Fara Obligatii

Pagina
Text original
Contribuie cu o traducere mai buna
https://www.facebook.com/novelasgratis
Pagina 2
2
Pagina 3
Unele greșeli merită repetate.
Noaptea pe care Tasha Riordan a petrecut-o cu Luc Bradshaw a fost cea mai bună dintre ea
viaţă. Următoarele două au fost cele mai rele: Luc a dispărut fără să plece
urma și a fost aruncată într-o închisoare din Bahamas, acuzată de
o crimă pe care nu o comisese. Acum, șapte ani mai târziu, agentul
Secretul DEA revenise. Le invadase orașul. este
restaurant. Fanteziile tale. Tasha nu putea avea încredere într-un bărbat
minţise. Dar chimia dintre ei a fost atât de explozivă
că nici ea nu putea avea încredere în ea.
Luc fusese uluit să descopere că avea doi frați.

Să știți că locuiau în același oraș pe care Tasha îl trezise în el
o emoție foarte diferită. Atracția pe care o simțeau unul pentru celălalt
era încă ceva ieșit din comun, deși Luc nu putea
convinge-o să creadă versiunea lui despre ceea ce s-a întâmplat acum șapte ani.
Din fericire, ea avea puteri de convingere mai puternice decât
cuvinte. Pentru că niciodată înainte nu am simțit ceva atât de special pentru a
femeie.
Pagina 4
Editat de HARLEQUIN IBÉRICA, SA

Nunez de Balboa, 56 de ani
28001 Madrid
© 2014 Susan Andersen

© 2015 Harlequin Ibérica, SA
Fără obligații, # 84 - iunie 2015
Titlul original: No Strings Attached
Postat inițial de HQN ™ Books
4
Pagina 5
Fără legături este un imn către sinceritate, prietenie și iubire.

Când există o pasiune arzătoare, este imposibil să lupți
ea, mai ales dacă dragostea adevărată se ascunde în spatele atracției. Dar
protagoniștii noștri sunt reticenți în a-și arăta sentimentele.
Susan Andersen a scris un roman de lectură excepțional
forțat, care se remarcă prin calitatea scenelor sexuale,
destul de descriptiv și fără nici un fel de eufemism.
De remarcat este și atractivitatea personajelor
secundar. Acestea duc la povești secundare interesante
complet integrat în povestea principală.
Și, ca întotdeauna, toate acestea povestite cu stilul fluid care
caracterizează autorul nostru .
Lectura placuta
Editori
5
Pagina 6
Dedicat fetelor care poartă ochelari și tuturor cititorilor care știu

se dau de cap să scrie recenzii și să-mi spună că le place
cu meseria mea. Mulțumiri!
Pagina 7
cuvânt înainte
Acum șapte ani. Insula Andros, Bahamas
O adiere calda si umeda, parfumata de mare si foarte usoara

și parfum exotic al unei flori necunoscute, pătruns prin fereastra deschisă
afară din bungalou în momentul în care Tasha Riordan s-a prăbușit
Diego. Își lipi nasul de curba unde gâtul ei îl întâlni pe al lui
umăr musculos și a suflat în tăcere în lui salmastru, ușor
picant. Se gândi brusc că în timpul celor treizeci și câteva de ore că
se cunoscuseră, nu-l întrebase o dată ce este
Numele dvs. de familie. Totuși, în timp ce aștepta ca inima lui să se oprească
bătând în ritmul reggae-ului , nu s-a oprit să se gândească prea mult la asta.
Lucrul logic ar fi fost să cred asta, din moment ce o parte bună
al vieții sale ținând capul sus pentru a nu ceda în fața
reputația mamei sale, s-a oprit să se mai gândească. În scopul de
socoteală, a intra în pat cu un străin, sau aproape, nu era potrivit
a ei.
Nu era deloc ca ea. Și ar trebui să fie puțin
îngrijorat de asta, nu?
Degetele cu piele aspră i-au alunecat pe spatele gol,
trezirea la viață terminații nervoase care în acel moment, după
aprinde, ar fi trebuit să se transforme în cenuşă rece până acum.
— Ești bine, dragă? întrebă Diego și, cu urechea lipită
gâtul ei, Tasha îi auzi vocea ca o vibrație profundă.
Și astfel, fără alte prelungiri, tendința lui de a se biciui și a se reproșa,
a dispărut atunci când buzele ei s-au curbat într-un zâmbet de lângă
pielea lui Diego. Nu știam ce este atât de special la acest bărbat, ci unul
Un lucru era clar: avea o magie incontestabilă. Multe. De la
În clipa în care se apropiase de ea pe plajă, cu o zi înainte pt
dimineaţa, o dislocase complet, o făcuse să zboare.
Și asta spunea multe. Nu mai era de cerut
oricine din Razor Bay: foarte puțini ar ezita să pretindă că Tasha
Riordan avea mereu picioarele bine plantate pe pământ,
practic înrădăcinată în pământ.
„Da”, a șoptit ea, dar a preferat să nu adauge „Sunt îngrozită”.
Cu siguranță pentru el era ceva normal. Dar bine știam
Pagina 8
Dumnezeu care a făcut-o să simtă lucruri pe care nu le simțise niciodată înainte și

în mod normal, era o nucă greu de spart. Imi pot imagina cati
femeile i-ar fi aruncat cheile camerei lui. Faptul că
ar fi reușit să nu-și dea jos chiloții până nu a fost ziua aceea
lăudabil, căci de atunci fusese tentat să le scoată
în momentul în care îl văzuse pe Diego.
Și având în vedere orgasmul pe care tocmai i-l dăduse,
poate ar fi trebuit. Fusese cel mai uimitor din viața lui.
A înăbușit un pufnit. „Nu că ai avea multe de comparat”, el
spus. Dar a ridicat din umeri, respingând ideea. da da a
cei douăzeci şi doi de ani ai săi nu se bucuraseră de o cantitate enormă de
orgasme care nu erau autoinduse, dar nici ea nu era virgină, deci
că știa că nu mai simțise niciodată așa ceva.
-Ce mai faci? întrebă el încet.
A stat atât de nemișcat încât Tasha a crezut pentru o clipă că a făcut-o
încetat să mai respire. Ea a făcut la fel. Au trecut câteva secunde
tăcere, iar euforia ei a început să se risipească. Doamne, se gândi el. "Ca
ai putea disloca un astfel de om. Era nevoie doar de văzut
Diego să știe că experiența sa sexuală a fost la ani lumină distanță de
al ei.
Își strânse mâinile pe spate și spuse cu o voce joasă și răgușită:
— Vrei să știi cum sunt? Oftă amuzat. sunt asa de
speriat că nici măcar nu e amuzant.
— Nu, spuse ea neîncrezătoare, sprijinindu-se în coate
uita-te la ea.
Nu își făcea iluzii despre ea însăși. Era înaltă și slabă și avea
sani decenti, dar si solduri si un fund care
ar putea aparține unui băiat de doisprezece ani. Știam că bărbații
le-a găsit destul de atractive, dar ea nu era deloc
Înălțimea lui Diego.
Coama lui de bucle blonde, puțin roșiatică și încrețită de la
umezeala, a căzut înainte și s-a încurcat în buclele negre moi
lui Diego. Se uită la propriile mâini, sprijinindu-se pe evantaiul de păr
negru din pieptul lui bronzat. Fusese la tropice de nouă zile și a lui
pielea devenise cât se putea de maro. Din pacate,
Acest lucru a însemnat, de asemenea, că în loc să aibă tonul său lăptos obișnuit
degresat, era de culoarea pâinei prăjite anemice.
Diego și-a periat părul de pe față și l-a strâns într-o formă desă
coadă. Ținându-l cu o mână, el o privi în ochii, serios pentru prima dată
timp din momentul în care se apropiase de ea când era
Pagina 9
scufundându-și picioarele în valuri și se prezentase.

— Da, răspunse el în timp ce cu mâna liberă îi mângâia baza
gât-. M-ai pus complet pe orbită - schițat a
zâmbet ironic și umerii lui largi ridicau ușor din umeri. Nu
ma asteptam.
Cu siguranță le-a spus același lucru tuturor, dar totuși a fost
ma bucur sa aud asta. Tasha și-a simțit inima topindu-se ca o
hottie în soarele tropical.
Diego se uită la ea.
„Îți iubesc gura.” Vocea lui era răgușită, ochii întunecați și
înflăcărat, iar inima Tașei năvăli în timp ce se aplecă,
marcându-și abdomenul, intenționând să o sărute.
Înainte de a putea, însă, i-a sunat telefonul.
Diego înjură și se uită la noptieră, unde era telefonul.
Apoi a înjurat din nou.
— Îmi pare rău, spuse el, uitându-se din nou la ea. Trebuie să particip la asta
apel - s-a îndepărtat ușor de ea, s-a ridicat cu agilitate, a apucat
telefonul și, apăsând butonul verde, îl ridică la ureche. Da, a spus el.
Ar fi bine să fie important.
În timp ce se uita la el, Tasha și-a dat seama că în acel moment
nu părea fermecător. Părea periculos: mare, întunecat și
gol lipsit de modestie, cu o privire aspră și un rânjet acru pe față.
gură. Tasha a tras cearceaful în sus, s-a acoperit și și-a băgat-o sub brațe.
axile. Și-a verificat ceasul.
"O Doamne". Trebuia să se gândească să se îmbrace dacă voia să-l ia pe ultimul
avionul înapoi la Nassau.
Luând cearceaful cu el, se ridică din pat. Brusc ce
Cu câteva ore înainte păruse atât de îndrăzneț și de palpitant;
a acceptat, mișcat de un impuls, să-l însoțească pe Diego pe marea insulă a
Andros, i s-a părut nesăbuit și prostesc. A început să-l ridice pe a lui
haine împrăștiate.
Și-a pus chiloții și rochia și își scotocea prin poșetă la
căutând ceva cu care să-și lege părul când brațele îi sunt dure și
bărbați caldi o legară de talie și o lipiră de un cufăr
mai tare și mai caldă.
— Hei, îi șopti Diego la ureche. Își pusese pantalonii
pantaloni scurți și tricoul pe care îl purta înainte. Ce faci?
Tasha îi era greu să gândească, simțind căldura și parfumul ei
trupul, iar vocea ei se limpezi.
„Zborul meu pleacă într-o oră și jumătate”. trebuie să ajung
Pagina 10
aeroport.
„Stai aici încă o noapte”. Ar trebui să fiu din
concediu, dar șeful meu a reușit să mă găsească și trebuie să ies
un timp să vorbesc cu el. Dar voi fi plecat cel mult o oră. Mai tarziu
avem toată noaptea pentru noi.
„Ah”, ispita a tras asupra ei și, pentru o clipă, era pe cale să o facă
a ceda. Dar bunul său simț și pragmatismul lui obișnuit au făcut-o
act de apariție. Și-a scos biletul din geantă și l-a fluturat în fața
fețele ambelor. Eu nu cred acest lucru. Am facut rezervarea.
Diego a sărutat-o pe gât.
-Mi-aș dori foarte, foarte mult, să petrec restul nopții
cu tine”, a șoptit el cu acea voce joasă și profundă. Promit să te iau
mâine la Nassau, chiar dacă trebuie să închiriez un hidroavion.
buzele prin scobitura din spatele urechii ei.
Și îndoielile Tașei s-au topit odată cu coloana vertebrală
vertebral.
-Ei bine, poate da.
„Asta am vrut să aud.” El o întoarse și o sărută
arzător, lung.
Tasha și-a scăpat poșeta și când și-a luat neuronii
de lucru din nou, Diego se retrăgea de ea și ea era
din nou întinsă pe spate pe pat.
— Îmi pare rău, spuse el privind-o. Nu-mi place că rămânem
ambilor le place, dar șeful meu este un tip mic foarte nerăbdător și i-am spus asta
Aveam de gând să mă întâlnesc cu el – se uită la ceas – rahat, în două minute.
S-a aplecat și i-a dat un alt sărut rapid pe buze înainte de a se ridica.
nou-. Mă voi întoarce cât de curând pot, bine?
Tasha dădu din cap. El a mormăit. Apoi a mormăit:
— N-am de gând să o sărut din nou. Nu am de gând să o sărut din nou – spuse el
s-a întors și a părăsit bungaloul.
Tasha s-a ridicat, a aplicat din nou rujul și, în cele din urmă, a găsit o
pereche de agrafe pentru a colecta părul. Chiar acum
Au început să bată cu putere în ușa bungaloului hotelului. Zâmbind, știu
Ea se întoarse de la oglindă și alergă desculță spre uşă.
-Ha! Ai uitat cheia, nu?
Dar nu Diego era cel care suna. Câțiva bărbați cu pielea întunecată,
îmbrăcat în cămașa albastru deschis și șapca neagră a lui
Poliția Regală din Bahamas a pătruns în bungalou. Nici unul
i-au zâmbit, așa cum Tasha era obișnuită să primească
de la sosirea lor pe insule. Bărbații ăia, înfășurați în veste
10
Pagina 11
de kevlar , aveau un aspect sever și o expresie reconcentrada.

-Ce se întâmplă? A întrebat el brusc, iar deodată
au fost conduși cu forța la un scaun de unde nu vedea decât raia
roşu care curgea pe piciorul pantalonilor negri ai poliţistului care
păzit.
A auzit salteaua fiind scoasă din pat și deschizându-se și închizându-se
sertare. Apoi, deodată, agentul care stătea în fața ei s-a îndepărtat și
un bărbat mai în vârstă într-o cămașă kaki i-a luat locul. A avut o mână
odihnindu-se pe rinichii ei, cealaltă atârnând lejer lângă partea ei și
ținea sub braț o șapcă neagră cu vârf.
— Sunt inspectorul Rolle, de la UDN, spuse el cu voce profundă și
melodios.
- UDN-ul? întrebă ea cu o voce stridentă. Ce-i asta?
– Unitatea de Trafic de Droguri din Poliție. Numele dumneavoastra va rog.
„Tasha.” El înghiți în sec, întrebându-se ce naiba
se petrecea. Nu ar putea avea nimic de-a face cu Diego... Sau poate? -.
Tasha Riordan.
— Unde este complicele dumneavoastră, domnişoară Riordan?
Panica o cuprinse. Doamne, Doamne. Cam asta era
rău în mai rău.
-Complicele meu? Ce complice? nu am complice!
-Aceasta este camera ta?
-Nu. Nu, sunt oaspete.
- Un oaspete al cui? întrebă polițistul cu severitate.
— De la Diego... Ea se opri, ezitând, iar inspectorul se uită la ea.
înălţându-şi sprâncenele umplute. Adevărul este că nu-i știu numele de familie -
se bâlbâi el. Știu că sună... „Creierul ei s-a pus în sfârșit în viteză.
Dar trebuie să fie în registrul hotelului. Cere-i bărbatului să ne spună
a dat cheia camerei.
Inspectorul Rolle a arătat spre un ofițer care a ieșit cu viteză din
bungalou. Apoi a urmat o tăcere tulburătoare, în timpul căreia Tasha
Putea doar să ajungă la concluzia că Diego făcuse ceva oribil,
comisese o crimă... și fugise, lăsând-o să facă asta
plătiți vasele sparte.
Când agentul s-a întors, s-a dus direct la inspector,
mormăi ceva și se îndepărtă la o distanță sigură. Inspectorul Rolle
se întoarse spre ea.
–Persoana care v-a preluat datele susține că camera a fost plătită
bani gheata. Ați descris-o precis, domnișoară Riordan, dar nu
amintește-ți că l-am văzut pe acest Diego.
unsprezece
Pagina 12
-Nu! Nu este adevarat. Nici măcar nu m-am apropiat de tejghea

cu. Am stat pe terasă în timp ce Diego ne-a cazat la hotel.
Ia urme de pași sau așa ceva! Nici măcar nu m-am apropiat de recepție!
Inspectorul Rolle a privit-o cu o clipă înainte
ridicare din umeri.
„Se poate dovedi a fi adevărat...
-E adevărat!
„Dar ce avem aici...” El și-a întins mâna din spatele
înapoi și a scăpat o geantă mare cu auto-închidere, plină cu orice
arăta ca zahăr pudră, pe masa de lângă cotul Tașei, unde
A aterizat cu o bufnitură - este kilogramul ăsta de heroină... și tu. Nu este
nici un bărbat misterios pe nume Diego. Exista doar tu. Astfel încât,
Tasha Riordan, arestată pentru deținere cu intenție de heroină
să-l vândă.
12
Pagina 13
Capitolul 1
În prezent
— La naiba, mormăi Tasha în timp ce se opri în spatele celorlalte mașini.

care era la intrarea casei lui Max.
A întârziat foarte mult. „Și ești surprins?” a întrebat vocea ei mică.
interior cu ton de autosuficiență.
Ei bine, nu. Dar nu văzând bărbații pe verandă, făcând
grătar și știind că era puțin probabil să fie în grădină
din spate, deoarece ploua intermitent toată ziua,
și-a dat seama că sosește chiar mai târziu decât credea. Pentru că numai asta
putea însemna un lucru: că toți luau cina, sau chiar
ridicând, ceea ce ar fi și mai rău.
A coborât din mașină și s-a dus să-și ia contribuția la
Petrecerea de rămas bun a mamei lui Harper. La naiba, nu numai că nu am vrut
întârzie, dar intenționase să fie devreme
ajuta la pregatiri. Nu mă bazasem pe noul
bucătarul pe care îl angajase pentru pizzeria lui s-ar dovedi a fi un
beat de tom și lombă.
A fost amuzant. Am crezut că am totul planificat. Ca si acum ca exista
În august trecut, a fost mai puțină muncă și cea mai mare parte
turiștii plecaseră, îi trecuse prin cap să angajeze un alt bucătar
să lucreze cu jumătate de normă. Astfel s-ar obișnui treptat
munca și ea creștea orele pe măsură ce progresa. este
Intenția fusese să-l învețe fără stres. Așa când a venit
în vara următoare, ea putea să-și ia totul mai ușor.
El a pufnit. În teorie a fost un plan minunat. Așa că aș putea avea câteva
Decat o alta zi libera Și cine știa, poate chiar s-ar putea bucura de
viața reală și chiar să ia o vacanță.
Deși, pe gânduri, chiar ideea de a pleca în vacanță
i-a făcut inima să bată de nelinişte şi
postgust amar în gură. Dar nu era vremea asta
treci peste asta?
Puțin conta acum, în orice caz. La vremea aceea, era
o întrebare pur retorică. Cel mai probabil noua lui
cook, care făcuse un interviu genial, era deja
13
Pagina 14
beat când s-a prezentat la serviciu. Și dacă nu era deja,

bineînţeles că eram ca o cuvă când plecasem de la Bella T. Şi
se îmbătase cu vinul casei, nu mai puţin, care
a adăugat mai multă sare în rană.
Dar ultima picătură, ceea ce a avut cu adevărat
înnebunit, a fost că porcul încercase să-i dea
vina a venit lui Jeremy, băiatul din Cedar Village care
mai puţin de o săptămână a lucrat pentru ea ca ospătar. Cedru
Satul era o casă de plasament aflată la marginea orașului, pe
că băieții au trăit cu probleme încercând să-și refacă viața. Aceasta
Ultimul bietul Jeremy de care avea nevoie a fost vreun ticălos
îl va acuza de furt.
A urcat treptele verandei, dar s-a oprit înainte de a ajunge la
uşă. Și-a pus lucrurile jos, și-a scuturat pantalonii scurti cât a putut mai bine și
Ea a scotocit în geantă după ruj.
Unul dintre lucrurile care i-a atras atenția lui Harper,
când acea elegantă bătrână venise în Razor Bay,
era că era întotdeauna îmbrăcată impecabil pentru fiecare ocazie. ȘI
Era clar că stilul fusese moștenit de la Gina, pentru că la fel
s-ar putea spune, doar în dublu exemplar, despre mama sofisticată a
Harper.
Ea, pe de altă parte, era atât de supărată când, după
bucătar beat la Bella T, închisese pizzeria și urcase la etaj.
alergând să se schimbe, că pusese primul lucru pe care îl avea
găsite. Adică niște pantaloni scurți negri uzați și
un maiou de un albastru intens care dădea un ton mai mare
albăstrui pentru ochii lui cenușii. După ce și-a îmbrăcat o jachetă neagră, a avut
a strâns mâncarea pe care o pregătise pentru petrecere și s-a întors
ieși la maxim, fără o urmă de machiaj în afară de rimel
Am pus acea dimineață ca oamenii să-și dea seama că da
avea gene, chiar dacă erau atât de palide încât te puteai gândi la alta
lucru.
Și-a pus un ruj mic, a bătut la ușă și a intrat.
-Buna ziua! – strigă el să se facă auzit între râsete și vocile care
veneau nu departe de bucătăria neterminată a lui Max. simt
a fi întârziat! Dar am adus câteva sticle de vin roșu
compensa. Și niște guacamole de casă și niște aperitive
vegetarieni.
A mers înainte până când a văzut masa lungă plină de oameni și a văzut-o pe Jenny, pe ea
cel mai bun prieten, stând lângă Jake.
14
Pagina 15
— Bună, dragă, spuse el și făcu semn către Damoth, către Mary

Margaret, directorul Cedar Village, gazdelor dumneavoastră, Max și Harper,
și mama lui Harper. Dar ea se opri brusc, uluită, când ea
ochii întâlniră privirea întunecată și catifelată a unui bărbat
cu pielea maronie si fata cizelata. Amintirea unui chip mai tânăr
fulgeră pe ecranul minții lui ca căldură
sărutări amintite îi treceau prin vene. Ea clipi, sigur că
avea halucinații.
Dar nu. Doamne Dumnezeule. Nu a fost posibil, nu se putea, dar a fost
adevăratul Diego Sin Nombre, acel șobolan care o lăsase întinsă
o închisoare în Bahamas când eram mai tânăr și prost, sau la
mai putin mai naiv. Singura persoană la care nu mă așteptam niciodată să mă întorc
vezi in toata viata lui. Și totuși acolo era, stând la
Max și Harper, cu păr negru, ochi negri și o notă de barbă
tot negru, musculos, plin de viață și impunător.
Creierul lui a început să bâzâie de sfârâit de electricitate
static de la un radio reglat greșit și mâna i-a rămas moale. Punga
pânză reutilizabilă în care depozitase vinul și mâncarea pentru
petrecerea a căzut la pământ și apoi s-a răsturnat într-o parte.
Abia a observat când s-a vărsat conținutul în
toate directiile.
„La naiba”. Scena care se desfășura în jurul lui părea

Înaintând brusc cu încetinitorul, Luc Bradshaw se ridică pe jumătate în picioare.
a scaunului împreună cu toți ocupanții mesei. Toate păreau
exclamă și grăbește-te să întindă o mână femeii cu picioare lungi
care se aplecase să ridice sticlele şi recipientele de vin
de plastic care se rostogolise pe pământ.
Pentru el, totul era zgomot alb înăbușit. El a ramas
uitându-se la capul în jos și frecându-și din neatenție diafragma
deasupra lobului inferior al plămânului său stâng. In ce
moment în care aerul ajunsese la consistența jeleului?
Dumnezeul meu. Era Tasha.
El observase de îndată ce ea intrase în cameră. Inca
Deci de câte ori Jenny, logodnica lui Jake, a menționat-o pe a lui
fratele proaspăt descoperit, Tasha, cea mai bună prietenă a ei, în tot acest timp
săptămână? Inima lui fericită dădea un mic salt de fiecare dată
Am auzit acest nume, chiar știind că Jenny se referea la o altă Tasha, nu la
cel pe care îl cunoștea. Așa că ar putea fi scuzat dacă a crezut brusc că este
cincisprezece
Pagina 16
având viziuni. Pentru că ce probabilitate era acolo?

Ei bine, aparent, multe. Pentru că asta era Tasha lui. A fost
multe femei din trecutul său pe care ar fi vrut să le vadă dispărând
fără urmă, dar Tasha nu fusese niciodată printre rândurile lor.
A văzut că tricoul albastru pe care îl purta sub jachetă
ieșit din talia șortului, dezvăluind a
franjuri de piele de satin deschis când se întinse, ghemuită, spre
ridică una dintre sticle. Apoi s-a uitat la ea din cap până în picioare,
concentrându-se o clipă pe fundul ei rotund. eram un pic
mai... plinuță decât fata pe care și-o amintea.
Și cine ar putea fi surprins?, își spuse, înăbușind un pufnit.
Nu o mai văzuse de șapte ani. Da, mai avea câteva curbe. Dar am păstrat
fără să aibă șolduri și a fost nevoie de multă imaginație
consideră-l voluptuos.
Buclele ei rebele erau și ele diferite: mai definite decât
de care mi-am amintit. Dar ochii ei albastru-gri și gura cărnoasă nu
se schimbaseră deloc.
Adevărul era că putea să poarte mustață, să aibă un neg cu păr
și am îngrășat douăzeci de kilograme, ceea ce ar fi recunoscut-o în continuare
oriunde. Nu se îndoia că era aceeași fată
cu care petrecuse două zile și o noapte memorabilă în
Bahamas.
– Tash! – De parcă un film blocat și-ar fi recăpătat brusc
viteză normală, Jenny se apropie de fata înaltă cu părul blond
aramiu si ghemuit langa ea. Te simți bine?
Blond aramiu. Luc descoperise după noaptea cu ea că
acesta era numele acelei culori de păr blond deschis cu subtonuri
roşcat. În timp ce se uita la ea, simți că toată fața i se luminează cu a
zâmbet de bucurie.
Dar acel zâmbet a murit brusc când ea s-a ridicat
ochii ei s-au pocnit și s-au uitat la el. Corpul i s-a încordat parcă
i-ar fi aruncat o minge de foc în cap și a căzut din nou
în scaunul tău. Ochii aceia, expresia aceea... Păreau capabili
a ucide, a face carne tocată. "Ce naiba ...?"
Se uită la Jenny.
„Nu”, a spus ea ca răspuns la întrebarea prietenului ei, în timp ce i-a spus.
A dat mai întâi o sticlă de vin și apoi alta. Trebuie să fi ridicat
si restul recipientelor, pentru ca s-a ridicat si i-a dat sacul de
țesătură pentru Gina, o versiune elegantă, cu pielea puțin mai închisă decât
fiica sa Harper, care era soția lui Max, celălalt frate al lui Luc.
16
Pagina 17
Doamne Dumnezeule. Toate acele relații îi dădeau durere

cap.
— Îmi pare atât de rău, spuse el când Gina acceptă geanta. Nu eu
Nu vreau să te întorci la Winston-Salem și o să mă pierd
petrecerea ta, dar adevărul este că nu mă simt prea bine.
— Da, ești foarte palid, dragă, spuse Gina, frecându-și brațul. Mergi la
acasă și du-te la culcare. Cu puțin noroc, bug-ul care este
plutirea va dispărea dacă dormi puțin.
— Nu este gripă, dar desigur că este o insectă, îi aruncă Tasha.
O altă privire răuvoitoare, fulgerătoare. Apoi a adăugat adresarea
către Gina–: Deodată am senzația că un păianjen foarte urât și
păros se târăște pe spatele meu. Nu m-am mai simțit atât de rău de atunci
acum aproape un deceniu. Mi-ar plăcea să trag între ochi mici
bug-ul acela rău.
Jenny se întoarse să pună vinul pe masă și se uită la Luc
mijind pleoapele. Apoi se întoarse și se uită la Tasha pentru o secundă.
cu o expresie gânditoare.
— Sărmanul. Vrei să te duc acasă? Jake te poate lua
masina dimineata.
Luc a văzut ceva asemănător cu panica traversând camera pentru o clipă.
Chipul lui Tasha. O secundă mai târziu, însă, că
expresia dispăruse.
Tasha bătu mâna prietenei ei.
-Nu pot conduce. De atunci nu am încetat să lucrez
a început sezonul turistic și bănuiesc cât de mult lucrez
trecand in sfarsit factura. Chiar am nevoie să dorm.
— Bine că ai angajat un alt bucătar, comentă Jenny.
Tasha scoase un râs amar.
– Ah, da, referitor la asta… Se pare că nu – a trecut el
degetele prin părul ei și deodată păru pe punctul de a leșina.
Îți voi spune despre asta mâine.” Și-a îndepărtat privirea de la Jenny, acea brunetă scundă,
și l-a fixat pe oamenii adunați în jurul mesei. Mai puțin pe el. simt
scena”, a spus el și și-a îndreptat atenția înapoi spre Gina, dedicând asta
zâmbet dulce și generos pe care Luc și-l gravase de atunci în creier
acum șapte ani. Călătorie bună – a spus el în timp ce o îmbrățișa. Cand
Se retrase, se uită la Gina cu afecțiune. Am fost încântat să te cunosc. sper ca
revino curând.
— Plănuiesc s-o fac, dragă, spuse Gina. Fiica mea preferată locuiește aici
acum.
— Mamă, spuse Harper sarcastic, sunt singura ta fiică.
17
Pagina 18
Gina ridică grațioasă din umeri.

