simţise un strop de tristeţe în ochii ei când ea
îşi făcuse cererea. Fără îndoială că regreta ceea ce urma să se întâmple: al lui
Căsătoria cu un bărbat de care nu avea niciun interes
fizic. Înțelese de ce riscase să meargă la el. Acela ar putea
fii ultima ta oara. Avea să facă să merite pentru amândoi.
Se ridică încet din pat. Asta avea să fie ultimul lui
timp? Cu siguranță, odată cu iminentele festivități Palio, ar fi făcut-o
o singură șansă, dar numai una și nimic nu garanta că ar putea
au un pat.
A fost o senzație foarte erotică să te dezbraci în fața unui
femeie. Erau antiteza unul altuia: el, îmbrăcat, și ea, fără haine. da
eram pictor, aș picta-o așa cum era la vremea aceea, stând,
goală, cu picioarele încrucișate, părul căzut pe ea
umerii, cu mare calm, parca toate
zile. Până când te-ai uitat în ochii lui și ai văzut în ei sălbăticia
dorința, foamea care pândea cu îndrăzneală.
Archer și-a încrucișat brațele și și-a tras cămașa peste cap cu
o mișcare fluidă. Pieptul îi era gol. Îi simți ochii
alergându-i peste piele și îi văzu expresia în timp ce îi trecea peste mușchi.
— Întotdeauna am crezut că Adam va fi așa, spuse ea cu vocea ei
agitat.
Când își făcuse o femeie timp să-l savureze
în acest fel, să te bucuri doar privind-o? Și fără
Oricum, Elisabeta a făcut-o, a făcut-o de fiecare dată, de parcă ar fi fost
primul.
A zâmbit încet și senzual. Și-a deschis pantalonii și i-a lăsat în jos
soldurile. S-a apropiat atunci și și-a trecut mâinile pe piept,
mângâindu-i pielea cu vârful degetelor, atingând-o
sfârcurile cu unghii. A observat că s-au întărit și că
temperatura corpului îi creștea cu fiecare mângâiere,
până când mâna lui a coborât și s-a închis în jurul membrului său.
În timp ce o ținea, ea se uită direct la el și el și-a dat seama
că ochii lui argintii se întunecaseră de dorinţă.
— Am decis că e mult mai bine să te văd, șopti ea, trecând
125
Pagina 126
mâna pe toată lungimea ei. Era deja foarte entuziasmat, și membrul lui
a rămas drept și a vibrat de plăcere.
Ea a izbucnit în râs.
„Este ca un armăsar jucăuș”.
El i-a dat o împingere blândă înapoi și a făcut-o să stea lângă
marginea patului. Avea un zâmbet seducător pe buze.
— Să vedem dacă îl putem îmblânzi puțin, spuse ea și îngenunche.
înaintea lui cu o privire răutăcioasă. Desfă-ți picioarele, Archer.
Ea îi întinse coapsele, punându-și fiecare mână pe fiecare
unul dintre englezii lui și l-a luat în gură. Gâfâi ca
observați contactul rafinat al gurii sale pe capătul membrului său.
Când, în sfârşit, a putut să respire, nu a putut să o facă decât cu gâfâituri
tremurând, în timp ce se agăța de marginea saltelei. Nu
a existat suficientă stabilitate în lume ca să-l reziste
acea.
Elisabeta a lins capătul și a scos un mic geamăt de încântare
înainte de a-și aluneca limba pe restul membrului său. S-a întors o dată
mai la extrem și a crescut intensitatea jocului, suge cu
forța și exercitarea presiunii. Archer îşi simţi trupul înţepenit şi
pregătirea pentru punctul culminant. S-a arcuit pe spate și a lăsat-o să vină,
să umple mâna Elisabetei. Era încântat să vadă asta
ea a fost subjugată. Nu s-a speriat, ci i-a împărtășit momentul
el. Făcuseră asta împreună. Asta a dat și mai multă putere
opțiunea principală pe care o avea în vedere: să se căsătorească cu Elisabeta, deja
speranţele lui că ea va accepta. La ce femeie ar putea renunța
acea?
Uimitor. A fost incredibil, dar cum aveam de gând să-i spun? Așa cum am fost
pentru a-ți transmite emoția față de ceea ce s-a întâmplat? El s-a uitat în ochii ei,
incapabil să privească în altă parte. Tot ce voiam era să mă uit la el
memorează-i toate trăsăturile, atingerea și gustul lui.
-Nu am...
N-am făcut niciodată asta cu alt bărbat, nu m-am gândit niciodată
Am vrut, nu m-am gândit niciodată că un bărbat mă poate împinge la
Nebunie, dar ai făcut-o. M-ai făcut să urc într-un dormitor
În miezul nopții, m-ai făcut să risc totul pentru o clipă
de plăcere, pentru încă o noapte de speranță imposibilă”.
Archer îşi duse un deget la buze.
— Nu spune nimic, Elisabeta. Oricum, nu există cuvinte
126
Pagina 127
adecvat.
Așa că, el a tras-o și a așezat-o în poală, iar ea s-a așezat
călare pe trupul lui, astfel încât erau piele cu piele,
într-un contact simplu și frumos. A sărutat-o încet, lung,
lăsându-le gura să se joace.
„Îmi pot gusta gustul pe buzele tale, Elisabeta”, șopti el. E o
reamintire îmbătătoare a plăcerii pe care mi-ai dat-o și că eu
vă datorez
— Cu ce îmi datorezi? Îndrăgostiții dau, Archer, nu datorează nimic.
El a zambit.
— Atunci cel pe care ţi-o voi da. Este un preludiu la plăcerea că
Îți voi da.
-Cand? întrebă Elisabeta, glumând și făcându-i cu mâna
șoldurile împotriva lui. A simțit primele vibrații ale unei noi vieți în
engleza lui.
— În curând, foarte curând, spuse Archer râzând.
S-au întins amândoi și și-au sprijinit capul pe pernă, unul
înfruntându-se unul în altul, privindu-se în ochi. A fost un lucru foarte intim
confortabil, și ar putea fi observate ca și cum ar avea tot timpul de
lume, de parcă noaptea nu ar fi efemeră.
— Povestește-mi despre vila unchiului tău și despre cai...
l-a întrebat Elisabeta.
Am vrut să profit de până în ultimul moment să-l mângâi, să
fă dragoste cu el și, când nu era posibil, voiam să-l cunosc
cum ajunsese să-l cunoască pe câmp. Am vrut apropierea asta
a furnizat cunoștințele, deși mai târziu a fost mai dificil
despărțindu-se de el.
„Mi-a oferit vila și ferma”. Unchiul meu a fost așa
generos. M-a primit ca și cum aș fi fiu. Trebuie doar să
exprimă o dorință și el o îndeplinește. Vrei o fermă de cai?
Aici ai vila. Vrei să mergi cu Palio? Ia, ia
caii mei și călare cu ei în încercările de noapte. Vreau o
mireasă? Îți vom găsi unul ”, a spus Archer și a râs, fluturând mâna.
cap. „Cred că tot ce am de spus este că vreau
mă căsătoresc la mijlocul lunii septembrie și ar trebui să mă prezint la
ceremonie. Ar fi aranjat totul pentru mine până acum”, a spus ea cu a
zâmbet.
Elisabeta încremeni. Ce as putea sa raspund la asta? Tot
se schimbase. Preluarea vilei însemna că
avea de gând să rămână acolo. Întotdeauna am crezut că va veni ziua
127
Pagina 128
ca el să se întoarcă în Anglia, mai devreme sau mai târziu. De aceea a fost

un pariu sigur. Ar pleca și va lua cu el secretul aventurii lor.
Totuși, din acel moment nu avea să mai fie
conversații despre o posibilă evadare. A vrut să rămână. Tu
dăduseră o fermă. Îi dăduseră visul. Ea era singura
obstacol în cale.
"A sta". Cuvântul acela i-a concentrat toată atenția.
Cu greu a auzit restul. Archer urma să rămână.
Perfect.
Oribil.
Cât de oribil.
-Ce se întâmplă? El a intrebat. Te-am lăsat fără cuvinte
din cauza lipsei mele de sensibilitate cu privire la obiceiurile italiene?
„Nu, deloc”, a răspuns ea. Mă întrebam doar dacă este
Este adevărat că vrei să te căsătorești la jumătatea lunii septembrie.
Poate că era adevărat. Elisabeta credea că dacă Archer
a rămas, într-o zi urma să se căsătorească acolo. Ar fi o tortură pentru amândoi:
Archer, văzând cum s-a căsătorit cu Ridolfo, iar ea, fiind nevoită
tolera femeia pe care a ales-o. Toate acestea, presupunând că dvs
sentimentele actuale aveau să supraviețuiască, ceea ce era o presupunere
nebun.
Archer se ridică peste ea, o sărută și și-a apăsat șoldurile
a ei pentru ca noua lui erecție să-i atingă sexul.
„Pot muta data înainte sau înapoi, în funcție de fată”.
Cunoști pe cineva care este disponibil?
— Arcaş, nu, îl avertizează Elisabeta. Acest lucru nu schimbă nimic.
— Schimbă totul, spuse el repede. Acum am ceva care
vă oferă aici. Nu trebuie să te căsătorești cu el. Te poți căsători cu mine și
putem trăi la țară. Dacă ar fi să te căsătorești cu mine, nu ai mai fi nevoie
fugi de rușine.
Să te căsătorești cu Archer? A fost o idee uimitoare, una care a mers
mult mai departe decât prima dumneavoastră ofertă de protecție. Cu toate acestea, nu
a fost de ajuns.
„Căsătoria nu ar fi fără scandal”. oferta lui Ridolfo
Este pe masă înaintea ta. Angajamentul este oficial.
— Voi găsi o modalitate de a deraiala dacă mă accepți. E doar
ultimul obstacol. Te vei căsători cu mine? îl întrebă Archer.
în timp ce îşi învârtea una dintre buclele în jurul degetului.
Dacă rămânea, Archer ar fi fost acolo, dar nu era la îndemână. Nu
ar îndrăzni să-l caute după căsătorie, după
128
Pagina 129
Ridolfo ar fi promis că îi va provoca astfel de orori. Ridolfo nr

ar tolera asta, pentru că nimeni nu respecta un bărbat a cărui soție era a lui
necredincios. Dacă ar avea o aventură cu Archer, și-ar dezonora familia,
contrada și ea însăși. Cu toate acestea, știind că era aproape și
întâlnirea cu el ar fi o tortură. Îi oferea totul, dar asta
el nu ar fi nimic fără ceea ce și-a dorit ea la fel de mult ca propria ei libertate.
— Nu vreau să te căsătorești cu mine din milă, Archer, doar pentru că
Salveaza-ma Până la urmă, ai avea resentimente.
Și totuși a vrut să spună da. Găsise o
așa că aveau totul: libertate pentru ea și o fermă de
cai în Italia, aproape de familia mamei sale. Dar asta a fost o
plan spontan, născut din disperare. El nu vorbise despre
iubește nu o dată și nu voia să-l prindă. În cele din urmă, Archer
Aș urî pentru asta.
El a zambit. Ochii îi erau ca doi jar și părul întunecat
i-a căzut pe față și i-a periat umerii.
— Nu te-aș fi întrebat dacă nu aș fi vrut. Lasa-ma sa-ti arat
cat de mult imi doresc.
Apoi, a făcut-o la tăcere cu un sărut lung și lent.
— Acum te joci cu focul, Archer, îl avertizează ea între ele
acele sărutări de foc.
A devenit serios.
— Atunci, vino cu mine, Elisabeta, și vom arde
împreună.
Archer era din nou gata. Elisabeta i-a observat erecția

pe stomacul ei și era pregătită și pentru el, pentru a
altă plăcere decât cea pe care o împărtășiseră înainte. El a pus palma
mâna pe sânul ei și i-a mângâiat mamelonul până a simțit-o
s-a întărit și a luat ciocul acela în gură ca să-l lingă. Ea sa arcuit
ea îşi lipi trupul de al lui. Am vrut acele jocuri
preliminarii, dar a vrut să meargă și mai departe. Am vrut totul.
— Ia-mă, Archer, îl îndemnă ea, desfăcându-și picioarele.
El nu a negat. El a intrat în corpul ei cu un puternic
făcându-se și un strigăt gutural i-a scăpat de pe buze. Ea a observat asta
corpul ei era alunecos și își simțea mirosul de excitare
amestecat cu al lui Archer și a simțit că trupul lui era viu.
El a stabilit ritmul, iar ea l-a urmat, ridicându-și șoldurile spre el,
În jurul taliei ei cu picioarele. S-a delectat cu acestea
129
Pagina 130
momente rafinate, cu mișcările corpului lui Archer și cu

răspunsul propriului său corp și a simțit durerea plăcută care
a anunțat sosirea punctului culminant. Erau aproape, foarte aproape, iar ea a observat
semnalele în ambele. Archer s-a repezit final și amândoi
au ajuns împreună la extaz și au fost abandonați la perfecțiunea plăcerii.
Probabil că a adormit și, când s-a trezit, a simțit o

satisfacţie languroasă. Corpul lui era extrem de dureros de
actul sexual, iar corpul iubitului ei era relaxat,
langa ea. Archer punea un braț în jurul ei. Soarele se revărsa
căldura ei pe cearșafuri. Soarele răsărise deja! A intrat în panică. Nu
a vrut să rămână atât de mult. Intenția lui era să plece înainte
că răsare.
"Arcaş!" şopti el frenetic. Trebuie să plec!
A auzit clopotele unei biserici și, recunoscând ora, ale lui
panica s-a mai micșorat puțin. Era doar ora șase.
Archer se agită și deschise încet ochii. Elisabeta era
i-a micșorat inima. Aș fi dat orice pentru putere
stai cu acel om în fiecare dimineață, reaprinzând
pasiunea nopților.
-Inca mai este timp. Nu se va întâmpla nimic. Oamenii vor fi
Dormit târziu, de la testele nocturne. te voi insoti
-El a spus. S-a ridicat și și-a luat pantalonii.
„Nu, asta ne-ar da departe”, a răspuns Elisabeta, negând-o
cap, în timp ce se îmbrăca repede.
Și-a legat părul într-un coc și și-a pus șapca. nu am avut
timpul să-și bandajeze din nou pieptul.
„Dacă mă întreabă cineva, îi voi spune că mă ocup
treburile cailor. Dar, dacă mă văd cu tine, nu le-aș putea oferi
explicație plauzibilă.
Și-a dat seama că lui Archer nu-i plăcea planul. În ea
natura nu permitea altuia să-și asume riscuri din cauza lui. El
el a fost salvatorul.
-Esti sigur? Nici măcar nu te pot însoți în timpul unei
o parte din drum? El a insistat.
Ea se apropie de el și își puse mâna pe pieptul lui.
— Da, sunt sigur, Archer. E mai bine așa.
Era mai bine că nu i-au văzut și era mai bine să-și ia rămas bun
Rapid, nu lăsați timp să vă simțiți trist în legătură cu despărțirea. Fără
130
Pagina 131
Cu toate acestea, s-au uitat unul la altul în ultimul moment. Ea nu avea de gând
pentru a putea scăpa atât de ușor. Propunerea lui Archer era încă acolo,
printre ei. Îi acoperi mâna peste piept.
— În seara asta, mă duc să te văd. Nu vei mai fi în pericol. Din
de acum înainte, riscul va fi al meu”, a spus el. I-a sărutat mâna și
buze. Apoi o trase spre ușa dormitorului și îi făcu cu ochiul.
ochi-. Știu o ieșire mai bună. Se numește „scări”.
Archer urma să o vadă. Elisabeta simți un fior de
entuziasm la gândul că urmau să aibă singuri o întâlnire ilegală
dormitor. Totuși, ar merge după altceva: ar merge în căutarea unui
Răspuns.
Troia! Îndrăznise să meargă cu acel englez! Ridolfo Ranieri

A scuipat pe trotuar și s-a lipit de peretele de cărămidă al
edificiu. Nu putea fi văzut. Bărbatul ei o trezise
dă-i vestea și se ridicase repede și se dusese să-l vadă
cu ochii lor. Elisabeta di Nofri se întorsese în patul
engleză de îndată ce a ajuns în oraș și, în acel moment,
a umblat pe străzile goale ale Sienei de parcă n-ar fi avut deloc
îngrijorare în viață.
Ridolfo simți furie. Nu crezuse explicațiile ei.
Vărul sau Rafaele di Bruno despre ceea ce s-a întâmplat în noaptea petrecerii.
Bănuia că se întâmplă altceva. O femeie atât de frumoasă nu putea fi
complet nevinovat când vine vorba de a atrage atenția unui bărbat.
Așa că pusese spioni să urmărească în afara casetei
Bruno să vă urmărească fiecare mișcare. Și eram pe cale să o fac
renunță, pentru că săptămânile trecuseră fără incidente și părea
pe care o reformase după pensionarea ei la ţară. Fără
Totuși, atunci slujitorul ei îi spusese asta
bănuia că Elisabeta a participat deghizat la teste
noapte și că totul se ivise din acel moment.
Rafaele di Bruno și Pantera urmau să plătească scump pentru asta
trădarea lui Oca și a vărului său. Era un om bogat și respectat, dar
îl făcea să pară un idiot în faţa tuturor. Doar a
omul slab ar tolera un astfel de comportament.
Dar, mai presus de toate, Elisabeta ar trebui să plătească, și de asemenea
englezul, pentru trădarea lui. Cei care l-au înfuriat pe Ridolfo Ranieri
au plâns toată viața. The
moment, dar avea să vină curând. Foarte curând, englezul avea de gând să ia o
131
Pagina 132
surpriza neplacuta.
132
Pagina 133
Şaptesprezece
-Ce surpriza! a exclamat Archer. I-a dat lui Haviland câteva

Bine ați venit bătăi pe spate, cu adevărată bucurie să văd
prietenii lui de la cabana cu unchiul său Giacomo. Ai ajuns foarte
din timp. Nu te așteptam până mâine”, le-a spus el. Dar asta este
mai bine. Ai ajuns la timp pentru înțelegere. Astăzi cel
cai pentru Palio. Mă bucur foarte mult că ești aici. Vă rog,
mănâncă ceva. Există șuncă cu pepene galben, pâine, cafea... Întotdeauna există cafea pentru
diminetile.
De Jupiter, ce minunat a fost să-i revăd! Nolan și Brennan
erau foarte cafenii pentru că și-au petrecut zilele mergând
munte, iar Haviland era... fericit.
Prietenul lui a râs și s-au așezat cu toții.
— Vorbești deja ca unchiul tău. De atunci ne hrănește
că am ajuns.
Giacomo a zâmbit și a ridicat din umeri.
„Așa facem lucrurile”, a comentat el și s-a ridicat.
scaunul lui-. Domnilor, vă las să vă ajungeți din urmă. eu am
câteva lucruri de făcut înainte de înțelegere. Nu uita să vii,
nepot”, a spus el, dând din degetul de avertizare.
— Te-a plăcut, spuse Nolan, când Giacomo a intrat în cameră.
Acasă.
Archer a zâmbit.
— Și eu el. A fost minunat să-l cunosc și cu restul
din familia mamei mele ”, a spus el și s-a uitat în jur. unde este
Alyssandra, Haviland?
— E încă în pat, răspunse Haviland cu perspicacitate.
. Poate că acolo ai vrea să fii și tu. Spune-ne unde este
ea?
Archer se prefăcu că nu înțelege. Cum a fost posibil ca
Haviland știe? Prietenii lui fuseseră cu el doar de câteva minute.
— De ce crezi că există o femeie?
„Nu fi prost, prietene, pentru că văd toate
semne: ai adormit și ai cearcăne. Ai fost treaz
toată noaptea... câteva nopți la rând, aș spune. Și port cu
Brennan suficient de mult ca să știe cum arată
133
Pagina 134
dupa asa ceva.

Archer și-a trecut o mână prin păr pentru a câștiga timp. știu
numărat? A încercat să mintă încă o dată.
„Sunt foarte ocupat cu cursa”. Tocmai m-am întors de la
mediu rural.
Brennan râse.
— Nu este vorba despre un cal, Archer. Suntem atât de proști cu tine?
Nolan se uită la Brennan.
„Poate că a crezut că suntem atât de proști încât nu aveam de gând să ne dăm unul altuia
Și-a dat seama că a dispărut”, a spus Nolan și s-a uitat la
Arcaş. De ce nu ne-ai spus că ai de gând să ne ridici
Paris?
Acolo era reproșul de care se temuse. Cu siguranţă,
au fost răniți pentru că, prin faptul că nu le-a spus că va pleca, părea
că prietenia ei cu ei nu era la fel cu prietenia ei cu Haviland. ȘI
nu era deloc asa. Decizia nu a avut nimic de-a face
lor. A avut de-a face cu el însuși.
— Scuză-mă... spuse Archer. Nu voia sa supara pe nimeni.
— Am fi venit cu tine, insistă Nolan. Haviland ar fi
am putut să ne căsătorim singur, sau ne-am fi putut întoarce la nunta lui.
Archer clătină din cap.
— Nu, ai avut planuri să mergi în Alpi. Nu am vrut asta
ți-ar fi dor de asta, când nici nu știam cum vor decurge lucrurile
Aici.
Acele cuvinte nu păreau suficiente pentru a transmite totul
Am simțit, dar tocmai asta a fost, pe scurt. Nu am vrut să
eșuează în fața prietenilor tăi. Dacă unchiul lui nu l-ar fi primit cu el
Brațele deschise? Dacă nu i-ar fi plăcut Siena? The
Aș fi ajuns acolo degeaba. A fost ceva ce trebuia
face singur.
A fost liniște la masă. Au înțeles-o. Fiecare
avea propriile lui demoni, propriile sale vise. Fiecare trebuia
înfrunta propriile riscuri. Brennan a zâmbit și a rupt asta
solemnitate.
— Ei bine, asta răspunde la o parte a întrebării. Hai sa mergem la
cealaltă parte. Cine este ea?
Acum era rândul lui să fie idiotul. Ce ar crede prietenii tăi
când le-a povestit despre Elisabeta și le-a povestit despre nebunia lui
plan? Archer a câștigat timp ajutându-se la o felie de pepene galben.
-Este complicat.
134
Pagina 135
Nolan se aplecă înainte.

„Cu femeile, este întotdeauna complicat”. Descărcați.
Archer se uită la ei. Erau cei mai buni prieteni ai lui, oricât de sălbatici ar fi
au fost. Putea să aibă încredere în ei și poate ar fi trebuit să aibă încredere
ei să le spună că avea de gând să părăsească Parisul în avans. Scăzut
vocea. -E un secret. Unchiul meu crede că nu ar trebui să o văd. Este de la altul
contractat și promis unui om detestabil.
Nolan a zâmbit.
„Este o femeie interzisă, fiica unui rival și iubita altuia?”
De ce, Archer, Shakespeare ar saliva după „două familii
egal în nobleţe 'şi toate astea. Singurul lucru care lipsește este să întrebi
căsătorie ca un erou și că fugi cu ea pentru a fi fericit
și mănâncă potârnichi.
Nolan tăcu, iar Archer simți greutatea privirii lui.
Nolan a văzut întotdeauna prea multe despre alții.
— O, Archer, nu ai făcut-o! exclamă prietenul său și
i-a căzut falca.
Ceilalți îl priveau și ei uimiți.
Haviland a fost primul care și-a revenit.
-Cand?
— Chiar în această dimineață.
„Cu siguranță, în momentul cel mai oportun, când am fost
complet epuizată de distracție”, a spus Brennan,” și ea nu era
îmi trecea prin cap să te resping.
„Nu a fost o mizerie”, a spus Archer, protestând.
„Sigur, sigur, era „a face dragoste”. Ești complet
vrăjit de ea”, a spus Nolan râzând.
„Nu este vrăjit, vrea doar să o salveze”, a spus Haviland.
viclean, amintindu-i de Elisabeta. Prietenul lui, care a fost întotdeauna
vocea rațiunii, întinse mâinile. Căsătoria este foarte
important. Ești sigur că vrei să te căsătorești din motive?
corect? Dacă vrei să o salvezi, poate găsim o altă cale
pentru a-l obține.
Archer expiră.
— De aceea nu am vrut să-ți spun. Știam că o să încerci
descurajeaza-ma.
Căsătorirea cu Elisabeta a fost complet
exagerat, dar se formase în capul lui încă de la al lui
rămâne pe câmp. Cu toate acestea, Haviland se lovise cu cuiul la cap
135
Pagina 136
cu comentariul tau. Ce voia? Este inconștientul tău

făcuse acel plan pentru că știa că aventura lui nu putea
continua fara solutie?
— Dacă ai cunoaște-o, ai înțelege.
Nu o văzuseră pe câmp, cu caii, nici nu o văzuseră
și-a văzut inima izbind în ochi când a vorbit despre familia lui.
Elisabeta a fost o femeie care a iubit fără rezerve și care, pentru acea iubire,
era dispusă să facă mari sacrificii personale. Au
dragostea pentru o astfel de femeie și a putea împărți viața cu ea ar fi o
comoară de neimaginat.
— Ei bine, continuă el. Nu mai conteaza. Ea nu are
admis.
-De ce nu? întrebă Brennan. Il vezi? Tu ar trebui
după ce a întrebat-o după o dracu bună. femei
ei spun da la orice după o sesiune bună de sex.
— Pentru a doua oară, nu a fost o aventură. Asta este nepoliticos
Brennan”, a protestat Archer.
Când vom întâlni acel model? -Întreb
Haviland, înainte ca Nolan și Brennan să poată continua cu
discuţie.
— Cu siguranță o vei vedea în timpul înțelegerii, spuse Archer.
s-a ridicat. Era un moment bun pentru a schimba subiectul. Din
gata, ar trebui să ieșim acum, dacă vrem să obținem un loc bun -
a adăugat el și le-a zâmbit prietenilor. Mă bucur foarte mult că ești aici.
Și a fost, deși ar fi fost îngroziți de
stirile tale. Prietenii lui ar fi alături de el, indiferent de situație.
Câmpul din fața Palazzo Pubblico era plin.

Toată lumea se adunase acolo pentru tratarea care urma să fie ținută
acea dimineață. Emoția și nerăbdarea manifestate în
atmosferă când Archer și prietenii săi s-au întâlnit cu Contrada
della Torre.
În acea dimineață, caii urmau să fie aleși pentru cursă și,
după-amiaza, fiecare cartier avea să fie repartizat câte un cal. Noaptea asta
aveau să susțină primele teste oficiale. Au mai rămas doar trei zile
pentru drum. Avea responsabilități, deoarece era unul dintre
mangini de la unchiul lui. Ar fi greu să scapi, aproape imposibil. Noptile
pre-cursă erau înnebuniţi, pentru că capitanii şi manginii
trebuiau să facă partiții, negocierile secrete pentru a ajunge
136
Pagina 137
acorduri între contractori.

Archer se simți îngrijorat. Cu atâta activitate, ce s-ar întâmpla
Elisabeta și el? Dacă a fost chiar aseară
ultima noapte petrecută împreună? Aventura lui s-ar termina așa?
Ar fi în interesul ei, dacă chiar avea de gând să o respingă
oferi. Nunta ei cu Ridolfo urma să aibă loc la două săptămâni după
Palio, așa că s-ar putea să rămână fără timp.
Ea nu refuzase cererea lui în căsătorie, dar
nici el nu acceptase. Era el prea nobil pentru a?
să-i impună o căsătorie? Poate că Elisabeta se temea doar de afecțiunea ei
plecat din dorinţa de a o salva. Cum a putut să o convingă de
contrar? Și cum ar putea să-i convingă pe alții? Cei care
știau că știau că ea nu plecase la Siena să se căsătorească; el insusi
spusese de mai multe ori. Planul lui de așteptare avea sens când
început, de când începea o nouă viață departe de
Anglia și departe de durerea cauzată de moartea lui
mamă. Nu era momentul potrivit pentru a începe o nouă relație.
Elisabeta a reprezentat însă ocazia de a începe o
relație în trup și suflet, ceva ce nu mai avusese până acum. Și a fost
prea deștept ca să irosești acea oportunitate.
Căsătoria părinților lui îi arătase riscurile
dragoste, dar Siena îi arăta frumusețea. Dacă l-aș putea avea
A fost ceva care nu merita riscat? Era posibil
să-l primesc? Elisabeta a crezut așa, și de aceea a refuzat să-l lase
vinde-l pe Ridolfo ca soție. Dacă ar fi fost posibil pentru ea, nu ar fi putut
sa fie pentru el? Pentru ei doi? Și-a bazat propunerea pe
sper sa fie. Acestea au fost gândurile care
au ocupat mintea în acele prime momente ale înțelegerii.
— Serios, Archer... spuse Nolan, aplecându-se spre el, observând
distragerea lui. Îmi este greu pentru tine. Ai observat o
femeie pe care nu o poți obține. Te-ai gândit bine? Acea
Poți să scapi din această pasiune, să salvezi probleme? Dacă rivalii tăi,
sau rivalii lor, ei află că această aventură continuă...
Archer tresări. Nolan ar putea fi foarte inteligent; în tocmai
într-o dimineață, părea că înțelesese deja subtilitățile vieții
Sieneză. Dacă Oca ar afla ce s-a întâmplat, ar avea dreptul
răzbuna. Ar crede că Torre, și nu doar Archer, a făcut-o
a încălcat armistițiul ajuns după petrecerea Pantera. este
Cererea în căsătorie ar crea o dușmănie pentru Torre.
— Palio-ul este destul de periculos, continuă Nolan.
137
Pagina 138
. Nu trebuie să cauți mai multe probleme.

"Contrada logodnicului ei nici măcar nu participă la asta..."
spuse Archer, defensiv.
Cele trei locuri rămase pentru Palio fuseseră extrase
în timp ce era pe câmp. Oca nu avea de gând să fie printre cei zece
participanții la cursă. Cu toate acestea, asta nu însemna că
contractat nu va încerca să negocieze pentru a preveni expirarea acestora
rivalii lor. A fost oribil pentru o contradă care nu a participat la acest fapt
că a câștigat una dintre contradele dușmanului său. A fost aproape la fel de rău
cum sa pierzi.
Brennan îl înghiontă.
— Uite, acolo au venit?
Oamenii au țipat când au fost primele
cai, care au fost conduși prin mulțime în curtea
Palazzo Pubblico, unde i-a fost verificată starea de sănătate. Croită
Pe măsură ce caii treceau, au început conversațiile
imediat. Archer a auzit fragmente în jurul lui. Ar fi
selectat din nou Morello lui Jacopi, după ce avea
a castigat in iulie? Și calul ăla? Și celălalt? Asta nu s-a micșorat
picior, poate pentru că avea un ligament strâns? Nu ar fi căzut
acesta într-unul din testele de noapte? Energia curgea în pătrat.
El a fost o forță contagioasă și de agresiune. A fost greu să nu
prinde-l.
— Sunt caii unchiului meu! exclamă Archer și arătă cu degetul
spre locul unde se apropiau animalele. În ziua aceea aveau să știe
care cal Torre ar participa la cursă și ar ști, de asemenea, dacă
aveau să alerge şi unii dintre caii unchiului său. El a avut
a lucrat mult cu caii lui, toți în acel moment.
Dacă proprietarul unui cal a fost ales pentru Palio, proprietarul
a primit un premiu bănesc bun pentru onoare, chiar dacă nu a fost
garanta că acel cal va alerga pentru contrada a lui
proprietar. Unul dintre caii unchiului Giacomo ar putea alerga pentru altul
Cartier. Mai era un premiu pentru proprietar dacă calul câștiga. Deci si
după cum îi spusese unchiul său, existau multe moduri de a câștiga sau
pierde la Palio. A fost mult mai mult decât trecerea liniei de sosire pe primul loc.
Oamenii au tăcut când ultimul cal dintre cei douăzeci că
s-au prezentat, a intrat în curtea palatului. Au trebuit să aștepte
Medicii veterinari vor verifica starea de sănătate a animalelor. Acea
era de o importanță capitală, pentru că caii bolnavi nu puteau
a fi inlocuit. Dacă calul care fusese repartizat unei contrade a fost
138
Pagina 139
bolnav sau rănit, nu ar exista înlocuitor, motiv pentru care

că responsabilitatea lui Archer de a păzi hambar era așa
important. Contradas ar putea încerca să incapaciteze calul altuia
ca să nu participe la cursă.
Mulțimea a devenit nerăbdătoare în așteptarea veștilor. Archer se uită la el
ea în jur în căutarea Elisabetei. Erau multe femei deci
poate ar fi plecat și ea. Cu toate acestea, nu a văzut-o.
În sfârșit, anunțul a fost făcut. Toți caii trecuseră pe lângă
revizuire veterinară. Archer a răsuflat uşurat, din moment ce el
însuşi recomandase caii pe care i-a prezentat unchiul său şi dacă
acele animale nu ar fi fost sănătoase, ar fi trebuit să răspund
pentru greseala ta.
Energia oamenilor a crescut din nou. Au scos mic
carduri pentru a înregistra scorurile și observațiile în timp ce
capitanii separau caii in grupuri de cate patru sau cinci to
face mici curse. Cu toate acestea, acele curse au avut puțin
interes pentru el. Cunoștea aceste animale, de când fusese
alergând cu ei trei nopți și deja îi livrase pe al lui
recomandări către unchiul tău. Ceea ce îl interesa la acea vreme era
multimea. Elisabeta era acolo? Archer ridică privirea spre balcoanele
pătratul și deodată un zâmbet îi atinse buzele. Acolo!
A văzut-o pe ea stând pe unul dintre balcoane și pe ea
respirând când îi remarcă frumusețea.
„Este acolo, pe balcon”, le-a spus lui Nolan și celorlalți,
arătând spre ea viclean. Eram orbitor, îmbrăcat în alb,
cu un parasolar asortat. Albul era o culoare ideală pentru contrast
cu părul ei negru. Chiar și la această distanță, Archer și-a simțit puterea,
viața care a radiat. S-a aplecat înainte ca să audă ce
spuse unul dintre tovarășii săi și râse. El cunoștea sunetul
de acel râs și l-a auzit în minte, în ciuda zgomotului din piață.
Nolan fluieră încet.
-Este minunat. Nu e de mirare că i-ai cerut să știe
ma casatoresc cu tine.
Archer abia l-a auzit. Îmi imaginam viitorul cu
Elisabeta, stând pe un balcon, cu un copil mic stând pe
lap, un copil al celor doi, care l-ar aștepta cu nerăbdare
rezultate ale tratatului pentru a vedea care dintre caii părinților săi erau
pentru a fi selectat pentru cursă. Mătușa Bettina și unchiul Giacomo
ar fi cu ei, iar femeile ar râde împreună. Deci, Elisabeta
L-aș vedea în mulțime și l-aș saluta, iar lumea ar dispărea la a lui
139
Pagina 140
în jur, ca pe vremea aceea. Poate că în noaptea aceea ar fi

împreună în camera lor, sărbătorind succesul lor, iar el îi va spune povestea
despre prima ei afacere și despre cum o văzuse pe balcon îmbrăcată
albă și știa pentru prima dată că era destinată să fie
al ei.
Un om mare a ieșit pe balcon și i-a spus ceva Elisabetei
în timp ce stătea lângă ea. Archer a simțit o antipatie
instant. Nolan l-a întrebat în șoaptă:
— Ăsta e ticălosul care o să se căsătorească cu ea?
Ridolfo reapăruse în ziua aceea, cu splendoare.
Purta bogăție pe haine și pe burta lui bombată. Fără îndoială că dvs
banii îi asiguraseră un balcon în piață în ziua aceea, de atunci
doar un om bogat îşi putea permite asemenea lux. Ridolfo se apropie
Elisabeta, iar fața ei s-a întunecat. Nu mă mai uitam la
dar la mâinile ei în poală și buzele nu se mai mișcau, pentru că
încetase bucuros să vorbească.
Primarul începuse cu desenul cailor, iar cel
oamenii așteptau zgomotos anunțul fiecărui rezultat. După
din primele cinci numere, cei doi castani ai unchiului său fuseseră
atribuit altor contrade, ceea ce era o veste bună și rea. LA
Archer nu i-ar fi deranjat dacă unul dintre cai s-ar fi dus la
Turn. Unul dintre ei fusese pentru Pantera și nu-și amintea pe care
fusese celălalt. În afară de Morello, calul lui Jacopi, caii
de Torre erau concurenți foarte promițători. Morello, calul
castanul care câștigase Palioul precedent, era încă disponibil.
Asta a fost o ironie. Acolo era, într-un pătrat, cel mai mult
important înaintea unei cariere pe care a avut-o toată viața
așteaptă să faci parte. Ar trebui să beau în fiecare moment de
visul lui, dar tot ce-și dorea era să se termine pentru a scăpa,
să merg cu Elisabeta.
Oamenii lui Torre începeau să devină nervoși.
Au repartizat deja cai la șapte contrade. Primarul s-a întors la
trage un cal și, cu acea ocazie, i-a atribuit lui Morello:
-Turn! Morello lui Jacopi este pentru Torre!
Lângă el, cineva l-a prins de braț și i-a dat două sărutări. The
Bărbații au luat-o razna de entuziasm, au ridicat pumnii și
se mângâie pe umăr, felicitându-se din toată inima, ca și cum ar fi
ar fi avut ceva de-a face cu norocul tragerii la sorți.
Unchiul său a ieşit din clădire şi l-a văzut. Și-a pus un braț în jurul lui în timp ce el
Ceilalți bărbați ai lui Torre îi târau departe în valul care urma
140
Pagina 141
ridica calul.
— Știi ce înseamnă asta, nu? a întrebat unchiul său, strigând
să fie auzit peste zgomot. Înseamnă că vom face
trebuind să lucreze ca un nebun. O să negociez partiția
toată noaptea și tu, nepotul meu, vei fi cu ochii pe acest cal și
protejează-l cu viața ta!
Asta ar trebui să te entuziasmeze. Acea zi fusese un succes.
Unchiul său avea doi cai în cursa Palio, cai pe care îi avea
recomandat. Îi arătase unchiului său valoarea, și contrada
De la unchiul său luase cel mai bun cal pentru cursă. Ar fi o
onoare să privesc acel cal și a înțeles sensul acelui cal.
şansă. Avea să poată arăta cât valorează întregii contrade,
pe lângă unchiul său.
Cu toate acestea, nu putea decât să creadă că, cu toate acestea, nu avea de gând să facă
ai timp pentru Elisabeta.
141
Pagina 142
Optsprezece
Blestem! Se uita la el, la nenorocit de englez.

Ridolfo nu înțelegea cum reușise să-l găsească printre acea mare de
oameni, dar el reușise, iar fața lui era luminată de a
zâmbet blând și ochi strălucitori. O văzuse reînviind și
urât. Nu s-a uitat niciodată la el așa și ar trebui. Era Ridolfo
Ranieri, cel mai bogat om din Siena. Orice femeie ar înțelege
onoarea de a fi soția lui.
Cu toate acestea, Elisabeta di Nofri, nr. Ea a cochetat
deschis cu engleza și fugise în miezul nopții,
deghizat în bărbat, să-l văd. Cum îndrăznește să stea acolo
cu o față nevinovată?
— Privirea ta este prea îndrăzneaţă, se răsti el. O femeie
discret avea să-și țină ochii în jos.
Nunta era la doar două săptămâni distanță. După aceea, el
ar învăța maniere. Nicio femeie nu avea de gând să-l ridice pe el
fără disimulare la un străin. Văzând că s-a oprit și a coborât
Privindu-și în poală, a simțit satisfacție. În opinia ei, un bărbat care nu
putea să-și domine femeia nu era bărbat.
Satisfacția nu a durat mult. Torre ajunsese
Morello. Erau imaginația lui sau logodnica lui stătea ușor
umerii, parcă l-ar provoca, parcă ar spune
„Îți servește bine, că m-ai forțat să mă uit în altă parte”?
A râs de englezul din piață, sărbătorind însărcinarea calului
contrada ta. Soarta fusese favorabilă acelui englez
de la sosirea ta. Ridolfo s-a ridicat și a intrat în casă, în timp ce
A avut o idee să-și despartă logodnica de englezi
pentru totdeauna. A trebuit să-mi fac planuri. Avea de gând să se răzbune, iar Elisabeta avea să se formeze
parte din acea răzbunare fără să știe.
Când a terminat, englezul avea să regrete
încrucișată cu Elisabeta di Nofri, iar Elisabeta ar aprecia să aibă
protecția iubitului ei. Îmi imaginam deja căile
ea ar putea să-ți arate recunoștința. Avea de gând să vorbească cu unchiul său despre asta
aceeași noapte. Sosise timpul să-și execute planul. Urma să
faceți petreceri în contrade care se făcuseră bine
cai, precum Torre și Pantera. Dar a doua zi, Elisabeta urma
142
Pagina 143
fii cauza propriei tale nenorociri.
Elisabeta încercă să nu se holbeze. A încercat să participe la

conversaţii care au loc în jurul lui, în timp ce vecinii lui
luau masa la mesele lungi care fuseseră aranjate în stradă. Fără
Cu toate acestea, nu se putea opri să se uite la masa unde stăteau ei.
Ridolfo și unchiul lui stăteau, vorbind animați. Giuliano era deja
îndeplinindu-şi îndatoririle de mangini şi, cu vărul ei absent, ea
nu avea de unde să știe despre ce vorbea Ridolfo cu unchiul său.
Un nod nervos s-a format în stomacul ei. Ridolfo se
se comportase într-un mod foarte posesiv în acea zi, în timpul
încerca. Cuvintele și gesturile lui erau menite să-i amintească asta
Ea trebuie să fie ascultătoare și să rămână supusă alături de el, ca soție. Dar
i-au amintit şi de o altă propunere la care încă nu o avusese
răspuns.
Archer vorbise serios. Pentru ea, el a fost dispus
înfruntă consecințele propunerii tale. Ar putea să o facă
Si ea? Ea îl iubea, dar era corect să accepte fericirea pe care i-o dădea el?
oferit, sau poate era mai corect să-l eliberăm de angajamentul pe care îl avea față de ea?
Ar trebui să-l eliberez sau să accept iubirea cu toată a lui
consecințe?
Cu toate acestea, dragostea ei pentru Archer nu a fost singurul lucru
ar trebui să consideri. Era și familia lui. Dacă s-a hotărât pe Archer,
i-ar răni. Poate că era mai bine să nu-l văd în noaptea aceea, după
Tot. El avea să fie foarte ocupat cu calul, iar ea nu
avansat în rezolvarea dilemei tale.
Unchiul îi făcu semn să se apropie de ei, și Elisabeta
s-a ridicat de frică. Ce ar vrea Ridolfo de la ea? S-a prefăcut
să o pedepsești pentru că s-a uitat la Archer în acea după-amiază? Ai avea
i-ai spus unchiului tău?
— Nepoată, spuse unchiul ei cu nonşalanţă. Vreau să știu
mai multe despre castanul pe care ni l-au repartizat. Cred că Torre
Aș fi dispus să vorbesc cu tine. Vreau să mergi la ei
grajdurile și întreabă englezii despre caii lor.
-Sigur unchiule. voi fi încântat.
Am fost cu adevărat încântat să merg, pentru că așa aș fi făcut-o
o scuză pentru a-l vedea pe Archer.
143
Pagina 144
De fapt, Elisabeta a fost atât de fericită încât până astăzi

Apoi, nu i-a trecut prin minte că era foarte suspect că
O vor trimite să vorbească engleză. De ce nu Giuliano? Și prin
ce ceruse de la ea, când unchiul lui știa perfect
cai? Calul acela castan nu putea avea nimic din ce nu avea unchiul lui
deja știam. Era ceva ciudat în toate. Era bucuros să vadă
Arcaş; cel puțin, aș avea șansa să-l avertizez ca să poată
ia măsuri și protejează-te de orice s-ar putea întâmpla.
Protejarea lui Morello nu a fost o chestiune nesemnificativă. Arcaş

căscat. Fusese treaz toată noaptea și toată ziua. A fost doar
S-a putut odihni când chelnerii plecaseră să-l caute pe Morello
să participe la prima repetiție generală de seară și din nou
în timpul repetiției generale de dimineață. În total, au fost șase
acele teste oficiale. Se dusese cu unul dintre ospătari să vadă
fugi la Morello în acea dimineață, la a doua repetiție. In aceea
moment, ei periau calul să se odihnească lângă
după-amiaza și apoi pregătiți-l pentru proba de seară.
Aș vrea să poată face la fel. Eram epuizat, parțial din cauza faptului că nu
după ce am dormit zile întregi și, în parte, pentru că nu era prea multe de făcut
a face în grajdul contradei, în afară de a juca cărți și a păstra
la distanţă trucurile lui Nolan pentru jucătorul de cărţi. Nu am putut permite
prietenul lui își va smulge toate rudele.
Poate că veghea asupra calului era o sarcină foarte prestigioasă, mai ales
totul când acel cal era favoritul pentru a câștiga cursa, dar nu
a fost prea palpitant. Până acum, nu a existat
nicio problema la bloc. Fusese avertizat asta des
contradele nemulţumite nu au ezitat să înceapă o luptă
stradă dacă credeau că calul sau călărețul lor a primit o
tratament nedrept în timpul oricăruia dintre teste.
Cel mai mult din ceea ce avusese pentru a proteja grajdul avea
fost din numărul vecinilor care veniseră să-l mângâie și
a numărului de fete de vârstă căsătoribilă care se apropiaseră
zâmbește-i, cu siguranță, încurajat de unchiul său. Deși făcusem
Este nevoie de puțină diplomație pentru a ține vecinii și fetele departe fără
a-i răni sentimentele nu era o muncă tocmai captivantă.
De altfel, era încă obsedat de Elisabeta. Nu am putut să o văd așa
că nici el nu putea afla care era răspunsul lui. A fost
neliniştit, dornic să facă ceva şi frustrat pentru că nu putea
144
Pagina 145
nimic, cu Palio-ul atât de aproape.