– Păi, asta: singura și draga mea fetiță.
Ochii verzi măslinii ai lui Harper au dispărut aproape complet
în spatele genelor ei când zâmbea.
-Ai dreptate.
Tasha a mai schimbat câteva cuvinte cu invitații.
Apoi, cât ai clipi, și-a luat rămas bun, a traversat bucătăria și
El a dispărut.
Luc se depărtă de masă și se ridică.
— Te superi dacă mă duc să iau o bere? -El a intrebat
Max.
„Ajută-te”, a răspuns fratele său în timp ce Harper a spus:
„Oprește-te, am să o iau”, iar el a făcut o mișcare să se ridice.
Nu, țipă Luc pentru sine. Dar nu degeaba avea
a petrecut mai mult de un deceniu lucrând la misiuni ascunse pentru
DIVIZIA NARCOTICE. Munca lui devenise o a doua piele, deci
el doar a spus:
— Te rog, Harper, nu trebuie să mă slujești.
— Da, Harper, spuse Jake. Aparține familiei. Ceea ce înseamnă că
poti sa faci si vasele.
— Sau măcar du-te să ia o bere, dacă vreau. Cineva
mai vrei ceva, de când merg?
Nimeni nu dorea nimic, iar Luc ieși din cameră într-un ritm lejer.
A ieșit și a văzut-o pe Tasha mergând spre celălalt capăt al garajului cu
intenția de a merge direct în zona de parcare din fața
Acasă. Pe cer atârnau nori de culoarea vânătăilor, dar din
Momentan nu ploua, iar Luc ignoră treptele, sări la
iarbă și a aterizat ușor pe călcâie.
Când era nevoie, se putea mișca cu viteza și furtivitatea
ceață și ajunse la Tasha când era pe punctul de a întoarce colțul
din garaj. El a pășit în spatele ei, și-a întins mâna și i-a periat brațul
vârfurile degetelor.
-Hei, Tasha, stai...
Se întoarse cu o tresărire. Un fulger de panică a apărut în ei
ochi cenușii și văzând-o că își ține respirația și își desface buzele, Luc
și-a dat seama că era pe cale să țipe. A trecut o mână
de ceafa și cu cealaltă și-a acoperit gura pentru a o împiedica să scoată un scârțâit
să-i aducă lumea întreagă în ajutor.
La urma urmei, nu avea nevoie de nimeni care să o salveze de nimic. El
Nu i-aș răni niciodată. Dar nu-l voia pe fratele său, care era un ajutor
18
Pagina 19
șeriful, s-ar arunca asupra lui și nu avea nicio îndoială dacă ar auzi
o femeie, Max ar părăsi casa furioasă și cu pistolul
regulament în mână.
— Îmi pare rău, spuse el cu cea mai liniştitoare voce de care era capabil.
Buzele Tasha erau foarte moi și pielea ei era foarte caldă, dar
Luc și-a mutat acele senzații în colțul minții
examinează-le mai târziu.
„Nu am vrut să te sperii”, a adăugat el. Vreau doar să vorbesc cu tine a
minut. Acum o să te las să pleci, bine?
Ea miji ochii parcă ar fi vrut să spună: „Ei bine, dă-mi drumul imediat”.
Luc o privi cu îndoială.
– Și n-ai de gând să țipi, nu-i așa? -A fost un ordin, nu un
întreabă el și se uită fix în acei ochi cristalini fără să clipească.
Ea a ezitat o secundă. Apoi a lăsat capul în jos, dând din cap
puțin. Luc o eliberă încet de la ceafă și își ridică mâna de pe ea
gură. Tasha o plesni, trecu pe lângă ea.
împins și se întoarse în grădină înainte de a se întoarce să-l privească.
-Dacă vrei să vorbești cu mine, o poți face aici, unde oamenii
ne poate vedea – se răsti el.
El a dat din cap. Dar de ce era atât de supărată? Nu
el era cel care... Dar ea îi întrerupse gândurile când
intreaba aspru:
— Ei bine, poți să spui cine te prefaci că ești acum, Diego?
A tresărit interior, dar a încercat să nu facă
va observa. Tasha îl prinsese: nu putea recunoaște că se preface
să fie altcineva când s-au cunoscut. Așa că doar s-a uitat la ea
a spus ferm și calm:
„Numele meu adevărat este Luc Bradshaw”. Sunt fratele lui Max și
Jake...
-Vă rog! A exclamat ea, dezgustată.
Clipi surprins.
"Ce vrei să spui, te rog!' Cel puțin va trebui să crezi
Max. Nu crezi că nu au fost informați în detaliu
Ale mele?
Ea a răspuns cu un zgomot neplăcut, iar el s-a încruntat.
— Nu știu ce problemă aveți, spuse el. Nu mai este de văzut
împreună. Toată lumea spune că ne semănăm foarte mult. Deci de ce
ce te indoiesti ca este...?
— Uite, se răsti Tasha, îngustând ochii, cu nasul în sus.
la câțiva centimetri de a ei – nu știu cine ești, omule, sau ce faci
19
Pagina 20
jucând, dar nu te apropia de mine, mă auzi? Cum îndrăznești să vii

aici pretind a fi fratele lui Max și Jake? -A înfipt un deget
pe piept, dar înainte ca Luc să-l apuce, l-a coborât și a dat o
Intoarce-te-. Știi ce-ți spun? –Adăugă el cu un calm pe care nu-l cunosc.
reflectat în ochii lui. Astăzi mă simt destul de generos, așa că dacă o faci
fă-ți bagajele și pleacă din oraș în seara asta, voi uita
toate astea." S-a uitat din nou la el, mijindu-și pleoapele și a adăugat: "Dacă ești
gata vei accepta oferta mea si te vei duce, pentru ca te asigur ca ceea ce imi cere el
corpul face invers.
El clătină din cap neîncrezător.
-Dar ce spui?
– Nu înțelegi limba mea, Diego?
Se pare că nu, pentru că habar n-aveam ce
vorbind. Dar în loc să-i spună și să întrebe ce e în neregulă cu el, el
am auzit spunând:
— Nu mă numesc Diego. Știu că ți-am spus da, dar în asta
În momentul de față era agent secret al DEA, iar dacă voia să rămână în viață, el
Aș putea spune oricui numele meu adevărat. Dar eu sunt Luc Bradshaw
fiul lui Charlie Bradshaw, fratele tatălui lui Max și Jake.
— Ah, deci vei rămâne la povestea aia. Mai bine de fapt.
Pentru că dacă mai ești mâine, îmi va plăcea să-i spun asta lui Max
Ești doar o cămilă de rahat pe nume Diego, nu știu câte. ȘI
atunci se va ocupa el să te pună la umbră.
Luc încremeni. Cheltuisem cea mai mare parte din puțin
când au împărtășit o înțepă pe Tasha despre viața ei,
fără să-i spună aproape nimic despre el. Tocmai îi spusesem că sunt pe
concediu și nu voiau să-i petrec vorbind despre muncă. Singurul
Odată ce i-a cerut detalii, el și-a folosit farmecul
schimba subiectul. Deci cum naiba a aflat despre ea
față?
Nu a avut timp să-și dea seama: ea se dădu din nou înapoi și o scutură
coama frumoasa.
„Și dacă asta se întâmplă”, a adăugat el pe un ton abraziv, „crede-mă, doar fă-o”.
Voi regreta un lucru.
Băgându-și mâinile în buzunare, Luc se uită la ea. La
uită-te la obrajii ei înroșiți și la ochii ei electrici, ea a crezut că era
păcat că era încă atât de atras de ea
era, după toate socotările, nebună.
— Bine, o să iau cârligul, spuse el. Ce este
ai regreta
douăzeci
Pagina 21
-Asta în comparație cu acea gaură neagră și sufocantă din a

închisoare din Bahamas unde datorită ție am petrecut încă două nopți
înspăimântătoare pentru viața mea, a spus ea scurt, închisorile
jachetele sunt cu siguranță mult mai confortabile și confortabile.
Așa că înainte ca Luc să-i poată pune o altă întrebare, a dat
s-a întors și s-a pierdut în umbra aruncată de peretele din
garaj, iar Luc rămăsese întrebându-se ce naiba s-a întâmplat
numai noaptea petrecută împreună.
douăzeci și unu
Pagina 22
Episodul 2
–Tasha Renee Riordan, îmi ascunzi lucruri. Când naiba

L-ai cunoscut pe Luc Bradshaw și de ce îți displace atât de mult de el?
Tasha se uită la prietena ei, cu falca căzută. Era cu greu
deschise ușa când întrebarea lui Jenny o făcuse să se retragă
un pas de parcă un berbec ar fi lovit-o în piept. Jenny traversă
pragul în timp ce ea îşi ţinea răsuflarea. Căutat
par calm cand a raspuns:
-Acea? L-am cunoscut ieri. Ai fost acolo, Jen.
— N-o să mi-o dai, drăguță. Te-ai uitat la el de parcă l-ai fi cunoscut deja.
Deci când a fost? Credeam că nici măcar nu ai lăsat pizzeria
da aerul.
Tasha a încercat să se abțină. Chiar a încercat. Dar am fost
vorbind cu Jenny, căreia i-a spus totul și a cedat neputincios
remediați-l.
„L-am cunoscut acum șapte ani.” Și-a trecut degetele prin păr și s-a uitat
prietenei ei. Am rămas uluit când am intrat aseară în casa lui Max
și am văzut că presupusul frate al lui Max și Jake este Diego tu
Am vorbit, cea despre călătoria mea în Bahamas - a fost o ușurare să recunosc asta și
în acelaşi timp îl speria. Nu se mai putea da înapoi, dar nici
era un secret care îi ardea stomacul ca un acid coroziv.
Jenny a fost imediat serioasă.
— Bună, Tash. Cum este posibil? Deși, adevărul, nu păreai
tu, cu asta ai răspuns despre tragerea bug-ului între sprâncene și
Acea privire pe care i-ai dat-o, care părea că spui
„Sper să mori de herpes rampant”.
-Oh Doamne.
Au ajuns la barul de mic dejun care separa chicineta de
sufragerie. Dintr-o dată picioarele i se simțiră ca un flan. Fost lăsat
căzu pe unul dintre scaune și se uită la Jenny ca ea
prietenul a fost cazat în altul.
-Am rămas uluit când l-am văzut acolo, stând atât de liniștit la
masă la Max acasă... Dar adevărul, Jenny, mă enervează că eu
vei observa atât de multe.
— N-ai fost atât de vizibilă, dragă. Ei bine, da, dar am observat doar la tine...
Jenny se aplecă pentru o îmbrățișare rapidă cu un singur braț și apoi
Se aşeză din nou pe scaunul său. Și ne cunoaștem de atunci
22
Pagina 23
cu o jumătate de viață în urmă.” Ea îi aruncă un zâmbet răutăcios. Acum că mă gândesc la asta, eu

ciudat că nu mi-am dat seama. Pentru că are sens, nu? Este el
singurul om de care ai fost atât de pasionat.
Tasha a făcut urechea surdă la cuvintele lui. Nu avea chef să vorbească despre
Diego și pasiune în același timp.
„I-am spus că i-am dat până azi să plece din oraș”.
Dar cum o să le spun celor de la Bradshaw că nu este fratele lor dacă nu
pleci?
„Tash, dragă.” Jenny și-a frecat mâna și s-a uitat în ochi cu
compasiune, dar cu fermitate -, trebuie doar sa o vezi ca sa stii ca da
este fratele lui.
„Nu”, a insistat ea, deși avea îndoielile ei. Pune mâna deoparte
și și-a dat părul de pe față. Dar nu vei pleca pur și simplu, nu-i așa?
-Mă tem că nu.
— La naiba, trase el adânc aer în piept. Apoi a oftat resemnat. Și a spus ce
M-am gândit toată noaptea: Cât de probabil era asta
singurul bărbat pe care nu mi-am dorit să-l văd niciodată în viața mea s-ar dovedi a fi
fratele lui Max și Jake?
— Da, știu, a fost de acord Jenny. Lumea este cu adevărat o batistă.
Luc tocmai își făcuse geanta de poliție când au sunat energic

la ușa camerei tale de motel. Condus de obicei,
Desfăcu fermoarul liniștit din buzunar și-l scoase pe al lui
Pistol SIG Pro. S-a lipit de perete, a mers la uşă şi s-a oprit
langa ea. Întinzându-și gâtul, se uită prin vizor.
Și l-a văzut pe fratele său Max în uniforma lui de ajutor kaki.
şerif.
Și-a băgat pistolul în talia pantalonilor, la înălțimea
rinichii, l-a acoperit cu coada cămășii și a deschis ușa.
— Ce te aduce la Silverdale? întrebă el curios. ȘI
cum naiba ai aflat care este camera mea? - De parcă nu
Știam eu.
-Este uimitor câte lucruri află cineva
purtând o insignă – răspunse Max cu chipul de poker din
personalizat-. pot intra?
„Da, desigur.” Ea se dădu înapoi pentru a-l lăsa să treacă. Deci ai venit
la Silverdale doar ca să mă vezi?
„Da.” Ea a scanat rapid camera și și-a fixat privirea asupra lui.
Poți să-mi spui de ce Harper a auzit-o pe Tasha spunând că nu te cheamă
23
Pagina 24
Luc Bradshaw, dar Diego?

Luc așteptase întrebarea, dar acum că el
Chiar și-au dat seama că nu știa ce să răspundă. Și asta a fost
nepotrivit din partea lui. Era un maestru al improvizației și al înșelăciunii, dar nu
a știut să reacționeze când se uită în ochii acelui bărbat care, în ciuda faptului că este
fratele lui era practic încă un străin. L-am avut
Același lucru s-a întâmplat de fiecare dată când îl văzuse pe Max sau pe celălalt frate al său,
Jake, asta săptămâna trecută. Nu putea să-i mintă.
Această afacere de a avea frați a fost poate mai dificilă decât
M-am așteptat. Crescuse copil unic și prin localizarea lui Max și Jake
Perspectiva de a-i întâlni îl încântase. Dar nu a existat
întrebându-se unde s-ar încadra în această nouă familie dinamică și multe altele
chiar şi având în vedere că ceilalţi doi trăiseră mereu împreună.
Singura lui scuză a fost că descoperise recent că era întârziat
tată, Charlie, un bărbat pe care credea că îl cunoaște pe dinăuntru și pe dinafară,
A mai avut doi copii a căror existență nu a cunoscut-o până când, într-o zi,
în timp ce curăţa biroul tatălui său, dăduse peste asta
informație.
A oftat.
-Vrei o cafea? Este o poveste lungă de spus.
„Sigur, ar fi bine.” Max se așeză pe canapeaua mică din
Zona living.
Luc a făcut cafea pe blat și i-a adus-o fratelui său.
— Uite, spuse ea, stând în fața lui cu mâinile
relaxat, dar retras din corp–, acum o să-mi iau GIS-ul foarte,
foarte încet, bine? -A fost o prostie din partea lui, nu
salvează-l când vezi că a fost Max.
Fratele său a întins mâna după arma lui.
— Te superi să-mi spui de ce naiba porți o armă?
— Credeam că ai aflat despre mine. N-ar trebui să știi
ca sunt de la DEA?
-Da, desigur. Daca esti din DEA.
„O să renunț la asta pentru că Jake, tu și cu mine pur și simplu ne cunoaștem
timp de zece zile. Momentan sunt în concediu, dar am făcut-o
treisprezece ani lucrând pentru agenție.
Fratele lui doar s-a uitat la el cu atenție.
„Aș prefera să nu fiu nevoit să scot arma, așa că te rog nu
scoate-l pe al tău până nu-mi arăți documentația.
„Bine.” El arătă spre geanta care se sprijinea pe pat. Este
acolo in geanta mea.
24
Pagina 25
Max se ridică fără să-și ia mâna dreaptă de strânsoarea

arma lui.
-Gândindu-te la asta, trage pistolul foarte încet, așa cum ai spus,
și lasă-l pe masă. Apoi îți scot documentația.
Luc simți că izbucnește un zâmbet. A fost ridicol și cu siguranță
A fost o greșeală să fii mândru de fratele său, dar a fost. Pentru ca am fost
Desigur, Max nu era deloc prost: nu ar trebui să-i permiti niciodată
un obiect suspect a scotocit printr-o geantă care ar putea
fi plin de arme.
-Bună idee.
Făcu ceea ce îi ordonase Max și scoase pistolul foarte încet.
Ținând degetul departe de trăgaci, s-a dus să-l pună pe masă,
printre ei. Max a prins-o. Apoi arătă spre geanta.
–Documentația este în buzunarul de mai jos.
Max nu l-a cercetat, dar nu și-a luat ochii de la el când se apropia de
pat. Apoi s-a întors pe o parte pentru a continua să se uite la el în timp ce deschidea
fermoar de buzunar. Luc și-a strâns mâinile pentru a ușura parțial
tensiune și văzu cu satisfacție umerii lui Max relaxându-se puțin.
mic.
Fratele lui simţi o clipă în buzunar. O secundă mai târziu
Scoase portofelul unde ținea Luc ecusonul și îl deschise. I-a dat o
privire și complet relaxată. Își luă ochii de la Luc suficient de mult
să privească atent insigna cu vulturul negru și auriu. Inchis
poşetă şi se întoarse să-i arunce o privire pătrunzătoare.
-Agent secret?
„Da.” Își lăsă mâinile în jos și se așeză. Cum ai știut?
— Te rog, spuse Max. Diego? De asemenea, mă îndoiesc că mulți
Agenți DEA în concediu, dacă nu sunt agenți secreți, vor fi
se simt obligat să răspundă la ușă purtând a
semiautomat.
- A fost un apel foarte agresiv.
Max reuși să zâmbească.
– Și mai este și faptul că aceste date nu au fost incluse
rapoartele mele”, a adăugat el. Și te asigur că am aflat despre tine
exhaustiv.” A devenit serios și s-a uitat la Luc de parcă l-ar fi îndrăznit să nu facă
Spune-i adevăratul-. Întrebarea este cum a aflat Tasha?
Luc și-a trecut degetele prin păr și și-a frecat ochii. A dat o
a oftat, a coborât mâinile și a băgat degetele în buzunarele din față
a blugilor.
— Ea nu știe despre DEA. Crezi că sunt un traficant de droguri
25
Pagina 26
l-a sunat pe Diego și jur pe Dumnezeu că habar n-am unde are

Am înțeles ideea asta.” Și-a fluturat mâna nerăbdător. Ei bine,
nume, da. Când m-am prezentat, i-am spus că mă numesc Diego. Dar
Cum este posibil ca o fată de douăzeci și doi de ani care se afla în
vacanta mi-a descoperit capacul?
— Poate că a fost ceva care te-a dat departe.
— Nu, n-aș fi trăit mult dacă aș fi fost atât de neglijent.
Max se uită la el peste marginea cănii de cafea și dădu din cap.
cap.
- Unde și când v-ați întâlnit?
— În Bahamas, acum șapte ani. Spaniola este limba mea
maternă, așa că misiunile pe care mi le atribuie sunt de obicei în America
Sud sau Central. Misiunea la care lucram în asta
La acea vreme era legat de un cartel columbian, dar la acea vreme
Am fost instantaneu în vacanță, departe de acțiune, așa că doar
I-am spus lui Tasha prenumele meu, nu numele de familie. Numele meu fictiv, nu el
autentic, pentru că nu știi niciodată când vei întâlni pe cine
nu ar trebui, știi. Chiar și la mii de mile distanță. Si inainte
că relația noastră ar putea ajunge mai mult, m-au sunat și a trebuit
părăsi. Am crezut că va fi un control rapid, dar s-a dovedit că nu este
Asa de.
Doamne, asta a fost o subestimare. Și pentru o clipă știu
s-a întors pe insula Andros, cu șapte ani înainte.
— Ce este atât de urgent? A întrebat aspru de îndată ce a
Un agent foarte tânăr a deschis ușa casei de siguranță.
La naiba, a fost una dintre puținele ori care a fost nevoie
vacanta, si nu era amuzat ca Jeff Paulson, cel
agent special la comandă, ar fi cerut prezența ta. Dar a purtat
șase ani lucrând pentru DEA și din prima zi au avut
insuflat cu ciocan ciocan că datoria a venit pe primul loc.
S-a uitat rapid la celălalt agent și a trecut pe lângă el pentru a se adresa
superiorul său, care stătea pe un scaun confortabil în spatele
cameră. Fără să ridic privirea din snopul de hârtii pe care îl citeam,
Paulson arătă în fața lui un scaun cu aspect mult mai puțin confortabil.
el.
„Intră și stai jos”, a spus el. Când Luc s-a supus, Paulson, mai în vârstă
că a pus hârtiile deoparte, și-a ajustat ochelarii și a mers direct la
cereale–: Am primit câteva sfaturi despre tine.
26
Pagina 27
— Ce murmururi? întrebă el cu un fior brusc.

„Se zvonește că îl vor scoate din drum cât timp este
În Bahamas.” Paulson i-a zâmbit pe jumătate. Este clar că
cineva nu-l place.
Luc știa exact cine era.
– Héctor Álvarez.
Paulson se aplecă înainte.
- Álvarez, locotenentul lui Morales?
-Da domnule. Nu-i place că Morales îmi apreciază simțul umorului.
Și nici nu-i place ca prietena lui să flirteze cu mine. Rezistă la vedere
că, dacă o face, este pentru că eu o tratez cu respect în timp ce el o tratează
ca un rahat.
Petrecuse ultimele cincisprezece luni cu
Morales și, de obicei, mergea peste cap în cazurile în care
a lucrat. Acum, în schimb, se tot gândea la Tasha ca el
Vorbea cu șeful lui.
"Tasha..." murmură el.
Paulson se încruntă.
- Cum spui?
-Această călătorie trebuia să fie o scurtă paranteză și, când
Am venit să te cunosc, am lăsat un prieten în mine
dormitor. Dacă Alvarez se laudă că mă va scoate din
jumătate cât sunt aici, probabil că știi unde stau.
„Credeam că ar trebui să mituiesc recepționera
pentru a-și elimina numele din registrul hotelului.
— Da, domnule, și am făcut-o. Dar Álvarez i-ar putea oferi o altă mită
pentru că l-am lăsat să intre în camera mea și cine a spus că tipul acela nu o va face
scufundarea de două ori în bolul acela de guacamole? La naiba - m-am trezit
brusc-. Trebuie să-l scot pe Tash de acolo.
— Stai jos, ordonă Paulson pe un ton care nu admitea discuţii.
. Tot ce trebuie să faci este să te urci la bordul elicopterului
va ajunge în... -se uită la ceas- șapte minute și se va întoarce la
Washington să informeze și să-și asume o nouă misiune.
— Asta nu se poate până nu o scot de acolo, domnule.
uşa, surprins de propria hotărâre. Îl iubea pe al lui
munca, mai ales fiorul de a avea mereu încredere în inteligența ta și
adrenalină care însemna să fii mereu vigilent. Îmi plăcea
să i se atribuie un nou caz, deoarece începutul unei misiuni a fost
de obicei mai riscant și mai incitant. Dacă ar fi fost
orice altă femeie, probabil că ar fi renunțat la sarcina de a
27
Pagina 28
Tasha de acolo în mâinile unei echipe DEA.

Tânărul agent l-a întrerupt și Luc l-a înfruntat.
— Pleacă din calea mea, băiete.
-Imi pare rau dl. Nu pot sa o fac.
Luc a trebuit să recunoască că și-a riscat slujba pentru o femeie și
mai ales pentru o femeie pe care o cunoștea de două zile, nu
era ca el. Și totuși se simțea obligat să facă asta.
— Calmează-te, Bradshaw, spuse Paulson, apropiindu-se de el
înapoi. Glasul i se domoli. O voi scoate eu singur ”, a promis el. Dar
o să te urci în acel elicopter.
S-a întors de la tânărul agent, dar s-a întors către fiul lui Paulson.
expresie războinică și chipul șefului său se întări.
— Asta nu e de discutat, Luc. Îl voi suna la Washington
să-ți spun cum a decurs totul. Dar trebuie să pleci în... -se sfătui el
Își întoarse ceasul înapoi și ridică privirea la zgomotul unui elicopter. Deja.
— Nu, domnule, nu plec.
— Atunci dă-ți insigna, Bradshaw. Pentru că nu am de gând
tolera un agent care refuză să primească ordine de la superiorul său.
Luc nu avea insigna la el, desigur, dar a deschis
gura să-i spună lui Paulson că ar putea-o avea. Atunci știu
se gândi ce avea să facă. Șeful lui îi spusese că intra
persoana ar fi responsabilă să o scoată pe Tasha de acolo și Luc nu avea niciun motiv
să mă îndoiesc de el.
-La dracu.
O clipă mai târziu alergam spre elicopter,
ghemuit pentru a se proteja de vântul ridicat de palele rotorului.
Elicopterul tocmai aterizase încet pe gazonul
in spate. Câteva minute mai târziu, a zburat, lăsându-l în urmă pe al lui
caz vechi pentru a accepta unul nou.
Dar în loc de entuziasmul de care perspectiva
o nouă misiune, se gândi din nou la Tasha.
Două zile mai târziu, când Paulson l-a sunat dimineața târziu,
Mai târziu, Luc urca pe pereți.
– Bună – a răcnit el prin telefonul prin satelit când a văzut numele șefului său
pe ecran-. Ce sa întâmplat cu Tasha? E in regula? Ai înțeles prin
nu m-am intors?
„Hai să mergem pe părți”, a spus șeful său. Îi înmânaseră o
capcană. Unitatea de trafic de droguri din Bahamas i-a perchezitionat bungaloul
la scurt timp după ce a ieşit în întâmpinarea mea şi a găsit un kilogram
de heroină.
28
Pagina 29
Sângele lui Luc se răci la gândul la singurul

persoană care fusese cu el în acel bungalou pe plajă. Nu
Am vrut să cred, dar...
— Crezi că a fost Tasha?
–Nu, deși a fost primul lucru la care ne-am gândit când am ajuns și nu
a fost.
- Nu a fost? Se ridică brusc. Nu am fost acolo?
— Da, asta am spus, fiule. Potrivit surselor noastre, a plecat în
Ultimul zbor spre Nassau în acea noapte. Ne-am verificat
baze de date, dar nu este listat în niciuna.
-Așa că a plecat deși spusese...
Paulson îl întrerupse nerăbdător:
- Crezi că te-ai putea concentra asupra cazului în cauză,
Bradshaw?
Luc a încercat să-și uite dezamăgirea când a aflat că Tasha a făcut-o
plecase.
-Da domnule. Încerc doar să-mi dau seama când naiba ar putea
Álvarez lasă drogurile în camera mea. Tasha și cu mine am ajuns
în aceeași dimineață – făcusem deja rezervarea în Andros și aveam
a convins-o pe Tasha să-l însoțească pentru că auzise asta
acel mic hotel era foarte intim... și pentru că voia să merg cu el.
— Și au stat toată ziua în cameră?
— Da, clătină el din cap. Nu. La dracu. Ne-am dus să facem
scufundări în după-amiaza aceea.
–Așa că Álvarez a putut profita de ocazie .
„Da.” Deodată i-a venit o idee. Doamne, Alvarez nu este
tocmai cea mai strălucitoare stea din galaxie. Dacă aș fi un
traficant de droguri, după cum crede el, și ar dori să-și salveze pielea,
ar preda cu siguranță pe cineva cu un rang mult superior celui
a mea în lanțul trofic. Mă îndoiesc că lui Morales i-ar fi amuzat să afle
că Álvarez a pus acel plan în mișcare – glandele lui au început să o facă
faceți o adrenalină cu gândul la ce să faceți în acea situație.
Pentru că… – ah, da. Asta ar putea funcționa. Poți să-mi aduci altul
kilogram de rezervă?
-Acea? Urmă un moment de tăcere. Nu se va gândi
serios în a-i da înapoi lui Morales, nu? întrebă el pe un ton
neîncrezător, dar...
Da, șeful lui se gândea la asta.
— Da, domnule, mă gândesc la asta. Este o oportunitate de aur.
Gandeste-te la asta. Álvarez va fi eliminat imediat ce Morales va descoperi ce
29
Pagina 30
ce ai facut. De asemenea, asta cu siguranță îmi va cimenta poziția în interior

cartel și ne va oferi șansa de a închide cazul mai repede decât
ne-am gandit. Trebuie să o facem.
Au închis ceva mai târziu, când Paulson a promis că se va consulta
cu regizorul dacă ar mai putea lua încă un kilogram de heroină, cu condiția
că Luc nu a luat-o drept nimic. Dar Luc era atât de hotărât
duce cazul până la capăt care a refuzat măcar să se gândească la asta
posibilitate.
Din păcate, asta nu l-a împiedicat să se gândească la Tasha. Acea
a determinat-o să ia zborul din noaptea aceea înapoi la Nassau,
Când îl asigurasem că îl voi aștepta?
I-a dat o mie de ture, dar până la urmă a trebuit să lase chestiunea deoparte.
„Uită, puștiule”, își spuse el morocănos. Oricum nu
nu puteam face nimic în privința asta. Era clar că Tasha nu era
Era la fel de interesată de el ca și invers. Ei bine, îți este dor, dragă...
a mârâit în cele din urmă cu voce tare.
Și punându-și portofelul în buzunarul din spate, s-a dus să ia ceva
cu care să distragă atenția.
"Ce s-a intamplat atunci?"

-Acea? Luc clătină din cap pentru a se întoarce în prezent și
i-a spus fratelui său o versiune condensată a ceea ce sa întâmplat că
zi. Apoi se uită la el o clipă. Doamne, Max – a spus el pentru
Sfârșit-. Am fost uimit când am văzut-o aseară la tine acasă. Și mai târziu,
când am urmat-o în grădină, era foarte supărată, dar nu am înțeles de ce
ce, pentru că, după cum ți-am spus, am crezut că ea a avut
plecat. Era furioasă pe mine - amintindu-și cuvintele cu care obișnuia
Ea îl concediase, a ridicat din umeri. Și este posibil ca pe bună dreptate.
Pleoapele lui Max se îngustară.
-Ce motiv?
„Aseară a spus că, datorită mie, a petrecut două nopți într-una
închisoare din Bahamas.
– Deci, sau a fost un eșec de comunicare între agenții
antidrog a celor două țări, sau a fost o gafă birocratică, sau
cineva te-a mințit. Nu îi cunosc pe cei implicați, dar o cunosc pe Tasha. ȘI
Mă îndoiesc că dacă cineva minte, ea este.
–Da –Luc se îndoia și el, nu doar pentru că știa lucruri pe care nu le cunoștea.
ar trebui să știe, dar pentru că era furioasă pe el și nu ar fi făcut-o
motive să fie dacă tocmai ar fi fugit.
30
Pagina 31
Îl privi pe Max în ochi.

— Poţi fi sigur că voi ajunge la fundul acestei chestiuni.
Dar mai întâi, „a recunoscut”, trebuie să o conving pe Tasha că nu sunt
un traficant de droguri. Apoi trebuie să o conving să vorbească
cu mine suficient de mult ca să aflu ce sa întâmplat cu adevărat
seară. Așa că voi ști de unde să încep.
31
Pagina 32
capitolul 3
Tasha a auzit ușa pizzeriei deschizându-se în timp ce era

spălând bucătăria.
-Este închis! A țipat, ceea ce toată lumea ar trebui să știe pentru că
Erau în Razor Bay și era o zi de luni în septembrie.
Dar nu-i trecuse prin cap să încuie ușa cât timp
Eram acolo, făcând curățenie. Deci, în caz că era un străin care
A vrut să mănânce o felie de pizza, a ieșit să dea vestea proastă. Dar
vezi-o pe Tiffany, o fată care a lucrat cu ea de când a deschis
restaurantul, se încruntă surprinsă.
-Bună, frumoaso, ce cauți aici în ziua ta liberă?
-Am parcat la mine, acolo, pentru că a trebuit să fac ceva
comisioane – răspunse bruneta plinuță și impecabil îngrijită
un zâmbet luminos și prietenos. Dar când avea de gând să treacă între
cladiri sa iasa in strada am vazut... -Ea tacea si parea
ezita o clipa. Apoi a lăsat capul întrebător, a aruncat
Tasha a aruncat o privire pătrunzătoare și a întrebat: „Ești implicat în asta
Fratele Bradshaw atât de frumos și nu am auzit?
-Acea? Nu! - Doamne, a scris pe frunte că Dieg...
că ea și Luc făcuseră dragoste ca un nebun într-o noapte cu o mie de ani în urmă
ani?-. Despre ce este vorba?
— Tocmai l-am văzut urcând acum un minut, spuse Tiffany, arătând
vag spre capătul clădirii, unde se afla scara
afară care ducea la apartamentul lui. Și avea un rucsac foarte mare,
de parcă ar fi să se stabilească aici.
-Ce naiba…? – Tasha și-a dat jos mănușile de cauciuc,
O puse pe tejghea și se îndreptă spre uşă. Fă-mi favoarea închiderii
încuiat, vrei?
— Am înțeles, șefu’.
Inima îi bătea cu o emoție pe care nu voia să o examineze.
de aproape, dar nu era atât de supărată încât să nu mai dea o
bate pe peretele clădirii vopsite în albastru, verde și alb
întoarce colțul, după obiceiul lui. Bella T a fost
împlinirea unui vis pe care îl avusese de când avea doisprezece ani, doar atât
mai bine, pentru că nu numai că conducea o pizzerie, dar era și
proprietar al imobilului. Ei bine, de fapt a fost ipotecat, dar unele
ziua ar fi toată a lui. Și nu a încetat niciodată să-și arate afecțiunea când
32
Pagina 33
A mers de la locul de muncă, la nivelul străzii, la casa lui de la etajul

de mai sus. Acea clădire era probabil cel mai iubit obiect neînsuflețit
din tot Golful Razor.
Era hotărâtă să afle ce naiba punea la cale Luc.
Bradshaw.
Urcă treptele de lemn câte două și traversă
trânti ușa, dar apoi se opri scurt și se uită afară
coridor îngust. Luc era în spate, în fața ușii
apartament pe care Will, chiriașul lui de multă vreme, îl părăsise
recent vacant. La picioarele lui era, într-adevăr, o geantă mare. La
Auzind-o intrând, și-a luat mâna de la cheia pe care o înfipsese în broască.
și a dus-o repede la rinichi.
— Ce naiba crezi că faci? Ea a intrebat
pe măsură ce se apropia. Își întinse mâna. Dă-mi cheia aia!
— Pentru că ți-ai răspuns în ordine la întrebări, spuse el sarcastic.
Mut copilul Și răspunsul la al doilea este nu.
Ea se aplecă și mai aproape, până când ajunseră aproape nas la nas.
— Ce vrei să spui că nu?
— Este un cuvânt care se explică de la sine, prințesa mea. nu ma duc la
da-ti cheia. Am semnat un contract care spune că eu sunt cel mândru
chiriaș al acestui apartament pentru următoarele nouăzeci de zile.
a arătat acel zâmbet alb fermecător care a făcut să apară doi
gropițe pe obraji. Acum șapte ani, puterea acelui zâmbet
devenise un idiot.
Dar acum nu avea de gând să fie convins, sau să devină un idiot, sau
pentru zâmbetul lui sau pentru orice i-ar putea spune. Ascultă-ți complimentele
lăsat rece, îşi spuse ea hotărâtă.
Ceea ce nu se putea spune despre Luc însuși. Din moment
care se întâlnise pe acea plajă, cu secole în urmă, simţise că
arderea sexualității care emana cu atâta ușurință aparentă. ȘI
chiar dacă şi-ar fi dorit să nu fie, tot simţea asta. A fost atât de
al naibii... bărbătesc. Și era atât de frumos, atât de irezistibil, cu al lui
tricou simplu bleumarin și Levi-urile ei uzate, pe care Tasha le-a regretat
purta o clipă un tricou larg vechi și un șorț
alb pete legat la șolduri și nu poartă, altul
timp, nici o picătură de machiaj. A trebuit să mă opresc să merg mai departe
văzând-o constant atât de dezordine.
"Serios? Te auzi singur?”. Făcu un pas înapoi și se îndreptă.
Luc Bradshaw nu era nimic pentru ea. Ce vei crede despre aspectul tău
a contat foarte putin.
33
Pagina 34
Apoi, realizând ceea ce tocmai spusese, s-a dus direct la