Și-a trecut o mână prin păr și a mijit ochii să se uite la
cealaltă parte a hambarului. Cineva era acolo, sprijinit de perete.
El clipi. Era o femeie.
Nu putea fi Elisabeta. Ar fi prea bine
fi adevărat. Cu toate acestea, da, a fost. Pulsul lui Archer se accelera.
Elisabeta era acolo, de parcă el însuși o conjurase cu ai lui
gând.
Se îndreptă spre ea și, la fiecare pas, oboseala îi era
dispărând.
— Signora di Nofri, ce surpriză plăcută!
El i-a luat ambele mâini și a zâmbit să-i spună tot ce nu a făcut
putea pune cuvinte în fața tuturor celorlalți.
— Domnule Crawford, mă bucur să vă văd, spuse ea formal și
cu amabilitate. Cu toate acestea, ochii ei erau strălucitori și o mângâia
mâinile cu degetele mari, aproape imperceptibil, în secret.
Am venit să te felicit că l-ai găsit pe Morello. Pe mine
Unchiul spune că acel cal nu-l va dezamăgi.
„Și nici calul lui Pantera nu va provoca o dezamăgire”, a spus el.
Archer, confirmând că nu vorbeau doar despre cai.
Ea a înroșit și și-a întors privirea modestă la compliment.
— Mulţumesc, spuse el.
Archer și-a dat seama că avea ceva în minte. O dată
care se conformase cu amabilitatea rigoarei, ea rămăsese
distras Archer a așteptat să se apropie.
— Trebuie să te întreb ceva despre castan. Unchiul meu a crezut asta
poate știai ”, a spus Elisabeta. I s-a părut ciudat. The
Contradas nu și-au cerut sfaturi reciproce despre cai.
Archer o luă de braț.
„Însoțiți-mă într-un loc unde să putem vorbi în privat...”
spus.
Poate că Elisabeta a vrut să scape de mulțime, deși, în
De fapt, au mai rămas doar doi chelneri. Sau poate că nu a mai fost
decât o scuză pentru a vorbi cu el, pentru că nu venise să-l întrebe
nimic altceva decât să-ți dau un răspuns. Pulsul lui Archer se accelera.
A dus-o într-un colț liniștit al hambarului, la o taraba
goale acolo unde nu puteau fi deranjate.
— Ei bine, spune-mi la ce te gândești. Ai venit să-mi dai
răspuns la propunerea mea?
Ea se uită la el. Era clar că voiam să-i spun altceva
145
Pagina 146
dincolo de cuvinte, dar nu înțelegea.
— Ridolfo și unchiul meu au vrut să știe părerea ta despre greutatea
cal. Ei sunt îngrijorați că ești prea slab.
Archer a fost dezamăgit. Elisabeta nu se dusese acolo pentru
liberul arbitru, dar și asta era revelator. Am fost un mesager
trimis de Ridolfo și unchiul său. Faptul că au lăsat-o să plece
acolo, sau fiind forțată să meargă, o pusese nervoasă. Ea
a bănuit și el ceva.
Archer se aplecă și îi dădu un sărut blând pentru a o mângâia.
— Ai fost trimis să-l spioni pe Torre?
— Nu știu, spuse ea, punându-și brațele în jurul gâtului lui. Ea
s-a lipit de sine ca să o simtă.
— Te-am văzut la tratta, îi spuse Archer. Ai fost frumoase, toate
îmbrăcat în alb.
— Te-am văzut și pe tine.
— De asta ai privit în altă parte? Te-a prins Ridolfo?
Privirile lor, deși private și discrete, fuseseră
detectat chiar și în mulțime. Dacă ar fi fost trimisă ca
avertizare? Dacă ar fi fost forțată să servească drept marionetă într-un
răzbunare concepută de contradă? Archer a experimentat o intensă
senzație de protecție. Ea era a lui, în ciuda planurilor care
alți bărbați ar fi făcut-o, iar el n-ar fi lăsat-o să fie subjugată
de oricine.
„Am venit să te avertizez, dar nu știu ce, doar
pun la cale ceva.
Era foarte frumoasă, în ciuda îngrijorării ei. Toate
Sentimentele pe care nu îndrăznea să le admită în cuvinte străluceau în ale lui
ochi. Archer a simțit un tremur de viață și de emoție în corpul său. The
se rezemase de perete și erau singuri și trupul lui de femeie
era și receptiv; Aș putea să o iau chiar acolo și totul s-ar fi terminat
în câteva clipe, având în vedere dorința pe care o simțeau amândoi. Numai
Aveam nevoie de un semn de la Elisabeta.
— Arcaş, spuse ea. Îți doresc... Te rog, Archer... ” gemu el și
Și-a trecut șoldul în sus, prin pantaloni.
Făcuseră asta înainte. Au fost foarte buni cu
un perete. El a ridicat-o și ea și-a înfășurat picioarele în jurul lui și a trupurilor lor
s-au adunat fără efort. Și-a scufundat membrul adânc, cu
forță, lovind-o pentru prima dată în miezul ei feminin. Ascultat cu
încântă geamătul de satisfacție al Elisabetei, fără să-și facă griji dacă
era foarte tare și cine o putea auzi. Poate o parte egoistă din sine
146
Pagina 147
El însuși a vrut să fie auzit, descoperit. Deci as putea

rupe logodna cu Ridolfo, iar ea n-ar mai avea
nu e de ales decât să-l accepte. Cu toate acestea, conștiința lui nu a făcut-o
ar permite. Nu a putut s-o prindă răpindu-i capacitatea de a alege.
Ea și-a rezemat capul de perete și și-a arcuit corpul, iar el
se aruncă din nou. Archer observă că se ținea de umeri. Oh,
ceea ce puteau face cei doi împreună era raiul; stiu ca as putea
fă-o să piardă controlul, adu-o într-un punct în care
a crezut că orice era posibil, unde ar putea scăpa de al lui
obligații și mergi cu el. a gemut Elisabeta. Își simți corpul întorcându-se
S-a contractat în jurul lui și s-a simțit în punctul culminant. Eu doresc
erau goi și le simțeam pielea. Cu toate acestea, a fost
suficient pentru a se putea mișca împotriva ei, buzele lui lipite de ea
umăr pentru a-și putea reduce strigătele de plăcere, era de ajuns
ajunge la extaz cu ea și respiră greu unul împotriva celuilalt.
„Mi-aș dori să ni se epuizeze dorința”, a spus ea oftând.
Archer râse încet.
„De ce vrei să se termine ceva atât de minunat?”
Ea deschise ochii și se uită la el.
— Pentru că atunci ar fi mai ușor să te despart de tine.
-Nu spune asta. De ce m-ai părăsi dacă nu trebuie
Fă-o? El a întrebat-o, iar când era pe cale să răspundă cu a
protest evident, că era logodită cu alta, el a sărutat-o
să o reducă la tăcere. Soluția este foarte simplă. Căsătorește-te cu mine în schimb
de cu el.
El a spus acele cuvinte atât de încet încât ea a gândit
Odată și-a imaginat că le-a auzit pentru că voia să le audă,
că visele ei deveniseră realitate. Cu toate acestea, nu
putea accepta acea propunere.
— Nu-ți sacrifica speranțele pentru mine. Le poți avea pe toate. Pe mine
Te-ar costa un scandal doar dacă rămâi și, dacă pleci, durere...
șopti ea, sărutându-l și pe el și observând că se mișca, încă
în interiorul corpului său. Nu ai venit la Siena pentru mine.
Dacă și-ar fi lăsat speranțele să trăiască mai departe, ar ajunge să ajungă
o urasc. Nu-și dăduse încă seama că căsătoria
a avut un pret foarte mare?
— Nu sunt visul tău, Archer.
— E adevărat, Elisabeta, răspunse el. Nu ai fost visul meu
căsătoria nu făcea parte din visul meu când am venit, dar acum este,
si ai ceva de facut.
147
Pagina 148
-Nu. Vrei să mă salvezi, Archer. Este în natura ta.

„Îți doresc asta, îți doresc, chiar dacă nu ai fost acolo
această situație ”, a spus Archer. Argumentele Elisabetei au fost
uzat. Și-au pierdut puterea. Nu mai aveam nimic nou cu
pentru a-l contrazice. Și-a dat seama că o avea aproape de
claudicatia. Asta însemna că era deschisă la propunerea lui, asta
voia s-o accepte.
— Archer, asta nu ne afectează doar pe noi.
— Ei bine, poate că ar trebui să fie, răspunse el cu înverșunare.
Poate că asta a complicat totul de la început.
Să fim doar noi.
În acel moment, s-au auzit pași grăbiți dinspre
coridor de lângă compartiment și cineva a strigat:
— Domnule Crawford! Morello are nevoie de ea!
Archer s-a despărțit repede de Elisabeta și a pășit în față
de ea, să o ascund.
— Ce este, băiete? a întrebat, cu un lătrat, și a ieșit din
compartiment. El a preluat situația în timp ce ea a folosit
timpul să-și repare rochia.
— Morello nu vrea să-şi mănânce fânul.
Archer se uită scurt înapoi. De asta te-ai temut?
Știați?".
— S-a apropiat cineva de cal sau de hrana lui? -tu
l-a întrebat pe chelner.
Nu putea fi în două locuri în același timp. Trebuia să
supraveghează calul și că băieții de grajd aveau să-i privească fânul.
Băiatul păli când răspunse.
— Nu, signore, calul, nu.
Archer a mers pe hol până în compartimentul lui Morello,
urmând chelnerul. Elisabeta era lângă el, tremurând, pe gânduri
repede și găsirea vinovatului.
— Asta e vina mea, Archer. Nu ar fi trebuit să vin. Este
Răzbunarea lui Ridolfo. S-a dus după cal din cauza mea.
Dacă Ridolfo i-ar fi făcut ceva calului, ar fi trebuit să-i răspundă
personal la el. Animalul era nevinovat în toate acestea. Ea
Se strădui să țină pasul cu pașii lungi ai lui Archer.
— E vina mea, că am încercat să ajung la ceva ce nu era al meu, pentru
nerespectând regulile și nefiind o nepoată ascultătoare.
Archer clătină din cap.
"Vom vorbi mai târziu."
148
Pagina 149
Avea să analizeze motivele când furia i se potolise. Pe

În acel moment, cel mai important lucru era să ai grijă de Morello.
În compartimentul pentru cai, Archer se întinse în jos și luă un
pumn de fân. A adulmecat-o, a deschis-o și a examinat-o cu atenție
înaintea băieților de grajd. Le-a dat niște fân celorlalți,
in timp ce explica:
— Morello nu l-a mâncat pentru că este adulterat. Avea
angelica. Cailor nu le place gustul amar. nu as avea pentru
ce să fi rănit calul ”, a spus el. Apoi s-a întors către
Elisabeta să o liniștească. Dar i-ar fi lăsat foame dacă
Acest lucru ar fi continuat așa timp de o zi sau două”, a adăugat el. Doar suficient pentru
vă împiedică să participați la Palio.
Nu i-ar fi rănit calul de data asta. Fără
Cu toate acestea, Archer se temea că acesta era un avertisment pentru Torre, sau
chiar pentru a provoca un izbucnire de violenţă. Toata lumea stie
că Torre și Oca se puteau lupta pe străzi.
Archer a început să întrebe chelnerii. Dacă ar fi fost vreunul
momentul în care mâncarea ar fi fost lăsată nesupravegheată? Era
răbdător cu ei, pentru că nu voia să învinovăţească niciun nevinovat. Unul dintre
Băieții au arătat cu degetul către Elisabeta.
— Fânul a rămas nepăzit când a sosit ea. Avea nevoie
știi unde ai fost, așa că te-am însoțit în
hambar. Nimeni nu poate fi de încredere, mai ales într-o femeie”, a spus el.
băiat, privind pe Elisabeta cu o expresie acuzatoare, și pe Archer
a simțit că lumea i se prăbușește.
Înainte de acea noapte, toată lumea ar ști ce era
a făcut-o. Unchiul ei ar ști că Elisabeta fusese acolo și că ea a fost
a fost pe cale să lovească un dezastru. Ceilalți ospătari erau deja
aruncând pumnale cu ochii.
— Nu e așa, Archer. Am venit să te văd.
Elisabetei nu îi era frică să vorbească, dar îi era frică să asculte, îi era frică să recunoască
că l-au înşelat. Toate argumentele tale pentru loialitate
față de familie și toată reticența lui de a da un răspuns la al lui
propunerea avea sens în acel moment. De la inceput,
ea îi spusese clar că vrea sex, plăcere. Poate nu
ar dori să se căsătorească cu Ridolfo, dar, până la urmă, familia și tradițiile
erau foarte greu de abandonat. Și, cine știa, poate că va fi
a obținut o afacere mai satisfăcătoare pentru ea dacă le-a dat asta
serviciu mic.
Și totuși ea fugise și venise la el. La
149
Pagina 150
câmp, Elisabeta se temea de Ridolfo, iar genul ăsta de teroare nu

ar putea fi falsificat.
— Cred că ar trebui să pleci, îi spuse Archer.
Mai târziu avea să decidă dacă acele cuvinte erau de protecție sau de
dat afara. Securitatea pe care le-ar fi putut crea pentru amândoi, în
în acel moment, dispăruse.
150
Pagina 151
Nouăsprezece
Unchiul ei a salutat-o de parcă ar fi fost un erou când a ajuns acasă.

Nu conta că obrajii îi erau plini de lacrimi sau că simțea
mergi la. Ridolfo se asigurase că toată lumea știa ce
mare serviciu pe care-l făcuse lui Pantera şi Oca. Dorința ta de a sfătui
Archer, pentru a-l proteja, se întorsese împotriva ei. N-ar trebui niciodată
plecând la Torre. Nu aveam ce să o avertizez, pentru că ea
însuși era amenințarea, distragerea necesară pentru alții
ar putea altera fânul.
Nu putea uita cum o privise Archer, cântărind totul
ce s-a intamplat. Ea știa ce gândea el despre acestea
momente: că ea îl folosise și îl trădase. Și nimic nu putea
fii mai departe de realitate. În acea zi îi fusese foarte aproape
spune da. Cu toate acestea, nu avea de gând să o mai întrebe niciodată. LA
Cu excepția cazului în care, când trece timpul, furia lui s-ar potoli și ar avea
capul mai limpede, vedeți lucrurile altfel și credeți ce
îi spusese ea. Ea venise doar să-l avertizeze, nimic mai mult. Ridolfo
avusese o capcană. Și i-a tot întins-o.
Povestea a fost spusă iar și iar la cină,
exagerat până a căpătat proporții epice. Frumusetea lui
Panther care distrasese un întreg grajd în Torre, astfel încât
Pantera mangini va lăsa o cantitate bună de angelica în
fân.
Singurul lucru rău în poveste a fost că manginii lui Torre îl aveau
au aflat ce s-a întâmplat mai repede decât ar fi făcut-o
placut. Ar fi preferat ca Morello să nu mai mănânce pentru o
zi, că era slăbit și nu putea face o cursă bună. Dar în
Per total, gluma practică a ieșit bine.
Elisabeta ura istoria. I-am urât pe toată lumea
a crezut că a luat parte în mod voluntar la ea,
când nu avusese nici cea mai mică intenţie să facă asta. A crezut asta
știa de ce Ridolfo o trimisese la Torre: poate,
să-i dea lui Archer un snob crud sau să-i amintească de ce
nu ar fi putut niciodată. Poate chiar ca să fie clar că era
puternică, și că ea, nu. Cu toate acestea, era confuz.
Când povestea a fost cunoscută în tot orașul, Archer nu a făcut-o
151
Pagina 152
As vrea sa nu stiu nimic mai mult despre ea. As avea confirmarea asta
Acuzațiile din contrada ei erau adevărate. Ea vorbise cu el
de multe ori a importanței loialității familiei și Archer
cred că ea a fost de partea lui, și asta pentru asta
motivul rezistase propunerii lui. Aș crede că între ei
nu fusese decât sex, relații sexuale care nu însemnau
nimic în afară de plăcerea fizică, că ea îl înșelase
tot timpul.
Lângă el, Contessina îi strânse mâna, absorbită de emoție
a istoriei, complet nevăzută de angoasa vărului ei.
— Ce curajoasă ești, Elisabeta! Te invidiez.
„Atât de curajos, mă tem că Torre se va răzbuna”, a spus al lui
Unchiul Rafaele, de cealaltă parte a mesei, de bună dispoziție.
Contessina, ne poți face și un service. Dormi asta
noapte în camera vărului tău, în caz că vor încerca să o răpească.
S-au strecurat deja într-o petrecere și nu m-aș mira dacă ar încerca ceva
la care se adauga.
Ridolfo dădu din cap, iar Elisabeta știa că totul fusese hotărât.
Ridolfo era gras, dar nu prost. Bănuiam că o va face
fugi, că ar încerca să-l vadă pe Archer pentru ultima dată. da
Contessina dormea în camera ei, nu putea. Ce toate
lumea considerată o protecție, era de fapt o izolare.
Numai ea și Ridolfo știau.
Totuși, trebuie să știe și că nu mai era
necesar. O cercetase pe tot parcursul cinei, ca și cum
era un om de afaceri viclean care își evaluează următorul pas și
încercând să-și dea seama pe care i-ar da. Ridolfo bea mult.
Pierduse socoteala de câte ori făcuse
bea în timpul cinei lungi.
În acea noapte ar fi mai bine să o evite, ceva ce reușise să facă
pana atunci. Ridolfo mergea rar acasă, dar
cu zile înainte de Palio s-au făcut noi alianțe. Gâscă nu avea de gând
participa, așa că participarea lui Pantera la cursă a fost foarte
important pentru el. Bineînțeles, Oca avea propriile sale alianțe, dar
nu erau alianțele personale ale lui Ridolfo. Știa că prestigiul lui
s-a odihnit în Pantera, iar în ea.
Elisabeta s-a ridicat de la masă pentru a merge cu Contessina, mătușa ei
și celelalte femei din casă, dar Ridolfo le-a oprit pe toate.
„Rafael, pot vorbi cu draga noastră eroină a
moment, dacă îmi permiteți?
152
Pagina 153
Unchiul său nu l-a putut nega și nu avea de ce să o facă

Fă-o. Nunta era la doar două săptămâni distanță și era o cerere
perfect natural.
„Te rog, Ridolfo, poți vorbi în grădină”, i-a oferit unchiul.
Se întoarse scurt spre Giuliano, cerându-i ajutorul
aspectul. Verișoara ei știa de vizitele de noapte ale lui Archer? da
Știam, nu spusesem nimic, pentru că eram complet
concentrat pe Palio.
Măcar grădina era un spațiu public, din moment ce nu avea
uși sau ferestre și era afară în aer liber. Nu aș fi într-un loc
s-a închis cu Ridolfo și a presupus că sunt statui și suficient pământ
să-și arunce logodnicul dacă este nevoie. Speram că nu
din. Dacă grădina era publică pentru ea, era publică și pentru el.
Ridolfo a luat-o de braț în timpul scurtei plimbare către grădină,
și i-a pus mâna pe talia ei în timp ce mergeau printre tufișuri și
opere de artă. Ea a încercat să nu tresară. Contactul lui nu a fost
ca a lui Archer. Archer mângâia și lăută, în timp ce
Ridolfo era greu și posesiv. Cu atingerea lui, a marcat și a dominat,
și nu a evocat nicio imagine a plăcerii. Mai degrabă, dintre toate
opusul: imagini ale servituții, ale pedepsei pentru neascultare.
A fost un om care și-a luat dreptatea în propriile mâini.
„Contrada crede că ești o eroină...”, a spus Ridolfo, într-o
ton inofensiv și a zâmbit în lumina felinarului, dezvăluindu-l pe al lui
dinți gălbui. Era ceva ce putea fi ignorat la distanță, dar
Asta de aproape era evident. Archer avea gura curată și câteva
dinți albi drepti.
Trebuia să se oprească. Trebuia să nu se mai gândească la Archer. Archer cel
repudiase ziua aceea. Nu, nu era în întregime adevărat; avea de asemenea
ceruse să se căsătorească cu ea și se oferise să depună mărturie
public intențiile tale. Totuși, asta se întâmplase înainte
să descopere trădarea lui Oca, înainte de a se vedea
implicat. Oferta ta ar rămâne în continuare? Toată noaptea a fost
a simțit mica speranță că a înțeles că ea fusese
folosit si am plecat sa-l caut. Cu toate acestea, Elisabeta și-a amintit de ea
privire rece în timp ce îşi luau rămas bun, iar speranţa aceea slăbi şi
la care se adauga.
„Nu am cerut să fiu un erou”, a răspuns ea cu modestie.
Lui Ridolfo îi plăcea modestia unei femei. Poate că furia ta o va face
stinge dacă era umilă. Trebuia să-și controleze temperamentul.
„Adevărata întrebare este dacă ești o eroină sau o curvă...”
153
Pagina 154
spuse Ridolfo, pe un ton mult mai aspru. Unchiul tău poate spune
poveste cum vrei. Este benefic pentru mine să te portretizez cu tine
bunăvoinţă. Totuși, tu și cu mine știm care este adevărul...
adăugat. Apoi a apucat-o brutal de braț, înjunghiind-o
degete groase în carne. Te-ai culcat cu el cel puțin
o dată. Te-am văzut plecând din casă foarte devreme dimineața, după
din prima noapte a testelor neoficiale.
-M-ai vazut? Sau m-au văzut spionii tăi? Elisabeta scuipă la el.
Nu reușise să se stăpânească. La prima provocare a existat
a reacționat furios, dar furia era mai bună decât frica. A fost
foarte speriat. Ridolfo era mult mai puternic decât ea, iar el era
rănirea braţului. În plus, o surprinseseră. El, sau al lui
servitori, o văzuseră.
Cu toate acestea, nu avea de gând să-i acorde lui Ridolfo satisfacția de
martori frica lor, dar furia lor. Aveam de gând să mă lupt cu el.
—Am fost anunțat imediat și m-am dus să văd cu ochii mei.
spuse el și o scutură de braț. Cât de convenabil a fost totul
tu. Unchiul tău era plecat din oraș și tu ai profitat de absența lui pentru asta
murdărindu-și numele, participând la test, îmbrăcându-se în bărbat
Și să te culci cu acel englez
Își apropiase foarte mult fața, iar respirația îi mirosea a mâncare
din acea noapte.
— Am coborât în stradă și te-am văzut. E greu să-ți vezi logodnica
te trăd, dar nu aș fi putut să cred altfel.
— Bineînţeles că ai crezut despre mine. Dacă nu, nu m-ai avea
spionat”, a spus Elisabeta, îndrăznind să-l contrazică.
„Nu sunt spioni, sunt paznici”. Au fost acolo pentru a te proteja.
După incidentul de la petrecere, nu am îndrăznit să te las fără
supraveghere. O bijuterie ca tine nu ar trebui să fie niciodată neprotejată. Nu,
Elisabeta.
Mesajul lui a fost clar. Asta a fost doar o mostră
despre cum urma să fie petrecută viața ei de căsătorie. Ar fi gărzi și
escorte peste tot pentru a fi cu ochii pe ea. Orașul ar vedea acele gesturi
aprobator. Un bărbat trebuia să protejeze ceea ce iubea, ce
preţuit. Nimeni nu ar vedea nimic în neregulă ca bogatul Ridolfo să-l folosească
bărbații să vegheze asupra iubitului lor. Dar ea ar ști adevărul: că toată lumea
zilele în care ar avea temniceri în preajma lui, că va fi închis. A tras
braț cu forță pentru a scăpa, dar Ridolfo era prea puternic.
— Încă nu am terminat. Trebuie să rezolvăm problema
a consecințelor infidelității tale.
154
Pagina 155
Ajunseseră la capătul grădinii. Acolo, un zid despărțea

Reședința lui Rafaele di Bruno de pe străzile orașului. Elisabeta
Aș fi preferat să fiu mai aproape de casă, mai aproape de
oportunitate pentru un servitor sau membru al familiei
trece pe langa ei. Să fiu acolo dincolo de lumina felinarului
departe de familie, era neliniştitor, mai ales că avea
simțind că Ridolfo avea acest lucru perfect planificat. Nu
a fost o soartă întâmplătoare.
— Încă nu sunt soţia ta, îi aminti Elisabeta. Până atunci
moment, tutorele meu este unchiul meu, și chiar și asta este îndoielnic, din moment ce sunt
văduvă. Ai doar control asupra consimțământului tău pentru angajament,
asta e tot. Îl poți sparge chiar acum.
O provocase prea mult. Elisabeta și-a dat seama când a văzut
că Ridolfo îşi miji ochii şi îi strângea şi mai mult braţul. The
s-a aplatizat cu stomacul gras de peretele grădinii.
"Ai vrea tu." Poate că asta ați încercat
Vremea asta. Ai vrut să te surprind cu engleza?
Ai crezut că ar fi suficient?
Respira greu și era furios și entuziasmat
Acelasi timp. Ea a observat membrul lui erect pe picior și s-a speriat
chiar mai mult.
„Am avut un sezon bun dorindu-te în patul meu și mă duc
a obține. Am construit un imperiu de afaceri schimbând totul
Mi-am dorit și am reușit. Nu ești diferită, Elisabeta. Ceai
Am vrut și te voi avea. Indiferent dacă ești la mâna a doua, sau nu.
Apoi, a început să se comporte într-un mod brutal, trăgând
corzile corsetului ei şi zdrobindu-o de cărămidă până când
abia putea respira.
„Nu mi-am făcut iluzii să fiu primul, deși mă îndoiam că tu
copilul soț ar fi făcut multe lucruri cu tine. Dar eu voi fi acela
ultimul, și singurul de acum înainte. Nu vei pune altul
om înaintea mea. Niciodată mai mult.
— Ridolfo, te rog.
Elisabeta l-a împins cu ambele mâini și a început să se bată cu
el serios, în timp ce o ținea jos cu greutatea lui. Intenţiile lui au fost
clar. Ea se uită la el. Privirea în altă parte ar fi ca și cum ai recunoaște
înfrângere și asta ar fi o greșeală gravă în acest moment.
— Nu gândești înțelept. Mâine dimineață tu
vei regreta asta. Nu vrei să înceapă căsnicia noastră
Asa de.
155
Pagina 156
A încercat să nu tresară când a spus acele cuvinte, a încercat

nu mai amintesc alte vremuri, alti pereti, cu mult mai multe rezultate
Grozav.
„Ceea ce nu vreau”, a răcnit el, deschizându-și pantalonii cu ai lui
mâna liberă - merge cu tine la altar fără a avea certitudinea că nu ești
ticălos englez în burtă. Măcar pot să înnoroiesc acele ape
Și eu de ce n-ar trebui? Te-ai comportat deja ca un
curvă, așa că nu te va deranja să mai faci o dată. Poate
S-ar putea chiar să-ți placă ceea ce am de oferit, dacă îi dai o șansă.
Elisabeta a încercat să-l lovească cu piciorul, dar trupurile lor erau așa
blocat că loviturile nu aveau forță. S-a luptat cu toate ale lui
putere, dar asta nu făcea decât să-l entuziasmeze și mai mult. A muşcat-o, şi el
a câștigat o palmă teribilă cu dosul mâinii și un șir de
blesteme. Atunci a țipat. Nu-i mai păsa cine
pentru a răspunde la țipetele ei, am vrut doar să răspundă cineva. Ea
adusese aici, într-un loc singuratic, intenționat.
Ridolfo nu voia zgomot. Am vrut intimitate absolută pentru
Acel moment. Îl luase de la el și urma să plătească pentru asta. A fost
căzând înainte ca ea să-și dea seama că el era cel care avea
aruncat. A aterizat în patru picioare și a încercat să se târască pentru a pune
distanță și se eliberează, luptându-se cu fusta rochiei, care
încurcat în genunchi. Atunci a venit lovitura. Gheata
de Ridolfo a fost bătut cu brutalitate între burtă și coaste. Ea stie
era fără suflare, fără puterea de a lupta. A intrat în panică; A trebuit să
continua să lupți, cel puțin. Panica nu ar face decât să înrăutăţească lucrurile.
chestie. Nu știa ce putea face Ridolfo.
Înjura, scăpat de sub control. Dacă i-aș da din nou unul
lovi cu piciorul, ar ucide-o. Și aș fi făcut-o dacă nu ar fi cineva
a venit alergând prin grădină.
"Ce s-a întâmplat?" a întrebat Giuliano și s-a pus în genunchi.
lângă ea, instinctiv, ajutând-o să se ridice cu un braț.
„Nu este treaba ta ce se întâmplă între un bărbat și al lui
logodnica”, a spus Ridolfo.
Elisabeta a observat că corpul lui Giuliano iradia tensiune.
Nu asta și-a dorit ea. Nu mai voiam niciun om
lupta pentru ea. În acea zi, un cal fusese în pericol pentru ea.
Archer a fost o țintă a violenței pentru ea. Nu aveam de gând să permit
A suferit și Giuliano.
— Te rog, Giuliano, lasă-l în pace, spuse Elisabeta cu vocea ei
agitat. Și-a pus mâna pe brațul vărului său și l-a făcut
156
Pagina 157
întoarce-te spre casă. Haide, alătură-te mie înăuntru. Sigur

Contessina mă așteaptă.
Ea nu a vrut să spună acele cuvinte, nu a vrut să arate nici măcar
cea mai mică complicitate cu Ridolfo, dar ura ideea că
Giuliano a fost rănit de ea. Era dispusă să o sacrifice
mândrie în schimbul siguranței vărului său.
— Îl protejezi, mârâi Giuliano, în timp ce se întorceau spre
Acasă-. Te-a rănit? Ce întrebare prostească desigur
Da. Erai la pământ, suferind. Ce ți-a făcut? eu am
bătut? Te-a dat cu piciorul?
Fața Elisabetei era transparentă.
— Te-a lovit cu piciorul, nu? spuse Giuliano și trecu
o mână prin părul ei. Ar trebui să-l provoc la duel, ticălosul ăla. The
grasul nici nu va ști să tragă sau să lupte cu sabia și mai puțin cu a mea
abilitate. O să-l străpung ca porcul care este.
Elisabeta s-a cam supărat.
— Și crezi că asta vreau? El a intrebat
Giuliano, trăgându-l de braț. De ce crezi că am
scuze? Nu pentru a-l proteja, ci pe tine.
— Pot să-l bat, protestă Giuliano indignat.
-Asta nu e important. Nu vreau să trebuiască să ucizi
nimeni pentru mine. Ar trebui să trăiești cu ea pentru tot restul vieții.
„Deci e mai bine dacă-ți trăiești restul cu el?” -
întrebă Giuliano, care se îmbujora de furie. Te va lovi din nou -
spuse el, în timp ce o ajuta să urce scările.
S-au oprit pe palier pentru ca ea să poată recupera
respiratia. A încercat să-și adune gândurile și să-și adune curajul. Dacă aș fi vrut
pentru a o face, trebuia să o facă acum, sau ar fi și el
târziu.
— Am nevoie să faci ceva pentru mine, Giuliano.
— Orice, verişoară.
„Du-te la Torre și vezi dacă poți afla ce crede Archer
Ale mele. Daca exista chiar si cea mai mica oportunitate...
Nu a terminat fraza, pentru că vocea i s-a rupt de emoție.
Cu toate acestea, Giuliano știa ce vrea să spună. El i-a strâns mâna.
— Mă duc să-l găsesc pe Archer și el va veni după tine.
Elisabeta a răspuns repede, alarmată.
— Nu cu forţa, Giuliano. Promite-mi Archer trebuie să vină
prin propria sa voinţă. Nu vreau să fie forțat.
Acesta a fost un pariu orb. Cine știa ce cred eu
157
Pagina 158
Archer de la ea la acea vreme?

158
Pagina 159
Douăzeci
— Și ce părere ai acum despre frumoasa văduvă? Poate este o

bine că a întârziat să răspundă la propunerea ta
a întrebat-o Nolan, în timp ce stăteau la masa lungă de sufragerie.
cabana, bând vin și discutând. Era noaptea târziu sau cam așa ceva
Semăna cel puțin cu Archer. Era treaz de câteva zile.
Ar trebui să fie o ocazie fericită, una dintre acele nopți
pentru care au trăit tineri. Era mâncare bună, bună
băutură și companie excelentă. Stăteau la masă,
povestind aventurile lui de când plecase Archer
Paris. Alyssandra, noua soție a lui Haviland, se scuzase
discret acum o oră; fără îndoială că observase că prietenii
aveau nevoie să vorbească. Archer i-ar fi dorit să se retragă
de asemenea. Era bine să dormi, iar uitarea părea și mai bună. De
motive evidente, a fost dificil să sărbătorim ceva atunci când problema de
Elisabeta îi cântări greu pe umerii lui; iar Nolan tocmai scosese
subiect cu întrebarea dvs.
„O numesc „eroina Pantera”, a continuat Nolan. eu am
auzit pe stradă când venea pe aici. Pantera spune că ea
a adulterat fânul lui Torre.
Că ea a făcut-o era discutabil, dar fânul era
alterat. Au trebuit să plaseze o nouă comandă.
— Invidiez că toată lumea a putut să judece așa
repede la Signora di Nofri, când încă îmi amintesc
ce s-a întâmplat și încercând să înțeleg ce înseamnă", a răspuns Archer:
ironic. La urma urmei, ea este a mea. De ce nu voi fi eu
cel care decide care este povestea lui?”. Dar era Elisabeta cu adevărat
al ei?
„Asta pentru că o iubești”, a spus Nolan. Nu există nimic asta
a intelege. Este foarte simplu.
L-au folosit pentru a intra în grajdurile noastre
face un sabotaj. Din fericire, ești prea deștept pentru ei și pentru ei
împuşcătura s-a răsturnat. Băieții din blocurile noastre au înțeles
imediat care a fost rolul pe care o avusese și au dat-o departe.
Pantera și Oca nu vor mai putea folosi cardul Di Nofri.
— Grajdurile noastre? întrebă Archer cu o sprânceană.
159
Pagina 160
ridicat. Cât de repede ai devenit italian.

„Ești agitat”, a răspuns Nolan și a mai turnat puțin.
a venit.
Archer îi zâmbi neutru prietenului său. Nu am vrut să vorbesc despre
Elisabeta. Am fost revoltat în numele ei. El știa ce nimeni altcineva
Stiam. Văzuse ceea ce nimeni altcineva nu văzuse. Frica, reflectată în
Ochii lui. Auzise propozițiile, formate cu grijă și făcuse
se crede că le traduc cu exactitate codul. Ea știa asta
au fost trimiși ca parte a unui plan, dar el nu știa care era scopul.
Dacă avea dreptate, a intra în grajdul Torre ar fi fost ca
sapa-ti propriul mormant. Ea știa că, în cele din urmă, va fi expusă și
că nu putea face nimic pentru a se salva. Cu toate acestea,
L-aș putea salva, așa că mă dusesem să-l avertizez și să-l văd
încă o dată.
Cel puțin asta era teoria care i-a plăcut. Dacă știu
a gresit? Dacă ea l-ar fi folosit, nu era altceva decât un idiot care
îşi pusese contrada în pericol. Astfel, a continuat să îndure
batjocuri ale prietenilor lui. Elisabeta avea dreptate. Păstrează un secret despre
chestiunile despre sine a fost de mare ajutor. N-a avut niciodată în viața lui
simț la fel de expus ca în acel moment.
— Este foarte asemănător cu povestea lui Romeo și Julieta, dar fără
otravă”, a spus Nolan vesel. Povestea iubirii interzise a
două persoane”, a adăugat el, cu un oftat dramatic, exagerat. Arcaş
prinse o privire inteligentă de la Haviland, sugerând că
aveau să vorbească mai târziu.
Un servitor a întrerupt întâlnirea.
— Domnule Crawford, există un bărbat afară care vrea să vorbească cu el
tu.
Archer nu a arătat nici cea mai mică ezitare. M-am trezit repede
să plece, dar Haviland și-a pus mâna pe braț.
— N-ar trebui să merg cu tine? Poate fi o capcană.
Peste masă, Nolan luă sticla de vin.
"Oh, iubesc Italia." Sunt aventuri în fiecare colț
chiar si la cina.
Archer îl privi dezaprobator. Haviland, în schimb, avea
motiv.
— Bine, apreciez.
— Mergem și noi.
Nolan și Brennan și-au pus șervețelele pe masă și
s-a ridicat. Archer a zâmbit. Mi-au fost atât de dor de ei
160
Pagina 161
toate din Paris. M-a simțit bine să-i am din nou lângă el.
Haviland îl bătu pe Archer pe umăr în timp ce
au ieșit în stradă.
„Doamne, ne-am despărțit acum șase săptămâni și uită-te
în ce încurcătură te-ai băgat”, a spus el și i-a făcut cu ochiul. Poate ar trebui
să te fi lăsat singur cu mult înainte.
-Știu deja. Uite ce s-a întâmplat cu tine ”, a glumit Archer. Ceai
Te eliberezi de vechiul cămin, iar primul lucru pe care îl faci este să te căsătorești.
— Nu este răzvrătirea fabuloasă pentru tine? întrebă Haviland.
între râsete.
„Îmi pare rău că întrerup acest moment de bucurie”, a spus Nolan.
cu nerăbdare — dar are vreunul dintre voi un cuțit?
— Da, în portbagaj, spuse Archer. Este Palio și există întotdeauna
a fi inarmat daca esti mangini.
—Am și un cuțit în cizmă, dar pentru că
Călătoream, nu pentru că a trebuit să rătăcesc prin satul tău pitoresc
spuse Haviland cu un zâmbet ironic.
„Ei bine, scoate-le, mă văd pe vizitatorul nostru acolo”, a spus el.
Nolan, dând din cap către un colț liniștit și
întuneric de pe stradă. A fost un loc perfect pentru a sta
ascuns discret dacă cineva nu voia să fie văzut de nimeni
cadru de mers.
Cu toate acestea, Archer și-a dat seama rapid cine era:
Giuliano. Așa că Haviland se lovise cu a lui în cuiul la cap
recomandare de a merge cu prietenii. Giacomo nu era un simplu
curier de livrare. Era unul dintre manginii lui Rafaele di Bruno, fiul lui și
vărul Elisabetei. Simpla lui prezență însemna că ceva nu era
mergea bine.
Giuliano dădu din cap și ridică mâinile la vederea cuțitelor. Lăsa
se apropie înainte de a începe să vorbească cu voce joasă.
„Signori, am venit în pace să aduc un mesaj de la
Elisabeta. Am putea vorbi într-un loc mai privat?
— Intră și bea niște vin cu noi, spuse Archer.
înainte ca Nolan să poată sugera cabana. Cabana era deschisă pentru
strada, iar Giuliano nu ar vrea să-l vadă cu ei după
asta se întâmplase în ziua aceea.
I-au condus într-o cameră mică care se deschidea spre o terasă
interior cu o fântână. Giuliano a lăudat politicos recolta şi
a întrebat despre Morello.
Archer se mişcă nerăbdător pe scaun. am vrut să merg la
161
Pagina 162
cereale, și a decis să ajute cu o întrebare directă, adresată într-un

ton tensionat.
— Morello e bine. Și Elisabeta?
Giuliano se uită fix la el.
— Cred că asta va depinde de tine, signor Crawford. Ea
a riscat mult venind să-l vadă astăzi și a fost folosită greșit
de Ridolfo. Și, culmea, a fost acuzată de trădare de contradele ei.
Archer învârti paharul în mână; Am vrut să mă prefac
indiferenţă. Acest lucru nu era nou. A bănuit deja, dar a fost
anumit?
„Dar totul a ieșit bine”. Am auzit că o cheamă
„Eroina lui Pantera”, chiar dacă misiunea nu a avut succes.
Giuliano ridică din umeri.
— Lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par, signore. Ei au
s-a transformat într-un erou, iar înfruntarea cu tine a creat un
delicioasă poveste despre Palio care cu siguranță va deveni
legendă: frumoasa femeie din Pantera care a încercat să facă să cadă într-o
prinde călărețul turnului; călărețul turnului, care era mai deștept decât cel
doamnă și realizat.
Giuliano a făcut o pauză și a adăugat sumbru:
„Dacă toate acestea se fac în numele Palioului și al contradei,
vă putem proteja reputația. Altfel n-ar fi mai mult de
o troia, o trădătoare a contradei ei și o femeie care a pus
îi cornează logodnicul.
Tonul lui Giuliano era îngrijorat.
„Ai spus că ai venit să aduci un mesaj, dar stai aici la
insultă prietenul meu! exclamă Nolan, care ar fi sărit după Giuliano
dacă Archer nu ar fi împiedicat-o. Se înfuria și el
dar nu din același motiv.
— Stai jos, Nolan. Nu vom vărsa sânge la mine acasă
Unchiule”, a spus Archer. Apoi s-a întors către Giuliano și a întrebat împreună
calm—: Ai spus că de mine depinde bunăstarea Elisabetei. Acea
este ceea ce vrei să fac?
„Ești singurul care poate decide cum se va termina asta.
mare poveste epică ”, a răspuns Giuliano. Vei permite asta
povestea are un final fericit?
Archer o studie cu atenţie. Giuliano era încordat; am avut
maxilarul strâns. Mai era ceva acolo. Verișoara Elisabetei nu a făcut-o
plecase acolo ca ambasador pentru Pantera, ceea ce însemna că, să
el, un final fericit nu era un final în care vărul său trebuia să se căsătorească
162
Pagina 163
cu un negustor bogat și trăiesc mereu ca eroina Pantera.