cereale.
— Ești colegul de cameră al lui Will la facultate?
-Nu se putea: Luc era cu cel puțin cinci ani mai în vârstă decât precedentul lui
chiriaş.
-Da, sigur.
-Imposibil. Cum l-ai convins să-mi spună
Da, sunteti?
El a ridicat din umeri impasibil.
-Poate i-am arătat insigna mea și i-am spus că este o întrebare
securitate naționala.
Ea rămase cu gura căscată la el.
-Dumnezeul meu. Minți la fel de natural ca ceilalți
respirăm, nu?
Nu era o întrebare, dar Luc făcu un pas înainte, iar Tasha făcuse
decât să dai înapoi și să te lipi de peretele din spate. Sprijinind un braț de
Deasupra capului ei, se aplecă spre ea și se uită la ea. Tasha simți căldura
care emana din corpul lor chiar dacă nu se atingeau.
-Ideea, înainte să mă gândesc mai bine, a fost să arunc o privire
fraţilor mei fără să le spun cine sunt. Și nu aveam idee că
restaurantul era al tău. Mi-a plăcut doar pentru că nu a fost un
cameră de hotel și era în Razor Bay. Cat despre minciuna -
spuse cu o voce joasă și aspră: „Ar trebui să o fac bine, ținând cont
cont de ceea ce fac. Îmi place să fiu în viață și toate astea.
Ea pufni.
-Desigur. Ce prost din partea mea, că am uitat pentru o clipă că ești
un dealer de la trei la un sfert.
El a expirat un oftat care i-a periat fața. Mirosea a mentă proaspătă.
— Nu sunt un dealer, Tash, spuse el cu vocea aceea melodioasă
își aminti ea, o voce aproape la fel de profundă ca a fratelui ei Max...
. Sunt agent secret al DEA.
O furie rece îi trecu prin vene și, brusc
mâinile pe piept, i-a dat un împingător.
„Nu poți să-mi spui Tash ca și cum am fi prieteni”, a spus el între ele
dintii-. Și salvează-te micul act neînțeles, pentru că
Nu-l cumpăr.” El a întins o mână. Lasă-mă să văd acel contract – a spus el
chiar dacă avea o copie la dosar acasă.
Se întoarse spre uşă şi bâjbâi cu cheia încă în interior
Lacăt. Încuietoarea clacă încet și Luc deschise ușa.
și i-a făcut semn să treacă.
3. 4
Pagina 35
„Nu intru acolo cu tine”, a spus ea și a văzut că ceva se schimbă în ea

chip, parcă întrezind din nou acel om periculos și
a stabilit pe cine văzuse trecător într-un bungalou foarte îndepărtat, în
o plajă cu nisip alb.
— O să intri dacă vrei să vezi contractul, a spus el răspicat și
Ridică pușca de pe podea pentru a intra. Tot ce am este în asta
geantă. Nu am de gând să-l golesc în mijlocul holului.
— Foarte bine, spuse ea acru și încrucișându-și brațele, intră
după el în apartament.
Cele două apartamente de deasupra Bella T se deschideau spre unul singur
terasa îngustă care străbate toată lățimea clădirii și dădea spre
Strada Portului. Era o vedere magnifică asupra golfului, a Canalului Hood și
a Munţilor Olimpici, care formau nu un canal, ci un autentic şi
fiord spectaculos. Luc părea foarte mare acolo, întunecat și lipsit de caracter.
loc, prea greu de aşezat printre cei veseli şi
alb si acele nuante de albastru, verde si bej cu care existau
a decorat studiul în plan deschis.
Puse puful pe pat și întinse mâna spre fermoarul ei. A
o clipă mai târziu a scos contractul și l-a luat.
— Așează-te, spuse el, arătând spre canapeaua umplută și două balansoare.
de răchită.
S-a dus la masa din fața ferestrei și a luat
aşezaţi-vă pe unul dintre cele două scaune aşezate lângă el. L-a blestemat pe al lui
mândria și dorința ei de a-l urma acolo. Fusese o greșeală. The
Adevărul era că știam deja că statul Washington a favorizat
chiriașilor atunci când a existat o dispută cu privire la un contract de închiriere,
Și dacă ea, în calitate de proprietară, ar fi încercat să-și evacueze chiriașul, chiar dacă era
dintr-un motiv bine întemeiat, chiriașul putea rămâne în apartament fără să plătească
chirie până la soluționarea litigiului, care ar putea fi amânată
mult mai mult de nouăzeci de zile. În plus, nu avea niciun motiv întemeiat să o facă
da-l afară pe Luc. Acum regreta că l-a lăsat pe Will să-l caute
următorul chiriaș și i-au permis să se ocupe de finalizare
contracta. Regreta că nu i-a aruncat mai mult decât o privire
mai sus înainte de a semna. Singura lui scuză era că simțise
foarte uşurat să aflu că aveam de gând să încasez trei luni de chirie cât timp
încerca să găsească un chiriaș mai permanent.
Bella T tocmai terminase al doilea sezon de vară
Era deschis și pentru un restaurant nou mergea foarte bine.
Dar pizzeria era într-un oraș de plajă care a primit cel mai mult
parte din venitul dumneavoastră în lunile de vară. Tasha era
35
Pagina 36
norocos să aibă clientela ei locală, ceea ce a ajutat-o să nu depindă de

doar pentru sezonul estival. Dar tot au fost momente
oprire aproape totală și i-a fost bine să poată colecta
inchiriere garsoniera.
Pe masa de lângă contract a căzut un portofel din piele maro.
Tasha se uită la Luc.
-Ce este asta?
„Insigna mea DEA”.
Ea a explodat, și-a deschis portofelul și a dezvăluit a
însemn de aur cu un vultur cu aripile întinse pe pieptul căruia
scria „Departamentul de Justiție” scris cu aur pe o panglică neagră
și sub „Agent special, DEA”. Părea foarte oficial, dar Tasha știa
El a ridicat din umeri și a împins portofelul spre el cu un deget.
„Genial, dar aceste lucruri sunt în mod continuu falsificate”.
A scos un sunet gutural care suna ca
suspicios la mârâitul unui câine.
— Doamne, ești o nucă greu de spart. Este autentic. Aici - i-a dat permisiunea
condus cu fotografie. Aici aveți documentația mea.
Tasha căscă.
— La fel și aici: ai fi putut să o falsești. De unde sa stiu
diferența?
Luc își trecu mâinile prin păr și se uită la ea.
-Uite, trebuie să vorbim foarte serios despre ce sa întâmplat
seară. Sunt câteva discrepanțe și aș vrea să știu ce
la naiba, uh...
-Nu am nimic de spus unui om care m-a mințit în privința lui
identitate.” A împins scaunul de la masă și s-a ridicat. Contractul este valabil
spuse el încet. Dar aș vrea să te gândești mai bine la asta și la asta
Vei căuta un alt loc de cazare.
- Nici măcar să nu visezi.
Ea a oftat.
-Foarte bine. Dar nici să nu te gândești să te apropii de mine.
— Desigur, răspunse el cu acel zâmbet irezistibil.
Și Tasha și-a dat seama că nici nu avea de gând să acorde nicio atenție la asta.
-Sper că îmi plătiți cele două luni de cauțiune înainte
cinci după-amiaza asta -spuse el și ieși pe partea lui de terase
Câteva secunde mai târziu, după ce a traversat terasa, a intrat pe a lui
apartament și închise ferm ușa. Apoi, gândindu-mă,
a încuiat.
Avea nevoie de câteva minute să se recupereze înainte de a coborî
36
Pagina 37
termina de curatat bucataria pizzeriei. Dar în timp ce se plimba

cameră în cameră încercând să se calmeze, avea neplăcutul
simțind că va dura mult mai mult de câteva minute pentru a scăpa
a energiei nervoase care o cuprinsese.
Pentru că cum naiba aveam să supraviețuiesc avându-l pe Luc
Bradshaw de vecinul de alături?
„La naiba”, a mormăit el în timp ce stătea în fața ferestrei și se uita
vag marea şi munţii. La dracu, rahat, rahat!
Oftă și încercă să se gândească. Blestem și pasul din
înainte și înapoi prin casă nu avea de gând să se facă să se simtă mai bine. Pentru asta
Era un singur lucru pe care îl puteam face. S-a dus la blatul din bucătărie, unde
îşi lăsase telefonul mobil.
La naiba cu curatenia. Aș face-o a doua zi, înainte de deschidere,
sau poate chiar târziu în după-amiaza aceea dacă a reușit să se liniștească a
mic. În acel moment ceea ce avea nevoie era doar sprijinul moral
Aș putea să-i ofer o prietenă bună.
Luc auzi zgomote înfundate venind din apartamentul lui Al.

latură. După vreo cincisprezece minute, a auzit uşa de la
Apartamentul Tasha și, câteva secunde mai târziu, ușa exterioară,
închiderea și sunetul îndepărtat al pașilor care se retrăgeau în jos
scara exterioară. A ieșit pe terasă, s-a aplecat cu nonșalanță
peste balustradă și am văzut-o pe Tasha apărând acolo jos, pe Harbour Street,
mergând spre partea lui a clădirii. Ea a ridicat privirea și inima ei din
Luc smuci ușor când privirile lor se ciocniră.
Oh Doamne. Frecându-și pieptul cu degetele, unde brusc
A simțit o strângere, s-a uitat la ea. Nu ar fi fost de ajuns
să-și taie răsuflarea cu puțin timp înainte, când plantase
în fața lui în hainele lui de lucru, pielea prețioasă înăbușită de
efort și cămașa agățată de trupul lui în așa fel încât avea
ai permis să vadă că purta un sutien albastru din dantelă dedesubt? Acea
Fata a pus-o la o sută fără măcar să încerce.
Acum, în schimb, părea să fi aranjat cu grijă
pentru cineva. Ochii ei erau alcătuiți din gri fum și ea
gura... Doamne, gura aceea cărnoasă de sirenă, cu buza ei groasă
superior... Fusese vopsit într-un roșu moale. Purta o fustă
scurtă și o cămașă care îi îmbrățișa corpul, cu un decolteu atât de jos
că Luc a văzut curbele superioare ale sânilor ei albi.
Ea miji ochii. Apoi îşi întoarse privirea de parcă Luc ar fi fost
37
Pagina 38
invizibil și a plecat pe stradă.

Luc se mai aplecă puțin peste balustradă, plin de gelozie. LA
cine ar merge sa vada imbracat asa?
„Pentru numele lui Dumnezeu, apucă-te de tine”, își spuse el. Ce diferență a făcut pentru el că avea
iubit? El și Tasha nu au...
Mai bine nu stai pe aici, omule. În plus, era nerăbdător
ia-ți viața înapoi, întorcându-te la muncă. Cu siguranță ar trebui să evite totul
companie civilizată. Fusese pe cale să scoată arma când
Tasha deschisese brusc ușa. Avea nevoie de fiorul
să trăiești la margine, să te pui în pericol să prinzi cei răi, să te retragi
din circulație la alt traficant de droguri. Așa că îi păsa foarte mult
puțin ce a făcut Tasha sau cum a fost viața ei.
Ceea ce nu explica de ce se apleca atât de mult peste balustradă
încercând să-i vadă că era în pericol iminent să cadă și să aterizeze
cap în stradă.
„La naiba.” Se întoarse de la balustradă și se întoarse
aruncă-te pe unul dintre scaune. Ochii i s-au îngustat când a auzit scârțâind scaunul.
Tasha avea în mod clar o slăbiciune pentru mobilierul din răchită.
Nu era foarte de acord să privească peisajul, dar trebuia
recunoașteți că a fost prețios. Norii de furtună din ziua precedentă
păreau să fi dispărut și munții tăiați cu ferăstrăul de pe cealaltă parte
a fâşiei înguste de apă ieşea în evidenţă pe un cer albastru şi
clar. Un copil mergea cu un jet ski pe canal
făcând mult zgomot, iar Luc zări un capăt al
hotelul din oraș el și Jake vâsiseră până în noaptea în care
Tasha și soțiile fraților ei făcuseră baie goală
lansand de acolo. Dacă în acel moment aș fi știut asta
era despre Tasha lui, ar fi încercat mult mai mult să vadă între
umbrele nopții. Aș fi încercat, cel puțin, deși, desigur
avea vedere cu raze X, nu ar fi realizat nimic. Acum a
grup de canoiști a vâslit prin acea zonă în direcția spre
Parc național.
Era neliniştit. Foarte înșirate. Obosit de propria lui companie. știu
S-a ridicat și și-a atins buzunarul pantalonilor pentru a se asigura că era nemișcat
având cheia apartamentului. L-a scos, a ieșit și l-a închis. De cand am fost,
putea să coboare la hotel să vadă dacă Jake era prin preajmă.
Nu i-a trecut prin minte că sigur ar fi trebuit să sune primul
Până a traversat pridvorul Sand Dollar, cea mai mare dintre case
împrăștiate pe terenul punctat cu molid al Hanului Frații.
Apoi a ridicat din umeri și a bătut la uşă. Total, era deja acolo.
38
Pagina 39
A sunat din nou.

„Merge, pleacă”, auzi ea vocea iritată a lui Jake de peste cameră.
ușă și câțiva pași care se apropie. Ușa a fost deschisă.
Ar fi bine să fie un incendiu, pentru că sunt în mijlocul... -se uită el
clipind la Luc. Oh, bună, ești tu.” A făcut un pas înapoi și a deschis ușa mai larg.
uşă-. Trece. Adevărul este că am vrut să vorbesc cu tine.
-Da? -A fost o prostie sa te simti un fel de dragut
gâdil pentru că un tip despre care nu știam că există acum șase luni
poate că mi-am dorit să-l întâlnesc la fel de mult pe cât voia el să-l cunosc
cei doi frați ai săi nou descoperiți. Era un singur copil, recent
timp în care își pierduse părinții și îi invidia că așa erau
uniți și că Jake a sărit în apărarea lui Max de mai multe ori,
mai ales când vorbiseră despre tatăl lui.
-Vrei o bere? întrebă Jake și se uită la ceasul lui foarte scump,
care, împreună cu tricoul lui de mătase verde, pantalonii de buzunar
bine călcat și părul ei scurt, decolorat de soare, a lăsat bine
desigur că era căptușită. Nu e prea devreme să bei ceva
Nu?
- Nu, ce se întâmplă. O bere ar fi drăguță.” El și-a aruncat o privire pe ascuns la a lui
tricou simplu din bumbac pentru a te asigura că era nemișcat
a făcut curățenie și l-a urmat pe fratele ei în bucătăria mică.
Jake a scos câteva Anvelope Fat din frigider și i-a întins una.
„Ei bine”, a spus el când și-a deschis-o pe a lui, „înțeleg că tu și Tasha
ai un trecut torid.
Luc a tresărit.
— Cine naiba ți-a spus asta?
— Jenny este cea mai bună prietenă a lui Tash, îți amintești? S-a dus să o vadă asta
mâine să aflu ce sa întâmplat cu el ieri, pentru că a spus că este foarte
ciudat.
Luc strânse din dinți când îl auzi pe Tash strigând-o, când el
îi interzisese să-i spună aşa.
–Înțeleg că pretindeți că sunteți un traficant de droguri și
că au arestat-o pentru că au găsit heroină în căsuța pe care o aveai
închiriat.
— La naiba, a băgat în buzunar și și-a scos insigna pentru a treia oară
ziua, și-a deschis portofelul și i l-a arătat. Lucram la o misiune
sub acoperire și până ieri nu am aflat că a fost arestată.
Jake a luat insigna și a privit-o.
— Deci, DEA, nu? Max va fi interesat de asta.
-Tu stii. A venit să mă vadă mai devreme, la hotelul din Silverdale.
39
Pagina 40
Jake reuși să zâmbească.

— Ăsta e băiatul nostru. Nimic nu este trecut cu vederea -a întors el
insignă-. De ce nu i-o arăți lui Tash?
— Ți-am arătat-o deja! Și a spus că ar putea fi fals.
Jake a râs.
Da, părea foarte supărată când a sunat-o pe Jenny
roagă-l să vină la Ancoră pentru o discuție.
— E la Ancoră? Cu prietena ta? -Nu a simțit ușurare, sau nimic pentru
stilul. Nimic din asta. Dar deodată a avut un scop și a făcut un pas
in spate-. Ei bine, uite, te-am lăsat să mergi mai departe cu ceea ce făceai.
— Să mergi la Ancoră fără mine? întrebă Jake. Nici măcar să nu visezi – a intrat el
într-o altă cameră, dar a ieșit din nou aproape imediat. The
portofel în buzunarul din spate și a spus: „Știți că s-a dus acolo la
devine verde în fața fetelor, nu? Ei nu te vor primi
tocmai cu bratele deschise.
Un zâmbet străbătu buzele lui Luc.
— Da, de ce nu vor fi mai egali, ca noi?
-Nu știu. Femeile sunt un mister. Este un fel de aventură
esoteric feminin a cărui logică numai ei o înțeleg – a devenit serios –.
Fii pregătit, frățioare. Ești deja pe un teren alunecos -
Au ieșit pe verandă și Jake a închis-o. Unde ai masina?
— Pe strada Harbour. Am venit pe jos.
Fratele lui a ridicat din umeri.
„Conduc, atunci.” Îl conduse pe Luc în SUV-ul lui. A deschis
ușile cu telecomanda și se opri să se uite la Luc
al mașinii-. Știi, ar trebui să te muți aici, la hotel, să nu ai
să meargă înainte și înapoi între Silverdale și golf.
-Inutil. Tocmai m-am stabilit în studioul de mai sus
de Bella T.
-Serios? Jake îi aruncă un zâmbet larg. Acest lucru primește fiecare
timp mai interesant.
40
Pagina 41
capitolul 4
— Doamne, spuse Tasha abătută. Știam că nu ar trebui

se face cu Diego, sau Luc, sau cum se numește - a dat un lung
Își înghiți paharul de vin roșu de casă și se uită la Jenny și Harper, care
Stăteau de cealaltă parte a cabinei ei, pe Ancoră. am știut că
a fost o prostie. Dar în loc să-mi ascult instinctele, am sărit mai departe
cap și s-a făcut cu el.
— Și de unde să știi? întrebă Harper cu acel accent.
aproape britanic care o făcea să pară atât de rafinată. Se poartă
scris pe fata "Sunt un dealer si un mincinos"? – Buclele ei negre
tresăriră când îşi înclină capul pentru a o studia pe Tasha. ȘI
cum arată mai exact o astfel de persoană?
-Nici o idee. Ce vreau să spun este că nu aveam nicio intenție
conectați-vă cu oricine în vacanța aceea. A fost ghinion că, unul
Odată ce îmi încalc regula sacră, va trebui să ajung într-o închisoare
Bahamas.
Era ciudat pentru el să fi vorbit cu altcineva despre asta
moment al vieții sale. Cele patruzeci și opt de ore care trecuseră
închis într-o celulă întunecată și aglomerată fusese cel
cea mai înfricoșătoare experiență din viața lui. Minutele deveniseră
Etern pe cât se întreba dacă va mai vedea vreodată lumina zilei. Cand
au eliberat-o în sfârşit, ea dorise doar să uite de toate astea şi
păstrează închisoarea lor secretă. I-am spus doar despre asta
lui Jenny. Și acum, după ce a tăcut șapte ani, în mai puțin de
Douăzeci și patru de ore nu i-au spus doar lui Luc cu o seară înainte,
tocmai îi spusese şi lui Harper despre asta.
Dar chiar dacă îl cunoștea pe Harper doar de câteva
luni, noul ei prieten era deja foarte important pentru ea. Și meritat
să știe care fusese relația lui anterioară cu Luc dacă ar fi vrut să înțeleagă prin
că era atât de furioasă pe el.
Harper se aplecă spre ea.
„Ai fost în vacanță”, a spus el, „de ce nu ai vrea
intalnesti un tip fierbinte? El o privi cu perspicacitate. Și cred că trebuie
recunoaște că Luc este foarte fierbinte, nu?
Oh da. Desigur". Nu am vrut să spun asta cu voce tare
desigur. Dar ea și-a înclinat ușor bărbia.
— Totul se datorează mamei Tasha, comentă Jenny și
41
Pagina 42
Ridică o mână ca să cheme chelnerița. Văzând că se uita la ea, a făcut-o

un gest cu degetul arătător arătând spre ochelarii lor, astfel încât el se întoarse la
umple-le.
„Nu ar fi de acord mama ta ca tu să ai o aventură cu un
barbat in vacanta? întrebă Harper. Ea este foarte strictă,
asa de?
Jenny și ea au râs.
„Nu”, a răspuns Tasha. Dimpotriva. Mama mea era cunoscută pentru
Toată această zonă ca curvă Razor Bay. M-am mutat în Olympia în urmă
aproape șase ani, dar mai sunt oameni cărora le place să-și frece
reputație pentru față din când în când.” El a ridicat din umeri. Sunt
niște cretini, desigur. Și nu mă înțelege greșit, îmi iubesc mama foarte mult.
Dar nu semănăm nimic.
— Desigur, spuse Jenny și se întoarse către Harper. Nola, ea
mamă, trăiește strict în prezent. Nu cred că am văzut-o vreodată
nu petrece o microsecundă gândindu-te la ce s-ar putea întâmpla mâine.
Tash, pe de altă parte... Este ca un animal din altă specie. Cea mai persoană
concentrat pe obiectivele tale pe care le-am cunoscut vreodată.
Harper se uită la Tasha cu ochii lui verzi măslini și se întoarse spre
Dau din cap să mă uit la Jenny.
–Știu că sunteți prieteni de multă vreme, dar cred
Nu mi-ai spus niciodată exact cum te-ai cunoscut.
-A fost în a doua zi a mea la Razor Bay High School, când
Aveam șaisprezece ani”, a spus Jenny, zâmbindu-i cu drag lui Tasha. A fost
nou în oraș și Tash a intervenit când au început niște băieți
pune-te cu mine pentru că tatăl meu a fost în închisoare pentru o înșelătorie
financiar Dar despre asta o să vă povestesc altă zi – adăugă el zâmbind.
văzând o sclipire de curiozitate în ochii prietenei ei de rasă mixtă. eu
l-a iubit de la început pentru că a avut chiar mai puțină situație decât
Eram în liceu și totuși în loc să mă așez și să plec de la
atâta timp cât ar fi făcut orice persoană cu două degete în frunte...
Tasha pufni și Jenny îi aruncă un zâmbet.
— A intrat în luptă. Apoi ne sigilăm
prietenie mâncând pizza pe care le făcea Tasha în rulota ei.
mama și am decis să ne depășim circumstanțele cu hotărâre
El a clătinat din cap și a zâmbit melancolic. Și ce credeam că am
planuri mari... Tasha avea în sertarul ei de lenjerie un plan de
afacere completă scrisă pentru a conduce Bella T.
Era adevărat, așa că Tasha a ridicat din umeri.
Apoi a pălmuit masa zgâriată și s-a așezat drept.
42
Pagina 43
-Știi, m-am gândit de ceva vreme la asta și cred că mă numesc curvă

mama este destul de nedreaptă.” Și-a fluturat mâna de parcă ar fi vrut să-și șteargă pe a lui
cuvinte-. Nu că nu s-ar fi culcat cu un număr uluitor
a barbatilor. Dar te asigur că nu a făcut-o niciodată pentru bani. Nici
Sunt chiar convins că a făcut-o pentru că îi iubea
sex. Multă vreme nu am înțeles de ce se culca cu
atât de mulți oameni și Dumnezeu știe că a trebuit să suport reputația lui
din ziua în care eram destul de mare ca să înțeleg ce îmi doream
spun oamenii când pretindeau că Nola Riordan era o cățea. Dar
cu puțin timp înainte ca Jenny să vină să locuiască în oraș, am început
realizez că mama vede fiecare întâlnire sexuală ca pe o uniune
potenţial iubitor. Și mă refer la dragoste cu majuscule – a adăugat el cu
ceva sarcasm. În ciuda tuturor dovezilor pe care le-am avut care să spună contrariul, al meu
mama a crezut din toată inima...
— Și încă mai crede, îl întrerupse Jenny.
-Da, și nu am nicio îndoială că va continua să creadă că fiecare nou
relația va fi cea definitivă. Ea este convinsă că de fiecare dată când
Prințul fermecător va sosi călare pe călărul său alb pentru a o lua cu el.
Că fiecare dintre noii ei iubiți va fi sufletul ei pereche.
Harper și-a sprijinit bărbia de mână și a oftat.
„Este o romantică”.
— Nu, pufni Tasha. Ea este o fantezie, își aminti el.
deodată a mamei sale care se întorcea la rulotă în zori, cu
ruj mânjit și păr dezordonat, mirosind a tutun și a bere
vărsat. Mama ei o trezea și o scotea din pat la
obligă-o să se plimbe prin cameră.
„O să ne scoată din capcana asta de șoareci, iubito”, a promis el. Așteaptă și
vei vedea.
Doamne, de câte ori auzise aceeași melodie?
— Nu crezi în dragostea romantică? întrebă Harper. Vă rog,
spune-mi ca nu este asa.
— Bine, spuse Tasha. Nu este așa. Cel puțin într-o anumită măsură
punct, de când te-am văzut pe tine și pe Jenny îndrăgostindu-te și îmi dau seama
că există o adevărată magie în relația ta cu băieții
Bradshaw. Dar nu cred că aceasta este soarta Riordanilor.
— Nu fi prost, spuse Jenny. Da, desigur.
„Îmi pare rău dacă nu mi se pare atât de prostesc, Jen”, a răspuns ea. Dar nu
toți sunt la fel de norocoși ca tine.” A tras aer în piept, și-a dedicat-o pe a lui
prietenul a făcut o grimasă de scuze și a spus pe un ton mai moderat:
Simt. A fost o prostie. Dar câți ani a trebuit să-mi văd
43
Pagina 44
mama își caută prințul fermecător? Când am decis să cheltuiesc o parte din
economiile mele la efectuarea acelei excursii la tropice, tot ce căutam era
nisip alb, un cer albastru și sorbind cocktailuri la umbra a
Palmier. Și poate câteva poze frumoase de arătat
în fața dumneavoastră.
— Știi că eram nebun de invidie, spuse Jenny. M-a așezat
fatal neputând cheltui o parte din banii de școlarizare ai
universitate să meargă cu tine.
Tasha se întinse peste masă și îi strânse mâna.
„Deci nu am crezut în dragoste”, a continuat el. Apoi l-am cunoscut pe Diego și
de câteva zile am început să cred în el, știi? In cele din urma
Am înțeles ce a urmărit mama în toți acești ani,
în perpetua lui căutare a iubirii. Din momentul în care noi
ne-am cunoscut, totul a fost atât de... ușor. M-a făcut să mă simt inteligent, drăguț și așa,
atât de dorit...
Ceea ce nu făcuse decât să facă lovitura și mai grea. Privirea lui este
se întări când se uită la prietenii ei.
-Este foarte clar că într-o chestiune de bărbați am atât de prost gust
Ca mama mea. Deci nu, nu caut dragoste Nici eu
nu căuta niciodată - văzând că prietenii ei păreau îngrijorați, ea a încercat
minimizați problema. Deși nu m-ar deranja să iau un bun
praf din cand in cand. În acest sens, experiențele mele au fost foarte
puţine şi departe în timp.
„Înnebunești băieții și știi asta”, a spus cea mai bună prietenă a ei.
Dacă ai vrea cu adevărat, ai putea face sex mult mai des
că acum.
— Da, poate fi, răspunse el încet.
– Bărbații se uită la tine de parcă ai fi un Playboy pliabil
a comentat Harper.
-Știu. E ciudat, nu? Nu înțeleg - zâmbi uitându-se la el
Harper. Am un ego destul de sănătos, așa că nu o spun pentru că
consideră-mă o criză. Adevărul este că uneori când eu
Repar puțin, cred și eu că sunt destul de bine.
Dar, cu excepția sânilor mei, care sunt foarte drăguți, deși este greșit că eu
Spune, corpul meu este departe de a fi voluptuos. De asemenea, am asta
păr nebun.” El a apucat o mână din părul ei și l-a smuls. Apoi a privit
Părul creț al lui Harper cu un zâmbet leneș. Ei bine, ce am de gând să fac
să-ți spun despre asta. Și Slavă Domnului că în sfârșit am găsit câteva
produse fantastice pentru a-mi pieptăna părul. Dar mai e și buza mea fericită
superior.
44
Pagina 45
„Pe care bărbații le sunt fascinante”, a comentat Harper.

Îmi place gura ta, îi șopti vocea Luc în capul ei.
Tasha a tăiat brusc volumul. Și a oftat.
- Da, multora da. Și deja m-am hotărât. În copilărie am suferit
mult din cauza buzelor mele, așa că mi-a luat mult timp să mă dau
și-au dat seama că nu erau o bătaie de vedere.
Harper deschise gura ca pentru a protesta, dar Jenny
Ea se înțepeni brusc pe scaunul de lângă el.
— O, o, spuse el. Nu te uita acum, dar Jake tocmai a intrat și
Luc.
Inima lui Tasha a sărit o bătaie. Ajungând la Ancoră, era
a petrecut o jumătate de oră cu prietenii ei, aşteptând parţial să apară
Luc îl urmărește. Ceea ce era ridicol, pe gânduri, dar
îi văzuse expresia când o privise de pe terasă şi
acea idee îi răsărise în cap. Departe de prezența ta, fără
Totuși, treptat își eliberase tensiunile. Și, cu fiecare
fragment din povestea lui pe care i-a spus-o lui Harper, fusese relaxant.
Într-un oraș de mărimea Razor Bay, toată lumea se cunoștea.
Fusese înviorător să vorbesc puțin despre ea cu cineva care nu o făcea
Știam deja toate aventurile lui.
Deodată, însă, ea era din nou încordată de Luc.
La naiba, de ce a trebuit să vii aici și să arunci totul?
dor? Vii aici?
-Poate fi. Cred că da.” a oftat Jenny. Nu. Dar noi
l-am văzut, cel puțin pe Jake. Dar s-au dus la fund.
Cei doi bărbați au apărut în câmpul vizual al lui Tasha.
-Pot observa asta. Ah, se pare că vor juca darts.
Nu voia să se uite la Luc și nici nu voia. Dar eram fata
pe acea parte a barului și, după cum spunea Harper, era greu să negi că era
teribil.
Nu părea în stare să-și îndepărteze privirea.
— Pentru numele lui Dumnezeu, ce este asta? Este punctul oficial de întâlnire
Familia Bradshaw sau ce? întrebă Jenny deodată și Tasha
în cele din urmă şi-a îndepărtat privirea de la Luc, care îi zâmbea chelneriţei care
ea îi adusese lui şi lui Jake berile. Însuși porcul.
Deși nu i-a păsat că a cochetat cu oricine
Aș dori.
Își întoarse gâtul la timp pentru a vedea că Max tocmai intrase în
Ancoră și stătuse lângă uşă, fără îndoială să-l lase pe al lui
ochii se vor obișnui cu schimbarea luminii. S-a uitat în jur și a văzut
Patru cinci
Pagina 46
băieți. Apoi le-a localizat în cabina lui.

Și, ocolind mesele, s-a apropiat de ele.
— Doamnelor, spuse el, întorcându-se către Tasha și Jenny. Apoi și-a pus-o pe a lui
concentrează-te pe Harper. Bună, dragă, și-a pus degetele pe masă,
El a zâmbit tandru și s-a aplecat să o sărute. Apoi s-a ridicat și
Se uită la Tasha. Am câteva informații despre Luc pentru tine ”, a spus el.
Să ieșim o clipă?
Tasha se gândi la asta două secunde. Apoi clătină din cap.
— Aici poți spune orice. Am de gând să-ți spun oricum
Spuse el rece, deși pulsul i se accelerase.
Se uită curioasă la Max. De unde știi că a vrut să mă informeze despre
el?
-Aseară mi-am dat seama că ești supărat pe el...
el a răspuns. Și Harper mi-a spus că te-a auzit spunând ceva despre asta
Numele lui nu era Luc, ci Diego. Așa că mi-am pus antenele în acțiune -se
S-a înroșit puțin când s-au uitat cu toții la el și s-a îndreptat
umerii-. Sunt polițist”, a adăugat el, puțin defensiv. Este logic ca
fii suspicios când cineva pe care îl cunosc spune că un membru al familiei pe care
Tocmai ce am cunoscut nu este cine pretinde el că este. Așa că azi dimineață am fost să văd
Luc la hotelul lui pentru a afla ce se întâmplă.
— În sfârșit, spuse Tasha. Cineva care nu crede tot ce spun.
— Da, ei bine, s-ar putea să nu-ți placă asta foarte mult. Sau poate da, nu știu.
Dar Luc nu este un traficant de droguri. Aparține DEA, Agenție
Lupta împotriva traficului de droguri.
— Hai, te rog, spuse ea disprețuitoare. faci si tu
ti-ai aratat insigna? Tocmai am fost dezamăgit de tine.
Veți ști că acum oricine poate cumpăra aceste lucruri de pe Internet -
dar stomacul ei începuse să se strângă. Pentru că dacă max
am crezut ca este autentic...
Sigur a fost.
-Oricine poate cumpăra o imitație care induce publicul în eroare
în general”, a răspuns el calm, dar ferm. Dar am
am văzut o mulțime de insigne când eram în Marinei și de când sunt
la departamentul șerifului, iar al tău pare autentic. În plus, am
a sunat un prieten de-al meu care lucrează pentru guvern. A fost raportat
despre Luc și e adevărat: el aparține DEA, Tash.
-Mulțumesc că mi-ai spus. Esti un prieten bun.
scaun, puțin rigid. Trebuie să plec.
— Nu, protestă Jenny, dar Tasha întoarse capul să se uite la ea și
ceva în privirea lui trebuie să-l fi avertizat că era mai bine să nu insiste,
46
Pagina 47
pentru că ea a adăugat: „Chiar trebuie să pleci?”