Simțea speranță.
— Cred că depinde de ce final fericit este cel pe care ți-l imaginezi,
signor di Bruno ”, a răspuns el.
Giuliano s-a relaxat și a zâmbit.
— Înțelegi situația mea și apreciez asta. Te superi
vii cu mine? Aș vrea să vorbesc singur cu tine.
„Aș prefera să vorbim în fața prietenilor mei”. Sfaturile lor
pot fi utile și nu avem secrete.
— Bine, spuse Giuliano. Dar ceea ce sunt pe cale să spun trebuie
rămâne secretă. Nu vreau să știe nimeni ce s-a întâmplat.
Elisabeta m-a rugat să vin să aflu ce părere are
tu de la ea. În această după-amiază, a repudiat-o într-un mod puternic.
„Nu am avut de ales”, a răspuns Archer. Nu-mi dă
frică să lupte, dar lupta trebuie să fie înțeleaptă. La vremea aceea, nu am făcut-o
a fost. Era posibil ca contrada mea să aibă dreptate şi
ea m-ar fi folosit. Nu aș fi primul bărbat care rămâne
orbit de iubire. Aveam nevoie de timp să analizez totul și să mă gândesc
ce ar fi mai bine pentru noi doi. Contrazicându-mi contrada așa
repede nu i-ar fi făcut Elisabetei nicio favoare. Ai dreptate
când spune că poate fi doar eroina sau oricine. da
Aș fi luptat pentru ea astăzi, aș fi trădat-o și aș fi părăsit-o
ca oricine în fața tuturor și asta suntem
încercând să evite.
— Deci ai de gând să lupți pentru ea? El o iubeste? El a insistat
Giuliano.
De ce a fost atât de greu să rostești cuvintele? Nu ai avut încredere
că Giuliano nu o tachina cu un complot? Sau a fost pentru că
Nu aș mai avea întoarcere? Italiană sau engleză, dacă un bărbat a dat-o pe a lui
cuvânt, era obligat să-l păstreze.
"Nu pot juca niciun joc cu asta." Dacă spun adevărul,
Am cuvântul tău că nu-l vei folosi împotriva mea?
Giuliano respiră adânc.
-Da. Să vorbim sincer unul cu celălalt.
Archer și-a făcut curaj, crezând că era mai ușor să călărească pe a
cal neîmblânzit care îi mărturisesc sentimentele.
-O iubesc. M-aș căsători cu ea și m-aș stabili cu ea aici
sau în Anglia. Tatăl meu este conte. Sunt al doilea copil al lui și nu
Voi moșteni titlul, dar am propriile mele resurse. eu am
grajdurile familiei, iar unchiul meu mi-a oferit vila lui...
163
Pagina 164
îl întrerupse Giuliano.
„Nu am nevoie de alte calificări”. Elisabeta nu se poate căsători
cu Ridolfo. Știu că ești reticent în a-ți accepta oferta pentru că ești
îngrijorat de familie și scandal, dar nu-mi permit
care îți tot iese în cale. Ceva sa întâmplat în seara asta
că totul s-a schimbat.
Archer ascultă îngrozit în timp ce Giuliano explica ce anume
se întâmplase în grădina casei lui în noaptea aceea. Își strânse pumnii,
si a zis:
— Atunci Ridolfo ştie.
Din ce altceva ar fi putut provoca un act de violență
clasa aia? Aceasta a fost vina lui. O lăsase fără apărare înainte
Pericol. Ar fi trebuit să lupt pentru ea în grajd. Ar trebui să existe
apărat. Totuși, asta nu l-ar fi împiedicat pe Ridolfo
descoperi.
Sângele îi ardea de nevoia de răzbunare. vreau sa vad
Elisabeta și vezi singur că era bine. Doamne Dumnezeule,
Ridolfo o lovise cu piciorul și o trântise la pământ. Acea
bărbatul a tratat o femeie așa? El știa asta: un bărbat care a avut-o
a amenințat că o va lega, că o va forța să facă sex
împotriva voinței lor, consumând droguri, dacă este necesar.
-Ce sa fac? L-am rugat deja să se căsătorească
cu mine. Nu o voi forța să schimbe o nuntă pentru care nu vrea
alte.
— Propunerile dumneavoastră au fost făcute în privat, interveni el.
Nolan. Ce face cererea în căsătorie a lui Ridolfo
atât de solid este încât este public. Acolo este scandalul. Tu
oferta, pe de altă parte, doar voi doi știți.
— Continuă, spuse Archer cu interes. Nolan făcuse o
foarte interesanta observatie.
„Trebuie să-ți declari intențiile”. Trebuie să mergi s-o vezi
Unchiule și explică”, a spus Nolan.
— Mă duc în seara asta, spuse Archer și făcu un gest
ridica-te.
Giuliano clătină din cap.
— Nu, vei avea o singură șansă. Acesta este unul
negociere mult mai delicată decât crezi. Ascultă-mă: voi merge la
casa tatălui meu mâine dimineață, după a patra
încercați și atunci veți face cea mai bună propunere. Unchiul tău îți va explica ce
este ceea ce ai nevoie. Îi spun Elisabetei.
164
Pagina 165
Unchiul său, Giacomo, urma să fie dezamăgit. Poate el

s-ar putea să piardă satul, s-ar putea să-și piardă somnul, s-ar putea chiar să piardă
familia pe care tocmai o cunoscuse.
„Dacă unchiul meu nu aprobă această căsătorie, nu vom mai avea
Nu am de ales decât să pleci”, a spus Archer încet.
— Și poți trăi cu asta? întrebă Haviland. Gandesc la tine
la fel. Visele tale sunt aici. Dacă le sacrifici, nu vei putea
adu-i înapoi.
Apoi, Nolan a pus o întrebare solemn:
„Archer, merită ea?”
— Da, răspunse Archer, cu aceeași solemnitate ca a lui
prieten, uitându-se la Giuliano.
O fermă de cai ar putea fi construită oriunde. Ar putea
se întoarce în Anglia și se impaca cu tatăl său. Poate că acea călătorie
ar fi avut acel scop încă de la început: să știe că tatăl său
își iubise mama și pe care nu-l putea face față
boala și pierderea lui. Dizabilitatea lui îl dusese la
ia decizii proaste. Poate că era timpul să-l iert pentru asta și
merge mai departe cu viața ta.
Archer se ridică și întinse mâna lui Giuliano.
— Spune-i că mă duc să o văd mâine. Nu am de gând să te dezamăgesc. eu am
să vorbesc cu unchiul meu.
-Despre ce? Întrebă Giacomo, intrând în
camera la momentul respectiv. Am auzit că avem un vizitator ”, a adăugat el,
privindu-l pe Giuliano.
Archer trase adânc aer în piept. A fost greu de găsit
cuvinte. Nu a vrut să-l rănească pe acest om, fratele său
mamă.
— Despre Elisabeta di Nofri, unchie. Vreau să-ți cer mâna.
Unchiul lui se uită viclean la el.
„Este logodită cu alta”.
— Nu este un bărbat demn de ea, spuse calm Archer.
-Știu. Am auzit-o ”, a spus unchiul său, arătând cu a lui ușa
cap. În mod clar, ascultase conversația. Fără
Cu toate acestea, va exista răzbunare pentru toate acestea ”, a avertizat el Archer.
Turnul va fi de asemenea implicat. Nu este suficient să-i ceri mâna.
— Are dreptate, spuse Nolan. Trebuie să discredităm
Ridolfo, fă-mă să arăt rău în fața tuturor, așa că
Pantera se poate retrage din confruntare și celelalte contrade
înțelegi decizia ta, „a explicat Nolan, adăugând,” În acest fel,
165
Pagina 166
poti ramane. Dacă Ridolfo este jenat, nu va trebui

părăsi.
Archer se uită la unchiul său și la Nolan.
— Este acceptabil pentru unchiul meu? -Întreb.
Giacomo nu a ezitat.
-Desigur ca da. Ai crezut că am de gând să-mi retrag
Ofertă de la sat și de la cai pentru asta? Esti din familia mea. Ce este
ce ți-am spus? Acea familie nu este niciodată o povară.
Archer era enorm de uşurat. Un obstacol mai puțin.
— Mă duc mâine.
A zâmbit pentru prima dată în acea după-amiază. Elisabeta avea să fie a lui și
s-a simțit foarte bine că a luat acea decizie.
Giacomo se uită la el.
— Bine, dar nu vei merge singur. Vom merge împreună, așa cum se face în
Siena. Vom merge la casa lui Di Bruno.
-Desigur.
— Și putem merge și noi? L-a întrebat pe Nolan,
arătând spre întregul grup.
„Nu trebuie să amesteci...
-Nu? a protestat Nolan. Nu am mai venit de atunci
departe de a rata cel mai amuzant lucru. Sigur că trebuie
amesteca.
Nu avea niciun rost să încerci să-l convingi pe Nolan când a făcut-o
A luat o decizie. Archer ridică paharul, foarte fericit să-l accepte
Ajutor.
— Ei bine, cred că totul este hotărât. Pentru ziua de
dimineaţă!
166
Pagina 167
Douăzeci
-Mâine? Și nu va fi vărsare de sânge? Aceste

sigur asta iti doresti? Locul ăsta e nebun
Archer, iar acum încerci să te căsătorești cu o femeie
știi de doar o lună. O femeie care este de asemenea
logodit cu altul ”, a spus Haviland.
Se plimba prin cameră în timp ce Archer termina
A purta.
Testele din acea dimineață s-au terminat și a fost
momentul potrivit pentru a merge la casa familiei Di Bruno.
— Nu încerc. O să-l iau. Încercarea implică
că există o posibilitate de eșec ”, a răspuns Archer,
și-a pus butonii pe manșetele cămășii. Vreți
sa ma convingi sa nu?
Archer se uită la prietenul său cu o expresie la jumătatea drumului
reproș și încăpățânare. Eforturile lui Haviland au fost zadarnice. El
se hotărâse deja.
„Totul se întâmplă foarte repede”, a protestat Haviland.
Archer a zâmbit.
— Și o spune cineva care s-a căsătorit cu o femeie pe care o cunoaște
pentru mai puțin de șase luni.
În acea dimineață a fost prea fericit să ia
Preocupările lui Haviland sunt prea serioase. am știut că
Haviland voia doar să fie un prieten bun, la fel ca și el
la fel când erau în situația opusă, la Paris.
„Te-ai transformat complet”, a spus Haviland.
Vorbești perfect italiană, porți un cuțit în cizmă pentru toți
ore și ai tot urcat pe balcoanele caselor.
Archer râse.
„În primul rând, am vorbit întotdeauna italiană”. Asta deja
știai, pentru că m-au crescut așa. Ce se întâmplă este că în Anglia nr
a avut ocazia să o vorbească. În al doilea rând, Siena nu este foarte
diferit de Londra, unde tu și cu mine purtăm șproți ascunși în
mâner de trestie. Și, în sfârșit, nu am fost niciodată călugăr,
exact.
„Purăm șproți ca să ne apărăm de un posibil ticălos”,
167
Pagina 168
să nu traversăm strada pentru a vorbi cu vecinul nostru ”, a răspuns Haviland.

— E vremea Palioului, spuse la rândul său Archer, ca și cum ar fi așa
explica totul.
Și, pentru cei mai mulți dintre sienezi, așa a fost. Poate am fost
începând să se transforme într-un sienez. Se întrebă dacă tatăl lui
așa simțise și el prima dată când fusese în oraș.
Dacă ar fi fost, de asemenea, transformat de energia și ritmul lui
Siena, din cauza obiceiurilor și stilului de viață, care erau așa
diferit de Anglia? Archer a încercat să nu se gândească la tatăl său, nu
a crede că istoria se repetă. Tatăl lui nu se dusese la
Siena își căuta o soție, dar o găsise, ca și el. este
tatăl se îndrăgostise nebunește, ca și el. Ca tată Ca fiu.
Totuși, spera din tot sufletul că asemănarea se va termina acolo.
Erau bărbații din familia Crawford destinați să iubească
intens dar tragic? Era fiul tatălui său, da, dar spera
fie şi al mamei lui.
Cineva a bătut la uşă, iar Archer şi-a luat jacheta. Ei ar trebui
pleacă.
Haosul organizat domnea dedesubt. Unchiul lui se ocupase de
toate detaliile temeinic. Giacomo și prietenii lui au avut
îmbracă-ți cele mai bune haine; pagina contradei era acolo, îmbrăcată
cu portul tradițional, iar afară, în stradă, toată trupa aștepta,
cu steagurile și un toboșar gata să-i însoțească.
— Singurul lucru care lipsește este duce, îi spuse Archer în glumă
unchiul.
Giacomo îl bătu pe spate.
— Tu ești duce, Archer. Este rolul perfect pentru tine astăzi.
— Duce? Ce înseamnă asta? a întrebat Nolan.
„La paradele Palio”, a explicat Archer, „toate
contradele au un duce. Trebuie să fie cel mai frumos tânăr din cartier
-spus. Apoi se uită la Nolan: „Trebuie să te comporți astăzi.
cuvenit, prietene. Este foarte important. Totul depinde de asta
ambasadă.
Giacomo o strânse de umăr pentru a o încuraja.
-Nu-ți face griji. Vom face tot ce ne stă în putere
mână.
Ei veneau! Elisabeta a mai auzit tobele și scandările

vezi trupa. Deschise larg balconul și se uită în jos la
168
Pagina 169
Stradă. Archer se dusese acasă la unchiul său! Giuliano îi spusese că
cu o seară înainte, dar auzirea și vedea erau două lucruri diferite.
Această delegație de la Torre, cu Archer la cârmă, a fost mai mult de
nu m-as fi asteptat niciodata.
Steagul maro cu ornamente albastru deschis și alb
și a apărut simbolul Turnului, un elefant încoronat și un turn
înaintea ochilor lor.
— Contessina! Ajută-mă să mă îmbrac! Ea i-a spus verișoarei ei:
sunând-o.
Nu voia să piardă niciun minut din asta. Elisabeta a deschis
dulap și a trecut prin rochiile ei. A scos un costum sofisticat, colorat
verde salvie și îl purta peste corp în timp ce dansa peste
dormitor.
Cât de diferită era ziua aceea față de ziua anterioară, se gândi el, așa cum
Contessina o ajuta să-și pună rochia. Totul era atât de sumbru
ieri... Totuși, în acea dimineață, Archer urma să o caute. Închis în
ceafa ei clema unui colier discret de perle. Între timp, Contessina
I-am aranjat părul.
„Nu-mi face nimic prea elaborat”, a întrebat el. Numai
E ora unsprezece.
— O simplă plecăciune, atunci, spuse Contessina, zâmbindu-i.
oglindă-. Ce emoționant! Doi pretendenți se ciocnesc
mână ta!
Emotionant nu a fost un cuvânt suficient pentru a o descrie. A fost
incitantă pentru că Archer venise să-i ceară mâna, dar și
era îngrozitor, pentru că nu exista nicio garanție că cererea lui va fi
acordat. Unchiul ei a avut multe de luat în considerare, de când era
s-a logodit public cu Ridolfo, iar Archer urma să facă și el
publică oferta ta. Schimbarea directă l-ar face pe unchiul tău sau
Ridolfo va fi discreditat, ca să nu mai vorbim de Pantera și Gâscă.
Elisabeta și-a pus niște pantofi și a coborât cu o
furnicături în stomac. Impactul asupra contradelor
nici nu era o chestiune banala. Unchiul lui era Capitano și nimeni în afară de
Priore, avea un asemenea prestigiu la Pantera. Ai risca să pierzi asta
statutul vă încălca angajamentul față de Oca? Ai risca
să facă rău Pantera? Gâscă i-ar urî și o dușmănie între ei
contradas nu era un lucru mic. Oamenii încă vorbeau despre
Interferența lui Pantera cu privire la călărețul lui Aquila în Palio of
1752, care a dus la victoria lui Torre. Nu se îndoia că cineva avea de gând să o facă
aduce asta în acea zi.
169
Pagina 170
Unchiul său și oamenii lui erau deja adunați; mătușa lui și Giuliano
au fost și ei prezenți și, spre disperarea lui, a fost și Ridolfo
se prezentase, însoţit de contingentul său din Goose. Ridolfo
avea un chip de furie. Elisabeta stătea între unchiul și mătușa ei.
— Ce caută aici? A cerut, în șoaptă, să
unchiul tau.
— Ești logodit public cu el. Ai dreptul să
fii aici și apără-ți drepturile, dacă vrei, a răspuns cu unchiul lui
severitate, amintindu-i de gravitatea situației.
Apoi ușile s-au deschis și Archer a apărut în zadar,
înconjurat de splendoarea Torre. Pentru o clipă, Elisabeta a uitat
toate grijile. Archer se depășise pe sine. Ea
Îl văzusem întotdeauna îmbrăcat ca un călăreț, sau în haine de lucru, sau cu
Hainele de călător obosite pline de praf de drum. În ziua aceea, a fost
plecat acasă arătând ca fiul unui aristocrat.
Purta cizme negre strălucitoare, pantaloni colorați
tutun tăiat impecabil. Totul la el avea aceeași ștampilă de
perfecțiunea, de la părul ei până la nodul de pe eșarfă.
Purta o cămașă de in alb impecabil, o eșavă de mătase albastră
lejer și o jachetă maro. Culorile au fost gandite
pentru a-i aduce un omagiu lui Torre și pentru a servi drept reamintire că, să
Pantera, devenind aliatul lui ar avea avantaje. Turnul a fost unul dintre
cele mai contradas puternice și de prestigiu din Siena, chiar dacă ar fi fost
de asemenea cel mai beligerant. Torre era singura contradă care avea două
inamici. Archer s-a înclinat în fața unchiului ei și și-a dat seama de asta
Purta o spală la centură. Speram să fie așa
ornament; ceilalţi bărbaţi din curtarea ei erau aranjaţi într-o
foarte asemanator. Trebuie să fie prietenii lui englezi. Poate salutul tău
ar fi avut un fler englezesc, dar i-a vorbit unchiului său într-un mod perfect
Italiană, abia se uită la ea. Asta trebuia făcut cu
formalitatea unei tranzacții comerciale. Cu toate acestea, ea a împrumutat
Atenția lui deplină la fiecare cuvânt rostit.
Și-a făcut cazul foarte bine. Mai întâi și-a enumerat-o pe a lui
acreditări: era fiul unui conte și fiul lui Torre. El era sinez de la
familia mamei lui și nu doar un englez nou în oraș: era
jumătate italiană. În plus, și-a detaliat moștenirea: ferma de cai, a lui
grajd de curse pursânge în Newmarket, veniturile lor
anuale, pe care i s-a părut uimitoare. Și-a descris poziția ca
să lucreze în sat, din moment ce i-a dat unchiul său și i-a explicat că
casa și ferma îi vor fi date după căsătorie, iar cel
170
Pagina 171
obligații față de caii unchiului său. Nu aveam nicio intenție

du-o în Anglia. Am vrut să rămân în Siena și să fac parte din
viata orasului. Fusese acceptat în contractul ei și avea deja un anumit
statut în cartier, datorită unchiului său, care îi arătase grozav
Favoare personală.
La fiecare argument pe care l-a dat, speranțele Elisabetei
a crescut. Era un domn foarte vrednic; în plus, Archer nu ar fi făcut-o
să aleagă între ea și visele ei. Și ar putea avea viața asta
visase mereu: o fermă de cai la țară, un soț
îndrăgostită de ea, de copii, de o familie proprie și privată. Totul a fost
atât de aproape, aproape că putea să-l atingă cu mâna. Am simțit o bucurie
copleșitoare. Voia să alerge până la Archer și să-și înfășoare gâtul cu brațele.
arme pentru a face toate acestea posibile.
Archer termină de vorbit. Se dădu înapoi respectuos și se înclină
capul pentru a indica că a fost terminat. Cei prezenți au fost
dând din cap, arătând aprobarea. Singurul lucru pe care unchiul ei avea de spus
a fost „da”. Elisabeta și-a ținut privirea în jos, pentru că nu a vrut să dezvăluie
emoție pe care am simțit-o.
— Toate acestea sunt foarte practice atunci când alegi o soție...
începu unchiul său. Signor Crawford, ați fost foarte bun astăzi.
Are calități lăudabile demne de aplauze. The
Responsabilitățile care ți-au fost încredințate vorbesc despre tine.
Totuși, există obstacolul logodnei anterioare a nepoatei mele.
Cred că știi deja că e logodită cu alta.
Elisabeta a văzut prin gene cu care Archer a acceptat
calmeaza raspunsul. Unchiul lui nu avea de gând să-i facă totul ușor, indiferent cum
oricât de impecabil erau acreditările lui. Nu am putut să o fac. Dacă aveam de gând
rupând logodna cu Oca, a trebuit să se prefacă că a fost
greu de făcut.
Poate că și Archer o prevăzuse.
a răspuns Archer cu voce tare, audibil de toată lumea.
— Știu, domnule di Bruno. Și nu aș îndrăzni
stai în calea altuia, dacă nu ar fi dragoste
mă împinge să o fac. Sentimentele mele pentru signora di Nofri sunt așa
puternic pe care nu-l pot ignora.
— Dar sentimentele domnului Ranieri? -Întreb
unchiul său, cu răbdare. Nu sunt ele importante?
— Nu pot vorbi despre sentimentele tale, doar ale mele. Fără
Totuși, înțeleg că acest compromis a fost făcut din motive
politică, iar dragostea a avut foarte puțin de-a face cu el. Dacă cauți
171
Pagina 172
din nou motive politice bune, vă asigur că Torre va fi un

aliat foarte valoros în acest sens. Goose nu poate nimic
ofertă pe care Torre nu o poate egala sau îmbunătăți.
Bravo!, gândi Elisabeta. Engleza lui învățase repede
să gândească ca un sinez adevărat. A fost un clasic
confruntare între contrade. În acel moment, Ridolfo s-a ridicat
pufnind din scaun și se îndreptă spre unchiul său.
„Este un scandal!” -ţipăt-. Am avut o înțelegere și am avut
să vină porcul ăsta de la Torre la parlament. Nu are
fara drepturi. Acordul nostru nu poate fi anulat.
Elisabetei i se părea că Ridolfo făcuse o greşeală când
ridică-te de pe scaun și stai lângă Archer. Ridolfo nu a mers bine
oprit de la comparația vizuală. Archer avea o privire și o atitudine
impecabil; dimpotrivă, hainele lui Ridolfo erau foarte proaste pentru el.
Pantalonii lui erau prea largi pentru a-i acoperi
burtă uriașă și purta o cămașă șifonată de in. A fost
neîngrijit după ce și-a petrecut dimineața la soare, la
teste de curse. Nu conta că restul bărbaților din
camera arata la fel. Alături de Archer era dezordonat și
asta era lucrul important.
Pe de altă parte, Archer făcuse un fel și
bine organizat, în timp ce Ridolfo se distrase de minune
emoțional și foarte ineficient. Arăta ca un copil îngâmfat care era
El îi refuzase un capriciu. Cum ar putea unchiul său să-l prefere pe Ridolfo
înaintea lui Archer? Cum ar putea cineva prezent să-l învinovăţească
luați în considerare oferta lui Archer? Și totuși unchiul lui a ezitat.
„Va fi soția mea și toată lumea știe asta”, a protestat el.
Ridolfo. Nu există niciun motiv pentru a rupe logodna.
Elisabeta apucă brațele scaunului și își înfipse unghiile în el
lemn. Acesta a fost principalul obstacol: că nu exista niciun motiv.
Giuliano, care stătea de cealaltă parte a unchiului său, se aplecă și îi vorbi
tatăl său la ureche. I s-a părut că unchiul ei îl apucă pe
brațul propriului său scaun și expresia lui deveni aspră.
Ochii i se îngustară când se întoarse din nou către Ridolfo.
„Se pare că există motive până la urmă”. Fiul meu
relatează că te-ai comportat într-o manieră violentă ieri cu mine
nepoată, ieri, în propria mea casă.
Elisabeta și-a ținut respirația și în sfârșit a îndrăznit să privească
direct către Archer. Vestea fusese făcută publică prin intermediul
o sursă credibilă, și nu de la Archer, care, în ochii tuturor,
172
Pagina 173
ar fi fost parțial. Ridolfo nu era singurul care avusese o

comportament nepotrivit la casa unchiului său. Dacă ai vrut să scapi
al ei, le-ar putea da pe ea și pe Archer. Totuși, și asta
i-ar fi dăunător, pentru că dacă ar dezvălui public că ea
făcuse sex cu Archer, unchiul său ar arăta
obligat să-i dea mâna și, în plus, toată lumea ar ști asta
Ridolfo era un încornorat. Nu, nu credea că Ridolfo și-a asumat astfel de riscuri.
Ridolfo a plecat capul.
„Îmi pare foarte rău pentru acțiunile mele de ieri”.
— Cum ar trebui să fie, spuse unchiul său. Nepoata mea este foarte dragă
eu, și nu o voi da în căsătorie unui bărbat care o va face
o maltratează. Mi-ați anulat obligația de a îndeplini contractul.
Chiar dacă nu ar exista contraofertă, aș încălca acest angajament de
oricum.
Elisabeta a trebuit să-și rețină un zâmbet triumfător pe măsură ce
Cuvintele unchiului său au fost asimilate de toată lumea.
-Nu! a explodat Ridolfo. Am avut dreptul, pentru că ea...
El a arătat-o cu degetul arătător, iar ea a încremenit. Asta a fost a lui
mare teamă: că ar risca să o dea orbită de furie. Fără
Cu toate acestea, nu a apucat să rostească cuvintele. Archer a desenat
rapieră și a pus vârful pe gâtul lui Ridolfo.
„Nu o va insulta fără să plătească consecințele”, a spus Archer.
cu o voce înghețată.
Ochii lui Ridolfo se umflară. I-a trimis un
rugămintea mută către unchiul său. Unchiul său dădu din cap, iar Archer își coborî spaca.
— Cer despăgubiri pentru acest atac, mârâi Ridolfo,
punându-și o mână pe gâtul ei, acolo unde Archer avea
cocoţat lama armei sale.
-Si ce vrei sa fac eu? Signor Crawford are doar
s-a purtat ca un domn.
— Cer oportunitatea de a-mi recupera logodnica.
— Și ce propui?
— Palioul. Dacă Torre câștigă Palio, signor Crawford îl câștigă pe al lui
logodnica”, a spus Ridolfo. Gâsca nu are cal în acest Palio, așa că
Nu pot paria pe calul meu împotriva calului tău. Ce mai…
Torre are calul preferat. Mi se pare destul de corect. După
totul, l-am mai văzut.
Elisabeta și-a ținut respirația. Cum ar putea unchiul său să refuze fără
arata nepoliticos? Cu toate acestea, acesta a fost ultimul lucru pe care ea
a dorit. Totul fusese pe cale să se rezolve, dar părea că
173
Pagina 174
visul lui se stingea. Pentru a câștiga, Torre ar trebui să învingă

Pantera, care câștigase deja primul Palio și avea un magnific
cal și el, unul dintre castanul excelent al unchiului lui Archer.
Unchiul tău ar fi dispus să renunțe la o victorie la Palio pentru a se asigura?
căsătoria ta cu Archer? Aș putea repara totul ca să pierd dacă ar fi fost
necesar, dar, dacă cineva ar bănui așa ceva, prețul pe care l-ar avea
a plăti ar fi foarte mare. Nimeni cu onoare nu a pierdut de bunăvoie a
paliu.
Cu toate acestea, nu unchiul său a răspuns provocării. A fost vocea
lui Archer cel care umplea camera. Vorbea fără să-și ia ochii de la ea și
cuvântul rostit de el ar fi subiect de bârfă în toate
contractat pe zile:
-Sunt de acord.
S-a auzit un bâzâit de entuziasm în toată sala. Elisabeta
a observat că unchiul și-a acoperit mâna pe brațul scaunului, să
amintește-i să arate reținere. Nu am putut strica
Eforturile lui Archer cu proteste spontane. Cu toate acestea, a avut
Archer ai idee ce tocmai făcuse? Poate gâscă
acceptă decizia pentru sportivitate, dar Ridolfo, nu.
Trebuia să-l vadă pe Archer. Trebuia să-i spun. Archer tocmai a avut
semnează-ți condamnarea la moarte.
174
Pagina 175
douăzeci și doi
„Oamenii au murit în astfel de bătălii de mult timp!”
Mai puțin! exclamă Elisabeta, când Archer intra în întuneric
a bisericuţei.
Singura lumină de pe navă era de la
lumânări votive. Vocea lui răsuna pe pereții de piatră, pe un ton
disperat și furios. Lui nu ii pasa de mine. Cel mai bun lucru a fost că Archer
percepe îngrijorarea ta. Biserica era goală, iar ei erau acolo
un sanctuar în care Oca nu putea face nimic.
— Nu știi ce ai făcut?
Archer era atât de plin de viață încât era imposibil să-ți imaginezi asta
ceva l-ar putea răni. Cu toate acestea, ea știa foarte bine că așa era
posibil. Vitalitatea era o iluzie. Lorenzo murise foarte tânăr.
Tineretul nu putea proteja pe nimeni de moarte.
Archer îi luă ambele mâini și îi simți căldura.
— Știu exact ce am făcut. Am făcut-o pentru tine și
Pot fi împreună
— Viețile noastre depind de această carieră, Archer.
El a dat din cap.
— Cu permisiunea dumneavoastră, nu am nicio intenție să respect termenii
a acordului. Nu voi acționa asupra rezultatului cursei. Da turnul
pierde, vii cu mine? l-a întrebat ea. Elisabeta a observat că
presiunea mâinilor lui a crescut infinitezimal. Asta a fost
doar semn că, poate, a împărtășit și el unele dintre ele
anxietate-. Nu va fi o evadare ușoară, dar îl voi pune pe Amicus și
pregătit. Ne putem strecura în timpul sărbătorilor
după cursă”, a spus el și a făcut o pauză. Desigur că
Ar însemna că nu ne-am putea întoarce. Nu cred că îmi permit
nu respectă acordul.
Elisabeta a zâmbit. Înțelesese motivul anxietății ei. Nu
a fost din cauza cursei; el deja hotărâse că cursa, în cele din urmă
termen, nu a contat. Anxietatea lui avea de-a face cu faptul
dacă avea de gând să fie de acord să părăsească Siena sau nu. Ei vorbiseră a
în schimb, dar nu ajunseseră la nicio concluzie definitivă.
Răspunsul lui a fost mai important decât credea.
—Archer, nu contează ce se întâmplă cu cursa: câștigă sau pierzi
175
Pagina 176
Tower, nu putem sta aici. Dacă te gândești să spargi

acordul, și Ridolfo Ranieri. Dacă rămânem, Ridolfo nu o face
se va opri până când vei muri. Ai făcut mai mult decât să-l jignești și el
vor folosi vechea vrăjmășie dintre Oca și Torre pentru a-și acoperi
motive reale.
-Nu sunt de acord. Torre va câștiga, iar tu îl vei părăsi pe Ridolfo și
te vei căsători cu mine. Cu toate acestea, ar trebui să fie cazul pe care îl avem
decât să fugi, vrei să vii cu mine? l-a întrebat Archer din nou, cu o
privire solemnă.
Elisabeta îi dădu drumul mâinilor și se întoarse. Sentimentul
vinovăția o copleși. Prostia lor era cea care îi pusese
in acea situatie.
„Ți-am distrus visul”, a spus el.
Și-a plecat capul și a închis ochii, încercând să nu se gândească la ce
am făcut. Visul lui Archer de a trăi cu familia sa italiană l-a avut
sfărâmat din cauza lui. Nu putea să rămână, indiferent de ce
se va întâmpla în Palio. Chiar dacă ea l-a respins și a făcut un jurământ
public de căsătorie cu Ridolfo, nu a putut rămâne. A avut
declarat public. Fusese un gest emoționant, dar inutil.
Elisabeta a observat că se apropie de ea. Își puse mâinile calde și
mângâietoare în brațele lui și îi vorbi intim la ureche.
"Acum, visul meu esti tu." Cred că ai fost din prima
În momentul în care te-am văzut în piață, din momentul în care am dansat
cu tine și mi-a dat să mănânc risotto alle fragole. De atunci, mai întâi
noapte, te-am iubit. Ești ca nicio altă femeie care există
cunoscut. Vreau să stau cu tine, Elisabeta. Vreau să te iubesc pentru
mereu, vino cu mine sau nu. Anglia, Austria, Siena...nu contează
unde, dacă vii cu mine.
Apoi a sărutat-o. El a sărutat-o dulce și moale sub
urechea și a supus-o complet. Cu toate acestea, Archer nu a făcut-o
terminat.
— Singura vină pe care o poți avea este că m-ai răsfățat
pentru alte femei. Nu sunt obișnuit să cerșesc, dar sunt
dispus să o facă pentru tine. Te rog, Elisabeta, nu mă lăsa să trăiesc
viata fara tine
Acele cuvinte, rostite cu voce joasă, proveneau din
inima unui om. Nu putea exista o propunere mai frumoasă și
era al lui, la fel cum omul acesta era al lui. Elisabeta se întoarse spre el și
ea și-a cuprins brațele în jurul gâtului lui. L-a sărutat și i-a șoptit pe buze:
— Asta înseamnă că da.
176
Pagina 177
Apoi Archer a terminat de sărutat-o și s-a dat înapoi. Am coborât

genunchi, luând-o de mână și spuse:
— Atunci lasă-mă să oficializez. Vrei sa te casatoresti
cu mine chiar acum? Nu vreau să aștept ca Palio să se termine.
Lacrimile i-au curs din ochi, iar Archer a rămas înăuntru
picior.
— Îmi pare rău că nu este o nuntă fastuoasă. Dacă vrei, putem
aştepta.
Ea a clătinat din cap și și-a șters lacrimile.
-Nu.Nu este vorba despre asta. Este că nu am luat niciodată unul
o decizie atât de importantă în viața mea. Când m-am căsătorit cu Lorenzo,
totul a fost aranjat. Nici măcar nu l-am întâlnit până în ziua nunții.
Nimeni nu mi-a cerut vreodată să mă căsătoresc cu el.
„Ei bine, atunci, sunt de două ori bucuros că am făcut-o”, a spus el.
Archer, mângâindu-și degetele cu degetul mare. Și te înșeli
tu stii? Ai luat deja o decizie importantă ca aceasta. Era
prima noapte, când ai traversat piața. M-ai ales în ziua aceea și
azi te aleg pe tine. Să mergem? Am un preot și niște martori. Va fi legal
și va fi valabil în fața unui judecător.
Archer se gândise la toate. Elisabeta a văzut intrând o siluetă
într-un halat negru, urmat de două figuri masculine: Giuliano şi
Prietenul lui Archer, Haviland. Pulsul i s-a accelerat. Asta a fost
sa se intample cu adevarat! Archer plănuise asta pentru amândoi.
Archer a zâmbit, iar ochii i s-au umplut din nou de lacrimi,
dar a reușit să-i rețină.
— Vreau să mă căsătoresc cu tine chiar aici, Archer.
În timp ce Elisabeta rosti acele cuvinte, i-a văzut pragmatismul și
tristeţea pe care o conţineau. O căsătorie legală ar proteja-o de
Ridolfo, orice s-ar întâmpla. Totuși, în acele două zile
ar putea fi din nou văduvă. Acel gând a fost alungat
morbid al capului. Nu voia să creadă că acest tânăr
frumos ar putea muri.
Archer o luă de mână, de parcă ar fi citit
gând.
— Nu cred că este ușor pentru Ridolfo să mă omoare. În plus, există
posibilitatea ca Torre să câștige Palio.
-Ei sunt pregatiti? Întrebă preotul, blând.
După aceea, le-a cerut să stea în fața altarului, alături de Haviland
și Giuliano de ambele părți. Elisabeta dădu din cap. Eram gata. Cu Archer la tine
Pe de altă parte, se putea confrunta cu orice: o nouă viață într-o
177
Pagina 178
loc nou, la o viață departe de tot ceea ce cunoscuse vreodată, dacă se uita
forțat să facă asta.
Ceremonia a fost improvizată și nu a existat nici un văl pentru
fără mireasă, fără flori, fără muzică, fără invitați. Oricum, Elisabeta deja
avusese toate acestea la nunta lor anterioară, iar ocazia nu fusese
mai special decât atât. Nunta ei cu Archer a fost un vis și
Aveam mereu să-mi amintesc detaliile: rochia pe care o purta, lumina de la
lumânări, care luminau încet planurile feței lui Archer și
expresia lui mândru de iubit când își repetă jurămintele.
„Eu, arcașul Michael Wolfe Crawford...
Era prima dată când îi auzise numele și era a
nume frumos si puternic. Când a venit rândul lui să-și ia jurămintele
căsătorie, Elisabeta plângea. Nicio nuntă nu ar putea fi
mai frumos. I-a pus o verighetă simplă pe degetul inelar, a sărutat-o
cu tandrețe și totul s-a terminat. A fost al lui. Și, cel mai important, era
a ta.
Giuliano o sărută pe obraz și o îmbrățișă strâns.
— Fii fericită, Elisabeta. Voi aștepta până după Palio să
Spune-i lui tati”, a spus ea și i-a făcut cu ochiul. Deși poate nu
trebuie să.
Haviland i-a sărutat celălalt obraz și a felicitat-o.
„Fă-mi fericit prietenul”, a spus el.
Elisabeta nu se îndoia că va avea de-a face cu Haviland
dacă nu a făcut-o. Cu toate acestea, aceasta a fost o preocupare irelevantă.
Intenționa să-l facă pe Archer fericit, foarte fericit și i se părea
putea începe imediat. Nu aveau de gând să ia micul dejun de la
sărbătoare și s-a gândit că luna de miere va trebui să aștepte
de asemenea, dar s-a înșelat. Aveau un mic
cameră pe o stradă liniștită, departe de toată emoția
paliu.
„Trebuie să o facem legală din toate punctele de vedere, pentru
Bineînțeles, ” a spus Archer cu ochiul, în timp ce Giuliano și Haviland le-au întrebat.
lăsat la uşă.
Era camera mică în care găsiseră o
Odată, pentru totdeauna în urmă, când erau doar doi oameni care
aveau o aventură toridă. Lucrurile se schimbaseră mult.
Camera conținea doar un pat, un dulap și un mic
birou. Cu toate acestea, pe masă era un coș cu mâncare și apă
a se spala pe sifonier.
—Mi se pare că ai avut deja o idee despre ce aveai de gând să faci când ai fi
178
Pagina 179
te-ai trezit azi-dimineață, spuse Elisabeta, ironic, când trecea

palmele pe partea din față a cămășii.
A prins-o de talie și i-a permis să-i descheie nasturii de gât
și a început să-l dezbrace, în timp ce îi dădea sărutări jucăușe.
„Cum te simți fiind onorabila doamnă Archer
Crawford?
Elisabeta și-a încrețit nasul.
— Sună oribil. Nu mă vor numi așa, nu-i așa?
Archer a râs.
„Numai pe invitații și numai în Anglia”, a spus el. După
După o pauză, a devenit serios și a continuat: „O să-l văd pe Torre câștigând
această cursă, Elisabeta. Nu este inevitabil că trebuie
părăsi. Voi lupta pentru tine și pentru viața noastră aici.
Nu voia să se certe, sau să-i spună că Ridolfo cu siguranță
și-a dorit același lucru, cu excepția unor motive diferite. L-am privit pieziș
când a terminat de scos cămaşa şi a lăsat mâinile în jos până când
putea să-l mângâie apreciativ.
„Cred că este mai bine dacă te întreb cum te simți
soţul onorabilei doamne Archer Crawford.
I-a ciupit ușor urechea.
— Mă simt destul de bine.
Archer își desfăcu cravatele rochiei și o alunecă în jos.
umerii, în timp ce ea îi scoase pantalonii și apoi
cizme. A fost distractiv. În mijlocul râsetelor și al celor cinci mari,
puteau uita pericolul pe care îl puteau alerga pe stradă. Ar putea uita
că, poate, Goose pândea pentru a-și răzbuna. Pe
camera aceea minusculă, după-amiaza aceea, era suficient să fie
împreună.
Gol, Archer a luat-o și a dus-o la
pat. El o privi cu căldură, cu o excitare plină, încordată. În ea
Goliciunea, era glorioasă, iar Elisabeta s-a simțit deodată stânjenită.
A încercat să se acopere cu cearșaf, dar Archer a fost mai rapid.
— Nu te gândi la asta. Esti minunat.
„Este lumina mare”, a obiectat ea.
„E să te văd mai bine, draga mea”, a răspuns el. Mai sunt si altele
motivul pentru care numele meu al doilea este Wolfe, adică lup. eu
îmi dai voie să te devorez? întrebă ea, cu o licărire răutăcioasă în ochi.
ochi de chihlimbar. Există ceva ce îmi doream să fac de mult timp,
dar aştepta momentul potrivit. Și cred că
a sosit timpul.
179
Pagina 180
Făcuseră deja multe lucruri, mult mai multe decât ea

Nu aș fi experimentat niciodată. Se bucuraseră de multiple
orgasme în locuri și momente foarte diferite. — Nu știu ce altceva
poate exista”, a spus ea. Cu toate acestea, el i-a zâmbit
sfidătoare, de parcă ar fi vrut să-l provoace să o învețe.
— O, mai sunt multe lucruri, îţi promit.
Așa că s-a pus pe treabă și a început să o sărute
dulce pe buzele ei și pe gât, până la piept,
unde îi acoperi și mângâia sânii cu mâinile și limba. The
relaxarea pe care Elisabeta o simţise la început se transforma
în flăcări.
Ea se cutremură de bucurie și el a continuat să coboare. Sosind
la buricul ei, el i-a suflat și a apucat-o de șolduri cu ambele mâini. Ea
El i-a ciufulit părul cu mâinile, bucurându-se de greutatea capului lui
în stomac. Cu toate acestea, Archer nu a fost terminat. A continuat
coborând, periându-i pielea cu buzele: șoldurile, partea
interiorul coapselor și joncțiunea coapselor! Elisabeta era
prea încântat să-i fie rușine, să-și dorească
orice altceva decât gura lui pe corp.
A fost mai mult decât un simplu sărut. El i-a mângâiat buclele cu ale lui
Respirând și ea și-a simțit propria umezeală. Sărutul nu s-a terminat aici. El
Și-a mișcat limba peste sexul ei și i-a despărțit pliurile corpului
degetele pentru a-i putea linge lungimea cea mai intima.
"Arcaş!"
Sunetul numelui ei nu era altceva decât un geamăt când el
a trecut printr-o singură mișcare, încet.
Îi plăcea și lui, iar Elisabeta și-a dat seama
numără observând presiunea mâinilor tale pe șolduri în timp ce faci
dorința lui creștea, alimentată de a ei. Așa că a găsit
cu limba lui mărgărita ei, iar ea a crezut că o să o ia razna.
Mâinile lui făcuseră o treabă admirabilă înainte în asta
perioadă, dar nu fusese nimic în comparație cu trecutul rafinat
a limbii pe acea suprafață minusculă și alunecoasă. Al lor
gemetele au crescut în volum până când Elisabeta a pierdut-o
Control.
El a continuat să lingă până când ea a scos un strigăt nerușinat
apoi s-a urcat într-o singură mișcare și s-a scufundat în a lui
trup, alăturându-se nebuniei sale. L-a strâns în braţe de trupul ei şi
Ea și-a îmbrățișat brațele și picioarele și l-a sărutat. A fost o nebunie
de senzații plăcute. Au ajuns repede la extaz, iar lor
180
Pagina 181
Gemete amestecate cu cuvinte incoerente de dragoste.