Tasha nu se putea abține: se uită spre locul în care se aflau Luc și Jake. Luc
era cu spatele la țintă. În timp ce Tasha s-a uitat la el, a aruncat o
săgeți și l-a înfipt în ochi, deasupra inelului dublu. După
curând, se uită la ea. Ea tresări și se uită înapoi la Jenny.
-Da într-adevăr. Când am aflat că Luc a fost cel care avea
am închiriat apartamentul lui Will, am părăsit jumătate din bucătăria pizzeriei
a curăța. Trebuie să-l termin înainte de a deschide mâine.
„Te ajut.” Jenny făcu o mișcare să se ridice.
„Nu.” Tasha făcu un pas brusc înapoi. Nu. Mulțumesc foarte mult pentru
oferă-ți, dar rămâi. Bea un pahar de vin cu iubitul tău.
Era atât de bucuroasă pe cea mai bună prietenă a ei
a găsit fericirea lângă Jake. Era fericit și pentru Max și
Harper. Dar ea nu credea că, pentru moment, ar putea suporta să fie înconjurată
de atâta fericire, fiind ea atât de scufundată în mizerie.
Spera că zâmbetul lui nu părea la fel de rece ca.
— Vorbim în curând, spuse el încet. Apoi s-a întors și
el a plecat.
Luc l-a prins pe Max de braț când fratele său se apropia de

bar.
— Ce naiba i-ai spus?
Max se uită în jos la mâna care îl prindea de biceps și se uită la
de la Luc, care și-a tras mâna.
— Mă bucur să te văd și pe tine, frate, mormăi Max și se fixează
asupra lui o privire de lunetist pe care Luc descoperise că era
felul lui obișnuit de a privi. I-am spus că sunt sută la sută sigur
O sută că insigna ta DEA este autentică.
– Dar... nu-i așa?
— Asta ar crede oricine, nu? Dar cred că nu, pentru că a făcut-o
pune o față de parcă ar fi lovit-o cu piciorul în stomac.
Faptul că ești legal poate înrăutăți lucrurile de la momentul tău
Punct de vedere. Pentru că, dacă ești unul dintre băieții buni, cum ai ajuns în
temniță? Și de ce nu ai ridicat un deget să o ajuți?
-Pentru ca nu stiam! Trebuie să vorbesc cu ea.
pe lângă fratele său, dar Max i-a trecut în cale. A fost foarte
Mare și puternic, așa că Luc nu a avut de ales decât să se ridice. Acea
trece?
– Acest lucru necesită un pas mare. Gândește-te la asta un minut. Și încearcă
47
Pagina 48
te pune în locul lui Tash. Acum șapte ani ceva foarte

traumatizant, dar de atunci a avut timp să lase asta în urmă și
merge mai departe cu viața ta.
Dându-și seama că acționa impulsiv în loc de
gândindu-se, ceea ce era foarte diferit de el, Luc clătină din cap.
— Și apoi apar eu.
–Nu numai că apari, dar ești familia celor mai buni prieteni ai lui.
Ceea ce înseamnă că nu are cum să te evite. Și Tasha doar
spune că te-ai mutat în studioul lui. Cum naiba ai făcut
reparat?
„Nu aveam idee că era ea când i-am închiriat-o lui Will”.
Adevărul este că am fost de acord cu el luna trecută, când am descoperit asta
ai locuit în Razor Bay. Te caut de cand am aflat
că avea doi frați. Dar când te-am găsit, nu știam asta
Și Jake locuia aici.
Planul meu era, în principiu, să îmi iau ceva timp să te observ. Nu
Știam cum avea să iasă, dar m-am gândit dacă nu vrei să ai nimic
de a face cu mine, am preferat să am un loc mai intim unde să stau
Decât o cameră de motel în timp ce îl căutam pe Jake. Am cerut un an
sabatic când am aflat că tata murise în timp ce eu
era într-o misiune. Am vrut să iau o pauză înainte
să-mi atribuie altul.
Max a ridicat din umeri.
– Vei înțelege că Tasha este puțin copleșită de atâtea
surprize, nu?
Luc dădu din cap energic.
– Atunci ascultă-mă și dă-i timpul lui. Nu o poți repara
toate în douăzeci şi patru de ore. Dă-i spațiu de manevră, ei și tu
de asemenea.
Luc s-a relaxat din nou și a fost de acord cu el. Tot ce a spus Max a fost
anumit. Trebuia să-i lase Tasha loc să respire.
Dar și-a dat seama și de altceva: a vrut să petreacă timpul
cu frații săi și asta însemna să-l petrec și cu femeile lui.
Ceea ce echivala cu a fi cu Tasha.
Așa că a trebuit să-și dea seama cum avea să se descurce
se mulțumește cu ea în timp ce era acolo.
Pentru binele tuturor.
48
Pagina 49
capitolul 5
„Îmi pare atât de rău, Tasha”, a spus Tiffany când au părăsit camera.
Bucătăria Bella T vineri după-amiaza următoare. Îmi pare rău că te las în
trântind – chipul ei, de obicei atât de vesel, părea întristat și
Tasha se opri scurt să se uite la ea.
Întinse mâna, îl apucă de umărul dolofan și îl strânse
blând în timp ce se uită la ea foarte serios.
— Tiff, dragă, nu. Nu trebuie să-ți ceri scuze și nu ai făcut-o
lăsat în vâltoare. Mi-am imaginat deja că nu ți-ar plăcea să fii în
bucătărie. Dar ești cu mine de când am deschis pizzeria și m-am gândit
Ar trebui măcar să-ți dau ocazia să-mi spui nu înainte de a te uita
Ajută.” El a zâmbit. Doar în cazul în care ai avut toți acești ani
Am visat în secret să fii bucătar.
„Doamne, nu.” Tiffany se cutremură. Aș înnebuni dacă aș
petrec toată ziua în bucătărie. Pe lângă asta m-ar face praf
manichiură. Ceea ce îmi place este să fiu cu oamenii.
- Și este ceea ce faci cel mai bine, așa că nu te mai gândi la asta - coborî el
mâna, și-a alunecat brațul pe umerii lui Tiffany și a îmbrățișat-o
moment. Apoi s-a îndepărtat și s-a uitat automat în jurul sufragerii.
Se pare că începe ora de vârf după școală, așa că
ieși acolo să primești comenzi.
— La slujba dumneavoastră, șefu’.
Tasha și-a luat poziția obișnuită în spatele tejghelei, din
unde putea observa clientela în creştere până când el
au început să sosească comenzi. L-am văzut pe Tiffany mergând de la masă la masă
râzând și glumind cu studenții în timp ce nota el
comandă, apoi l-a observat pe Jeremy, băiatul din Cedar Village
el era însărcinat cu servirea meselor.
Iniţial îl angajase să-i facă lui Max o favoare şi
Harper, care erau foarte devotați acelui internat pentru băieți cu
Probleme. Dar până la urmă se dovedise că ei erau cei care
Făcuseră o favoare, pentru că Jeremy lucra grozav. Era un băiat din
optsprezece ani, puternic și frumos și, angajându-l, Tasha a avut
se temea că va petrece jumătate din timp flirtând cu fetele
liceu. Dar, oricât de mult au încercat să-i atragă atenția, el
A rezistat să fie încurcat. Nu era foarte sociabil, spre deosebire de Tiff.
Își făcea treaba, dar stătea puțin distant. îşi imagina Tasha
49
Pagina 50
că acea serie singuratică l-a făcut și mai atractiv pentru fete,

care nu au renunţat la eforturile lor de a-i atrage atenţia.
Și când nu încercau să flirteze cu el, se uitau la el.
A văzut că Peyton Vanderkamp făcea tocmai asta în
clipa aceea. Fata aceea drăguță, cu părul negru și pielea deschisă, a împărtășit
masă cu Davis Cokely, dar a continuat să se uite la Jeremy
în timp ce degaja o masă nu departe de acolo. Davis a fost și el
foarte frumos, dar în ceea ce o privea pe Tasha, aerul lui îngâmfat
a rămas mult apel.
Nu știam prea multe despre Peyton. Vanderkamp-urile erau noi
în Razor Bay, dar toată lumea a spus că sunt imens
bogat, iar fetei părea să-i placă atitudinea lui David, deci
se aştepta foarte mult de la ea într-o chestiune de caracter. am știut că
prejudecăţile izvorâte din experienţele sale din institut l-au colorat pe ale lui
opinii și a recunoscut că nu este un semn de maturitate din partea lui.
Era pe cale să se întoarcă când Davis sa întors
că o putea vedea mai limpede. Expresia calculatoare care i-a traversat
Fața lui i-a atras atenția Tasha, care privea când, conform
Din întâmplare, și-a întins piciorul exact când Jeremy a trecut
lângă masa ta.
Jeremy s-a împiedicat și a căzut ca un copac doborât. Cutia de plastic
cu farfurii în mâini sări de pe podea înainte
răsturnați și goliți jumătate din conținutul său pe podea, cu o izbitură.
Toți băieții au tăcut brusc, ca un
câmp plin de greieri pe măsură ce se apropie un prădător. Davis a râs.
Buimată, Tasha apucă pistolul cu minge de ping-pong care
ținute sub tejghea. L-a ridicat și a tras. Mingea a sărit de pe
templul lui Davis, care a încetat instantaneu să râdă. Se întoarse să se uite la ea.
-Ce faci?
Tasha a ieșit din spatele tejghelei și s-a dus la masa ei. A sustine
degetelor pe masă și s-au aplecat înăuntru până când au ajuns aproape nasul
cu nasul.
„Nimeni nu se încurcă cu oamenii mei în restaurantul meu”, a spus el.
brusc. Dacă vrei să te comporți ca un parazit, copile, du-te la
găzduiește-ți câinele.
— Nu câinele! strigă o fată din apropiere. Lasă-l să plece acasă și
călătorie singur! -Adăugă, iar prietena ei dădu din cap
neliniștit.
Tasha luă o tavă de pizza de pe podea și o puse la loc
in cutie.
cincizeci
Pagina 51
-Te simți bine? îl întrebă pe Jeremy cu voce joasă.

Își strânse maxilarul și ochii lui albaștri limpezi străluciră plini
mândrie și indignare. Tasha a crezut că o să se ridice și să se implice.
a dat un pumn pe Davis, dar Jeremy doar a dat din cap în tăcere și
încorporate. În tăcere, el a ajutat-o să adune restul farfurii și paharelor.
Tasha a fost impresionată de atitudinea lui. Nu toți cei de optsprezece ani
au putut să se abțină așa.
Dintr-o dată i-a venit o idee și, sprijinindu-se pe spate
tocuri, se uită la Jeremy câteva secunde în timp ce se gândi la ea.
Apoi a lăsat-o să se ocupe să ridice restul lucrurilor, s-a ridicat
și și-a fixat atenția asupra lui Davis.
-După cum spune clar afișul de pe perete, îmi rezerv
drept de admitere și voi exercita acest drept. Dacă vrei să te întorci altul
o dată și te comporți bine, poți să o faci. Dar astăzi ți-ai pierdut dreptul la
savurați o pizza bună.
— Ce chestie, răspunse el ridicându-se. Pizzale tale sunt foarte
regulat.
Jeremy sări în picioare, de parcă asta ar fi fost ultima picătură.
a umplut paharul. Dar înainte de a putea spune ceva, un jucător din
fotbalistul numit Sage a întrebat câteva mese în continuare:
— Mâncăm aceeași pizza, Cokely? Pentru că în Bella
Ei fac cele mai bune pizza din tot dracu de județ.” Se uită la Tasha.
cu o expresie vinovată și și-a ridicat mâinile. Îmi pare rău, domnișoară Riordan.
Nu trage. Se referea la tot nenorocitul de județ.
Ea doar a zâmbit și a văzut că Davis începea să se înroșească.
pentru mustrarea unuia dintre coechipieri. Ignorând
Ceilalți, însă, se uitară la Peyton și îi făcură un semn imperios din cap.
Bărbie.
-Să mergem.
Ea nu s-a mișcat de pe scaun.
— Du-te, spuse ea încet, iar Tasha se întrebă dacă nu ar trebui.
reconsideră prima lui impresie despre fată. Voi sta. Mie
Îmi plac pizza de aici.
Davis începu să înjure pe sub răsuflare și se îndreptă spre uşă.
a făcut furie. O clipă mai târziu a ieşit trântind uşa.
— Se adună comenzi, șefu’, spuse Tiffany și Tash
el a dat din cap.
„Ștergeți porția de carne pe care am comandat-o”, a adăugat Peyton.
pe același ton impasibil.
— Bine, spuse Tiffany, apoi făcu o mutră de scuze. eu
51
Pagina 52
Mă tem că va trebui să plătești factura pentru cele două suc.

Peyton ridică din umeri cu trufie.
-Nici o problemă.
„Ei bine, atunci cred că ar fi bine să mă întorc în bucătărie
așa că nimeni nu trebuie să aștepte prea mult timp pentru pizza, a spus Tasha,
S-a întors în bucătărie.
Dar se trezi privind fix în chipul zâmbitor al lui Luc.
Inima i-a sărit o bătaie. "Uau, perfect." Săptămâna aceea, Luc
trecuse cel puțin o dată pe zi să cumpere câteva
mânca. Uneori încerca să vorbească cu ea, iar alteori nu. Dar tasha
Îl surprindea mereu uitându-se la ea, privind-o. În ziua aceea fusesem deja
acolo la cafea, așa că Tasha presupuse asta
putea să se relaxeze în restul după-amiezii.
Dar nu: acolo era din nou, întins în liniște pe o
scaun, cu picioarele îmbrăcate în blugi întinse și un cot
lăsându-se pe spate, uitându-se din nou la ea. Tasha ar fi preferat
înghiți-și limba mai degrabă decât să recunoască, dar adevărul era că asta
controlul constant o făcea nervoasă.
Când privirile lor s-au întâlnit, el îi zâmbi.
jumătate și i-a făcut un gest cu degetul mare în sus, probabil din cauza lui
modalitate de a rezolva altercația călătoriei. Ea a făcut proasta
îşi întoarse privirea şi se întoarse către Jeremy.
— Adu cutia în bucătărie, spuse el mai tăios decât făcuse.
prefăcut. Vreau sa vorbesc cu tine.
Jeremy a urmărit-o atât de aproape, încât aproape s-a ciocnit de el

ea. „La naiba”. Ar fi trebuit să știu asta în ultimele săptămâni
fuseseră prea bune pentru a rezista. Tasha avea de gând să o facă
concediază-l pentru că a creat probleme cu acel băiat elegant. Nu a fost
prost: știa că, în extrasezon, își făcea o mare parte din venituri
dintre copiii care au mers să mănânce pizza după liceu.
Îi plăcea să lucreze acolo. Era un... loc fericit, iar el nu era
obișnuit cu genul ăsta de mediu, chiar dacă Cedar Village era
de asemenea, într-o măsură mai mică. La Bella T, oamenii obișnuiau să râdă și să zâmbească.
Era un loc frumos de lucru.
Și și mai plăcut era modul în care Tasha îl apărase a
minut înainte. Oamenii mei, spusese de parcă ar fi considerat-o parte din
echipa lui. Dar nu era doar un străin în Razor Bay, ci era
A locuit și în Cedar Village, ceea ce cu siguranță a pus un semn
52
Pagina 53
negru lângă numele lui. Tasha își conducea afacerea cu o mână sigură. Nu
Ea a tolerat să înjure la pizzerie, deși fusese
auzit înjurături ca un marinar, dar niciodată când erau clienți în
restaurant. Deși lucrasem acolo doar de puțin timp, au existat
a fost martor cum Tasha a evacuat mai mulți băieți folosind-o
pistol cu minge de ping pong, așa cum făcuse cu Cokely.
Dacă și-a pierdut acel loc de muncă, nu știa ce avea de gând să facă. În acest moment
Avea un acoperiș, dar pe 30 absolvea Cedar Village, deci
nu mai avea decât câteva zile să locuiască acolo. Și cu siguranță nu am vrut să mă întorc
White Center, suburbia lui din Seattle. Mai presus de toate, pentru că, să
În ciuda a tot ceea ce învățasem de la consilierii
Cedar Village, nu era sigur că nu avea de gând să se întoarcă la vechiul său
Vamă. Dacă s-ar fi reunit din nou cu vechii lui prieteni; și a fost
singurii oameni pe care i-am cunoscut, în afară de puținii prieteni care
făcuse în Cedar Village, era sigur că se va întoarce la vechile sale moduri.
Era atât de absorbit să se gândească la acele lucruri încât nu și-a dat seama
că Tasha stătuse până când se ciocni de spatele lui.
Surprins, a sărit înapoi.
— Îmi pare rău, mormăi el. Și-a clarificat vocea și a adăugat: „Și îmi pare rău
tot dinainte. Nu…
„Nu-ți cere scuze pentru ceva care nu este vina ta”, a răspuns ea.
vehement. Nu trebuie să-mi ceri iertare pentru ce
trecut cu Cokely. El a cerut-o. Adevărul este că, văzând
maturitatea cu care te-ai comportat, desi sunt sigur ca tu
M-au făcut să vreau să-ți dau o palmă bună, mi-a trecut prin cap să vorbesc cu tine
de alt lucru.
Avusese el în necazuri? Jim, consilierul ei, i-a spus asta
nu mai da vina pe sine pentru tot ce s-a întâmplat altora,
dar, când ai crescut așa cum a crescut el, acesta era un obicei
foarte greu de spart. A inspirat adânc, și-a încrucișat brațele și a dat din cap.
cap.
-E in regula.
Tasha luă comenzile de pe volanul de unde le atârnase
Tiffany și s-au dus la frigiderul industrial să scoată două găluște
rotunde și mai multe triunghiulare. El a început rapid să extindă
Masa de pizza. Se uită la el peste umăr.
— Vrei o Cola?
Jeremy dădu din cap. Gâtul îi era uscat.
– Ei bine, du-te și servește-ți una și întoarce-te. Am de făcut o ofertă.
Jeremy nu știa care ar putea fi acea ofertă, dar asta suna
53
Pagina 54
promițătoare. A ieșit la restaurant și și-a turnat un pahar mare la gura de scurgere

de băuturi răcoritoare. A bătut jumătate dintr-o singură înghițitură și a umplut-o din nou. După
ezitând o clipă, umplu un alt pahar cu un alt sifon. I-a dus la
bucătărie și l-a oferit pe al doilea lui Tasha.
-Am observat că uneori ai o limonadă ușoară la
dupa amiaza.
Ea a acceptat paharul, a luat o înghițitură lungă și i-a zâmbit.
— Vezi? Exact asta îmi place la tine. Că lucrezi
greu și că ești atent la detalii.” Se uită la el o clipă. Ceai
ai absolvit liceul la sfârșitul lunii, nu?
Jeremy dădu din cap.
— Ai de gând să mergi la facultate?
I-ar fi plăcut, dar a ridicat din umeri de parcă asta
nu va conta deloc. Cu toate acestea, el a spus sincer:
„Mi-ar plăcea să merg, dar nu-mi permit”. Nici măcar nu prea știu
Ei bine, cu ce voi trăi când voi absolvi.
— Ai de gând să stai în Razor Bay sau vrei să mergi acasă?
„Mi-ar plăcea să rămân”. Îmi place asta.
Observase că Tasha era interesată de oamenii cu aceleași
sinceritatea pe care a făcut-o Harper Summerville când a interacționat cu el și cu
ceilalți băieți din Cedar Village. Ochii lui albastru-gri păreau
găuriți-l.
"Ce anume iti place la Razor Bay?"
— Ce... curat este. Și este cel mai liniștit loc pe care l-am văzut vreodată
nu. De fiecare dată când mă uit la munți și la mare, este... nu știu... simt
un fel de... pace. Parcă mi s-au netezit măruntaiele sau așa ceva.
Tasha se uită la el o clipă, iar Jeremy și-ar fi dorit să o facă
înghiți pământul. De unde naiba a venit asta? Acum aveam de gând să
să cred că era un complet idiot.
— Ah, spuse ea în cele din urmă, iar Jeremy a fost surprins să vadă că avea
ochi care plâng. Tasha le-a șters. Răspuns bun.
Jeremy s-a simțit mai animat și și-a conturat una dintre rarele lui
zâmbete
-Da?
-Desigur. Bea”, a spus ea, arătând spre paharul pe care îl avea pe el
mână. A luat o înghițitură din propria lui suc. Ți-ar plăcea să studiezi
ceva în special dacă ai putea merge la facultate?
— Nu, ridică el din umeri. Adevărul este că habar n-am
ce vreau sa fac cu viata mea. Dar as vrea sa testez
acces cât mă gândesc la asta. În familia mea, nimeni nu a mers
54
Pagina 55
Universitate. Ar fi uimitor să fii primul – mama ei s-ar deranja

la naiba, dar cu siguranță tatăl lui ar fi foarte mândru.
„Foarte bine.” Tasha își puse băutura jos și, folosind
degetele, modelau masa triunghiulară. Asta iti propun. Deja
Știi că am încercat să angajez un nou bucătar.” S-a strâmbat și
Și-a strâns mâna pătată de făină înainte de a adăuga: „Uită ce am
zicală. E prostesc. Sigur știi: a încercat să te învinovățească
după ce a băut tot vinul acela de casă. Cum să nu
tine minte?
– Da, e greu de uitat – în ziua aceea am crezut și eu că o vor face
l-a pus pe picioare în stradă, dar Tasha se uitase în ochii lui
bucătar beat și i-a spus că este un mincinos și că el
mult de la restaurantul tău. Apoi îi ceruse scuze pentru că
Acea parazită ar fi încercat să-l învinovăţească. De parca
vina ei.
Astăzi, ar fi făcut orice pentru Tasha.
Acum a încercat să se concentreze asupra conversației.
„Ce legătură are un bucătar beat cu acel misterios
propoziție?
„Aș vrea să devii noul meu bucătar”.
Jeremy încremeni.
-Acea? Făcu o mișcare sacadată cu mâna și
și-a băgat degetele în buzunarul din spate ca să nu arate ca o marionetă
uriaș mutat de un băiețel de trei ani. Ei bine, te înțeleg
dar... „El clătină din cap. Pentru că eu?
-Pentru că ești inteligent, înțelept și, așa cum am spus mai înainte, pentru că
esti atent la detalii. Îmi dă senzația că ți-ar fi dat
bine. Admir faptul că nu ești ușor impresionat. ȘI
Admir și mai mult că îți controlezi temperamentul atât de bine. Este o calitate
rar la orice vârstă. Și, la un băiat de optsprezece ani, așa este
o comoara.
Jeremy părea atât de uluit încât Tasha s-a apropiat de el și i-a dat
o bătaie reconfortantă pe braț ca o mătușă bătrână
Italiană.
-Nu-ți cer să intri în asta ca și cum ar fi
Munca vieții tale”, a spus el pe un ton blând, de parcă ar fi îngrijorat
te simti prins sau ceva de genul. Dar ar putea fi o modalitate de a te cuceri
viața în următorii câțiva ani. Te pot ajuta să găsești un loc unde
Trăiește și plătește-ți un salariu rezonabil.” El a zâmbit ironic.
Ei bine, cel puțin după standardele Razor Bay. Și Jenny și cu mine
55
Pagina 56
vă putem ajuta să găsiți finanțare pentru a face testele

acces într-un centru municipal, și cu siguranță Mary-Margaret
de asemenea. Jenny în special se sperie de astfel de lucruri.
A reușit să studieze cariera fără ajutorul nimănui și a obținut titlul de
manager de hotel în mare parte pentru că a aplicat pentru mai multe burse pentru
diferite asociaţii şi fundaţii. De obicei nu sunt foarte mari,
dar dacă ai destulă pot fi de mare ajutor.
»Ceea ce vreau să spun este că am putea să vă aranjam
ca să poți lucra și să studiezi în același timp dacă vrei -
Își înclină capul și îi urmări expresia. Esti interesat? Nu-ți fie frică să spui
nu daca nu esti interesat. Asta nu va afecta slujba pe care o ai acum,
Și știu că nu toată lumea este atrasă de gătit.
Jeremy a ieșit în cele din urmă din stupoare și și-a recăpătat discursul.
— Nu, glumești de mine? Ar fi fantastic - eliberează unul
a rade-. Vrei să mă plătești să mă joc cu cuțite și foc -
Se uită la cuptorul pentru pizza pe lemne, la blaturile de oțel strălucitoare
oțel inoxidabil, electrocasnice industriale și pardoseli din gresie
alb-negru. Apoi se uită înapoi la Tasha. voi invata sa fac
cele mai bune pizza din județ... și poate chiar din lume – a spus el
uimit, i-a zâmbit și a clătinat din cap. OMG... Nu pot
crede. Ce ai putea dori mai mult?
56
Pagina 57
Capitolul 6
Duminică după-amiază, soarele era o minge de foc spectaculoasă

pe cale să se scufunde în spatele vârfurilor zimțate ale Munților Olimpici
când Luc a intrat în biroul lui. A lăsat cheile în vasul de lemn
care era pe masa joasă când trecea pe lângă uşă şi se apropia de uşă
aluneca pentru a admira panorama de pe terasa. Dar înainte
Dacă ar fi putut să-și fixeze privirea asupra lui, a observat ceva cu coada ochiului.
S-a mișcat și, întorcând capul, a văzut că și Tasha era pe terasa lui
impartit.
Sau, mai degrabă, și-a văzut picioarele. La câteva ore după ce s-a stabilit acolo,
Tasha a construit un zid de plante pentru a împărți terasa,
înşiruindu-i de peretele care le despărţea apartamentele până aproape
balustrada balconului. Chiar dacă era puțin spațiu între
ghiveciul și ghiveciul, formau o barieră surprinzător de eficientă
între partea ei de terasă și cea a lui Luc.
Deci tot ce putea vedea era capătul șezlongului său alb din răchită și
perna lui de pătrate verzi și albastre. Deasupra pernei zări și el
picioarele lui goale, lungi și cu pielea deschisă la culoare, picioarele cu care își amintea
la fel de clar ca și cum nu s-ar fi scurs șapte ani de la
ultima dată când le văzusem.
Se uită amuzat la ei, în timp ce păreau că fug
un număr de dans complicat. S-au mutat dintr-o parte în alta și lor
Acum degetele îi îndreptau spre materialul pernei, acum spre tibie,
schimbarea ritmului. Luc a văzut că unghiile ei erau vopsite, dar din
unde se afla nu putea distinge ce culoare. Deodată mi s-a părut foarte
important de aflat și a deschis ușa glisantă.
De pe stradă se auzea zgomotul vocilor și râsete. În golf au hohot
blând motoarele mai multor nave care se îndreptau spre port.
Acel oraș avea o atmosferă calmă și plăcută pe care Luc
apreciat mult după ce a trăit atât de mult pe alocuri
dominate de carteluri de droguri.
Terasa se întindea pe toată lățimea clădirii, dar nu era foarte
largă și, din moment ce apartamentul Tașei era mai mare decât biroul ei,
la fel era partea lui de balcon. Luc a făcut doar doi pași
ajungând la bariera plantelor, a înconjurat capătul acesteia și s-a oprit scurt când a văzut
Tasha în lungime întreagă.
Îmbrăcat cu un tricou și pantaloni în stilul anilor 1940
57
Pagina 58
foarte scurt, avea un pahar de vin pe masă lângă el și era

întins pe șezlong. Luc nu-și putea vedea fața în spatele ochelarilor
de soare, dar avea o față foarte expresivă în timp ce cânta
detonat, dar în vârful plămânilor, în sunetul cântecului care
suna prin căștile lui. Aveam brațele ridicate deasupra
capul şi umerii lui sinuos, unduindu-şi trunchiul în timp ce el
timpul mișcându-și capul și picioarele.
Luc a observat că unghiile ei erau vopsite a
frumoasa culoare portocalie-roz.
A o vedea așa, în toată splendoarea ei, a fost ca și cum ai fi tresărit înapoi
plaja pe care o cunoscuse cu ani în urmă. La momentul
Nici ea nu era un pic timidă. Acum, Luc nu ar fi putut să plece
să zâmbească admirat chiar dacă viața lui ar fi depins de asta.
A simțit tentația dulce-amăruie de a se apropia de ea și de a-i spune ceva
sugestiv în speranța că va reaprinde chimia
exploziv pe care îl împărtășiseră cu ani în urmă. A reușit să rețină asta
impuls, conștient că ar fi la fel de absurd ca și să-și împuște singur
piciorul.
Săptămâna aceea găsise o duzină de scuze şi
oportunități de a apărea acolo unde știa el că va fi. Și chiar dacă
dădea sentimentul clar că o urmărea, făcuse totul
posibil să nu mai vorbim de atracția pe care o simțea pentru ea.
Dar trebuia să recunoască că în acel moment avea să fie
greu să nu. Trebuia doar să se uite la ea, astfel încât senzualitatea pe care ea
radiat a început să trosnească ca un curent electric peste tot
conexiunile tale neuronale. Avea o dorință ireprimabilă de a o atinge.
La naiba, trebuia să simtă și ea această atracție, dar
era clar că prefera să bea înălbitor decât să recunoască. Astfel încât,
Deși Luc încercase să joace meciul, a făcut-o și el
străduindu-se să nu o copleșească și să nu-și facă toate trucurile de
seducție, așa cum o cereau instinctele ei.
Văzând că încă îl ignora și nu spunea nimic, și-a reținut-o pe a lui
a vrut să-l rog să danseze un cântec lent și a reușit să spună cu voce tare
coboară:
— Hei, Tasha, putem vorbi?
Ea tresări uimită, scoase căștile de pe
iPod-ul din urechi și a scos un mic plâns. Luc era pe cale să dea o
atac de cord auzind-o țipătul, dar a reușit să nu-l arate.
Ce agent secret era.
Apropiindu-se, trase adânc aer în piept și, după ce expiră, începu din nou.
58
Pagina 59
— Îmi pare rău, spuse el liniştitor. Nu am vrut să te sperii.