Când au căzut pe saltea, au căzut împreună.
Archer stătea întins lângă el, trăgându-și răsuflarea, cu
păr sălbatic și câteva picături de sudoare pe frunte. Bunul Dumnezeu, a avut
căsătorit cu un ciudat al sexului. La acest gând, un zâmbet se răspândi pe al lui
buze. Viața lui avea să fie plină de aventuri, în pat și afară
pat. Își înclină capul într-o parte și îi surprinse privirea. Atunci,
a zâmbit.
-La ce te gandesti?
„Mă gândeam că pari foarte bine folosit... ceva
asemănător cu un armăsar într-o canisa.
„Umm,” oftă el și se rostogoli pe o parte. Îmi place asta
imagine. Poate ar trebui să o îmbunătățim în după-amiaza asta ”, a spus el,
Râse senzual în timp ce-și trecu un deget pe piept. Pe
Cu o voce scăzută, cu o privire plină de răutăți, a spus: „Toate
armăsarii trebuie să acopere o iapă. Întoarce-te, dragă.
În opinia Elisabetei, chiar au îmbunătățit acea imagine. Aflat

că îi plăcea destul de mult să fie iapa armăsarului Archer. A fost încântat
cu puterea iubitoare a soțului ei, cu puterea lui și cu sentimentul
să-și primească sămânța caldă în pântece. Nu mai era nevoie de
retrageri pripite. Ziua aceea a fost un început pentru multe lucruri.
Când a venit seara, m-am simțit delicios de obosit.
Deși strada pe care se aflau era foarte liniștită, auzeau zgomotele
dintre oamenii care se pregătesc pentru a cincea probă și pentru cel mai mult
important, al șaselea. Orele lunii lor de miere se terminau
repede.
— Mai avem ceva timp, murmură Archer, trăgând
De la ședința ei până la saltea. Am plecat
timpul de testare. Nimeni nu ne așteaptă până la ora mesei.
Haide, hai să dormim puțin și vom vedea dacă am puterea
să te mulțumesc încă o dată înainte de a ne despărți.
Elisabeta s-a ghemuit lângă el și și-a pus o mână pe a lui
stomac. În acea noapte trebuiau să fie organizate petreceri la fiecare
contrade. Ar avea loc cine și discursuri despre oportunitățile lor
Câștigă cursa. A fost o noapte grozavă, dar sărbătorile de
în acea noapte nu au avut nicio atracție la ea când a crezut că ar fi făcut-o
Deci să treci fără Archer. De asemenea, trebuia să-și facă bagajele și
scrie însemnări de adio doar în cazul în care ar fi forțați să fugă.
181
Pagina 182
Acea noapte ar fi o noapte de petrecere, dar și de tristețe.
Trebuie să fi adormit. Când s-a trezit, a avut

sentimentul că ceva nu era în regulă. S-a ridicat repede și a văzut asta
Archer era pe jumătate îmbrăcat, aplecat pe micul balcon al hotelului
dormitor. Era zgomot.
"Ce s-a întâmplat?" a întrebat Archer mulțimea.
A răspuns cineva din stradă.
„Lupta dintre Torre și Oca a început”. Fantinul din Torre
este rănit. Călărețul Ondei a împins calul lui Torre de
zid pe curba San Martino! Călărețul a căzut și a fost zdrobit
între zid și cal. Dar Torre s-a răzbunat mai târziu, a jucat-o
Gâscă în Bocca del Casato. Torre a fost învingător, dar asta nu va fi
întoarce-l pe columbofil.
-Și calul? a întrebat Archer, dar bărbatul a făcut-o
și-a continuat drumul și nimeni nu a răspuns.
Întorcându-se de la fereastră, era palid.
— Nu avem călăreț. Torre nu are călăreț. Oca a folosit
Val să se răzbune.
-Logic. Wave este dușmanul tău și singurul dintre cei doi
inamicii care vor participa la Palio. Acum gasca aceea nu mai poate
Ai încredere în Pantera, trebuie să-și folosească celelalte alianțe.
Elisabeta și-a luat hainele în timp ce Archer își punea cizmele.
— Trebuie să plec, spuse Archer, reflectând îngrijorarea.
in fata.
Îi putea citi gândurile. Dacă Torre nu a câștigat cursa,
planurile lor s-ar strica. Cum aveau să fugă? Dacă Ridolfo
a încercat să meargă după ea? Și-a acoperit verigheta pe deget. Nu
ar putea. Nu a putut-o păstra, pentru că se căsătorise cu Archer,
și asta era irevocabil. Biserica ar trebui să recunoască dreptul de a
Arcaş.
-Ce ai de gand sa faci? l-a întrebat ea.
— Torre are nevoie de un călăreț. Eu voi fi acel călăreț.
— Nu, Archer! Este prea periculos. Ar fi ocazia
perfect pentru a te răni. Nu știi cum este acea cursă sau ce
oamenii pot face.
— Știu cursa, Elisabeta, spuse el, apropiindu-se de
pat să o țină de mâini. Cine mai bun decât mine să alerg înăuntru
ea? Am șanse mai mari decât oricine să câștig. Maine voi merge la
182
Pagina 183
participa la Palio, pentru noi doi.

„Unchiul tău nu va fi de acord...
-Da, desigur. Sunt foarte convingător ”, a răspuns Archer
Securitate-. O să te conduc acasă.
Cu toate acestea, ea a văzut urgența pe care o simțea și nu a vrut
amână-l. Timpul era esențial. Unchiul lui Archer ar vrea să bea
cât mai curând posibil o decizie asupra călărețului.
-Nu vă faceți griji despre mine. Cunosc străzile și voi aștepta
lăsați oamenii să se împrăștie ”, a asigurat-o. Știam cum
urale din mulțime după unul dintre teste. Nu era neobișnuit pentru
contradele aveau să lupte, așa cum se întâmplase cu Torre și Onda că
târziu, pentru un atac real sau imaginar asupra unui cal sau călăreț în timpul
una dintre curse.
A sărutat-o încă o dată și a plecat repede. Ea s-a acoperit
cu cearşaful până la bărbie. Luna lor de miere se terminase. Acea
am făcut? Frica lui, nesăbuința lui și egoismul lui provocaseră
tot ceea ce. La ce se gândea să acceseze nunta aceea
secret?
Căsătoria ei i-a oferit protecție, dar nu i-a oferit
nicio soluție pentru Archer. A vrut să plângă, dar da
A început, poate nu s-a terminat. Se căsătorise cu un bărbat
nevinovat, îl târase în vârtejul vieţii sale, pentru că
avea nevoie de protecție. Dar nu numai pentru asta; Am vrut doar să
Arcaş. Și acum avea să plătească pentru faptele sale.
N-ar fi trebuit să procedez așa, n-ar fi trebuit
l-a pus pe Archer în calea lui Ridolfo. Totuși toate lucrurile
ceea ce făcuse fusese condus la o nuntă secretă şi
clandestin, într-o lună de miere într-o cameră închiriată.
Cu toate acestea, ea l-a iubit pe acel bărbat și asta l-a schimbat
Tot. Nu regreta că l-a iubit. Acea îngrijorare, acea durere,
au fost prețul iubirii. Archer nu era un prost. El știa ce putea
i-a costat pe amândoi. Ar trebui să lupte pentru acea căsătorie, iar el
era dispus să o facă. Ar trebui să fie la înălțime.
Poate că Torre va câștiga mâine, se gândi el cu speranță. Astfel de
Poate că nu-și făcea griji pentru nimic. Elisabeta zâmbi în timp ce
urmărea umbrele serii, lungindu-se prin încăpere.
Era imposibil de prezis rezultatul Palioului. Au fost atât de multe variabile,
că nimeni nu-l putea stăpâni, chiar dacă ar avea un cal bun și un bun
călăreț.
Și, într-adevăr, a contat dacă Torre a câștigat? Acea
183
Pagina 184
avea să rezolve diverse probleme, dar nu mai părea o chestiune esențială.

Căsătoria lor nu a avut nimic de-a face cu cariera. A fost mult mai mult.
A fost un meci de dragoste și s-a bazat pe libertatea
alegerea a doi oameni care se cunoscuseră în lume.
Archer nu o alesese doar pentru că o putea proteja, ci pentru că
a iubit-o.
Elisabeta s-a ridicat și s-a îmbrăcat calm. Nu zilele nunții
trebuiau să plângă, dar să sărbătorească și să simtă speranță. L-am avut pe Archer
și asta a fost de ajuns. Doar gândindu-se la el, ea a zâmbit. Cursa zilei
apoi putea decide cum aveau să trăiască viitorul, dar nu putea
decide viitorul. Palio fusese limita unui termen de săptămâni întregi
de care se temea, dar la vremea aceea era nerăbdătoare
a ajunge. Palio-ul însemna speranța lui. Viitorul era
pornind, iar Archer era în acel viitor.
184
Pagina 185
Douăzeci și trei
Când Archer a ajuns în cartier, i-a găsit pe oameni bine dispusi.

Oamenii lui Torre se comportaseră bine în lupta împotriva
Oca și Onda, și ei sărbătoreau. Vinul curgea și s-au auzit cântece și
strigăte de bucurie pe toate străzile. Pe măsură ce se apropia de
casa unchiului său, mulțimea era mai în vârstă. Oamenii începuseră
întâlnim la cină. Poate că nu și-au dat seama că,
chiar dacă ar fi câștigat o luptă de stradă, nu aveau călăreț.
Archer avea un nod în gât și brusc în minte
Au apărut cuvintele „Ai grijă ce îți dorești”. am avut-o
că mi-am dorit atât de multe la îndemână, dar într-o clipă
în care era în joc ceva mult mai important. Dacă aș fi în
cariera, cum as putea sa dispar cu Elisabeta? Au avut
m-am gândit să ies pe furiș, să ieși pe furiș din oraș în mijlocul
sărbătorile sfârşitului Palioului, dacă Torre nu a câştigat. Cu toate acestea, dacă el
era pe pistă, ar fi mult mai greu să ajungi fără a suna la
atenție, deoarece toată lumea o putea vedea. Cu toate acestea, pentru
asta a fost căsătoria. Dacă ar trebui să atragă atenția, asta ar fi.
Biserica l-a susținut.
Archer evita mesele care fuseseră aranjate în
strada pentru cina de probă generală, cina tradițională adică
sărbătorit după a cincea probă. Unchiul lui stătea deja pe
masa principală cu Priore de Torre și alte poziții importante ale
contractat. Unchiul lui i-a făcut semn să vină și să ia unul
a scaunelor. Archer și-a văzut prietenii, care stăteau în apropiere
și că, prin înfățișarea lor, trebuie să se bucure de sărbătoare.
Nolan avea o vânătaie pe maxilar și povestea episodul
de lupta lui cu multe gesturi, din moment ce nu știa italiană. Al lor
eforturile au stârnit râsul celor din jur și
Archer zâmbi pentru sine. Nolan avea capacitatea de a se simți ca acasă.
acasă oriunde aș fi fost.
Archer a salutat pe toată lumea cu sărutări tradiționale înainte
a se așeza.
— Ce mai face Morello? Am auzit că au fost dificultăți în
dovadă”, a întrebat el repede. Cu cât am abordat mai devreme problema,
mai bine. Am vrut să rezolv problema riderului cât mai curând posibil și am fost
185
Pagina 186
pregătit să lupte pentru dreptul de a participa la Palio.

Unchiul său a ridicat din umeri; aparent, nu a fost
îngrijorat.
— Morello este foarte bine, slavă Domnului, pentru că doar poți
ai un cal. Regulile sunt foarte clare în acest sens. Dacă calul tău
nu poate rula, nu poți participa. Nu există înlocuitori pentru a
cal bolnav. Poate după cină îi poți oferi o
uită-te la laba lui și bandajează-o, ca măsură de precauție pentru seara asta.
Unchiul său avea o licărire în ochi și i-a transmis un mesaj
felicitari secrete. Giacomo îl ajutase să planifice asta
zi și știa exact unde fusese.
Archer îşi întinse mâinile pe faţă de masă şi se uită la Priore cu
gravitate.
„Cu toate acestea, nu putem spune același lucru despre fanaticul nostru”.
Nu se poate monta. Avem nevoie de un călăreț, un călăreț bun. Avem
cel mai bun cal, după părerea tuturor, și ar fi păcat să-l irosești pe al lui
potențial cu un călăreț care nu este la înălțime”, a spus el. Apoi s-a uitat la
unchiul său în mod semnificativ și a adăugat: „Cred că acel călăreț ar trebui să fie
pe mine.
Unchiul său a rămas impasibil. Archer nu se aștepta la mai puțin;
Giacomo nu putea risca să fie acuzat că acţionează cu
favoritism. Trebuia să lupte pentru el însuși.
Priorul clătină din cap.
—Apreciez foarte mult oferta, dar nu așa este
lucruri”, a răspuns el, zâmbind pentru a-și atenua refuzul.
Cu toate acestea, Archer nu a renunțat. Se aplecă înainte și
Vorbea repede, ferm.
„Nici nu se termină rănind un crescător cu o seară înainte
cursa. Cred că tradițiile nu au fost respectate și asta
nu trebuie să rămânem legați de practicile trecute,
si mai putin pentru cei care delimiteaza alegerea fantinilor. Ideea de
un fanatic nu este din aceeași contradă pentru care aleargă este doar unul
practica normativă. În regulament nu există nicio interdicție scrisă
care împiedică un călăreț să fie contrada lui.
Priorul oftă.
„Nu este preferința generală”.
— La naiba cu preferințele, spuse Archer. Nu voi vedea cum
Torre pierde Palio doar pentru că vrei să te ții de el
preferințe.
Nici nu avea să o piardă pe Elisabeta doar pentru că Morello purta un
186
Pagina 187
Fantino care nu era pe măsura lui. Voia să-și controleze destinul.

Pleoapele priorului se îngustară.
— Domnule, ai grijă să nu ceri asta doar pentru tine.
Cu toții îl cunoaștem pariul cu Pantera și cu Ridolfo Ranieri.
Archer nu a fost descurajat de insinuare.
— Bineînţeles că cer pentru mine. Cine joacă atât de mult
ca mine in cursa asta? Femeia pe care am ales-o să fie a mea
soție, fericirea mea viitoare, șansele mele de a rămâne în Siena
cu o reputație curată... Totul este supus a ceea ce se va întâmpla mâine.
Cu toate acestea, asta nu contează. Deși Elisabeta nu a fost prezentă,
Aș ruga să-mi acorde onoarea de a participa la Palio în
numele acestei contrade, de către unchiul meu, care a muncit atât de mult încât
hai sa obtinem victoria.
„Și aș spune că nu”, a răspuns priorul.
„Sunt cel mai bun călăreț”. Am participat la testele de noapte.
Cunosc pista, iar Morello mă cunoaște. Și cel mai bun dintre toate este că
„Nu sunt o cunoștință, ci un nou venit”, se certa Archer
Calmeaza-te-. În seara asta sunt dispus să-i dau o fugă
calul meu, Amicus, căruia îi spun contrariul, să-i demonstrez.
Priorul se uită nervos la unchiul său și Archer își dădu seama
că începea să-l convingă cu argumentele ei.
Unchiul său s-a aplecat înainte și a participat la dezbatere de
prima data. S-a adresat direct priorului.
„După cum văd eu, Archer este cea mai bună opțiune”. Nu poti
negociază o partiție pentru a obține un alt fan bun în seara asta. Ranieri
are o mulțime de bani și nu a lăsat pe nimeni cu care să negocieze. Acea
ne-ar pune în dezavantaj pentru cursa de mâine. Nepotul meu este
s-a oferit în mod voluntar; rețineți că această recomandare nu
a venit de la mine. Cu toate acestea, este o recomandare bună. El nu știe
M-aș fi oferit dacă nu aș fi putut duce treaba la capăt. Cred că ar trebui să călăriți.
Cred că este cea mai bună opțiune a noastră.
Priorul se sprijini pe spătarul scaunului, cu mâinile
împletite pe stomac și maxilarul încordat. El a dat din cap.
— Sunteţi căpitanul, signor Ricci. Dacă spui că este cel mai bun
decizie, atunci este. Signor Crawford va participa.
Soarele apusese deja, iar străzile erau luminate cu

felinare. Pe mese au fost servite preparate cu paste și risotto,
felii de pâine proaspătă și sticle de vin. Atmosfera era
187
Pagina 188
bine dispus. Oamenii au toast și au cântat. Priorul a ținut un discurs și

unchiul său a vorbit despre măreția lui Torre, despre victoriile din trecut
iar pe superioritatea calului şi călăreţului său. Gobbo saragialo
a fost accidentat, dar Torre urma să câștige cu ajutorul nepotului său.
Petrecerea aceea ar dura toată noaptea, dar cine au fost
stând la masa lui Archer aveau de lucru. Unchiul lui era
scuzat la scurt timp după discursuri pentru a se ocupa de
negocieri de ultim moment, pentru a lua măsuri de precauție împotriva
Val. Archer s-a scuzat să meargă la Morello.
Morello a fost bine. Archer a inspectat picioarele și nu a observat
fără căldură îngrijorătoare. După ce a verificat calul și s-a asigurat
din starea lui bună, s-ar fi putut întoarce la petrecere; de când urma să
fiind fanatic, sarcina de a păzi calul fusese încredințată altcuiva.
Cu toate acestea, Archer l-a lăsat pe chelner să vină la cină. Cu adevărat
care a apreciat calmul grajdului și nu avea chef să se întoarcă la
parte. Dacă nu putea fi cu Elisabeta, blocul era al doilea cel mai bun al lui
opțiune. L-a mângâiat afectuos pe gâtul lui Morello, spunând
cuvinte reconfortante.
„Îți poți imagina cum vor ajunge oamenii mâine, când
să câștigăm? a întrebat cineva din spatele lui. Acest site este un
nebunie! În cel mai bun sens, desigur.
— Bună, Nolan. Cât vin ai băut? îl întrebă Archer.
razand.
— Nu suficient, dar mult mai mult decât tine, prietene. Tu esti
cel cu cele mai multe motive de sărbătorit, dar iată-te, vorbind
iar cu caii.
-Mereu. Caii pot asculta ”, a spus Archer.
mângâind nasul lui Morello.
— Amicus arată foarte bine. L-am văzut azi. El are
îngrăşat. Toată lumea spune că este un cal care aleargă mult.
- Și de unde știi? Nu vorbesti italiana.
„Nu este greu să deduci ce spun oamenii”. Și știi ce altceva
Ce am inteles azi? Că te-ai căsătorit cu Elisabeta di Nofri în
secret.
Archer încercă să nu-și dezvăluie nervozitatea.
„Dacă ai auzit, atunci nu mai este un secret”, a răspuns el.
Dacă Nolan știa, câți oameni mai știau despre știri?
A fost pe buzele întregii contrade? Torre ar păstra secretul,
mai putin pentru o zi? Era imposibil ca un întreg cartier să obțină asta
ispravă…
188
Pagina 189
Nolan a luat o băutură din sticla de Chianti într-o mână.