Ea a roșit. Buclele ei portocalii, strânse pe ea
coroană, ei tremurau când el se așeza pe scaun. Nu a fost nevoie să fie
un geniu să-și dea seama că era furioasă.
— Te strecori asupra mea și nu crezi că o să mă sperii?
întrebă el aspru.
- Vezi tu, despre asta e vorba, Tash...
– Tasha! Eu sunt Tasha pentru tine! Sau domnișoara Riordan, dacă nu înțelegi
amintește-mi prenumele.
Luc admira parțial acea vehemență a ei. Dar pentru altul
Partea îl enerva că nu-l lăsa să o numească Tash. Plecând
în afară de această întrebare, el a spus cu o atentă neutralitate:
— Ideea este, Tasha, că nu știam că nu mă auzi.
Când am trecut pe lângă plante și te-am văzut dansând pe scaun,
Am crezut că și tu m-ai văzut, dar nu ai fost
atentă, ca întotdeauna.
„Ei bine, dacă ar fi fost așa”, a răspuns ea, „un om inteligent
Aș fi primit indiciu.
„Sunt un om inteligent”, a răspuns el fără supărare, „dar
Mai presus de toate, sunt un om hotărât.” S-a apropiat și s-a așezat pe
șezlong, lângă șold. Pantalonii scurți ai Tasha au plecat
să-i vezi coapsele goale, iar Luc a simțit un val de dorință năvălindu-l prin el.
prin vene. Strângând din dinți, a înăbușit senzațiile care
a evocat și și-a dres glasul. Sunt hotărât să mă asculți
in cele din urma.
— Deci da, eh? S-a îndepărtat puțin de el.
Luc văzu prin lentilele maro ale ochelarilor de soare că
ochii i s-au îngustat periculos. Cu toate acestea, el a dat din cap
cap de parcă ar fi zâmbit de la ureche la ureche.
-Da. Nu vreau să te enervez sau să te copleșesc, dar trebuie
clarifica lucrurile. Nu sunt un traficant de droguri și, sincer, eu
M-am săturat să mă suni
-Foarte bine. Cu siguranță nu vreau sentimentele mele rănite
au fost o pacoste pentru tine ”, a răspuns ea. Soarele a ales acel moment
se ascunde în spatele munților și Tasha își scoase ochelarii de soare și
Le-a pus pe cap. Prost din partea mea, să cred că ești un
traficant de droguri doar pentru că așa a spus poliția din Bahamas
după ce a găsit o pungă de heroină în camera ta pentru care
m-au reţinut.
-V-am explicat deja de mai multe ori că sunt un agent secret al
59
Pagina 60
DIVIZIA NARCOTICE. Și înainte să-mi aduci din nou insigna, te asigur

că nu este furat, nici fals.
-E in regula. Accept asta – sugera felul lui de a-și încrucișa brațele
altfel, iar Luc o privi suspicios.
-Da?
-Da. Max a spus că a verificat și nu a avut îndoieli
că sunteți agent DEA.
S-a aplecat spre ea.
— Deci putem fi din nou prieteni? Și mai mult, mult
la care se adauga?
-Nu.
Luc se lăsă pe spate.
— De ce nu, dacă poți să-ți dai seama?
— Nu folosi tonul ăsta cu mine, Diego, îi ordonă ea, uitându-se la el
pleoapele mijite.
— Mă numesc Luc, spuse el cu încăpăţânare.
-Foarte bine. Ei bine, nu-mi vorbi pe tonul ăsta, Luc – a stat nemișcat
Mai dreaptă, ea și-a ridicat picioarele și și-a încolăcit brațele în jurul lor.
Crezi că pentru că nu ești un criminal te voi ierta
vina ta, mă vor închide într-o închisoare străină? Unde naiba
ai fost când am avut nevoie de tine? Când am putrezit în asta
gaură?
-De câte ori trebuie să-ți spun? Nu am știut! Nu
Știam, la dracu! — El a fost cel care țipa și înjură? Nu a ridicat niciodată
voce. Mai degrabă, a fost antrenat să se rețină și să compartimenteze
Emoțiile lui.
A inspirat adânc pentru a se calma și a expirat încet.
- Scuze. Nu am vrut să țip. Și cred că a mers lui Max, nu ție
căruia i-am spus că nu știam că ai fost în închisoare. Dar îți jur
pentru mormântul mamei mele, Tasha, care este adevărul. Acea noapte,
când m-au sunat, mi-au spus că trebuie să mă întorc imediat
pentru că oamenii care controlează acele lucruri auzeau zvonuri că
se ducea adjunctul şefului unui cartel în care mă infiltrasem
spunând în jur că avea de gând să scape de mine odată pentru totdeauna.
Tasha îl bătu pe braț.
„M-ai pus în pericol făcându-mă cu mine când erai?
a infiltrat un cartel de droguri? Cum poți fi așa
iresponsabil?
— La naiba, n-a fost așa!
-Oh nu? Ei bine, ai ascuns o pungă uriașă de heroină
60
Pagina 61
în cameră când eram... „S-a întrerupt și și-a eschivat-o pe a lui

caută pentru prima dată.
Luc întinse mâna, își trecu vârful degetului pe obraz și
El a zâmbit când Tasha l-a plesnit.
– Cazul la care lucram la acea vreme a fost
America de Sud. Eram în vacanță când te-am cunoscut.
— Și purtați mereu heroină când ești în vacanță?
— Ești hotărât să mă transformi într-un monstru, nu? -
A încercat să rămână răbdător. Heroina nu era a mea, Tasha. The
Apel pe care l-am primit în noaptea aceea... Era agentul special care comanda
cazul la care a participat. A spus că trebuie să mă vadă
imediat. Am crezut că vreau să ajung din urmă, nimic mai mult, dar când
Am ajuns acolo, am descoperit că nu numai că mă vor scoate de acolo imediat, dar
că aveau de gând să mă ducă direct la Washington. Nu știu cum a aflat
Álvarez, tipul care m-a amenințat, că era în
Bahamas, dar se zvoneau că avea de gând să mă omoare cât timp era
Acolo.
„M-am gândit să te caut din nou, Tasha, dar șeful meu avea un
agent la uşă pentru a se asigura că nu s-a întors. Mi-a promis asta
el ar avea grijă să te scoată singur. Dacă nu mi-ar fi promis, aș face-o
Nu m-aș fi urcat niciodată în elicopter. Câteva zile mai târziu când
Eram la Washington și în cele din urmă m-a sunat, eram speriat
nelinişte. Mi-a spus că m-au pus la cale, că poliția
Baronul drogurilor din Bahama a căutat în camera mea și a găsit
un kilogram de heroină.
„O veste care este tocmai nouă pentru mine”, a răspuns ea.
cu nerăbdare-. Știu mult mai multe despre acel record decât mi-aș dori
reaminti.
-Știai și că DEA a crezut la început că tu ești cel care
pusese drogul acolo?
-Acea? Se ridică brusc și se întoarse să se uite la el.
indignat, brațele echimbate.
-Din câte ştiau ei, tu erai singura persoană, în afară de mine, care
intrase în bungalou. Deci când au aflat că tu
Ai plecat...” El a ridicat din umeri. Ți-au verificat urmele pașilor
amprentele digitale și au căutat numele tău în toate bazele de date. Cum nu
Nu au găsit nimic interesant, au ajuns la concluzia că te-ai văzut pe tine însuți
surprins într-o situație despre care nu știai nimic. Și ca a
Femeia care a răspuns la descrierea ta a plecat în Statele Unite a
câteva zile mai târziu, nu au mai făcut alte anchete - dintre care unele
61
Pagina 62
tocmai spusese că i-a provocat o oarecare surpriză, dar a fost distras când a văzut
privire de rană pe care i-o dădea Tasha.
„Da, sigur, cum aveau să se obosească să afle dacă
era ținută într-o închisoare din Bahamas? spuse el cu amărăciune.
-Nu cred că oamenii mei ar putea afla că ai fost reținut
dacă poliția din Bahamas nu i-a informat. Asta nu înseamnă asta
nu regreta din tot sufletul iadul prin care a trebuit sa treci -the
Mă uit-. Sau că nu va afla ce s-a întâmplat cu adevărat.
Nu i-a spus că era și foarte supărat pe ea. Tasha
Spusese că o va aștepta și în toți acei ani crezuse că are
s-a răzgândit și a plecat în câteva minute de la plecare
el. Era înțelept, totuși, să nu spună asta cu voce tare. S-a întâmplat
o mână peste maxilar și spuse cu voce joasă:
-În ciuda a ceea ce crezi, acea noapte a fost importantă pentru mine, și pentru tine
de asemenea. Îmi pare atât de rău că s-a terminat așa.
Tasha și-a frecat fruntea cu vârful degetelor. A expirat a
Ea oftă și se uită la el o clipă.
„Uite,” a spus el în cele din urmă, „apreciez scuzele tale pentru că dă impresia
că în noaptea aceea ai avut la fel de puțin control asupra destinului tău ca și mine.
Încurajat de primele cuvinte l-a auzit rostind de la ale lui
Ajuns la Razor Bay, Luc se ridică și făcu un pas spre ea.
-Ai dreptate. Și adevărul este că m-am gândit mult la...
„Dar ideea este,” îl întrerupse ea, făcând un pas înapoi, „că,
Deși evident că nu știai că m-au reținut, așa a fost
A fost nevoie de mult pentru a uita de asta. Ei au fost fără îndoială
cele mai rele patruzeci și opt de ore din viața mea. Și ar putea fi nedrept, Luc,
Dar nu vreau să fim prieteni Cum pot să uit de asta
moment înfricoșător dacă ești mereu în preajma mea? Esti prea
atașat de acea noapte.
„O parte din care a fost minunată”.
„Da.” Buzele lui formau un zâmbet trecător. Dar din pacate
arestarea a umbrit toate acestea și a fost atât de îngrozitor încât abia îmi amintesc
ce s-a întâmplat înainte.
Iritat pentru că amintirea acelei nopți împărtășite
însemna atât de puțin pentru ea, Luc se întinse și își trecu mâinile pe jos
ceafa proaspata. L-a făcut să se uite în sus.
„Atunci lasă-mă să-ți trec memoria.”
Și deși se uită la el de parcă l-ar fi îndrăznit să îndrăznească, ea o coborî
capul și i-a apucat gura.
Mânia și, poate, mândria rănită, l-au determinat să o sărute.
62
Pagina 63
brusc. Dar când a observat că Tasha și-a înțepenit spatele și a simțit

dulceața acelor buze pe care nu le gustasem de șapte ani,
a eliberat repede presiunea. El îi ținea capul ușor și o mângâia
pielea feței în cercuri lente chiar sub pomeți.
El îi suge delicat buzele, luându-i mai întâi buza plină.
mai sus printre ai tăi și apoi trecând la cel de jos. În cele din urmă deschise gura
și l-am închis din nou cu o aspirație ușoară.
Și a gemut când ea și-a deschis buzele.
Apropiindu-se de ea pentru a-și alinia buzele până la ea
sânii erau lipiți și burtica lor unită, el și-a alunecat limba
in gura lui si i-a savurat aroma, un gust care ii amintea inca
Chiar dacă petrecuse doar câteva zile cu ea, cu ani în urmă.
Limba lui alunecă peste a ei, iar Tasha scoase un murmur de
predare.
Ceva în acel sunet a stârnit mândria latină pe care o avea
insuflat bunicului său în primii șapte ani ai vieții sale și
a ridicat capul. Făcu un pas înapoi. Îi păsa prea mult de aia
femeia care nu voia nimic de-a face cu el era atât de entuziasmată
Dupa cum. Foamea de ea și satisfacția l-au cuprins, dar
avea destulă minte să se oprească.
El doar a îndepărtat un bucle din ochii ei și a spus cu voce joasă:
— Sper, regina mea, că până la urmă îți amintești asta.
Pentru că al nostru a fost... Nu, este... un adevărat lux.
Făcând un pas înapoi, el i-a admirat pentru o clipă pielea încinsă și buzele
umflat de la sărut. Apoi s-a întors pe călcâie și a ocolit bariera
de plante să se întoarcă în apartamentul tău.
63
Pagina 64
Capitolul 7
Tasha era supărată că nu a putut obține

Sărutul lui Luc. Nici duminică seara, nici luni, nici măcar
Marți, când Jenny și Harper au început să se uite la rafturile de haine din
Magazin de mirese La Belle Michelle. Știam că ar trebui să plătesc mai mult
acordă atenție căutării tale pentru rochia de domnișoară de onoare perfectă și pleacă
să mă gândesc la acel sărut stupid care nu ar fi trebuit să aibă loc.
Jenny a avut puțin peste patru luni pentru a-și planifica nunta și Tasha
Aveam de gând să o ajut să-l obțină. Ultimul lucru de care aveam nevoie era
decentrat.
— Tasha, uite! a exclamat Jenny, iar Tasha a tresărit ca
Și-a amintit de momentul în care deschisese buzele în fața provocării
insistent din limba lui Luc și o simțise alunecând în a lui
gură-. Cred că am găsit rochia perfectă pentru tine.
Clipi la rochia pe care o ținea cea mai bună prietenă a ei... și nu
reuși să nu vadă niciun detaliu.
— Aha, murmură el absent.
Apoi a observat culoarea oribilă de mazăre pe care o dobândise
Pielea lui Jenny a contrastat cu materialul și în cele din urmă a observat rochia. Al lor
ochii mariti.
Era un bebeluș de culoare verde și mai urâtă decât nuanța
pielea din fața lui Jenny era plină de volane și dantelă,
avea mâneci umflate și era împodobită aproape în întregime cu
Dantela neagra rigida si fundite din satin negru.
„Există și o coafură frumoasă care să se potrivească”, a spus cel mai bun.
prieten și o pălărie cu plasă verde și funde
negrii.
„Doamne, te întreb asta.” Tasha a zâmbit și a apucat rochia.
Să văd -se apropie de el și văzu în oglinda triplă că propriul său ten
ar deveni instantaneu verde. Sa cumparam. Se potrivește cu
Ochii lui Jake.
Jenny pufni.
— Unde este La Belle Michelle? întrebă Tasha uitându-se la ea
în jur cu un aer vinovat. Proprietarul magazinului era o vânzătoare
foarte prietenos și deloc împovărător, iar Tasha ar fi regretat cu adevărat asta
cuvintele lui au jignit-o.
„S-a dus să ia niște pachete.” Harper apucă rochia.
64
Pagina 65
Acum este rândul meu.

Tasha i-a dat-o și a clătinat din cap când Harper i-a adus-o.
„Pentru numele lui Dumnezeu, există vreo culoare care nu ți se potrivește?” -cel
Pielea maro-crem a prietenei ei părea și mai cremoasă. Dumnezeul meu,
rochia asta este o groază.
-Da, dar când ți-am arătat-o nici nu ai văzut-o...
a comentat Jenny. Ai fost distras toată săptămâna și te asigur că nu
mă ajuți foarte mult să-mi controlez anxietatea. Am deja rochia mea
si tortul comandat, dar nimic altceva. Și au mai rămas doar o sută șaisprezece zile
pentru nunta mea.
"Știu, dragă." Mă gândeam doar că ar trebui să mă concentrez
să te ajut în loc să te gândești atât de mult la cum m-a sărutat Luc...
Oh.
La dracu.
Și-a acoperit gura cu mâna, dar era prea târziu. Numai
se putea biciui mental în timp ce Harper se uita la ea şi
ea lăsă jos rochia hidoasă. Jenny rămase cu gura căscată și ea.
După o clipă, se ridică la fel de înaltă ca ea și spuse cu severitate:
–Tasha Renee Riordan, ne ascunzi ceva. Si stiu
perfect asta contravine regulilor prieteniei.
Tasha pufni și își coborî mâna.
„Te rog... nu că mi-ai fi spus totul când Jake și
voi începeai.
Jenny, care părea să creadă că acest lucru este irelevant, a făcut-o
un semn disprețuitor al mâinii.
- Luc te-a sărutat? Și nu ne-ai spus? Cât a fost?
Era absurd să încerci să schimbi subiectul. știam prea bine
Jennifer Salazar să știe că nu și-ar da brațul să se răsucească așa
uşor.
-Duminica noaptea. Și a fost un sărut de nimic - el s-a agitat,
incomod, pentru că știa că minte. Ei bine, cel puțin
nu a fost un sărut foarte lung.
— Și tu l-ai sărutat?
-Nu!
Jenny doar s-a uitat la ea.
„Ei bine, bine”, a spus Tasha, „poate puțin”. Dar
sărutul s-a terminat aproape înainte să am timp să-mi despart limba
al palatului, deci răspunsul este mai degrabă nu.
— Votez da, murmură Harper, iar Jenny dădu din cap.
capul fiind de acord cu el.
65
Pagina 66
— Da, bine, nu ai fost acolo. Nu a fost un sărut de păsări de dragoste.

Luc era supărat pentru că i-am spus că, deși eu eram un agent al
DEA, nu am vrut să fiu prieten cu el.
— A devenit violent? întrebă Jenny suspicioasă.
Te-a durut? Pentru că dacă te-a rănit, îi voi spune lui Jake să-i dea unul
bătaie.
„Nu, nu”, a răspuns Tasha, alarmată. Fără bătăi! La
La început a devenit puțin aspru, cu mâinile și cu gura, dar
Recunosc că s-a slăbit imediat. Și jur că nu m-a rănit
Jen. Mă cunoști, știi că nu mi-aș permite.
Prietena ei s-a relaxat și a privit-o uimită.
-Dar, dacă nu a devenit agresiv cu tine, ce-i în neregulă cu asta
macar sunteti prieteni?
„O, Doamne”, a spus Michelle, proprietara magazinului, când a intrat.
împingând un suport plin cu rochii de petrecere. Lor
ea a zâmbit orbitor și s-a întins să ridice rochia
că Harper căzuse la pământ. De unde ai
acest?
-Stăteam cu rochiile alea, cele de pe peretele din spate -
răspunse Jenny.
-Desigur. Îmi amintesc acum. L-am scos în ziua în care au venit unii
clienti care cauta rochii pentru o nunta in care urma sa fie
atâtea domnișoare de onoare. Au fost probate o mulțime de rochii
diferite stiluri și trebuie să fi închis-o cu toate cele pe care le-am salvat când
Au plecat.” Le-a zâmbit larg. Am tot căutat-o
Trimite-l la Concursul Top Ten cele mai urâte rochii de domnișoară de onoare
pe care Asociația Magazine de Mirese o sărbătorește în fiecare an.
— O, slavă Domnului. Deci, știi că este îngrozitor ”, a spus Tasha și
L-a făcut să vrea să se pălmuiască pentru lipsa lui de tact.
Michelle, o femeie atrăgătoare în vârstă de şaizeci de ani, a ridicat mâinile
sprancene.
— Ai aruncat o privire la inventarul meu, comoară? stiu asta
gusturile diferă foarte mult și nu toate rochiile sunt pe placul tuturor
lume. Dar dragă, niciunul dintre ei nu se apropie de acest nivel de
urâţenie.
Tasha a zâmbit.
— Ai dreptate și îmi cer scuze dacă te-am deranjat. nu stiu cum
Mi-a trecut prin cap să te întreb asta. Da vina pe Jenny, care a făcut-o
a fost foarte nervos când erai afară.
„Ah, nu, iubita nu este niciodată învinuită.” Michelle se întoarse
66
Pagina 67
spre Jenny. Ai spus că ai preferat albastrul, verdele și

liliacurile întunecate, nu? Dar despre asta încă nu te-ai hotărât
nicio nuanta anume.
-Da. Se pare că nu mă pot hotărî. Tash se simte mai bine pentru
culori mai puternice și am ajuns la concluzia că Harper
Este superbă cu orice poartă.
-Foarte bine. Am adus o gamă de culori. Există mai multe opțiuni pentru
Când alegeți rochiile de bal. Puteți alege o culoare și lăsați-o
domnisoarele de onoare aleg stilul de rochie pe care si-l doresc in asta
ton. Sau puteți alege un stil și alege rochii identice, sau
amestecați culori diferite în același stil. Și mai știu
pot alege culori și stiluri eclectice.” Se întoarse spre racla și
A scos două rochii lungi. În același stil, dar cu diferit
culoare, le-am ales pe acestea două pentru început. Am crezut că violeta
întuneric s-ar potrivi uneia dintre domnișoarele tale de onoare și portocaliu s-ar potrivi
alta, si cred ca stilul le va potrivi amandoi -a pus rochiile pe
Unul langa altul. Erau cu bretele, sifon foarte fin, cu un stil corset
imperiu-. Ce crezi?
-Imi plac. Adevarul este ca imi place foarte mult portocala. nu știu
L-aș fi ales, dar este frumos lângă mov -
Jenny s-a uitat la Tasha și Harper și și-a ridicat sprâncenele întrebător.
„Sunt frumoși”, a spus Harper.
— Da, a fost de acord Tasha. Îmi place designul. Este foarte atractiv fără să fie
brânz.” Îi dădu un ghiont pe Harper. Să le încercăm.
Au părăsit vestiarele câteva minute mai târziu și au îmbrăcat
unul lângă altul în fața oglinzii triple.
-Hala! exclamă Tasha, întorcându-se lângă ea. Ce suntem noi
elegant? Ai multă clasă, i-a spus lui Harper, dar eu
Mă simt elegant pentru prima dată în viața mea.
Jenny îi zâmbi.
-Arati foarte bine. Îmi place contrastul, nu doar între
culorile rochiilor, dar între voi doi.
Tasha trebuia să fie de acord cu el. Harper și ea erau amândoi înalți
dar foarte diferit ca ten de la talie in jos. Harper era mai mult
curbat. Și apoi a fost diferența lor în tonurile pielii.
De parcă i-ar fi citit gândurile, Jenny a spus:
-Tonul ușor cenușiu al acelei violete îți face pielea să se simtă
arata foarte foarte cremos.
— Da, este adevărat, râse încântată Tasha. Și îmi place. A.m
mereu atât de palid... Și același lucru i se întâmplă lui Harper cu acea culoare portocalie
67
Pagina 68
Și-a pus umărul aproape de cel al prietenei ei. Desigur, pielea ta este întotdeauna vizibilă
frumoasa. ma faci invidios...
Mai multe rochii au mai fost probate, dar până la urmă toate trei au fost de acord
prin aceea că primele două au fost cele care le-au plăcut cel mai mult.
„Ai un ochi foarte bun pentru asta”, i-a spus Tasha proprietarului casei.
magazin-. Știai exact pe care vom alege, nu?
— Nu, scumpo, nu sunt niciodată sigur. Dar a trecut mult timp de atunci
Eu mă dedic acestui lucru. Atât de mult încât am instinctul să știu ce simți
Bine tuturor.” El a ridicat din umeri. În plus, a fost norocos
Că Jenny nu a venit cu o paletă de culori deja pe cap. Uneori
culorile și stilurile pe care mireasa le preferă nu o măgulesc
domnișoarele de onoare.” Ea a luat rochiile. Nici măcar nu trebuie să le întrebi
aranjamente, cu excepția basului. Și dacă aduci pantofii, îi putem căptuși manual.
Michelle a început să facă actele și Jenny sa întors către
Harper și ea.
— Apropo de pantofi, pot să-ți cer o favoare? -Întreb-.
Te-ar deranja să porți pantofi plati sau pantofi cu tocuri foarte mici?
— Sigur că nu, răspunse imediat Tasha.
Harper zâmbi.
- Nu a mai fost.
"Oh, voi sunteți cei mai buni, fetelor." Ce-i drept: pune-mă
Oricum l-aș purta, voi arăta ca o cupolă pitică între doi zgârie-nori.
Dar dacă eu port tocuri foarte înalte și tu porți pantofi
plat, voi arăta mai puțin pitic.
"Te rog...", a spus Tasha. Asta nu are nici cap, nici coadă.
În primul rând, nu vei arăta ca o cupolă pitică între doi zgârie-nori și,
în al doilea rând, nu trebuie să-ți faci griji.” El a îmbrățișat-o. Prietene, ai de gând
fii o mireasă frumoasă cu acea rochie frumoasă. Harper și cu mine
vom avea noroc dacă cineva se uită la noi în ziua nunții tale. sunt sigur de
că dacă îl întrebi pe Jake cum eram îmbrăcați Harper și cu mine, nu va ști
ce sa-ti spun. Și știi că Jake înțelege multe despre haine.
Jenny îşi înclină capul, sprijinindu-l pe gâtul lui.
„Oh, nu e de mirare că ești cel mai bun prieten al meu.” Apoi el îi aruncă o privire.
severă. Dar să nu credeți că am uitat despre ce eram
vorbind înainte ca Michelle să intre cu rochiile. De ce nu
vrei sa fii prieten cu luc?
Tasha s-a îndepărtat și a oftat.
"Chiar vrei să știi?"
— Da, serios, răspunse Jenny ferm.
— Da, a adăugat Harper.
68
Pagina 69
-E in regula. Nu vreau să fim prieteni pentru că, deși îl cred
când spune că nu știa că am fost arestat, este încă atașat
la toate acestea și pentru mine este o amintire constantă a acelor zile
lucruri oribile prin care am trecut în închisoare.
„Asta a fost cu mult timp în urmă”, a comentat Harper.
Tasha se uită la ea.
-Da, dar ai fost vreodată închis într-o cameră
îngust și întunecat cu un pat și o găleată pentru a vă face
are nevoie?
Harper clătină din cap cu ochii mari.
-Orele acelea mi s-au părut un deceniu pentru că nu știam dacă aveau de gând
dă-mi drumul sau dacă aveam de gând să trăiesc așa de atunci. încerc să nu
Gândește-te la asta pentru că nu vreau să mă simt din nou atât de neajutorat
niciodată mai mult. Acum înțeleg că Die... că Luc nu era responsabil pentru ce
ce mi s-a întâmplat în noaptea aceea. Dar totuși, când îl văd, se sting
acele emoții. Și chiar dacă nu era, nu pot fi prietenul lui. La
mai puțin, nu doar prieteni, înțelegi? Mi-aș dori să nu fie adevărat
dar e multă chimie între noi și când sunt lângă ea eu
este nevoie de mult pentru a-i rezista.
— Atunci de ce o faci? întrebă Harper. Nu o spun pentru
Spre deosebire de tine, Tasha. Încerc doar să înțeleg. Dacă ai putea
uita că are legătură cu timpul petrecut în asta
închisoare, dacă ai putea accepta că nu are nicio legătură cu ceea ce ți s-a întâmplat
după ce a plecat în noaptea aceea, ai îndrăzni să sari?
Tasha clătină din cap.
-Nu. Chiar dacă aș fi vrut să am altceva cu el, la ce mi-ar fi de folos? Nu
Sunt sigur că aș putea lua cu ușurință o relație cu el.
Cele două zile petrecute împreună în Bahamas au fost
incredibil de intens și nu vreau să fiu ca mama mea, convinsă
că voi găsi dragostea adevărată când în realitate voi fi singur
având o relație sexuală cu o dată de expirare foarte scurtă. The
Lucrarea lui Luc este periculoasă, trebuie să plece luni de zile în străinătate,
poate chiar de ani de zile. Și pentru asta nu sunt pregătit.
De asemenea, după ce am fost cu el, mi-a luat doi ani să mă întâlnesc din nou.
cineva... și trei înainte de a se culca din nou cu un bărbat. Crezi
că sunt dispus să trec din nou prin același lucru?
Nu, nici măcar să nu mă gândesc la asta și cu atât mai puțin având în vedere că Luc era
devenise etalonul după care îi măsura pe toți ceilalți
a bărbaților. Își îndreptă umerii.
— Nu, repetă el ferm. Știu că între voi ați închiriat
69
Pagina 70
studiază și asta are legătură cu Jake și Max, o să mă pot împiedica mult

cu el cât e aici. Și îți promit că nu voi face așa ceva
te poate face să te simți inconfortabil. Când voi fi cu el, voi fi bine.
Dar cel mai bun lucru pentru toată lumea este să vă păstrați distanța.
Ea și-a luat geanta. Îl puse pe umăr și se uită solemn la el
Jenny și Harper.
– Și asta, dragii mei prieteni, este ceea ce intenționez să fac. eu voi
stai cât mai departe de Luc Bradshaw.
70
Pagina 71
Capitolul 8
Luc știa că ar trebui să o lase pe Tasha în pace. A fost ceea ce ea

Evident că voia și nu avea obiceiul să devină greu.
Era evident că, deși își dorea fizic, Tasha
voia compania lor. Îl spusese foarte clar.
Dar, deși știa asta, Luc a reușit să reziste doar pentru câteva
cateva zile. Nu știa ce avea Tasha. În alte împrejurări, cu alta
Fată, el era regele controlului. Și totuși când a fost vorba de asta
blonda in special...
Vineri seara s-a trezit la Bella T cerând o
Servire pizza și nu mâncare la pachet de data aceasta. S-a aşezat la singura masă care
era liber, de unde, din fericire, putea vedea în linie dreaptă pe
bucătărie.
Când Tiffany, chelnerița prietenoasă, a plecat, Luc se lăsă pe spate
pe scaun să o privească pe Tasha, care îl supraveghea pe băiat care
Înainte de a servi mesele, același adolescent pe care îl apărase
De acel celălalt copil atât de îngâmfat încât l-a împiedicat. Aparent
Îl promovasem, pentru că băiatul era foarte concentrat încercând
asamblați o pizza de dimensiuni mari și mai multe felii în același timp
vreme.
După ce a aruncat o primă privire, Luc nu i-a dedicat altul
uite. Când a venit să le atragă atenția, Tasha a luat tortul:
exercita mai multă atracție asupra lui decât luna pe maree. si nu numai
acea noapte; de fiecare dată când o vedea, devenea alert.
Ca întotdeauna când lucra, Tasha a făcut-o
părul în sus, de data aceasta într-o împletitură lejeră. Nimic, însă, nu a fost
capabil să controleze acel păr blond arămiu incredibil.
Câteva dintre pletele ei mai scurte scăpaseră, încurcându-se
în jurul feței ei și coborând în spirală pe gât. Deplasarea prin
Ea gătește ca o dansatoare, trecând de la o sarcină la alta.
Blestem. Luc oftă. Tasha a fost întotdeauna așa... așa că Tasha.
Nu conta ce purta, dacă era un tricou,
blugi și un șorț alb, ca în ziua aceea, sau o rochie mică de vară și
tocuri stiletto. Nici nu conta ce făcea. Pe
pe vremea aceea, de exemplu, vorbeam cu Jeremy în timp ce
s-a ocupat de diverse lucruri. Și nu trebuia să știi ce este
spunând să observe că era bine dispus. Puștiul, care se uita la ea
71
Pagina 72
foarte serios, părea pe jumătate nedumerit.

Luc nu o putea învinovăți. În ciuda timpului
trecut, încă își amintea cum era să fii obiectul întregii sale atenții,
cum se bucurase de conversația lor și de râsul lor cald și vesel.
El, care era cel mai opus unui iubitor de poet care putea exista, a avut
credea că râsul ei suna de parcă ar fi fost saturat de soare.
Dar asta, din fericire, nimeni nu ar ști vreodată, mai mult decât el.
Deodată îşi dădu seama că un murmur moale de
exasperarea se agită în jurul lui. A reverberat ca zumzetul
a unui roi de albine și în acel moment și-a dat seama că
acel zgomot îi împingea subconștientul de câteva minute. știu
se întoarse în scaun să vadă despre ce este vorba.
Oamenii s-au înghesuit așteptând o masă. La
uitându-se în jur a văzut că nu era pentru că nu era
disponibil. Problema era că nu era niciunul curat. Văzând Tiffany
mai puţin cordial şi mai nervos decât o văzuse vreodată
a servit o comandă cuiva din coada de mâncare, s-a ridicat de la masă și
S-a dus la teancul de cutii de plastic de pe un cărucior de cumpărături.
oțel inoxidabil, la un capăt al blatului. A apucat unul și s-a îndreptat spre el
la cea mai apropiată masă pentru a începe curățarea.
Cu coada ochiului o văzu pe fata care refuzase
pleacă cu ticălosul care îl împiedicase pe Jeremy. Ea
S-a ridicat și el, a apucat o cutie și a început să curețe alte mese.
L-a surprins pentru că părea încă unul din acel grup de copii bogați
care frecventa pizzeria. Toți aveau în comun foarte
alb și moale, de parcă nu ar fi făcut treburile casnice
toata viata lui.
Luc a ridicat din umeri, pentru că asta arăta că
aparențele ar putea fi foarte înșelătoare.
Câteva secunde mai târziu, Tiffany a venit în fugă cu un
cârpă și începu să curețe mesele care fuseseră curățate.
- Mulțumesc amândoi! Spuse el cu fervoare, iar Luc descoperi în cele din urmă
că în ziua aceea se simțea atât de ciudată. Nu o văzusem niciodată fără ochii ei și
buze perfect vopsite. La acea vreme, însă, avea
rimel uns și rujul aproape complet spălat, pentru că
trebuia să aibă grijă de publicul restaurantului
ea singură.
– Avem mai mulți clienți anul acesta decât anul trecut pentru aceștia
date”, a comentat el. Și azi este vineri seara, desigur.
umerii-. Există un gol imens acum când Jeremy s-a mutat în
72
Pagina 73
bucătărie - scoase din buzunarul șorțului mai multe tacâmuri înfășurate

servetele de hartie si le punem pe masa proaspat curatata.
Apoi i-a privit din nou abătută.
-După părerea mea, cu cât punem mai repede un anunț în
Ziarul cere un alt chelner, mai bine decât mai bine.
Peyton Vanderkamp oftă, își strânse mâinile și

Și-a ridicat bărbia pentru că doar așa era în ultima vreme
capabil să treacă peste zile: prefăcându-se că nu-i pasă de ce
oamenii se vor gândi la ea. Și-a băgat capul în bucătărie, care era acum
părăsit, cu excepția proprietarului Bella T.
— Mă scuzaţi, domnişoară Riordan.
Bineînțeles, aparenta lui îngâmfare i-a făcut pe oameni
credea că era o harpie și era evident în fulgerarea
iritația a străbătut fața lui Tasha Riordan. Peyton încă a crescut
plus bărbia. Aș prefera ca ea să creadă că este o harpie decât să se uite la ea
ca cineva care a trăit permanent îngrozit pentru că
controlul asupra vieții lui scăpa de sub control. Deși că
Va fi mult mai aproape de adevăr.
Apoi privirea lui Tasha Riordan s-a încălzit.
— Peyton Vanderkamp, nu?
Peyton clătină da din cap. Cu puțin peste trei ani în urmă
care locuia în Razor Bay, dar uneori încă îl surprindea că totul era acolo
lumea era cunoscută.
„Tiffany mi-a spus că ai început să cureți mesele când
munca a început să se îngrămădească.
„Da, eu și acel domnul Bradshaw, cel nou.” El a ridicat din umeri.
. Despre asta am vrut să vă vorbesc.
Ochii lui Tasha se răciră considerabil.
— De la domnul Bradshaw?
-Nu! Respiră adânc și încercă să-i insufle puțină plictiseală
expresie-. Nu, nu este vorba despre un bărbat - a încercat să râdă fără tragere de inimă,
dar nu a ieșit. Doamne, nu. E din cauza muncii.
-Ce munca?
„Tiffany a spus că trebuie să angajeze un alt chelner
înlocuiește Jeremy, cum a fost promovat... Aș dori să-mi prezint
aplicarea.
Tasha o privi surprinsă.
- Vrei să lucrezi ca chelneriță?
73
Pagina 74
„Da.” Își îndreptă umerii și o privi în ochii. Aș dori

muncesc pentru tine.
Tasha se uită la ea o clipă. Apoi spuse el cu o voce blândă
dar ferm:
„Încerc să angajez tipi care au nevoie de bani”.
Peyton era pe cale să renunțe. Gata. Dar adevărul era
acea…
-Am nevoie de ea.
O spusese cu o voce foarte joasă pentru ca puţinii oameni care
erau în pizzerie nu au auzit-o. Tasha, însă, a auzit-o
perfect pentru că a spus pe același ton al vocii:
„Se zvonește prin oraș că Vanderkamp sunt...
Cum as putea sa o pun cu delicatete? -A ridicat un umăr și a conturat
un zâmbet de parcă ar spune „cu cine glumesc?” Ce sunt
căptuşite.
„Și e adevărat, tatăl meu vitreg este plin”, a recunoscut ea. Dar eu
mama și el divorțează și cred că și el divorțează
din partea mea, pentru că el spune că trebuie să mă gândesc cum o să mă plătesc
şcolarizarea colegiului – practicase să-l conţină pe
lacrimi, dar simțea un nod în gât de fiecare dată când își aducea aminte
de care.
„Uau, dragă, îmi pare rău.” Tasha o privi tandru. Cât de teribil.
Ea nu știa cât. Peyton îşi ridică bărbia.
— Nu am nevoie de mila ta.
„Ei bine, crede-mă”, a spus Tasha încet, „cu asta
o atitudine atât de îngâmfată, nimeni nu va avea milă de tine.
Și chiar așa, șansele lui de a obține
loc de munca. Peyton știa că ar fi trebuit să-și rețină mândria, dar
În ultimul timp, era singurul lucru de care se putea ține.
— Ei bine, mulțumesc pentru timpul acordat, spuse el cu o curtoazie rigidă. Mai tarziu,
Înainte de a se întoarce, o privi pe Tasha în ochi. Deocamdată, mama și
tatăl meu... ”Cuvântul i s-a prins în gât și a trebuit să tușească. știu
îşi lămuri vocea. În acest moment, ei tratează problema cu discreție -
ura însăși ideea de a cerși, dar... -. Aș aprecia dacă nu ai face-o
nu spune nimic nimănui.
„Nimeni nu va ști de la mine”.
-În regulă atunci. Mulțumesc.” S-a întors să plece.
–Plătesc salariul minim, dar primești și o mică parte
de sfaturile lui Tiff și, având în vedere că este posibil
Cea mai bună chelneriță din universul cunoscut, nu este puțin lucru.
74
Pagina 75
Peyton încremeni. Apoi s-a întors încet să se uite