„Este un vin bun”, a spus ea și și-a șters buzele cu spatele
mână. Apoi îi făcu cu ochiul lui Archer. Nimeni nu ar spune că sunt fiul lui
un viconte.
— Nu, nimeni nu ar spune, răspunse Archer sec.
— Ei bine, acum ești un bărbat fericit căsătorit. Sau poate,
nefericit căsătorită, din moment ce tu ești aici și ea nu. Presupun că nu
este cea mai bună noapte de nuntă. Dar trebuie să recunosc că este un plan
foarte inteligent, Archer. Câștigă sau pierzi mâine, fata este a ta -
spuse Nolan. Apoi a devenit serios. Nu eram la fel de beat ca
se prefăcea. Deși nu cred că Ridolfo și Oca vă apreciază
eforturi. Când vor afla, bătaia de stradă de astăzi va părea
o plimbare prin Hyde Park. Nu te-ai gândit la asta? va fi sânge,
în principal al tău.
„Dacă voi câștiga, nu va conta”. Nimeni nu trebuie să știe că am
l-a batjocorit pe Ridolfo ”, a spus Archer. Dacă voi câștiga, va trebui să respecte
acordul nostru.
Nolan dădu din cap.
„Victoria rezolvă multe lucruri, dar va trebui să o faci
Călărește ca un maestru, Archer. Trebuie să-ți faci griji pentru Onda,
pentru că sunt dușmanii lui Torre. Trebuie să vă faceți griji
Panther, pentru că au câștigat deja o dată și au un cal bun și
puteau câștiga din nou. Și cine știe ce face Oca? Fără
îndoială, își vor fi plătit aliații pentru a-ți face viața
imposibil. Și, de parcă asta nu ar fi de ajuns, nu știi dacă poți avea încredere în
altele contractate.
Archer zâmbi.
„Ați înțeles de minune dezavantajele Palio-ului, să
fii nou venit.
— Totul este o chestiune de contacte și știi asta. Asta este ceea ce
Mai bine o fac”, a spus Nolan, ridicând din umeri. imi place
acest site. Este un site pe care îl înțeleg bine.
„Se pare că ai fost de mare ajutor în lupta de astăzi”.
spuse Archer, dându-i un ghiont în coaste.
Nolan i-a dat înapoi.
— Și o să ajut și mai mult. Toți credem că nu
ar trebui să dormi singur astăzi, în caz că Goose încearcă ceva, sau în caz că cineva
spune că vei fi călărețul turnului. Deci știi ce? -
El a spus, zâmbind: — Îți vei petrece noaptea nunții cu mine. eu
a jucat la tragere la sorți.
189
Pagina 190
Archer petrecuse de fapt noaptea cu Nolan, deși al lui

prietenul adormise la câteva minute de la culcare;
în cazul în care Goose ar fi încercat vreo truc, ar fi existat
servit degeaba.
În acel moment, la apusul soarelui a doua zi, după
participa la lunga paradă care a avut loc înaintea Palioului și
lăsați în urmă ceremonia de binecuvântare a cailor, cu rolul
interiorul piciorului pantalonului umezit pentru a facilita
mișcare împotriva flancurilor goale ale calului și cu nerbul
tradițional în mână, cultura de călărie, Archer
trebuia să ocupe poziția de colț la linia de start.
Nu era poziția pe care și-ar fi ales-o. Nouă dintre cai
aliniat în fața frânghiei în ordinea atribuită, dar calul
în colţ, al zecelea, a rămas în urmă, aşteptând să o facă
Vor suna pentru a intra pe pistă de îndată ce organizatorul, mosierul,
I-aș fi localizat pe toți.
Atunci, și numai atunci, a putut intra al zecelea cal. Aceasta
avea să galopeze în spatele celorlalţi cai când
frânghie. În timp ce ceilalți cai aveau nevoie de mai mulți pași
pentru a lua viteză, ar fi deja în galop. Cu toate acestea, că
avea și dezavantajele ei.
Morello se ridică, iar Archer îl răsuci în timp ce îl mângâia
umărul cu o mână și rosti cuvinte liniştitoare. Poate
ar vrea să se liniștească și el. Mă uitam la a lui
în jurul întregii piețe, căutând-o pe Elisabeta; deşi avea
Părea să o văd pe același balcon al tratta, nu era suficientă lumină
pentru a fi sigur că era ea. Spera că ea era în siguranță. Nu
știa ce avea să se întâmple după cursă.
Nu a avut timp să se gândească la acele lucruri în acest moment. Nu
îşi putea permite să se gândească la viitor sau la Elisabeta. A trebuit să
concentrează-te pe Morello, pistă și tot ce știa despre el
viraje periculoase ale curbelor San Martino si Casato. Cai
erau deja aliniați și pentru el era aproape suprareal că ei
că totul se va termina în câteva minute de la început.
Archer a primit semnalul de la mossiere, indicând că poate
intra pe pistă. Archer trase adânc aer în piept. Am avut ceva control
despre startul cursei, din moment ce mossiere nu putea da
semnal de ieșire până când o parte din calul său a intrat în
190
Pagina 191
urmări. În mod normal, cursa a început curat când

Calul de colț începuse să galopeze, dar nu știa întotdeauna
Am respectat acea regulă. Unchiul său plecase chiar în dimineața aceea să negocieze
o petrecere de ultim moment cu mossiere, pentru orice eventualitate, Torre
Juca pe locul zece.
Archer luă frâiele, ridică privirea spre cer și se gândi la mama lui.
Acesta ar fi fost un moment de mândrie pentru ea.
— Ești gata, băiete? l-a întrebat pe Morello. Cal
urechile i-au dat înapoi. O asculta și era gata.
Bine, vom câștiga această cursă.
Archer îl învârti încă o dată pe Morello și i-a dat ordin
galop, iar marele cal a sărit pe pistă cu viteză maximă. La cădere la
Am împământat frânghia, începu Palio-ul.
Morello a lăsat în urmă restul participanților, care încă
încercau să prindă viteză. Archer a mers cu Morello la
coborâți prima dreaptă cu viteză maximă. Dacă aș avea cel mai mic
avantaj față de ceilalți cai, își putea permite să scadă
galopează ușor pentru a lua virajul Casato. Și-a amintit de
statistici pe care îl învățase unchiul său: asta era curba în
că au fost mai multe șanse de cădere în prima și a doua
se întoarce. Archer l-a lăsat pe Morello să fugă; calul a vrut să o facă și
Archer a permis. Un călăreț bun a știut când să respecte
dorințele calului său și Archer a făcut-o până când a tras frâiele
curba Casato.
El finalizase primul tur. Ceilalți cai deja
ajunsese la ritmul lui şi unii încercau să-l depăşească când
a sosit chintă pentru runda a doua. Unul dintre călăreți se înclină
biciuindu-l pe Morello cu biciul când intra pe curba San Martino, iar
Animalul a făcut virajul mai repede decât ar fi făcut-o Archer
placut. Archer a simțit că Morello își pierde echilibrul și l-a schimbat
greutatea corporală pentru a ajuta calul să rămână drept. nu aveam de gând
toamna! Un cal a scâncit în spatele lor, iar Archer a refuzat să se uite.
Cineva ajunsese în curba periculoasă, dar nu. Morello,
Nu.
Mulțimea a țipat nebunesc când Morello și alții
doi cai au galopat unul lângă altul în următoarea dreaptă. Fiecare
dintre călăreți se poziționaseră pe flancul Morello și Archer văzu
pericol imediat. Între ei doi l-ar putea zdrobi pe Morello. Fără
Totuși, a trebuit să aleagă între ei sau perete. Nici unul dintre cei doi
opțiunile era un risc acceptabil. Archer i-a dat Morello cu nerbul lui,
191
Pagina 192
Cerându-i mai multă viteză pentru a scăpa de cei doi adversari ai săi.
Morello a răspuns, iar Archer a intrat pe viraj Casato cu accelerație maximă.
viteză. Din anumite motive, majoritatea se blochează în asta
curba apărută în timpul primului tur; Archer a profitat de a lui
cunoștințe de statistică, iar mulțimea l-a aplaudat văzând asta
Morello a trecut de viraj fără să derape.
„Încă o tură”, strigă Archer către cal.
A observat că animalul obosește; Morello avea
a început cursa cu viteză maximă. Cu toate acestea, ceilalți
caii prezentau si ei oboseala. El însuși avea picioare
ţeapăn din cauza efortului de a călăreţu fără şa.
Cei doi adversari fuseseră lăsați în urmă, dar ieșise la iveală
alta: castanul reprezentând-o pe Giraffa l-a gonit în jurul curbei San
Martino și Archer l-au îndemnat pe Morello. Deși era epuizat, Morello
a alergat din greu, iar calul Girafei nu a putut ajunge din urmă. Archer și
Morello a terminat a doua rundă și a lansat cu viteză maximă
la finală.
— Hai, hai, hai! strigă Archer, deasupra vuietului
din mulțime.
Nu puteam pierde. Totul depindea de Morello care trecea prin
primul obiectiv. Calul simţi urgenţa călăreţului său şi, cu
un ultim efort, a trecut prin poartă cu jumătate de lungime înaintea lui
Reprezentantul Girafei. Zgomotul mulțimii era
asurzitor. Archer îl privi pe unchiul său coborând repede de pe tribună
special al capitanilor si alti invitati importanti, printre care
Ridolfo era acolo.
Unchiul său a apucat căpăstrul lui Morello și a condus calul,
repede, spre ieșirea de pe pistă, de unde erau înconjurați
Turn. Giacomo ridică pumnul.
— Am făcut-o, nepotul meu! Am reusit!
Archer a savurat victoria, euforia de a fi făcut parte
tot ceea ce. Își împlinise visul.
Cu toate acestea, cel mai bun premiu al său a fost îndreptat către el. Elisabeta, cu
o rochie albastră deschis, și-a făcut drum prin mulțime,
însoţită de unchiul ei şi de Giuliano.
Archer a ieșit din Morello și s-a îndreptat spre ea, în timp ce al lui
grijile au dispărut. Câștigase cursa curat și
Pantera trebuia să respecte acordul. Archer avea ochi doar pentru ea și
pentru zâmbetul tău. Poate, dacă aș avea ochi pentru altceva, aș fi avut
Am văzut pericolul înainte de a fi prea târziu
192
Pagina 193
Elisabeta făcu ochii mari și țipă. În spatele lui, Morello

speriat. Cineva a făcut o mișcare care a făcut calul nervos și
Archer a început să se întoarcă exact când Ridolfo își croia drum
printre oameni cu un cuțit în mână. Ridolfo a reușit să-l bată în cuie
lama pe braț în loc de spate, iar Archer a căzut la pământ.
Ridolfo a avut de partea lui factorul surpriză și, de asemenea, greutatea lui. Cu al lui
circumferința, l-a zdrobit pe Archer, dar Archer era mai puternic; apucat
Ridolfo de gât și l-a împins cu un picior ca să încerce
scapă de el. Și-a strâns gâtul cu toată puterea,
ignorând durerea din braț.
Deodată, brațele l-au prins pe Ridolfo și l-au ridicat și
s-au întors de la el. Cineva i-a pus un cuțit la gât pentru a-l imobiliza.
Archer l-a văzut pe Haviland, care l-a ajutat să se ridice; imediat,
A căutat-o pe Elisabeta cu privirea pentru a se asigura că era acolo
cu exceptia. Apoi se uită la bărbatul care ținea cuțitul la gât
de la Ridolfo: era Nolan. Prietenul lui avea un incendiu foarte periculos
ochi.
— Spune un cuvânt, Archer, și îl voi omorî chiar aici. Nu ar fi o
lipsă de onoare, din moment ce aveam de gând să te înjunghi în spate.
Archer știa că Nolan o va face, mânat de adrenalină pe care o avea
a dat afară mulţimea.
Oamenii formaseră un cerc în jurul lui și au strigat
arată-ți aprobarea față de sugestia sângeroasă pe care a făcut-o
Nolan. Archer întinse mâna lui nevătămată către Elisabeta și o strânse de ea
Da. Se uită la unchiul său, care era lângă căpitanii contradelor, toate
l-au înfruntat pe Ridolfo. Unchiul lui a vorbit:
— Ridolfo Ranieri și-a încălcat promisiunea de a respecta acordul care
făcut cu Pantera. A încercat să omoare un om care a câștigat
Puneți un pariu curat și ați revendicat premiul. Destinul tau
Trebuie să fie decis de bărbatul pe care a încercat să-l omoare.
Archer trase adânc aer în piept. Ridolfo începuse să transpire
realizând abundent că era foarte aproape de moarte,
şi că făcuse o nebunie. Archer a vrut ca totul să se termine
repede. Îmi doream să fiu singură cu Elisabeta, departe de toate
lume. Începea să se simtă amețit de la fugă, the
ceartă, lipsă de somn. Cu toate acestea, a simțit sprijinul soției sale pentru
partea lui și a găsit puterea necesară pentru a face asta
ultima sarcină.
— Nolan, aruncă cuțitul. Nu vreau să sângerez sărbătoarea
din Torre. Ridolfo Ranieri va trebui să trăiască cu rușinea lui. Fără
193
Pagina 194
Cu toate acestea, va trebui să mergeți în altă parte. Va părăsi Siena și nu se va întoarce

nu. Ai până la miezul nopții să organizezi totul și
mergi unde vrei.
Mulțimea a răcnit pentru a-și arăta aprobarea și l-au ridicat
zburând spre Morello. Haviland îi strânse mâna ca să-l ajute
Păstrează echilibrul. Mai avea de făcut parada victoriei.
„O vreau pe Elisabeta”, i-a spus el lui Haviland, iar ea a apărut ca
prin magie și a fost ridicat pe spatele calului. S-a agățat de el și
era bucuros să aibă prezenţa ei.
„Ai fost atât de puternică pentru mine...” i-a șoptit ea și l-a îmbrățișat
spatele ei, dându-i căldură și energie. Lasă-mă să fiu puternică acum
Eu pentru tine. Vom fi puternici împreună.
Archer a zâmbit și a salutat oamenii cu brațul lui bun.
- Îmi place cum sună.
Nu plecase la Siena să caute necazuri, dar a făcut-o
gasit oricum. Și găsise mult mai mult decât atât:
o familie și dragoste. Aceste două lucruri au fost cu adevărat
casa inimii, existau acolo unde existau pe hărțile din
a bărbaților.
194
Pagina 195
Epilog
Villa Ricci, în peisajul rural toscan
Acesta a fost, în opinia lui Archer, cel mai bun banchet de nuntă din lume.
lume, chiar dacă ar fi avut loc la cinci zile după nuntă și,
pentru obiceiurile italiene erau puţini oaspeţi. Doar familia
a miresei, a familiei mirelui și a celor trei prieteni ai mirelui.
Archer se uită la masa lungă care fusese aranjată între
măslini în grădină. Inima lui era plină de bucurie. Durerea de acolo
adus în Italia din Anglia a fost încolțit, și nu mai stăpânit
viata lui. Acea durere îl condusese în Toscana, dar
fericirea era ceea ce l-ar face să rămână acolo. Poate ceilalți
au mers pe drumul lor, dar casa lor era acolo. Nu a regretat că a lui
călătoria avea să se încheie la Siena, din moment ce, de la început, aceea a fost a lui
speranţă. Singurul lucru pe care nu mă bazasem era un sfârșit așa
fericit.
Nu le-a mai rămas mult timp. A auzit zbuciumul lui
cai și trăsuri în curte. Haviland și Alyssandra
urmau să-și continue luna de miere la Florența; acolo ar studia
scoli italiene de scrima pentru cateva luni inainte de a reveni la
Paris să petreacă Crăciunul cu fratele Alysandrei. Nolan și
Brennan vorbise despre a merge în liniște la Veneția, pentru a participa la
carnaval. Archer râse la gândul că cei doi stăteau pe lângă ei
Veneția, fără ca el și Haviland să-i privească.
Archer ridică paharul. Am vrut ca acele momente să dureze
în memoria lumii întregi. Pentru ocazie, au deschis
unele dintre sticlele de şampanie din care le adusese Haviland
Paris.
-Un toast. În primul rând, pentru iubita mea soție, ceea ce este
destul de curajos să plece în această călătorie cu mine
numită viață, duce-ne unde ne duce. În al doilea rând, pentru prietenii mei,
care mi-au fost alături în vremuri nesigure. nu puteam avea
cere însoțitori mai buni. De Brennan; că călătoria ta este în siguranță,
oriunde te duci. Sper ca femeile din Europa să supraviețuiască
pasul tău. De Nolan; Oriunde îți găsești jumătatea mai bună,
Îți doresc o noapte de nuntă mai bună decât a mea.
195
Pagina 196
— Hai să prăjim! a exclamat Haviland și toți s-au ciocnit

băuturi între râsete.
Când terminară de băut, Archer ridică încă o dată paharul
și și-a trecut solemn brațul rănit cu grijă prin
umerii Elisabetei.
„Un ultim toast, pentru toată lumea, pentru viitor, pentru
moment în care ne întâlnim din nou.
SFÂRȘIT
196
Pagina 197
Editat de Harlequin Ibérica.

O divizie a HarperCollins Ibérica, SA
Nunez de Balboa, 56 de ani
28001 Madrid
© 2015 Nikki Poppen
© 2016 Harlequin Ibérica, o divizie a HarperCollins Ibérica, SA
Noaptea Patimilor, nr 594 - aprilie 2016
Titlul original: Rake Most Likely to Thrill
Postat inițial de Harlequin Enterprises, Ltd.
197

TL, 2-Noapte de Pasiune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TL, 2-Noapte de Pasiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina

Cartea a 2-a a seriei Turul Libertinelor

Un libertin în căutarea emoțiilor...

O femeie care a vrut mai mult...

Pentru Fermele Judi și Nina și El Dorado. Mulțumesc că ai ajutat-o ​​pe Catie

Sper să vă placă această a doua poveste a miniseriei

Hotelul Antwerp, Dover, martie 1835

Avea să fie sânge. Asta a fost evident de îndată ce căruciorul

Arcașul căzând cu spatele în noroi. Archer era gata.

„Acesta este pentru tine, ca o mulțumire personală pentru tine

a comentat Nolan și a continuat să vorbească.

Ar putea fi în Siena pentru Palio, principala tradiție a orașului,

simţea că această carieră îl epuizase. Un animal ca el ar putea

că ar trebui să rămână acolo? Aș putea să aștept câteva zile și să accept

Pupa navei era în haos. Haviland a țipat, Brennan a fugit

frâiele pe care le purta în mână.

„A decis că Anglia nu-l mai poate ține”.

La Contrada della Pantera, Siena, Italia. La începutul lunii iulie 1835

În noaptea aceea nimic nu a putut-o opri! Elisabeta a plecat capul

Și acum, cu prima ocazie, urmau să se căsătorească din nou cu ea. Pe

impuls. Unchiul lui conducea casa foarte strict.

-Exact! Ce idee buna!

a contradei tale. I s-a tăiat respirația: parcă toți sfinții

Era genul de femeie prin care trecea un bărbat

că înainte. Știa să danseze, știa să se miște printr-un spațiu

— Cine ești tu, bella Signora?

în acel moment, în timp ce o urmărea prin careu, nu avea

Avea să fie un amant extraordinar și cui i-ar păsa ce

ritmul calm s-a accelerat, a devenit primordial. L-a apucat pe al lui

Trupul lui Archer a devenit lumea lui. Ea le-a dezactivat pe acelea

decât înainte, în acele momente îndepărtate din piață, în timp ce

Ca și în povestea Cenușăreasa, Archer a ieșit la

a ajuns la orgasm și își dăduse seama că, deși nu era

—Familia este patria inimii! Familia este patria lui

ochii strălucind de mândrie și îl luă pe Archer de mână. Nu poti

Archer îşi dădu seama în acel moment, între zidurile lui

Giacomo zâmbi în timp ce își făcea planuri.

ochii ei întunecați și ea dădu din cap de parcă s-ar fi hotărât deja.

cu o femeie din Contratada della Torre. Asta era o lume

Elisabeta smulgea parcă petale dintr-o floare

suficient indiciu pentru a-l găsi printre atâtea nume italiene. De

indiferenţă. Nu voia să-i spună prea multe vărului său. A fost o

— Nimeni nu poate ști, spuse Elisabeta cu voce tare.

Archer nu a îndrăznit să contrazică decizia unchiului său

Călărie spaniolă din Viena. Ar fi un lux să-l vezi pe Amicus participând

„Acest lucru nu va fi cu mult diferit de a te plimba prin grajdurile

avea un răspuns la acea întrebare.

acasă unde copiii ei puteau călări prin câmpuri, unde

pentru următorul, spuse Giacomo și continuă să vorbească cu voce joasă și cu

în toate acele planuri. El a zâmbit. În ziua aceea am fost

Archer era acolo! Elisabeta îi remarcă privirea înainte de a îndrăzni

banchet. Erau paste proaspete, tăvi cu mozzarella și roșii,

— Ai vrea să mergi la o plimbare cu calul?

Apoi unchiul său a intrat în conversație.

poteca care pleca din corral.

cal înapoi pe drum.

„Vorbind de primele ori, a fost prima dată într-un

lucrurile aveau să fie altfel de atunci. Nu mai

— S-ar putea să nu fii de acord, spuse el. Sa cred

a recunoscut că mai era cineva. Așa că Archer știa că a lui

le simţea şi speranţa. Acesta a fost focul pe care l-a alimentat și

El nu se cunoștea pe sine. Archer îi întinse Elisabetei pe a lui

Sigur. Nici nu a schimbat faptul că, deși nu știa nimic despre

Pentru Fermele Judi și Nina și El Dorado. Mulțumesc că ai ajutat-o pe Catie