Tasha peste umăr.
-Acea?
Cealaltă ridică din sprâncene.
— Ești surd și îngâmfat?
-Nu. Nu! S-a întors complet și a zâmbit pentru prima dată înăuntru
luni-. Salariu minim si un mic procent de bacsis. Oh,
Dumnezeu! -Amintindu-și personajul pe care l-a construit astfel încât nimeni
știa că viața ei era o mizerie, s-a prins și s-a uitat la Tasha cu
frig-. Când vrei să înceapă?
Tasha clătină din cap de parcă Peyton n-ar fi putut păcăli pe nimeni.
un copil în scutece. Dar el a spus:
— Ai început în seara asta. Calculați câte ore puteți veni
si revino maine. Avem nevoie de tine mai ales pentru cine, dar da
vrei să lucrezi mai multe ore poți veni și în tură
alimente.
Dacă aș face două ture, aș câștiga mai mulți bani și aș putea cheltui mai mulți
timp departe de casă.
— O să vin în ambele schimburi.
-Cea pentru mâncare începe la douăsprezece, dar ar trebui
ajunge putin mai devreme. Va trebui să completați niște hârtii – Tasha la
Părea foarte serioasă. Am impresia că ești foarte
previzoare, așa că te-ai gândit cu ce va spune gașca aia
Vă întâlniți când află că lucrați aici?
Oh da. Știa exact ce aveau să spună, având în vedere
ţinem cont că majoritatea erau elegante de tome şi lombi. Ei bine, nu Marni.
Marni era un soare și se gândea bine la toată lumea. Dar ar fi multe
presiune și cine știa dacă prietena ei va urma turma?
-Da. Poate nu atât pentru că lucrez aici, pentru că toate
Lumea te crede cool, așa că s-ar putea întâmpla două lucruri:
lasă-i să creadă că mă cobor lucrând cu mesele de curățat, sau
asta pare cel mai mult și încep să o urmăresc pentru a le da de lucru
și ei.” Și-a trecut degetele prin păr, a oftat și a adăugat:
: Dar de îndată ce descoperă că nu mai am puterea lor de cumpărare,
va trece de la mine. În acest sens, nu îmi fac iluzii - sau în vreuna dintre ele, în
realitate. A ridicat din umeri de parcă nu i-ar păsa cel mai mult
minim-. Oricum, nu pot face mare lucru în privința asta.
— Adevărat, comentă Tasha. Și chiar dacă nu acordați atenție niciunei
Încă un sfat pe care ți-l dau, ține seama de asta - se uită el în ochii ei -: lasă-i
Dă dacă nu te susțin. Când vremurile devin grele, afli
75
Pagina 76
imediat care sunt prietenii tăi adevărați. Știu asta cu siguranță

ce sa-ti spun?
Sunt de acord cum stau lucrurile la institut. Dar te asigur că
perfect de acord. Aveam doar câțiva prieteni în asta
apoi și, prieteni adevărați, într-adevăr, doar unul. Dacă ai un prieten
Într-adevăr, ai grijă de acea prietenie, dragă. Nu-l minți și nu face asta
Da, preface-te că totul merge bine dacă nu este așa. Pentru că dacă ești sincer cu
prietena ta, va fi cu tine. Și, având un prieten adevărat, ce
spune sau face nemernicii contează mult mai puțin.
Peyton se uită la ea. Cum a fost posibil să existe
desenat atât de ușor? Văzând-o acolo, părea imposibil ca
O femeie atât de încrezătoare, atât de energică și care părea să se simtă atât de confortabil.
gust în propria piele, ar fi trebuit să îndure prostiile de
nimeni din institut.
„Nu pot să cred că nu am avut mulți prieteni”.
— Te rog... Orașul ăsta are dimensiunea unei alune. Nu eu
vei spune că nu ai auzit de mama mea.
Auzise de ea, cu siguranță, dar și-a dorit cu ardoare să poată face
spune „Nu, doamnă, n-am auzit nimic”. Dar, gândindu-mă la ce
spusese despre a nu minți, dădu din cap.
-E adevărat. Am auzit de el. Deci imaginați-vă că da
când mergeai la liceu era așa cum este acum, erau multe
oameni care îi aminteau zi de zi de reputația lui.
Da, a existat. Și ierarhia era aceeași, atât de multe
aparținea unui grup foarte asemănător cu al tău, care credea că
poziția financiară a fost absolut totul. Nu am de gând să te mint, nu
era ușor de suportat să fii râs sau insultat pentru ceva în legătură cu
asupra cărora nu aveam niciun control. Dar când Jenny Salazar a ajuns la
Orașul din anul doi, ne-am potrivit și asta a schimbat totul. Era
Uimitor cât de ușor mi-a fost să suport tot rahatul ăsta de atunci
atunci. Ai pe cineva pe care te poți sprijini?
-Poate fi. Nu voi ști sigur până nu voi vedea ce face când
celelalte fete din gașcă îmi întorc spatele.
Marni era deja la periferia grupului, deci Peyton
Mi-am imaginat că nu l-aș putea învinovăți că a făcut ananas cu restul. Aceasta
Aș urî, dar aș încerca să nu o învinovățesc pentru asta.
Pentru că adevărul era că nu puteam fi 100% sigur ce
ar fi pus-o într-o situație similară înainte de viață
va începe să se prăbușească. Am vrut să cred că, în schimb, va exista
simțea empatie. Dar poate că se păcălea singur. Poate că a avut
76
Pagina 77
s-a purtat ca cea mai mare harpie dintre toate.

A părăsit Bella T câteva minute mai târziu și a decis să afle ce
lipiți cât mai curând posibil. I-aș spune lui Marni adevărul și aș vedea ce
a trecut.
Știa că își asumă o șansă, pentru că dacă Marni conta
acolo situația părinților ei, și-ar pierde statutul și înainte
la ce ma asteptam. Dar avea de gând să ţină seama de sfatul Taşei Riordan şi
a spune adevarul. Cu siguranță era mai bine să știi ce avea să se întâmple, afară
orice, în loc să aștepte inevitabilul.
Când a urcat în mașina ei, o idee oribilă a lovit-o. Dacă tatăl tău...?
A simțit un junghi de durere. Tatăl lui, nu. Matt, voiam să spun.
Trebuia să-i intre în cap o dată pentru totdeauna că nu mai era a lui
tata. Dar când se îndrepta spre Marni, se întrebă dacă Matt
As scoate si masina. Fusese darul ei când împlinise șaisprezece ani
ani, dar cum stau lucrurile în ultima vreme cine știa ce
s-ar putea întâmpla? Am sperat că nu, pentru că aveam să am nevoie de ea mai mult ca niciodată
a merge la muncă.
Spre surprinderea lui, acele două cuvinte au acționat ca un
analgezic. "A munci". Am avut un loc de muncă. Mă îndoiam că va fi acela
Munca vieții lui, dar era entuziasmat de asta. Bella T a fost un loc cu
multă faimă și condusă de oameni interesanți.
Printre altele, de Jeremy Newhall.
Cu siguranță era mai bine să nu te gândești la Jeremy, dar o, Doamne,
a fost greu să nu. Băiatul acela avea ceva. Nu putea fi mai mult de un an
mai în vârstă decât ea, dar era atât de rezervat, încât se comporta într-un fel în care
îl făcea să pară mult mai în vârstă decât oricare dintre băieții din clasa lui.
Poate pentru că petrecuse ceva timp în Cedar Village, asta
amplasament la marginea orașului. Toată lumea știa că este un fel
reformator pentru copii cu probleme.
Băieți cu probleme. Doar gândirea la asta l-a făcut să se cutremure.
— Pentru numele lui Dumnezeu, mătușă, apucă-te!
Nu că aș fi știut ce să fac cu unul dintre ei, chiar dacă aș avea
şansă.
A ajuns la casa lui Marni și a parcat în spatele Buick Enclave pe
doamna Dreesen. A oprit motorul și a stat acolo o clipă,
privind în spatele casei.
Când se mutase acolo cu trei ani mai devreme, la mijlocul cursului,
Marni fusese prima fată cu care vorbise în
autobuzul școlar către și dinspre Silverdale. Dreesenul
îi primiseră în casa lor de parcă ar fi fost propria lor fiică. Dacă am numărat
77
Pagina 78
ore petrecute acolo, nu ai fi surprins să descoperi că erau mai multe
genul care se întâmplase în propria lui casă. Hotărât, s-a simțit
mai bine acolo decât oriunde altundeva.
Și-a desfăcut centura de siguranță, a coborât din mașină și,
În timp ce traversam curtea spre ușa bucătăriei
se uită la stelele care străluceau pe cer. A suflat aerul din a lui
plămânii, trase o ultimă inspirație adâncă pentru a se calma și privi afară
fereastra ușii. Camera era luminată încet și
pustiu. A apăsat pe sonerie.
Înăuntru a fost un scandal. A auzit-o pe mama lui Marni țipând
din spatele casei:
— Cineva să-l deschidă!
Între timp, Beckett și Castle, un câine atât de mic încât
ar putea încăpea între ambele mâini și un mastiff de mărimea unei motociclete,
Au întors colțul lătrând zgomotos. Tutu, pisica tabby
Marni, care trebuie să fi moștenit undeva în
în bucătărie, a fost aruncat prin clapetă, iar Peyton a trebuit
Sar pentru a nu fi lovit peste cap. El încercase
Tutu gheare și nu a vrut să repete experiența.
Marni a apărut de pe aceeași ușă prin care și
câini. Era îmbrăcată în jambiere negre foarte strâmte și
pantofi de balet roz. A ajuns la intrare cu două mari jeteuri .
A aterizat încet în fața ușii, a deschis-o și i-a zâmbit lui Peyton.
parcă s-ar bucura să o vadă.
-Buna ziua.
Era ceva la Marni care îl făcea mereu pe Peyton să zâmbească. Prietenul ei,
părul blond puțin decolorat, avea simpatia și dulceața unei
tânărul Drew Barrimore și aceeași frumusețe blândă.
-Buna ziua. Am întrerupt ceva? Ai curs de dans azi? -dar nu,
nu putea fi: era vineri seara.
„Nu, doar exersam.” S-a dus să deschidă frigiderul și s-a uitat la
ea. Tricoul ei s-a strâns pe fundul căptușit. Marni nu avea cadavrul
obişnuit al dansatorilor. Era departe de a fi slabă ca un băț.
Dimpotrivă, avea sânii mari, talia îngustă și
șolduri și coapse rotunjite. Dar mătușa ei Stace avea o
academia de balet din Silverdale și Marni mergea la cursuri acolo de când avea patru ani
ani. Era o dansatoare minunată.
Se uită la Peyton.
— Ți-ar plăcea un sifon cu multă gheață?
-Bon.
78
Pagina 79
Marni scoase o sticlă de sifon de culoarea cireșei și două pahare și

le-a umplut cu cuburi de gheață din dozatorul de pe ușa
frigider. A împărțit sticla cu apă carbogazoasă între cele două pahare,
S-a clătit, l-a aruncat în coșul de reciclare și i-a întins paharul lui Peyton.
-Cine a venit? – a întrebat mama lui Marni de la altul
dormitor.
— Peyton!
-Buna draga! În borcan sunt prăjituri. Mănâncă un cuplu.
Marni și-a trecut mâna pe gât de parcă și-ar fi tăiat-o și a spus
in liniste:
-Tocilar!
Peyton zâmbi. Doamna Dreesen a fost o bucătăreasă minunată, dar
dulciurile erau fatale.
— Mulţumesc, doamnă D! – A deschis borcanul de sticlă, amestecat
zgomotos înăuntru și l-a închis din nou fără a scoate niciun cookie.
Îi plăcea să meargă în casa aceea. Familia lui Marni era pentru ce
era o familie ideală: iubitoare, zbuciumată și unită. Mereu
făceau ceva, era mult haos și casa lor nu putea fi mai mult
diferită de conacul tăcut de pe stâncă în care locuia. La
Lui Dreesen nu-i pasă deloc să urce pe scara socială. Au fost
proprietarii unei case care a costat un milion de dolari, dar a fost un
casa foarte animata, confortabila si plina de bibelouri.
La spatele lui Marni, mai multe fete din gașcă și-au făcut mișto
casa lui și adesea și silueta lui pentru că nu purta mărimea treizeci
și patru. În opinia lui Peyton, erau complet orbi. Marni
iradia fericire. În plus, aceasta era cea mai confortabilă casă din lume.
lume.
Deși uneori era puțin invidioasă pe ceea ce nu făcea
Am avut.
Marni scoase din dulap o pungă de nachos.
-Hai sa mergem in camera mea.
Da, vreau să vă spun ceva.
Când Marni a deschis ușa camerei ei, au văzut-o pe Bree, ea
sora de doisprezece ani, scotocea prin coșurile ei
rafturi.
— Pleacă de aici, dăună! i-a ordonat Marni și a strigat: „Mamă!” Spune-i
nebunul Bree să nu mai intră în camera mea când nu
Sunt și să-mi agit lucrurile!
Bree ridică nasul.
— Nici măcar că ai avut ceva care merită, spuse el și se apropie
79
Pagina 80
încet spre uşă, ca să fie clar că nimeni nu o dădea afară.

Acolo. A trântit ușa.
-Dumnezeu! Marni căzu înapoi pe pat. M-am uitat la
Peyton. Cât de norocos ești să fii un singur copil.
Peyton răsuflă în timp ce se lăsa lângă prietena ei.
— Este un fel de a privi, spuse el și, întins pe o parte, se lăsă pe spate
față în mână pentru a-l privi mai bine pe Marni. Casa mea este atât de liniștită
ca o morgă de cele mai multe ori.
— Ceea ce spuneam, oftă Marni. Ai fost norocos.
— Poate că nu atât de mult. Părinții mei divorțează.
-Acea? Marni s-a întors spre ea și și-a pus și mâna pe ea
obraz-. Oh, Peyton, îmi pare rău. Ce naiba.
Ea a dat din cap.
„Și asta e doar o parte a problemei”.
Povestindu-i prietenului tău lucrurile care au dus la divorț
a părinților săi și să recunoască că și tatăl său vitreg avea să se oprească
ţine-o, a constatat că în loc să se simtă umilită şi
jenată, se simțea mai bine. În sfârșit reușise să se elibereze de
acea sarcină.
-Ce ai de gand sa faci?
-Lucru bun este că cu notele pe care le am mă pot califica la unele
burse destul de decente. Lucrul rău este că mă îndoiesc că îmi vor da unul
suporta toate cheltuielile. Dar cred că pot întreba oricând
un împrumut studentesc. De asemenea, în seara asta am primit
Lucrez și voi începe să economisesc cât mai mulți bani.
-Tu ai de lucru? Unde? Cum?
„La Bella T”, i-a spus ce sa întâmplat în noaptea aceea și a conținut
respirând, așteptând să vadă cum va reacționa Marni.
-Vorbesti serios? Ai de gând să lucrezi cu Jeremy Newhall? Oh,
Doamne.” a râs Marni. Este uimitor!
-Da intr-adevar? El a zambit. Sper să nu-l încurc.
— Ei bine, l-aș pune. Se pare că știi mereu ce
trebuie spus.
Peyton a devenit serios pentru că, să spun adevărul, o mare parte din ea
personalitatea era pură poză. O auzi pe Tasha în capul lui
spunându-i să nu se prefacă.
– Eu... Ce se întâmplă. De multe ori mi-e frică și fac tot posibilul
ca să nu bage nimeni în seamă – «te rog, te rog, nu te duci să-l numări pentru
Acolo".
Nu se expusese niciodată așa în fața altei fete și nu știa ce
80
Pagina 81
ar face dacă piesa ar merge prost.

- Ei bine, nu poți spune.
- Nimeni nu știe încă despre divorțul părinților mei.
— Atunci nu voi spune nimic.
Simplu ca buna ziua. Peyton clipi înapoi lacrimile.
– Mulțumesc, Mar. Ești cel mai bun.
— Știu ce spun mulți oameni din gașcă despre mine, știi? -
spuse Marni cu o vehemență bruscă. Despre silueta mea și, de asemenea, despre mine
familie. E amuzant că toate vin la mine separat cu povestea
de ceea ce a spus cutare sau cutare, de parcă n-ar fi spus la fel și
Ei aleargă să se asigure că aflu. De asemenea, știu că tu niciodată
te-ai înverzit la spatele meu.
Peyton pufni.
— Și de ce aș face-o? Amândoi știm asta cu siguranță
ești mai în formă decât toți ceilalți la un loc. Și mi-aș dori să te am
familie.
-Sunt foarte bucuros. Pentru că, în ceea ce îi privește pe Dreesen, cel
aveți.
81
Pagina 82
Capitolul 9
Tasha nu avusese nicio zi liberă de la sfârșitul lunii mai.

Dar sezonul de vară trecuse de mult și
Deși am continuat să lucrez toată săptămâna la Bella T, au început
iubește-l luni pentru că în ziua aceea pizzeria nu s-a deschis până la ora trei
după-amiaza, când au început să sosească băieții de la institut. Bella T
devenise în mod neașteptat locul preferat pentru
adolescenți din oraș și veniturile pe care le-a câștigat datorită lor
erau o parte foarte profitabilă a afacerii lui. De asemenea, luni
s-a închis și devreme, iar orășenii aflaseră
repede ca în ziua aceea să meargă la cumpărături sau să-și comande pizza înainte
Șapte și jumătate, pentru că Tasha era foarte strictă în ceea ce privește ora de închidere.
Bella T închise la șapte și jumătate.
În acea zi de luni, încă leneveam în pat
aproape la zece dimineaţa. Nu a făcut-o aproape niciodată, dar în acea dimineață
Se ridicase din pat doar o clipă să facă o cafea şi
Acum se sprijinea de o grămadă de perne, citind
a doua carte dintr-o trilogie de Virginia Katran, un lux în care s-a răsfățat
foarte rar în ultima vreme. Aveam comisioane și lucruri de făcut, dar
momentul în care puteau aștepta.
Era atât de liniștit încât când telefonul sună deasupra lui
noptieră, ajunse languit și o ținu aproape de
urechea fără privirea de la carte. A apăsat tasta de răspuns și
el a murmurat:
-Buna dimineata.
„Bună dimineața, păpușă”, a cântat mama ei de cealaltă parte
linia-. Știi ce? Nu, nu, nu te deranja. Nu ai ghici niciodată!
Cu un oftat resemnat, Tasha a băgat o bucată de hârtie între
paginile cărții pentru a marca unde mergea și a lăsat-o pe noptieră.
seară. Ea a tras plapuma înapoi și și-a strecurat picioarele peste partea laterală
saltea.
— Lasă-mă să încerc oricum, mamă. Umm. Poate fi
că... ești îndrăgostit?
-Da! Mama ei râse încântată. Presupun că ți-am spus deja
alte dati.
„Câteva sute, poate...” câteva sute.
— Ah, dar de data asta e diferit!
82
Pagina 83
— Sigur că da, murmură ea sceptică. Ei bine, spune-mi. Cum

se numeste? La ce lucrezi?
— Numele lui este George. O, dragă, aș vrea să-l vezi... E atât de înalt și
atat de chipes…
Tasha a așteptat, dar în curând a devenit clar că mama ei nu
Nu aveam de gând să-i mai spun nimic.
-Și ce fel de muncă face?
"Acum, uh, caută de lucru." Antreprenorii pot
fii puțin pretențios când află că ai
fundal.
– Da, înțelegi – ei bine, au arestat-o și ei, dar
a decis să nu arate o solidaritate excesivă cu noul iubit al mamei sale,
pentru că, având în vedere experiența lor, le-a dat două luni. La fel de mult.
În timp ce Nola cânta laudele lui George, Tasha a început să o facă
alcătuiește mental o listă cu lucrurile care erau în așteptare.
Dar imediat ce și-a luat rămas bun de la mama ei și-a pus bikini, a
sarong și niște crabi. A scos un prosop de plajă din dulapul de baie
și pune-l într-o pungă. Și-a păstrat și cheile, mobilul, o cremă
cremă de protecție solară și balsam de buze, și-a pus geanta peste umăr și a ieșit din
apartament.
La naiba cu comisioanele și lucrurile în așteptare. Avea să-și dea singur o
timp liber. Vremea a fost splendidă și cu siguranță nu va dura
mult. Valoarea era pe partea înaltă și putea ajunge într-un loc în care
plăcut între golf și hotel în mai puțin de zece minute. Deci eu
mai erau cincizeci de minute de dedicat unuia dintre lucruri
cel mai mult îi plăcea: înotul.
A lucrat non-stop de luni de zile. Asta însemna a lui
afacerea creștea, așa că nu se plângea de efort. Dar
însemna, de asemenea, că se rataseră tot ce e mai bun al verii. Ar putea
Acordă-ți o oră să te tratezi, cel puțin.
Ar fi vrut să o roage pe Jenny să vină cu ea, dar ea
Prietena mea a lucrat ca manager de hotel și pentru asta trebuia să fie
întotdeauna înclinat și bine pieptănat. Și intră în apă acolo
Odinioară era convenabil dacă nu voiai să-ți ciufulești părul. am ghicit Jenny
putea încerca să nu bage capul înăuntru, dar ce rost avea? Nu pune
capul era ca și cum nu înota. Cel puțin, așa cum au făcut ei.
Gândindu-mă, a încercat să nu-mi bag capul înăuntru a fost destul de potrivit
ea decât al lui Jen, pentru că, spre deosebire de al ei, părul lui Jenny era
netedă de invidiat. Singurul lucru pe care trebuia să-l fac pentru a fi atât de lin
şi strălucind ca un model se pieptăna când era
83
Pagina 84
umede. Ceea ce ar fi fost foarte enervant dacă Tasha nu ar fi vrut

atât de mult pentru prietena ei.
Tasha și-a scos telefonul din geanta pentru prosoape în timp ce mergea
pe aleea de lemn și a sunat-o pe Jenny. Am omis mesageria vocală, ce
însemna că Jen era ocupată.
„Bună, superb”, a spus el după ce a auzit bipul. Am de gând să-mi dau un
Baie la locul nostru obișnuit și v-aș suna să văd dacă puteți veni.
Presupun că nu, nu? Îți este dor. Voi face semn către
treci pe lângă - râzând, tăiați apelul și puneți telefonul înapoi în geantă.
O clipă mai târziu, mai aproape de hotel decât de oraș, a trecut
peste balustrada alei și a sărit pe plajă.
Bucurată că poartă scoici de crabear, ea a pășit cu grijă peste
de la roci mici și netede până la un trunchi albit de
soarele, lângă stâncă.
După ce a întins prosopul pe o fâșie de pământ adăpostită de
copac, a scos sarongul, l-a pus pe geantă și a revenit pe pași.
A trebuit să trec din nou peste podium, dar singurul loc
de unde se putea găsi o altă fâșie de nisip era destul de departe
acolo, pe lângă hotel, și nu avea chef să-și petreacă ora liberă urcând
pe mal în loc să înoate.
În acea zonă pietricelele au făcut loc unor stânci de diverse
mărimi amestecate cu resturi de stridii și coji de moluște
lustruit de nisip și apă, iar Tasha încercă să calce cu grijă. The
oamenii care au locuit în Razor Bay încă de la mijlocul secolului al XX-lea au spus că
cândva plaja fusese toată nisipul. Niciunul nu avea gust
sigur de ce se schimbase, dar toată lumea a fost de acord
prin aceea că fusese o schimbare treptată. Și era adevărat că Tasha și-a amintit
că, când eram copil, erau mult mai multe zone de nisip decât
acum.
Dar a ridicat din umeri când se apropia de apă pentru că pentru a
conturi care erau așa cum stau lucrurile, nu era nevoie să le acordăm mai multe lacune. mai mult,
o clipă mai târziu ajunse la o fâșie lungă și îngustă de nisip din
că aproape că nu erau pietre sau scoici și, cu un strigăt de bucurie,
a alergat ultimii câțiva metri care îi mai rămăsese și a intrat în apa în care
cap.
– Ostras! A țipat când a revenit la suprafață, clătinând din cap
peria părul din ochi. Cât de rece!
Îi plăcea canalul. Apa era sărată și foarte rece și
mai era un loc ca ăsta, cel puțin ea nu știa niciunul. știu
s-a mai deplasat câțiva metri de țărm și apoi s-a întors pentru a înota paralel cu
84
Pagina 85
plaja, propulsându-se leneș înainte cu brază peste

apa linistita.
După un timp s-a oprit să se orienteze și a descoperit că există
ales să stea într-un loc în care apa era deosebit de rece.
Privind prin apa cristalină, a văzut că era deasupra unui mare
pat de nisip și a continuat să înoate până când s-a trezit plutind deasupra
o zonă mai pietroasă. Când valul a scăzut, pietrele și
scoici de plajă au absorbit căldura soarelui și, la rândul lor, au încălzit
apă de deasupra lor când valul a crescut din nou. Băncile de
nisipul nu a avut aceleași proprietăți în ceea ce privește absorbția
Fierbinte.
Auzind voci venind de pe mal, și-a dat seama că
Se apropia de han și, în timp ce înota pe lângă doc,
făcu cu mâna așa cum îi promisese lui Jenny în mesajul său. știu
A zâmbit când și-a întors capul să respire. Pentru că, la urma urmei,
nimeni nu avea de gând s-o vadă. Dar o promisiune a fost o promisiune.
Un timp mai târziu, văzând o zonă care a făcut-o să realizeze cum
Cât de departe ajunsese, a decis că era timpul să plece acasă. Dăruind
întorcându-se cu o roată de căruță, s-a întors pe aceeași cale. dorit
petreceți ceva timp întins pe prosop, pe nisip și bucurați-vă de soare.
Deoarece pielea ei era foarte deschisă, nu putea să se expună mult la soare, dar
deoarece era încă devreme și era aproape toamnă mă puteam bucura de
căldură fără a risca să te arzi.
Călătorise aproximativ trei sferturi din drumul înapoi
când ceva moale i-a periat partea dreaptă. S-a speriat atât de mult încât
Era pe cale să înghită apă, dar când a ridicat capul a văzut a
bărbat brunet, bronzat, care tocmai trecuse pe lângă el
partea lui.
Inima lui, care batea deja ca un bongo, a luat-o complet razna.
Pentru că știa acel păr, acea piele.
Ceea ce nu știa el era ce naiba făcea acolo, în
apă, Luc Bradshaw.
Observând că Tasha nu mai înota lângă el, Luc
Se opri și el și se întoarse să se uite la ea.
-Buna ziua.
Ea plutea ușor la un metru mai departe, cu părul ei creț așa
zdrobit și lipit de craniu cât se poate. M-am uitat la el cu
pleoapele acoperite cu glugă, fulgerând din ochi.
85
Pagina 86
"Ce dracu faci aici?"

Buna intrebare. Dar înainte să pot răspunde, ea
adăugat:
„O, Doamne, mă urmărești?”
-Nu, ce e, am fost cu...
-Pentru că ți-am mulțumit deja că ai ajutat vineri la pizzerie
noaptea…
— Da, mi le-ai dat deja, murmură el. Și chiar m-ai invitat la ce
băuse, bere și tot.
— Da, spuse ea sarcastic. Mi s-a părut că este o modalitate de
mulțumesc mai imediat decât să-ți scriu un cec pentru piesa
proporțional cu salariul minim pe care îl plătesc ospătarilor mei. Tu
Chiar apreciez. Nu ar fi trebuit să-l las pe Tiff să crească atât de mult
loc de munca. Dar asta nu înseamnă că mă poți urmări ca un urmăritor
şase peni.
— Ca un urmăritor? Îl ai foarte crezut, nu? - S-a uitat la ea
fix-. Eram cu Jenny și Jake când Jenny te-a auzit
mesaj și am coborât la plajă să vă vedem cum te saluti când treci,
așa cum ați spus.
-Ah.
Bine, să o faci de rușine nu avea să o cucerească.
De asemenea, obrajii ei aveau un roșu ușor și soarele îi strălucea în ochi,
evidenţiind micile dungi aurii din jurul
Elevii. Luc se aplecă puțin mai aproape, dar avea grijă să nu o atingă.
— Îmi pare rău că am trecut pe lângă tine. Înțeleg că ți-a fost frică,
crezând că ești singur pe canal. Dar nu a fost intenționat
ingerul meu. Încercam să te ajung din urmă și fără să-mi dau seama te-am depășit.
Nu i-a spus că a profitat de
oportunitatea de a fi alături de tine. Și oricum, asta era departe
de a fi hărțuire.
„Ei bine, s-ar putea să mă grăbesc puțin”, a recunoscut el.
ea și-a răsucit gura cu un aer smerit.
Umorul ironic al Tasha a fost unul dintre lucrurile care au avut cele mai multe
atras de ea de la început, de la prima lor întâlnire în aceea
insula îndepărtată, cu mult timp în urmă.
„Știu că Jenny îi deranjează că înot singură”, a adăugat ea.
-Spune că poți înota cu ușurință câțiva kilometri și
isi face griji ca intri in mare fara ca cineva sa te priveasca -se apropie
nemişcat şi unul dintre picioarele ei s-a încurcat pentru o clipă cu al lui Tasha
în timp ce plutea. El a coborât vocea. Gândește-te la mine ca la paznicul tău.
86
Pagina 87
Ea a pufnit și a început să înoate din nou. Luc a admirat a
Momentul lui de înot și apoi a urmat-o.
Tasha a înotat constant pentru o vreme. Apoi a început să
oprește-te la fiecare sută de metri, căutând ceva. Luc a înțeles asta
găsise când și-a schimbat direcția și a început să înoate
energic spre plajă. Câteva minute mai târziu, a văzut-o ieșind din
apă și i-a admirat trunchiul lung și firav. Și cât despre fundul ei...
Oricum…
Fundul ei îl surprindea mereu prin surprindere. A fost frumos și
uimitor de rotund avand in vedere ca avea aproape nu
solduri.
A simțit nevoia să o atingă. Neliniștit, și-a băgat mâinile în
buzunarele costumelor de baie pentru a-și reține nevoia, dar trebuia
scoate-le o clipă mai târziu pentru a-ți menține echilibrul în timp ce
a călcat cu grijă pe pietre și scoici, desculț.
Nu a fost surprins să o vrea pe Tasha. La urma urmei, el era un tip, iar ea
era atât de ademenitor încât nu avea de ales decât să-l dorească. Dar asta
dorinta de a o urmari... Asta era cu totul alta chestiune.
A fost o nebunie, asta a fost. Treaba lui era să demonteze
carteluri și, fără îndoială, a mai rămas puțin timp până să-i încredințeze un
nouă misiune în lumea întunecată a traficului de droguri din America Latină. A) Da
Ei bine, orice ar fi fost între ei nu avea
viitor.
Și-a amintit pentru o clipă oboseala de a trăi mereu la margine,
o oboseală care mai mult decât a compensat adrenalina care
a iubit atât de mult. Dar uneori a trăi mereu minciuna a fost foarte...
obositor.
S-a scuturat de acea idee trădătoare. A fost doar o nemulțumire
de moment. A mai simțit-o și a dispărut mereu așa
curând a revenit în acțiune. Problema era acea obsesie pentru Tasha.
Dacă ceea ce ți-ai dorit a fost să ai o aventură cu o femeie dezirabilă, cel mai mult
Ar fi logic sa o iau de la zero cu cineva cu care nu am avut a
poveste trecută. Chimia dintre el și Tasha era încă nemișcată
la fel de inflamabil ca la început, dar Tasha era supărată
el, iar convingerea ei să-și uite ranchiuna l-ar costa mult
loc de munca. În schimbul foarte puțin.
Deodată a văzut-o în Bahamas, în mijlocul unui orgasm.
Imaginea aceea i-a trecut prin minte ca un fulger și a fost nevoit să se sufoce
un mormăit. Ei bine, pentru foarte puțin, nu. Dar inca…
El a râs de el însuși și a făcut un pas ca să o ajungă din urmă. Pentru că știam
87
Pagina 88
perfect că avea de gând să meargă pentru toate. Ce naiba, Jake și

Și Jenny știa asta, după cum o luase de pe ea
tricou și îl aruncase pe pământ împreună cu portofelul și mobilul
Jenny spune că era îngrijorată că Tasha va merge singură să înoate.
„Are deja un tovarăș”, mormăise el.
A ajuns din urmă pe Tasha pe podium și a împins-o până la fund
a trece peste balustradă. El a observat fermitatea feselor ei
prin bumbac și lycra. Abia privind înapoi, ea l-a aruncat
o palma.
— Scoate mâna aia de acolo, puștiule.
Luc zâmbi pentru că îi plăcea atitudinea aia de a nu consimți
că își ating nasul.
— Încercam doar să te ajut.
-Da, bine, ajută-te. Și apoi continuă să mergi până când
Ajungi în oraș.” S-a dus la balustrada de cealaltă parte.
-Bon.
Înainte ca Tasha să poată păși peste balustradă, ea
A pășit pe pasarela și, făcând un pas, a apucat-o de încheietura mâinii. The
Ea și-a forțat rândul să se uite la el și i-a urmărit expresia iscoditoare.
„Dar înainte să plec…” El lăsă capul în jos și o sărută.
Impresia gurii lui era de fiecare dată ca o
noua descoperire. Și totuși, în același timp, am avut
simțind că gustul, textura ei s-au imprimat pe creier
de la nastere. Dorința de a-i devora gura era atât de copleșitoare
că un mârâit adânc răsuna în pieptul lui. Mutarea la
înghețat-o între corpul lui și balustradă, el și-a ridicat mâinile și a luat-o
fata intre ei.
Îi plăcea moliciunea buzelor ei, în special pe ea
buza superioară cărnoasă. De asemenea, iubea abandonul cu care el
sărutat. Poate că nu și-o dorea, dar era la fel de incapabil
rezista la electricitatea pe care o generau. El i-a înconjurat gâtul cu
brațele și și-a lipit corpul de cel al lui Luc. Pielea ei era încă proaspătă de la baie
și topul ei de bikini înghețat, dar Luc nu simțea decât căldura arzătoare a gurii ei.
Și-a tras gura de a ei pentru a-i oferi un ultim sughiot moale.
și și-a îndoit genunchii ca să guste pielea de sub maxilar,
lingând picăturile sărate care cădeau din buclele ei. A sărutat-o pe gât
cu gura deschisă, apoi cu pieptul și a ajuns la umflăturile lui
sânii, care debordau din fundul de bikini. După ce savurat câteva
la câteva secunde de canalul palid dintre sânii ei, îşi ridică capul şi
îşi strânse maxilarul departe de ea.
88
Pagina 89
Făcu un pas înapoi.

„Asta îmi va fi suficient să ajung în oraș”, murmură el, trecând pe lângă a
dă-i degetele pe obraz. Își lăsă mâna în jos și o privi în ochii. Poate tu poti
amintește-ți asta data viitoare când te gândești să mă trimiți la
mergi.” Apoi s-a întors și a pornit spre oraș.
De îndată ce s-a clarificat, a vrut să se pălmuiască pentru că nu
au închis gura. Pentru că știa foarte bine cum
mintea lui Tasha. Dacă tocmai ar fi plecat, poate că ar fi făcut-o
M-aș fi regândit serios ce ar putea fi între ei. Dar a existat
a trebuit să sublinieze cum a reacționat ea la sărutul lui, iar acum el știe
ar îngheța iadul înainte să recunoască ceva, darămite
ea îl sărutase cu entuziasm.
Dar oricum nu se mai gândea la asta. Am avut lucruri
mai bine să faci cu timpul tău.
Din păcate, nu s-a putut gândi la niciuna la momentul respectiv pentru că
Nu se putea opri să-și amintească cât de puțin timp petrecuse cu Tasha înăuntru
insula Andros, o amintire veche
a hotărât să se întindă într-un colț foarte îndepărtat și întunecat al memoriei sale. The
ziduri pe care le ridicase în jurul lui aveau însă
a început să crape din momentul în care descoperise
că Tasha locuia acolo, iar acum se prăbușiseră complet.
Apoi și-a amintit de apelul pe care îl făcuse la birou
de la superiorul tău.
În noaptea aceea, acum șapte ani, știind că nu mă voi putea întoarce
cu ea la bungalou de pe plajă, fusese tulburat gândindu-se că
Tasha avea să creadă că el o abandonase, că nu-i păsa ce
suficient pentru a trimite pe cineva să se asigure că era bine.
Dar această îngrijorare se transformase în furie și resentimente
când a aflat de la Paulson că Tasha fusese plecată de câteva minute
după ce a lipsit.
Dar nu a fost așa. Și din moment ce am vorbit cu Tasha în
pe terasa cu cateva zile in urma, se intreaba de ce naiba
echipa ei nu aflase că este reținută. Evident
Au vorbit cu poliția din Bahamas, deoarece știau despre
Înregistrare. Și nu aflaseră ei de arestare? Cum a fost
posibil?
De fiecare dată când se gândea la asta, se înfuria ceva mai mult. Cineva
În noaptea aceea, o încurcase până la fund. Lucru in echipa
a constat în a strânge toate informațiile despre o misiune și nu numai
chiar și atunci când lucrurile au mers prost ca în noaptea aceea în Bahamas.
89
Pagina 90
Cineva nu-și făcuse treaba și Tasha plătise pentru asta.

Așa că vineri dimineață, Luc îl chemase pe Paulson
afla cui naiba ratase acel detaliu. Să știi asta
Paulson era în vacanță, ceruse o copie a raportului.
Plănuia să o citească cu atenție pentru a afla al cui fusese
eroare.
Exista posibilitatea să fi fost un eșec birocratic, asta
Un secretar, pe undeva, ar fi transmis greșit a
informații sau a citit greșit scrierea de mână proastă a unui agent sau a interpretat
date incorect. S-au întâmplat acele lucruri. Dar nu asta
le-au explicat de ce nu aflaseră că Tasha a trecut
două nopți într-o închisoare din Bahamas.
În orice caz, Luc a vrut să vadă raportul și să discute cu Paulson
când m-am întors la birou. Să sperăm că raportul va fi inclus
cutia poștală când s-a întors în apartamentul lui. Eram încrezător că este.
Avea nevoie de ceva pe care să se concentreze, în afară de Tasha Riordan
și buzele ei captivante.
90
Pagina 91
Capitolul 10
„Bine că ziua este scurtă”. Tasha tăia legume

în bucătăria Bella T și privindu-l pe Jeremy făcând pizza. Dar nu
putea să-și scoată acel sărut din cap. La naiba, Luc Bradshaw! am avut
sa fac ceva in privinta asta.
Primul lucru a fost să nu te mai gândești la el. După observare câteva minute
spre Jeremy, dădu din cap.
— Faci o treabă minunată.
El îi aruncă un zâmbet.
-Crezi?
-Da, desigur. Înveți repede... și ești foarte ordonat. Că eu
Place foarte mult. Am o manie pentru bucătăriile dezordonate. Mă face
ei scrâșnesc din dinți.
Da, nici mie nu-mi plac. Urăsc să trebuiască să scotoci prin a
multe lucruri pentru a găsi ceea ce am nevoie.
Tasha îi plăcea că Jeremy părea să simtă din ce în ce mai mult
confortabil cu el. Era vizibil în asta acum, din când în când, am spus
ce credea el.
Dar când Peyton a intrat în bucătărie ducând cutia ei de
plastic cu pahare murdare, farfurii și argintărie, Jeremy era tăcut
dintr-o dată și zâmbetul lui ușor s-a șters brusc. Tasha a avertizat asta
se uită pe furiș la fata drăguță în timp ce împinse
pune inteligent vasele murdare în mașina de spălat vase.
El a zambit. Se pare că nu era singura care avea
doruri romantice.
Își îndreptă umerii. De unde a luat ideea asta?
Ea nu tânjea după Luc Bradshaw și, cu siguranță, atracția sexuală pe care o avea
între ei nu avea nimic de-a face cu romantismul.
Dar de când Luc sosise în oraș, descoperise
deseori cuprins de amintirea acelor zile scurte care au avut
petrecut împreună înainte ca totul să meargă prost. Și nu putea minți: așa era
dorit.
„Ei bine, uită de asta”, mormăi ea pentru sine.
A observat că Tiff încerca să primească ordine la mese, să marcheze
altele noi și îngrijirea băieților care s-au aliniat să plătească și
s-a hotărât să iasă și să-i dea o mână de ajutor preluând controlul cutiei.
Tocmai a încasat șapte majorete și se întreba dacă ar trebui
91
Pagina 92
deschide un alt pachet de monede de un sfert de dolar când un bărbat

îşi drese glasul lângă ea. A ridicat privirea și l-a văzut pe Axel Nordrum.
Și a zâmbit pentru că în cele din urmă avea în fața lui un om care nu presupunea
nici o problemă. Îl cunoșteam pe Axel încă din clasa întâi.
Era înalt, blond și frumos. Dar, în ciuda tuturor acestor calități, a fost
foarte penibil, foarte timid și foarte foarte dulce. Un tip cu adevărat
Grozav.Eram îndrăgostit de ea de mult, dar așa a fost
discretă care nu a presat-o niciodată.
— Bună, Axel. Nu te-am mai văzut de mult. Ai fost vreodata la
excursie?
A fost inginer și a călătorit mult pentru muncă.
Da, am fost în Aleuți făcând ceva
mediu rural.
– Ei bine, ai ajuns la un moment bun. Tocmai la timp să te bucuri
vara aceasta de toamnă. Nu pot să cred că miercuri este deja una dintre
Octombrie.
-Ai dreptate. Ce a fost septembrie?
Ea a ridicat din umeri.
— N-am idee, dar mă îndoiesc că această dată va dura mult mai mult.
— Ei bine, uneori durează până în octombrie.
încet, fără tragere de inimă. Deși recunosc că nu foarte des
Se mișcă și un ușor roșu i-a acoperit pomeții. În Alaska am mâncat
o mulțime de pește și de două săptămâni am fantezit să mănânc
o friptură bună”, și-a dres glasul. Eu... mă întrebam dacă vrei să vii
Cu mine la Silverdale una dintre aceste nopți pentru cină.
-Eu nu…
„Vorbesc doar despre o cină cu prietenii”, o asigură el.
Primul gând al Tasha a fost că, dacă accepta invitația,
făcea neloialitate față de Luc și asta o irita. A fost
absurd.
Pentru a se corecta, i-a oferit lui Axel cel mai bun zâmbet al său.
-Știi ce? Ar fi bine. Problema este să știi în ce noapte,
Sigur. Lasă-mă să mă uit la cadran și să-l întreb pe noul meu bucătar
daca crezi ca poti sta singur sau daca preferi sa se inchida devreme.
Pot să te sun când știu?
„Bineînțeles că da.” El îi zâmbi și își scoase portofelul din buzunarul din spate al lui
pantaloni. O secundă mai târziu, i-a dat un card. Aici e al meu
numărul de mobil și, de asemenea, numărul biroului. Mulțumesc, Tash. Aș dori
mult.
92
Pagina 93
Si ea. Dar am avut senzația că nu la fel

motive.
În acea noapte, la un minut după ce a închis pizzeria, Tasha a traversat

uşa apartamentului lui şi s-a dus direct în dormitor. El a scos
cravată de păr, ea desfăcu repede împletitura și clătină din cap.
Apoi și-a scos hainele de lucru și și-a îmbrăcat o cămașă de noapte colorată
turcoaz vechi, confortabil și decolorat. Se îndrepta spre bucătărie când a auzit
care băteau imperios la uşă.
Se gândi imediat la Luc. I-am văzut umerii mental
musculos, cu pieptul păros. Mâinile lui mari și prostia lui
Sărutări.
Nu! Era săturat să o supere. S-a îndreptat spre uşă şi
ea deschise hotărâtă, gata să-i înfrunte.
Dar când a deschis a trebuit să-și coboare ochii în mod semnificativ.
— Jenny! Se uită uluită la prietena ei, care stătea acolo.
strângând o pungă între brațe. Ce faci aici? -
Se dădu înapoi și îi făcu semn să intre. Adică mă bucur
să te văd. Dar ce te aduce aici?
— În seara asta luăm cina împreună, tu și cu mine, doar fetele.
mâna în punga de hârtie pe care o ducea și scoase un obiect cilindric
învelit în hârtie de măcelar. I-a aruncat-o lui Tasha și a pus
mână în geantă.
Tasha a prins-o din mers. Îi simți căldura prin hârtia albă,
L-a dus la nas și a inhalat parfumul de pâine franțuzească, carne de porc,
coriandru și legume marinate.
— Umm, sandvișuri vietnameze.
-Da. M-am oprit pe Saigon Boat -Jenny dedicat a
zâmbet deformat. Am crezut că ai putea folosi un
Pauza de mancare italiana.
-Bună idee. Miroase minunat.” Și-a înclinat capul arătând
uşa glisantă. Vrei să le mâncăm pe terasă?
-Nu. Vreau mai mult să beau un pahar de vin la tine
canapea confortabilă. Cer marginea canapelei!
„La naiba, ești mereu înaintea mea.” Își puse sandvișul jos.
pe masă, lângă partea fără divan a canapelei, și m-am plimbat în jurul
bar de mic dejun pentru a lua o băutură și o ceașcă veche de cafea de la
dulap pentru haine. El a turnat vinul pentru Jenny și apoi a scos o Cola pentru ea.
După ce a turnat-o în ceașcă, a scos câteva cuburi de gheață din congelator,
93
Pagina 94
Le-a aruncat înăuntru și a dus cele două băuturi pe canapea.

Au mâncat în tăcere. Doar ocazional, Tasha a comentat:
– Îmi plac lucrurile astea – și am mai mâncat, și Jenny
a răspuns sarcastic:
-Da, stiu.
Apoi s-au rezemat pe spate pe canapea, plini. Tasha întoarse capul
să se uite la prietena ei.
— Mai vrei vin?
Jenny clătină din cap.
-Nu, mulțumesc. Sunt plin.
-Mai bine. Oricum, nu cred că am puterea
ridică-te și adu-ți-o.
„Nu trebuie să miști nici un mușchi.” Jenny se uită și ea la ea.
. Stai aici și spune-mi ce se întâmplă între tine și Luc.
Mai mulți mușchi s-au contractat sub pielea Tașei.
— Ah, deci o ambuscadă! De asta mi-ai adus cina?
Să mă potolească înainte de a intra să ucidă?
— Ei bine, da, spuse Jenny obraznică. Știu că astăzi ai
Văzut pentru că era cu Jake și cu mine când am primit mesajul tău.
Am coborât cu toții la plajă să te văd trecând și i-am spus că mă deranjează
foarte mult că te-ai dus să înoți singur, așa cum fac eu întotdeauna.
— Da, mi-a spus Luc.
Prietena ei reuși să zâmbească.
-Te asigur că nu am văzut niciodată un tip atât de dornic să ia
o mana. Părea că așteaptă cu nerăbdare să fie salvamarul tău.
Tasha mormăi.
— Da, este un samaritean destul de bun.
-Și sunt sigur că nu se pricepe rău la a face guri
gură.
-Acea? Tasha tresări. Acum ai viziune despre
raze X? De unde știi acele lucruri? Și cum de nu am
acea genă dacă toate fetele o au?
-Hai, te rog, nu trebuie să fii tocmai un câine
Presupun că. Despre ce genă vorbești? El a clătinat din cap și și-a mișcat degetul
degetul arătător în fața feței lui. Ai o zgârietură ca o barbă dedesubt
a buzei.
Tasha își duse mâna la locul indicat și simți pielea
iritat.
— Grozav, pufni ea furioasă. Azi au trecut prin pizzerie
practic toți adolescenții din oraș și eu între timp
94
Pagina 95
cu pielea iritata de la un sarut! Se întoarse să se uite la prietena ei.

. Este la fel, Jenny ”, s-a plâns el. El știe că îmi este greu să rezist, iar eu
Sărută cât de curând poate.” Oftă. De asemenea, o găsesc la fiecare
A murit. Nu pot fugi de el. Iar deasupra se pare că între noi există
chiar mai multă chimie decât în Bahamas – a primit ceva mai mult
dreapta-. Dar totuși este doar chimie și pot rezista.
-Desigur ca da.
„De aceea am fost de acord să merg la cină cu Axel Nordrum”.
— Ai de gând să iei cina cu Axel?
Tasha nici măcar nu a auzit întrebarea.
-Sau poate ...
-Acea? Nu, nu este adevărat”, a protestat Jenny. Nu este o idee bună.
Tasha s-a uitat drept înainte, dar nu a văzut peisajul pentru că
Eram prea ocupat să mă gândesc la ideea pe care tocmai mi-a venit.
Vino cu.
-Da, este. Pentru că atracția este reciprocă. Și la acest joc
doi pot juca.
Jenny părea alarmată.
„Hei, nu sunt sigur că este...
Tasha se uită la ea.
— De ce Luc trebuie să fie cel care dictează termenii, Jen? da
vrea să joace, foarte bine, sunt foarte competitiv și pot juca atât de bine
Dupa cum.
I-aș răspunde cu aceeași monedă. Ar fi frumos să luați
inițiativă pentru o schimbare.
Ea și-a fixat cu fermitate ochii pe cea mai bună prietenă a ei.
-De ce o să mă enervez când pot lua
revanșa? Va fi frig la tropice înainte să-l las pe Luc să se întoarcă
să-mi marcheze un gol, dar de ce să nu-l las să se apropie de zonă, ce
Fals, chiar trage în uşă dacă am chef? Știu bine
Doamne că port de mult două lumânări.
– Și nu ești îngrijorat să te comporți ca o fată din?
instituti daca o provoci asa?
Tasha îi aruncă un zâmbet răutăcios.
— Sigur că da, dar nu-mi pasă.
-Nu știu, Tash, planul ăla...
„Este în regulă, dragă, pentru că știu.” El o mângâie.
în mână.
Nenorocitul ăla de bărbat îi bântuia visele de ani de zile,
până în punctul în care îi îndepărtase gustul pentru alţi bărbaţi.
95
Pagina 96
A fost cinstit că ea a returnat favoarea.
Acum ea avea să fie cea care îi bântuia visele, pentru o schimbare.
În după-amiaza următoare, joia, la Ancoră, Luc a băut o

bere în timp ce aștepta ca Max să-și arunce săgeata. Știam deja asta
fratelui său mai mare îi plăcea să studieze fiecare unghi înainte
arunca.
— Pentru numele lui Dumnezeu, poți trage imediat? întrebă în cele din urmă Jake. Este
ca să mă joc cu bunicul meu.
— Nu mă deranja, răspunse Max fără să-și ia ochii de la țintă.
În plus, nici măcar nu ai bunic.” Se uită la Luc. Ai bunici?
„Bunicul meu matern, César, este încă în viață”. Bunica mea a murit când
Eram în liceu. De partea mea... a tatălui nostru nu există
nici unul.
– Ei bine, ai deja avantajul lui Jake și al meu – Max a lansat în sfârșit
dart, care a mers în cuie chiar în stânga centrului ochiului.
Jake oftă de parcă săgeata ar fi sărit de pe
țintă și ar fi căzut la pământ.
„Bine, cred că vei fi puțin jenat după
O aruncare atât de dureroasă”, a spus el, împingându-l pe Max. Dați deoparte și lăsați
un expert vă arată cum să o faceți.
Dar Luc a văzut zâmbetul afectuos pe care l-a dat fratelui său și l-a simțit
un pumn de gelozie. Îi plăceau foarte mult acele întâlniri cu
frații săi, dar descoperea și că ei produceau
ceva stres. Nu fusese niciodată invidios și totuși era
conștient că, cu cât petrecea mai mult timp cu Jake și Max, cu atât mai mult
Le invidiam relația.
Nu locuise întotdeauna în același oraș cu al lui
fraţi şi nu puteau împărtăşi naturaleţea cu care se raportau
fiecare. În schimb, am simțit că trebuie să fiu constant
arătându-le ceva.
Dumnezeu. Avea treizeci și cinci de ani. Am crezut asta cu mult timp în urmă
care depășise acea nevoie de a obține aprobarea de la
restul. Dar se pare că nu, cel puțin când vine vorba de familia lui.
Dar poate că tocmai asta a fost. Munca lui l-a împiedicat
intra in relatii apropiate de orice fel, si pentru o perioada indelungata
că pierduse contactul cu prietenii săi de liceu şi
Universitate. Dar familia... pentru numele lui Dumnezeu. Când eram cu
Jake și Max tânjeau după acea legătură profundă pe care o împărtășeau
96
Pagina 97
lor.
Cu toate acestea, îi era greu să se împace cu ideea că a lui
tată, tatăl celor trei, care pentru el fusese cel mai bun
Părinți, i-aș fi lăsat pe acești doi tipi grozavi de parcă nu mi-ar păsa
va conta cel mai puțin. Și, ce era mai rău, de parcă nu ar exista. Nu
În capul lui se potrivea că nu i-am spus niciodată că are două
frații care locuiau într-un alt stat. Poate dacă i-aș fi spus, da
își asumase responsabilitățile, poate și el și el
am putut avea o poveste împărtășită cu ei.
Au terminat jocul ceva mai târziu, iar Luc și-a terminat berea.
— Ei bine, trebuie să plec, spuse el. Încă nu se obișnuise
despre a avea o familie și a simțit nevoia bruscă de a scăpa pentru a
putine dintre ele.
„Marcă sâmbăta în calendar”, îi spuse Max. Harper și cu mine
vrem să facem un grătar acasă. Ne-am gândit să o facem
devreme, ca să poată veni și Tash înainte de a fi multe
tam-tam la pizzerie. Puteți aduce cartofii prăjiți.
— Bine, și-a luat portofelul de pe masă și l-a băgat în buzunar.
in spate-. La ce oră ne întâlnim? La unu? La ora doua?
Max a ridicat din umeri.
-Nici o idee. Il intreb pe sef si te anunt.
Jake se uită la el cu milă și ridică o sprânceană spre Luc.
„Este sclav”.
— Da, spuse Luc sarcastic. Bine că nu.
Fratele lui i-a aruncat doar un zâmbet care părea să spună
Hei, sunt cel mai norocos tip din lume. Luc a ridicat din umeri
umeri, a zâmbit, și-a luat rămas bun și s-a întors spre Harbour Street.
Când a ajuns acasă, a stat un timp lângă ușa glisantă
din biroul lui, privind spre mare. Golful era neted ca o oglindă,
dar dincolo de asta canalul era agitat și mărginit de spumă. nori
au străbătut cerul parţial albastru. El le contempla
pentru o vreme și se întrebă de ce se grăbise atât de mult să părăsească
Ancoră dacă n-a avut nimic de făcut pentru tot restul după-amiezii. Aveam doar zece
minute în apartamentul lui și deja simțea o furnicătură de neliniște.
A auzit muzică venind de lângă ușa vecină și cea ciudată
zgomot în timp ce Tasha se mișca prin casa ei. Am încercat să-mi imaginez ce
făcea din zgomotele pe care le făcea, dar erau prea difuze.
În cele din urmă, obosit să asculte, a deschis ușa glisantă și a ieșit în el
Terasă. Cel din apartamentul lui Tasha era încuiat, ceea ce
a înăbușit și mai mult sunetele care veneau din casa lui.
97
Pagina 98
Luc se apropie de balustradă și, sprijinindu-se pe marginea ei groasă,

Privea două nave care intrau în port și căutau un loc în el
dana.
Vremea se schimbase cu o zi înainte. Era încă soare dar
norii începuseră să se miște, risipindu-se și apoi
se adună din nou. Aerul avea o prospețime care anunța toamna
iminentă, ceea ce nu era surprinzător având în vedere că erau
2 octombrie.
Luc regreta, însă, că nu a avut ocazia să revadă
Tasha într-un costum de baie pentru viitorul previzibil.
Sau cu siguranță niciodată, de când a venit vara
ar fi plecat de mult. Până atunci ar fi
deja scufundat într-un cartel sud-american.
A așteptat fiorul pe care gândul la a
caz nou, dar nu a venit și s-a întrebat de ce ideea de a reveni la
munca nu era la fel de entuziasmată ca înainte. El a scuturat din umeri.
Probabil pentru că mai avea o afacere neterminată acolo, în Razor
Dafin. Cu Max și Jake. Și tot cu Tasha, chiar dacă nu a vrut
recunoaște-l.
O bătaie în uşă îl scoase din gânduri şi, bucuros
pentru a le putea pune în aşteptare pentru moment, a intrat şi s-a apropiat de
intrare. S-a deschis... și i-a căzut maxilarul.
Tasha era pe hol, dar aceasta nu era Tasha a tuturor
zilele. Versiunea respectivă a purtat o rochie scurtă de culoarea verdeață
decolteu rotund și mâneci mici. Și purta niște sandale foarte
înalt, făcut din fâșii, cu care trebuie să fi măsurat vreo cinci picioare.
— Stridii!
Ochii îi erau vopsiți în gri și gura roz.
strălucitoare, iar părul ei era o revoltă de bucle lungi. A fost
uimitoare.
— Nu sta acolo ca un prost, spuse el trecând pe lângă ea.
dându-i o împingere blândă și i-a întors spatele. Despărțirea lungimii
Bucle de la gât și spate, le-a trecut peste umăr. Încărcați
fermoar.
Luc a văzut apoi că rochia, cu o talie strânsă și o fustă scurtă,
evazat, avea și un decolteu larg rotunjit la
înapoi. Fermoarul era sus cât a putut
incarca-l. Luc se întinse și apucă limba
fermoar. Fiind atât de aproape de ea, a detectat un miros evaziv de lemn de santal
amestecat cu un praf de... caramel? A respirat acel miros în timp ce
98
Pagina 99
Îi închidea încet fermoarul rochiei. Pielea de pe gâtul lui era

palid și subțire și l-a făcut să vrea să o lingă din curba umărului ei
până la ureche.
Ea întoarse încet capul să se uite la el.
— Mă adulmeci?
-Ai dreptate. Pentru asta porți parfum, nu?
Tasha a ridicat din umeri.
-Așa cred. L-am purtat pentru... întâlnirea mea.
Luc era uluit.
— Ieși cu cineva?
„Da.” Se întoarse complet și era foarte, foarte aproape de el.
Mulțumesc că mi-ai dat fermoarul”, a spus ea fericită și, punând
mâna pe piept, stătea în vârful picioarelor. I-a dat un sărut rapid pe
buzele și și-a pus călcâiele înapoi pe podea. Sunt sigur că
Axel iti multumesc si tie.
Apoi, oferindu-i un mic zâmbet perspicace, ea se răsuci pe călcâie.
ac și a ieșit închizând ușa în urma lui.
Luc, la rândul său, a rămas uluit, întrebându-se ce
iadul tocmai s-a întâmplat.
99
Pagina 100
Capitolul 11
-Buna din nou.

Jeremy și-a ridicat privirea de la munca sa când Peyton Vanderkamp
a trecut în viteză pe lângă el în drum spre mașina de spălat vase din
Pizzerie. A pufnit un răspuns.
Când Peyton începuse să lucreze acolo, nu-i spusese
niciun cuvant. Acum, în schimb, părea să creadă că trebuie să spună bună
de fiecare dată când intra în domeniul lor. gura lui Jeremy a rămas
uscată de fiecare dată când o vedea și a fost a treia oară când a intrat în
gătește în noaptea aceea.
Bine, era treaba lui, făcea doar ceea ce a făcut.
care o angajase: ducând vase murdare de la mese la
bucatarie, unde le-a pus in masina de spalat vase. Jeremy nu putea face nimic
despre. Problema era că era distras de fiecare dată când o vedea, și fără
Tasha acolo pentru a acționa ca un tampon, prezența ei l-a făcut și mai mult
nervos decât de obicei.
De parcă nu ar fi fost suficient de stresant pentru a prelua
tocmai de la bucătărie, chiar dacă Tasha îi spusese că o poate face
perfect. Și ar putea. Ar putea și ar fi vrut. Dar aș fi preferat să o fac
Fără distrageri.
Și Peyton a fost o mare distragere a atenției. Era atât de frumoasă, cu
pielea aia fină de bebeluș, acei ochi aurii și
părul scurt și negru, care o făcea să arate ca un desen Disney... Dar
corpul ei era foarte real.
Nu avea sâni uriași și nu avea genul de spate.
au oprit traficul. Din fericire nu am avut nevoie. In aceea
în aceeași clipă, fundul ei, care era în formă de inimă pe
cu capul în jos, ea îl arăta în timp ce Peyton se aplecă spre el
umple recipientul pentru detergent, lui Jeremy n-ar fi deranjat
să-l scuture puțin.
Dar ea s-a ridicat și a închis ușa mașinii de spălat vase. A apăsat pe a
butonul și zumzetul aparatului răsună în bucătărie. Jeremy
clipi pentru a șterge acea viziune, care părea să fi rămas
imprimat pe retină.
Și imediat și-a pus picioarele pe pământ.
Doamne, fata aia făcea parte din acea bandă de copii
oameni bogați care frecventau pizzeria și care se comportau de parcă ar fi
100
Pagina 101
proprietarii localului. Ei bine, nu toți, dar majoritatea o fac. Și cel mai rău dintre
Toți erau iubitul lui Peyton, idiotul ăla Cokely care îl pusese
se împiedicase și izbucnise în râs.
Bine, să fiu corect, Peyton refuzase să meargă cu el
acea zi. Și Jeremy nu era sigur că-i văzuse împreună de atunci
atunci. Dar chiar și așa, Peyton era încă foarte înnebunit.
domeniul de aplicare.
Acel sentiment, însă, l-a înnebunit. A avut
a muncit din greu pentru a-și îmbunătăți stima de sine cu psihologul lui Cedar
Village, iar în ultima vreme s-a simțit foarte confortabil cu el însuși. Nici unul
Fata avea să-l pună înapoi pe acel aspect. Nici nu te gândi la asta. Pentru foarte
bine ca a fost.
El aruncă o privire spre spatele lui Peyton în timp ce ea își ridica tava. am avut
să rămână calmă încă cinci secunde, până când ea a ieșit din cameră.
bucătărie. Zece, vârfuri. Zece secunde nesfârșite.
as putea suporta.
Și deodată se auzi întrebând:
— Oricum, de ce lucrezi aici? Clar că nu
ai nevoie de bani.
Peyton se întoarse încet să-l privească cu o expresie pietroasă și
trufaş.
-Asa spun toti -a raspuns el rece si s-a apropiat de el
De parcă n-aș avea o singură grijă în lume
Dar când și-a dat capul pe spate să se uite la el, l-a privit
cu interes și, ținând tava echilibrată de șold,
înfipt un deget în piept.
„De unde naiba știi de ce am nevoie sau nu?”
Doamne, ce mică era. Avea poate cinci picioare și cinci, și
era cu vreo șase inci mai mică decât el și mult mai mică.
Ceea ce, Newhall, nu are rost. Stând în picioare la toată înălțimea lui
Jeremy se desprinse de degetul ei.
-Știu că locuiești acolo sus, pe stâncă, cu toți peștii
gras.
- Și crezi că plătesc ipoteca casei mele? Ei bine, simt
Te dezamăgește, amice, dar asta depinde de tatăl meu... Vocea ei se limpezi.
De la tatăl meu vitreg.
-Și asta? Nu vă oferă suficientă plată?
Peyton s-a uitat la ea de parcă ar fi fost ceva ce trebuia să înlăture din drum.
talpa sandalei ei roșii elegante.
-Nu știu ce te face să crezi că este treaba ta, dar nu știu
101
Pagina 102
perioadă de plată. Mama și el divorțează și, în ceea ce îl privește,

Am încetat să mai exist.
„Uf, rahat.” Furia i s-a dezumflat ca un balon și, fără să se gândească,
întinse mâna. Dar a coborât-o înainte de a ajunge să-l atingă când a văzut-o pusă
încordat. Îmi pare rău”, a spus el. Este foarte greu. Mama mea are... probleme,
Așa că știu cum este ca unul dintre părinții tăi să treacă de la tine.
Peyton clătină din cap.
— Nu pot să cred că ți-am spus. Nu este că n-o să o fac
fi cunoscut, cu siguranță foarte curând. Dar până se știe
Aveam de gând să păstrez secretul.” El a ridicat din umeri. Desigur,
Cunoscându-mi pe mama, cu siguranță se gândește să mă scoată afară
Razor Bay de îndată ce divorțul este semnat, așa că nu știu de ce eu
Încerc atât de mult să o ascund. Nu cred că contează prea mult cine știe dacă
nu mai locuiesc aici. Și oricum, i-am spus deja lui Tasha și mie
prietenul Marni.” Îl miji ochii. Și acum la tine.
– Hei, secretul tău este în siguranță cu mine – se uită el repede la ea
în sus și în jos și a înclinat o sprânceană. Pe de altă parte, nu pare că tu
este foarte bine să-l păstrezi.
Peyton chicoti surprins.
-Ce spui!
„Eu.” Jeremy numără pe degete. Marni. Și Tasha -
mişcă toate cele trei degete.
— Păi, bine, cred că ai dreptate. În acest caz. Dar
De obicei sunt ca un mormânt Este imposibil să scoți un secret din mine.
-Da, stiu.
Peyton i-a dat un pumn în braț.
-E adevărat! Apoi s-a uitat la el o clipă înainte de a întreba:
Și cum te-ai descurcat cu problemele mamei tale?
Jeremy făcu o mutră.
- Nu m-am confruntat, cel putin intr-un mod constructiv. pentru că
Am ajuns în Cedar Village. Și până la urmă s-a dovedit a fi cel mai bun loc pentru mine, așa
Nu pot spune că am avut ghinion.
„Unchiule... Nu este singura care iese brusc din limba. Acea
ți se întâmplă?".
A încercat să uite de această idee. Peyton nu părea să aibă
intenţii ascunse şi părea sincer interesat de ceea ce avea
ce de spus. Așa că a oftat și a adăugat:
-M-au ajutat să învăț cum să mă descurc cu lucrurile.
— Peyton! Tiffany strigă brusc de la tejghea cine
Separă bucătăria de sufragerie, iar Jeremy sări. Trebuie sa
102
Pagina 103
șterge câteva tabele aici!

„Hopa.” Peyton îi aruncă un zâmbet surprinzător de dulce.
Apoi s-a întors și, ridicând vocea, a spus: — Scuză-mă, Tiff!
Voi fi imediat!
Când s-a întors la muncă asambland pizza,
Jeremy se întrebă de ce devenise atât de relaxat cu ea. După regulă
Generalul era foarte rezervat, mai ales cu băieții orașului. Și fără
embargo…
La urma urmei, el a presupus că și el ar putea fi luat în considerare
un băiat din sat. Și deja lucra acolo. Nu mai eram un băiat Cedar
Sat. În aceeași duminică avea de gând să-și părăsească camera de la internat
mutați-vă într-un mic apartament închiriat pe Henderson Road.
Eram puțin nervos din cauza asta. Ar trebui să găsesc unul
bicicletă ieftină pe care și-o putea cumpăra, pentru că noua lui casă era exactă
la vreo patru kilometri de la locul de muncă. Și în afară de un pat frumos
decent, de la un cuplu de mobilier ponosit din sufragerie
de dimensiunea unei timbre poștale și a unei cratițe sau două în bucătărie,
Aveam nevoie de... ei bine, de tot.
Dar adevărul era că era foarte entuziasmat pentru că așa era
prima dată când avea de gând să trăiască singur. Și de îndată ce a avut al lui
adresa... ar fi oficial și un cetățean al Razor Bay.
Poate că atunci s-ar simți mai la egalitate cu Peyton decât la
Se pare că era mult mai mult decât o fată elegantă de pe stâncă. Nu
Aș fi ghicit, dar se pare că fațada lui de indiferență și
superioritatea era doar atât, o fațadă.
De fapt, era un adevărat șarlatan. A început să vorbească înăuntru
când a intrat din nou în bucătărie.
— E prima dată când ești singur în bucătărie, nu? -
întrebă el în timp ce începea să golească mașina de spălat vase și să-și facă ordine
conţinut.
-Da.
— Nu te face puțin nervos să fii responsabil de tot?
Jeremy a vrut să fie curajos și să nege. Dar adevărul este
scăpat din gură.
- Puțin, da.
Ea îi aruncă un zâmbet peste umăr.
Da, mi s-ar întâmpla și mie. Dar și tu te descurci grozav
care este foarte bun, nu?
A spart un zâmbet.
-Da foarte bun.
103
Pagina 104
Peyton puse ultima farfurie pe raft și îl apucă pe a lui

tava și a început să umple mașina de spălat vase goală cu conținutul ei.
— Tiffany spune că Tasha a avut o întâlnire în seara asta.
Jeremy i-a luat o secundă pentru a absorbi schimbarea subiectului. Mai tarziu
el a dat din cap.
— Da, ceva mi-a spus. Cu un anume Axel nu stiu cati.
Peyton se întoarse să se uite la el, cu paharul murdar în mână.
— Va fi o glumă. Nu ai ieșit cu noul tip Bradshaw?
Din felul în care arată, am crezut că...
-Nu. Axel. Un astfel de nume nu este uitat.
Peyton râse.
„Nu, cred că nu.” Ea tăcu un minut
tocmai umpluse mașina de spălat vase.
Tiffany a venit cu două comenzi noi și un pahar mare de
sifon cu gheata. La fel de impecabil îngrijit ca întotdeauna,
îi dădu băutura lui Jeremy.
— Credeam că ți-ar fi sete.
„Mulțumesc”, a răspuns Jeremy, surprins și recunoscător de asta
m-as fi gandit la el.
— Cu plăcere, îl întâmpină Tiffany cu mâna peste umăr şi
Se întoarse în sala de mese.
„Este drăguță”, a comentat Peyton înainte de a închide ușa către
mașină de spălat vase-. Și știe să se machieze. Chiar și cei mai eleganti cocoși din institut
îi cer sfaturi în materie de cosmetice. Este capabil să arunce o privire la
o fată și spune-i exact ce culoare de ruj sau nuanță
ochii se potrivesc mai bine cu nuanța pielii. Până la urmă, chiar – se întoarse
către el-. E un... -s-a întrerupt în mijlocul propoziției și a rămas
privindu-l fix, aparent impresionat de felul în care bea
sifon dintr-o înghițitură. Apoi clătină din cap. Un cadou.
— Îmi pare rău, spuse el ștergându-și buza de jos cu cântecul lui
mână-. Este nepoliticos să bei așa? Scuză-mă, dar Tiff a făcut-o
motiv. mi-era sete.
— Nu mă surprinde. E cald aici.” Se cutremură. Apropo
Trebuie să mă întorc la muncă. Se pare că astăzi este mai multă muncă decât
obișnuiește să fie joi seara.
-Spune-mi.
Ea a râs și s-a întors la restaurant. Jeremy s-a întors la muncă, dar
În timp ce pregătea ordinele pe care i le adusese Tiff, a descoperit
rânjind de la ureche la ureche, ca un prost.
104
Pagina 105
Când ajunseră la ușa ei din față, Tasha se întoarse către Axel.
— Mulțumesc pentru cină, Axel. M-am distrat de minune – sosisem
E timpul să-ți spun noapte bună, acel moment de care mă temeam.
Ar încerca să o sărute? L-ar lăsa ea? Au fost de acord că vor merge
la cină ca prieteni, dar știa că Axel își dorea ceva mai mult.
Și, desigur, a pus o mână pe tocul ușii,
lângă capul lui și s-a înclinat. Tasha nu a protestat, doar s-a uitat la el
fix. Și a sărutat-o.
A fost frumos. Foarte frumos, într-adevăr. Se săruta... foarte bine.
Dar oricât de bine ar sărutat...
Ușa de la următorul studiu a fost deschisă brusc. Axel a luat
ridică capetele și cei doi se întoarseră încet să se uite la Luc, care
Ieșise pe hol și își încuia casa.
Avea maxilarul întins și, deși avea un sac de gunoi înăuntru
mâna lui, părea că o uită când se uita la ei.
– Te-ai întors târziu de la cină, nu?
Tasha se înțepeni.
— Ce ești tu, polițistul de întâlniri? Am tot vorbit și
Am întârziat”, a răspuns el puțin defensiv.
— A fost doar un comentariu, spuse el calm. Cand tu
Te-am ajutat să te îmbraci înainte ca prietenul tău să vină să te ia aici...
-Dar…! –Tasha l-a împins pe Axel, s-a apropiat de Luc cu hotărâre și
L-a lovit cu pumnul în piept. Că m-ai ajutat să mă îmbrac? Și a
corn! Vei fi un idiot! -Deodată și-a amintit că l-a părăsit pe Axel
lângă ușa lui și, blestemându-se pe sub răsuflare, s-a întors și s-a întors
cu-. Scuze, Axel. A fost o grosolănie de neiertat din partea mea
Îi aruncă privirea cea mai sinceră. Doar că... urăsc să încerc
se pare că între noi s-a întâmplat ceva care nu s-a întâmplat.
Sau că cu greu se întâmplase. De fapt, se dusese la
apartamentul lui Luc să-l închidă, când va putea
trage-o singură cu puțin efort, pentru că era obosită
să se joace cu emoțiile lui.
Și-a îndepărtat din nou privirea de la Axel și s-a fixat pe Luc.
— Nu trebuia să scoți gunoiul? întrebă el aspru. Mă uit
sacul de gunoi atârna de mână și el a zâmbit
isteţ să vadă că era doar pe jumătate plină. La urma urmei, a spus cu
moliciune – ar fi păcat dacă nu l-ai scoate, fiind atât de plin. Toate
gunoiul acela...
Luc se înroși puțin, trecu pe lângă ei și trânti ușa.
105
Pagina 106
La plecare. Tasha și-a auzit pașii în timp ce cobora treptele

lemn scara exterioara.
A fost exultant pentru o clipă, până când s-a întors
Axel, care o privea nedumerit. A înțeles atunci că a lui
grosolănia era mai mult decât de neiertat. I-am spus că îmi pare rău și acționez
adesea începuse să vorbească din nou cu Luc.
— Oh, dracu, spuse ea consternată. Imi pare foarte rau. nu stiu
Trebuie să mă lupt cu Luc, dar nu mă pot abține - expresia lui Axel nu
El s-a schimbat, iar ea a adăugat îndoielnică: — Ai vrea să intri la o cafea?
Sau am vin dacă preferi. Promit să fiu o companie mai bună.
Axel s-a uitat la ea în tăcere pentru o clipă. Mai tarziu,
Brusc, arătă spre ea și spre sine.
„Tu și cu mine...” a spus el încet. Pentru tine nu există o singură scânteie de
chimie, nu? Tonul lui nu era de reproș, dar chiar și așa, Tasha
simțit vinovat. Pentru că…
— Nu, a recunoscut el. Mie teama ca nu. Îmi place foarte mult Axel
dar... nu așa.
„Adevărul este că știu încă din clasa a șasea”, a spus el foarte serios.
Cred că m-am gândit că dacă nu o recunosc, lucrurile ar putea
schimbare.” El a străpuns-o cu ochii lui nordici. Dar nu va fi așa
adevăr?
Ea clătină din cap.
-Nu imi pare rau. Aș vrea să pot spune altceva.
— Da, și mie îmi pare rău. Dar așa stau lucrurile.” Se aplecă și
a dat un sărut pe frunte. Apoi s-a îndreptat din nou și a privit-o îndelung,
fără să zâmbească. În cele din urmă, dădu din cap. Noapte bună, Tash.
„La revedere, Axel.” Vru să-și ceară scuze încă o dată, dar se îndoia
că ar fi interesat să vă audă scuzele.
L-a privit plecând, știind asta, deși se mândrea că era
o persoană bună, în acest caz nu fusese. Acum ar trebui
trăiește cu certitudinea că fusese foarte rău cu un tip
Grozav.
La naiba, semăna mai mult cu mama ei decât ar fi vrut să recunoască.
Pentru că, la fel ca Nola, respinsese o persoană minunată
să te răsfăț într-un joc stupid de seducție cu un bărbat care
Aveam de gând să petrec doar un sezon în oraș.
Când a venit vorba de dragoste, Riordan au fost o mizerie completă.
106
Pagina 107
Capitolul 12
— Dă-mi-o mai departe, unchiule Luc!

Luc a zâmbit și i-a aruncat pucul lui Austin, fiul lui Jake. Am văzut că
Băiatul l-ar prinde din zbor și i-ar fi dat lui Max. Fratele lui, în loc de
dându-i-o lui Jake, ea i-o aruncă din nou în diagonală, prinzându-l pentru
surprinde.
Cei patru aruncaseră pucul în curtea din spate
a lui Max în timp ce aşteptau ca jarul să le ajungă
temperatura optimă pentru gătit. Lui Max nu-i plăceau grătarele.
gaz. Potrivit acestuia, cei care le-au folosit au fost câteva memorii. Jake și el au avut
m-am certat despre grătare de mai bine de zece minute, intrând în
unul cu altul. Niciunul dintre ei nu dăduse un pic, dar la
la urma urmei, ei erau acasă la Max și acolo predominau regulile lui.
Aveam o tavă plină cu fripturi de calitate superioară și aveam de gând să le fac la grătar
stil vechi.
Luc ridică din umeri. Era încă puțin uimit că era unchi.
Avea un nepot, pentru numele lui Dumnezeu. Și nu orice nepot, dar
Băiatul ăla incredibil cu părul închis și ochii verzi deschisi.
Îl văzuse pe Austin de alte ori de când era în oraș,
Dar când vacanța de vară a
băiete, au fugit. Avea paisprezece ani și, ca toți
adolescenți, și-au petrecut ziua petrecându-se cu prietenii și încercând
profită la maximum de ultimele lor zile libere înainte de a începe
din nou cursurile.
Acum că începuse cursul, petreceam mai mult timp acasă,
Dar chiar și așa, ori de câte ori Jenny și Jake îi permiteau, el ieșea cu al lui
iubita, Bailey, și cu cel mai bun prieten al lui, Nolan. Încetul cu încetul, însă,
Luc și el începeau să se cunoască.
-Aşteptare! Băiatul țipă. Trebuie sa vezi asta! -A lansat albumul în
unghi și a zburat paralel cu spatele casei înainte de a se întoarce și
fi pe punctul de a atinge peretele. A trecut doar puțin timp până a atins grinzile
cedru al fațadei. Apoi a virat și a trecut la o jumătate de metru de Luc, care
l-a prins din zbor.
Cei trei frați Bradshaw au scos un strigăt de bucurie și Austin
a zâmbit el entuziasmat.
-Cum ai făcut asta? întrebă Luc.
–Am văzut videoclipuri cu Brodie Smith pe You Tube ca un milion
107
Pagina 108
ori – răspunse nepotul său–. Și am exersat – a zâmbit el

timid și a adăugat: „Mă fac bine doar o dată din trei sau
patru.
— Ceea ce este de o sută de ori mai bun decât mi-ar ieși.
Luc nu se gândise niciodată să aibă copii proprii, dar a înțeles
de ce Jake era atât de mândru de Austin. A fost cu adevărat grozav
tip.
– Tasha! Harper a exclamat în timp ce Jenny a spus:
— Ai putea veni!
Luc a încetat să se uite la Austin și, după ce a aruncat pucul în Max, sa oprit să facă
S-a uitat și a văzut-o pe Tasha întorcând colțul garajului și intrând în
gradina din spate.
Temperatura a scăzut cu aproximativ cincisprezece grade de joi,
iar ea purta blugi subțiri și botine. Le-a avut
asortat cu o bluza imprimata in culori de toamna, acoperita aproape
peste tot cu o jachetă lungă de lână colorată cu nasturi
cu nasturi uriași din os. Avea părul căzut și buclele
tremurau cu fiecare mişcare pe care o făcea.
Luc l-a auzit pe Jake mormăind:
— Ridică capul ăla, frate!
Dar țipătul lui Austin i-a atras atenția:
— Ai grijă, unchiule!
Tocmai întoarse capul când pucul l-a lovit în
cufăr. L-a usturat, dar pentru că nu voia să se arate, s-a limitat la
apucă-l pentru a nu sări. Se simțea ca un idiot pentru că avea
permis să fie prins cu gura căscată la Tasha.
— Reflexe bune, comentă Max. Trebuie să le fi scos din
Ale mele. Jake nu l-ar fi prins.
— Unchiule, spuse Austin, vorbești despre tatăl meu.
-Îmi pare rău, puștiule, dar ai accepta că bătrânul tău a făcut-o
anumite limitări care nu pot fi rezolvate. Daca nu te astepti la mare lucru
de el în ceea ce privește priceperea fizică, nu vei fi dezamăgit
continuu. Este clar că te-ai întâlnit cu unchiul Luc și cu mine.
Austin a râs.
— Ignoră-l, tată, spuse ea, mângâindu-l pe Jake
braţ. Apoi a spus deodată: „Mi-e foame. Am să văd cum sunt
jarul – și a fugit.
Luc se întoarse spre Jake cu un zâmbet.
— Ai un fiu minunat. Trebuie să fii foarte mândru.
Fratele lui dădu din cap.
108
Pagina 109
-Da, sunt. Dar creditul nu este al meu. E de la Jenny.

-Da? Credeam că Jenny e prietena ta. Este mama lui Austin?
— Nu, răspunse Jake. El a ezitat un moment, apoi i-a scuturat pe al lui
cap-. Uite, dacă am de gând să-ți spun povestea asta, am nevoie de o bere.
S-a dus la frigider de pe scările din spate și a scos
Deschise trei sticle și îi dădu una lui Luc și una lui Max. A băut mult
Înghițindu-l pe a lui, lăsă sticla în jos și își fixă privirea asupra lui Luc.
„Când eram în liceu”, a spus el, „am primit o bursă foarte bună.
complet pentru a merge la Universitatea Columbia. Era încă acolo
sărbătorind că am fost admis când am aflat că am
mi-a rămas însărcinată prietena.” A oftat. Doamne, am visat
plecând din oraș, mă luptasem ani de zile să
înțeleg.” El a clătinat puțin din cap, de parcă ar retrăi asta
moment-. Dar eu și Kari ne-am căsătorit și am început să lucrez la
hotel. La fel ca mulți copii de acea vârstă care sunt prinși
În aceleași circumstanțe, am fost foarte nefericit și ea la fel. Al nostru
căsătoria se scurgea peste tot când s-a născut Austin.
departe și mai luă o înghițitură de bere. Apoi se uită din nou la Luc. Pe
aceste ori companiile de asigurări obligă spitalele să dea
oameni înalți prea devreme și la scurt timp după ce a ajuns acasă, Kari
a avut o hemoragie. Pe scurt, a murit.
— Doamne, Luc nu știa ce să spună. Îmi pare rău.
-Da. Am fost o epavă. Emmett și Kathy, părinții lor,
Au spus să accepte bursa, că vor avea grijă de Austin. Pe mine
Am profitat de ocazie, dar sunt sigur că nu se așteptau
Nu m-am întors până în primăvara trecută.
„Omule...” spuse Luc, surprins. Serios?
-Din pacate, da. Nu am nicio scuză. Era tânăr și egoist și pentru
că mi-a ratat cea mai mare parte din viața lui Austin.
Luc se uită la femei, care stăteau întinse pe ele
șezlonguri, peste grădină, râzând în hohote de ceva.
A fost distras pentru o clipă uitându-se la Tasha, apoi s-a uitat din nou.
în cel mai mic dintre fraţii Bradshaw.
— Și ce legătură are Jenny cu toate astea?
— Jenny a venit în oraș la șaisprezece ani, răspunse Max în schimb.
fratii lui-. Motivele pentru care a venit sunt lungi de spus. Deja
Îi voi spune să-ți spună dacă are chef. Cert este că a început să lucreze
la hotel dupa curs si in weekend, vreo doua zile
după ce s-a stabilit în oraș. Era foarte muncitoare și purtată
foarte bine cu cei Pierce.” Părea să-și dea seama că Luc nu știa
109
Pagina 110
cine erau, pentru că a adăugat: „Părinții lui Kari.

-Aşteptare. Sunt ei proprietarii hotelului?
-Da. Sau au fost, mai degrabă. Amândoi sunt morți. Cazul este
că atunci când mama lui a murit la un an de la sosirea aici, mai mult sau mai puțin
cel puțin, Emmett și Kathy au invitat-o să locuiască cu ei.
„Este cel mai apropiat lucru pe care Austin îl are de o soră”, a comentat el.
Jake. Cel mai apropiat lucru de o mamă, de fapt. Ea era cea care știa
s-a asigurat că bunicii săi să nu-l răsfețe prea mult, așa cum era
firesc avand in vedere ca singura lui fiica murise si eu
pe lângă el.
– Jarul este gata! strigă Austin de pe verandă.
-Mulțumesc tipule! răspunse Max și, coborând vocea, se uită fix
Jake. Lasă, frate. Ai plătit deja pentru greșelile tale și ești
făcând tot ce poți pentru a compensa absența ta.
Luc a fost mișcat că a venit în apărarea fratelui său. Dar
În același timp, simțea din nou acel pumn de invidie. Încă
încerca să-și dea seama care va fi rolul lui în acea familie.
Cu toate acestea, nu a avut timp să se gândească la asta pentru că
Max îl strigă pe Harper. Când ea întoarse șezlongul și
ridică privirea, ridicând sprâncenele, Max schiță un zâmbet și spuse:
— Să începem să facem carnea. Este totul gata?
— Sigur, răspunse ea maiestuoasă. Apoi a dedicat o
Zâmbi larg și ridică sticla de bere într-un toast.
-Grozav! Max îi aruncă o privire caldă și intimă și se întoarse
fata de barbati. Haideți fripturile alea la grătar!
Luc i-a luat rândul în fața grătarului, dar asta nu-i păsa
unii dintre frații lui îl vor lua de la ea. Oricum, am fost
gândindu-se distras la Tasha. Ea părea să nu știe de existența lui, dar
Luc o privi intrând și ieșind din bucătărie împreună cu ceilalți.
femeile să pună masa, până când au decis că așa e și ei
rece să mănânce afară și au pus totul înapoi înăuntru.
În noaptea în care ieșise la cină cu acest Axel, o făcuse
privit ca un șoim pe Harbour Street, așteptând pe terasă pentru
întoarce-te. Văzând că acel tip blond înalt era cu ea, intrase
în biroul lui și a așteptat să-i audă intrând, apoi se smulsese din el
mâneca acea scuză absurdă de a ieși în hol.
Nu fusese o idee bună. Tasha observase imediat
că scoaterea gunoiului era doar un truc și nu ezitase să o facă
fă-l să observe, făcându-l să pară un idiot. Fusese un
prostie, desigur, dar ce om a vrut să facă o prostie de asta
110
Pagina 111
mult în fața femeii pe care și-o dorea?

Și, ce era mai rău, ea văzuse cum o săruta tipul ăsta.
Valul de furie pe care îl simţise îl prinsese
complet nepregătită. Acea imagine fusese înregistrată
să-i tragă în creier, deși avusese doar curajul să privească
un moment. Blestem. Nicio altă femeie nu l-a făcut să se simtă așa.
Ofițerii de poliție secretă care au fost implicați în luptă
Împotriva traficului de droguri nu au avut relații. Au avut întâlniri
superficial. Mizerie de pasageri. Erau doar pericole de afaceri. Nu
putea spune oricui ce a făcut. Nu și-a putut folosi realul
Nume. Și minciuna la fiecare pas nu era cea mai bună bază pe care
construi o relație de durată.
Când lucra în Statele Unite, își petrecea orele libere
întâlnindu-se cu alți ofițeri de poliție secretă. Erau singurii
Ei au înțeles presiunile muncii lor și i-a făcut viața mai ușoară
pentru că atunci măcar aș putea avea câțiva prieteni adevărați. Pe
America de Sud, unde, pentru că vorbea perfect spaniola,
îşi petrecuse cea mai mare parte a carierei, doar legată de
criminali și traficanți de droguri.
Și nu i s-a părut rău, pentru că îi plăcea entuziasmul constant al
rămâneți întotdeauna cu un pas înaintea lor pentru a evita a
moarte violentă. Cu șapte ani în urmă, însă, când a avut
luat acea vacanță, căutase ceva diferit. A fost
am vrut să vorbesc cu cineva care aparținea lumii normale. Catre cineva
să nu joace constant un rol.
Și reușise: o întâlnise pe Tasha.
Totul fusese diferit cu ea. Mai presus de toate, cum se descurcase
simt. Fusese atât de spontan, atât de autentic... Și îl făcuse
să te simți în viață ca niciodată, într-un mod care nu avea nicio legătură cu
cu adrenalină. Își dorise să petreacă ore și ore vorbind
ea. Știi totul despre ea și spune-i lucruri despre el însuși. În timpul a două
zile în care simțise că duce și el o viață normală, de exemplu
dacă era un tip obișnuit.
Apoi a trecut noaptea și totul trecuse la
rahat. Tasha nu se mai uita la el și râdea și spunea orice i se întâmpla
cap.
Și de fapt era mai bine așa. Le-a fost imposibil să aibă o
relație de cuplu când a petrecut luni și luni, chiar ani
întreg, în afara țării. Slujba lui era murdară și periculoasă și trebuia
concentrează-te pe el sută la sută. Un agent nu și-ar putea permite
111
Pagina 112
îngrijorându-se pentru familia lui sau pentru iubita pe care o lăsase acasă.
Cei puțini agenți pe care îi știam care încercaseră au avut
au ajuns morți pentru că nu s-au concentrat pe munca lor sau și-au pierdut
familie pentru că soțiile lor se săturaseră să fie mereu singure.
Așa că a trebuit să o lase pe Tasha în pace. A trebuit să mă opresc
sărut-o de fiecare dată când încerca să-l scuture. Și trebuia
nu mai simți acea gelozie când un alt bărbat a sărutat-o.
Da, sigur.
Se îndoia că aceasta din urmă se va întâmpla. Dacă joi seara
reușise să se stăpânească și să nu se comporte ca o maimuță, era doar
pentru că îl văzuse pe acel blond plecând câteva minute mai târziu
să-l părăsesc. Dacă nu, nu știa ce ar fi făcut.
Dacă nu ar fi fost frații săi, ar fugi pentru a scăpa
ispită. Avea să afle unde avea nevoie de el DEA și să plece acolo. Astfel de
Poate aș încerca să obțin un caz în America pentru o schimbare.
Dar avea doi frați ca tată și simțea nevoia
construi o relație de durată cu ei. Am vrut să mă leagă
ca să se poată întoarce acolo între misiuni fără
vor arăta parcă întrebând: «Luc? Ce Luc?”.
Fusese uimit să afle că Jake trecuse
atâţia ani departe de Razor Bay. Max și el au avut cu siguranță
a ținut legătura în timpul absenței sale, dar deși s-a gândit
că fuseseră împreună toată viața și era clar că nu.
– Carnea este deja acolo!
Luc a scos câte o bere pentru fiecare dintre ei și și-a urmat frații până la
interiorul casei. A ales un scaun la capătul opus, dar la
aceeași parte a mesei ca și Tasha, ca să nu fie nevoit să o vadă. Mulțumită
a putut să se bucure de mâncare fără să-şi facă griji pentru că
cineva îl surprinse uitându-se la ea în mod constant.
Se ospătau cu carne perfect gătită: entrecoturi pt
bărbații și pentru Austin și mușchiul pentru femei. Harper se trase afară
un castron uriaș de salată de cartofi, altul de salată verde, pâine
crocant și o tavă cu pere, mere și struguri proaspeți.
Când au terminat de mâncat, Max se uită în jurul mesei.
„Cu siguranță știi deja că șeriful Neward se retrage
începutul anului ”, a spus el și a ezitat. Apoi a coborât bărbia. Harper și cu mine
am tot vorbit despre asta și am decis că mă voi prezenta
să-l înlocuiască.
Răspunsul a fost imediat și entuziast.
-Foarte bine! a exclamat Jenny.
112
Pagina 113
Jake dădu din cap.

„Toată lumea știe că ești cel mai bun candidat pentru șerif”. eu am
am auzit câteva dintre ideile tale de îmbunătățire a serviciului și sunt foarte bune
gând.
Luc, căruia Max îi spusese și el câteva dintre planurile sale
pentru a îmbunătăți eficiența, dădu și el din cap.
–Bineînțeles, ești cel mai indicat să modernizezi
Departament.
Tasha a zâmbit.
– O, Max! E minunat!
Max le-a aruncat un zâmbet ironic.
-M-am bucurat că ești de acord, pentru că o să am nevoie
ajutorul tau. Dezavantajul acestei chestii cu conducerea șerifului este că
Va trebui să fac campanie. Și poate că nu ați observat – a adăugat el
sarcastic – dar nu sunt cel mai vorbăreț tip din lume.
Jenny părea șocată.
-Nu-mi spune! El a exclamat. Tu?
-Da, știu. Momentan nu știu cu cine va trebui
înfruntă-mă la alegeri, dar știi deja că vor fi mai multe
frumos decât mine. Nu sunt sigur dacă sunt capabil
sărută bebeluși și dă mâna cu mii de oameni fără să fii observat
că mă prefac
-Tot ce trebuie să faci este să arăți
oamenii care sunt cei mai potriviți pentru acel loc de muncă”, a spus Luc. Si cum
tu ești, spune-le același lucru pe care l-ai spus și nouă. Explicați-vă ideile
despre cum să îmbunătățiți serviciul și să economisiți bani pentru
contribuabilii. Cu asta și dosarul tău ca șerif adjunct,
va fi o bucată de tort.
Max îi aruncă un zâmbet mulțumit.
— Da, ai dreptate, mulțumesc, frate. Exact pentru asta merg
a face. Am o mulțime de idei despre cum să ne transformăm
departamentul șerifului în cea mai bună dimensiune din întreaga țară. Cel al
Silverdale este de două ori mai mare decât a noastră și pun pariu
i-am putea depăși.
Luc s-a simțit bine că și-a încurajat fratele și a dat
Și-a dat seama că așa a început să se gândească la Max și Jake, ca
în fraţii săi. A intrat în viața ei brusc și fără
Cu toate acestea, ei îl primiseră de la început în familia lor. Și Luc
apreciat. Deodată, emoția l-a cuprins, a observat un nod în al lui
stomac și a trebuit să înghită greu.
113
Pagina 114
Încercând să-și controleze emoțiile, a întins mâna după salata de

cartofi pentru un alt ajutor.
— Ți-a spus Tasha despre ziua de mâine?
A înghețat, cu oala de servire pe care tocmai o terminase.
goliți-vă în farfuria suspendată în aer. Se uită la Max.
-Acea?
„L-a găsit pe Jeremy o căsuță pe Henderson Road și el
baiatul se muta maine. Era unul dintre băieții noștri din Cedar
Village înainte să înceapă să lucreze pentru Tash, așa că suntem
foarte entuziasmat. De fapt, Harper i-a prezentat.
„Și a fost o zi norocoasă pentru Bella T”, a comentat Tasha. Lucrări
Minunat.” Se uită la Luc. Mâine pleacă din Cedar Village. E o
moment foarte important pentru el și o să-i dăm o mână de ajutor. Poti
Vino, am putea să te folosim pentru a-ți înclina umărul. Jeremy aproape că nu are
nimic, dar am adunat câteva lucruri: mobilier, cearșafuri, în
În sfârșit, tot ce poate fi bun pentru casă.
„Am adus o singură vestă în Razor Bay, așa că nu am ce să fac
acea. Dar pot contribui cu puțini bani pentru lucrurile pe care nu le aveți
a putut să adune.
Tasha i-a oferit primul zâmbet cu adevărat prietenos
Luc îl văzuse de multă vreme.
-Ar fi bine. Vom merge la el acasă la nouă dimineața. da
tu vii, suntem în fața Bella T. Sau poate unul dintre noi
să-ți dea adresa lui, dacă nu poți merge atât de devreme.
„Nu am nimic de făcut”, a răspuns el sincer. Numara
cu mine.
114
Pagina 115
Capitolul 13
Mary-Margaret bătu energic în tocul ușii deschise

și a aruncat o privire în camera lui Jeremy.
-Bună Jeremy. Harper a sunat să spună că va fi aici
in cinci minute. Esti gata?
Jeremy se uită prin cameră pentru a se asigura
că nu a uitat nimic și a dat din cap privindu-l pe directorul de
Cedar Village.
Da, cred că le am pe toate.
„Și dacă nu, ești la doi kilometri de aici”, a răspuns ea cu a
zâmbet-. Dacă ai nevoie vreodată de ajutor sau de o sesiune de răcorire cu dvs
consilier, știi că trebuie doar să suni.
— Mulțumesc, Mary-Margaret. Inseamna mult pentru mine.
Fiecare locuitor din Cedar Village pe care îl cunoștea era
avuseseră aceeași impresie când au văzut prima dată
Mary-Margaret: crezuseră că este o adevărată vrăjitoare. Cand
Nu zâmbea, buzele îi erau curbate în jos natural, ceea ce
care îi dădea o expresie de amărăciune constantă. Dar adevărul era
care a zâmbit de cele mai multe ori și oricine a ajuns să o cunoască
Mi-am dat seama că era un farmec.
-Esti nervos? Întrebă el încet când intra în
dormitor.
A deschis gura să spună „uh!”, dar a închis-o din nou. Daca asta
avea să fie începutul independenței sale, al vieții sale de adult, mai mult
a meritat să fii sincer. Asta era cheia a tot ceea ce avea
l-a învățat pe Ryan, mentorul său: că adevărul era ingredientul principal
că ar putea contribui la fiecare aspect al vieții sale.
-Dacă vrei să-ți câștigi dreptul de a fi considerat bărbat...
Lui Ryan îi plăcea să spună: „Trebuie să fii stăpân pe acțiunile tale.
Și sentimentele lui, deși psihologul a recunoscut
Asta înainte era mult mai complicat
Jeremy a ridicat din umeri.
-Putin. Dar mai presus de toate sunt entuziasmat – și a fost adevărat.
Îl făcea nervos că nu avea toate lucrurile de bază la care urma
nevoie, dar s-a gândit că era cu siguranță doar o chestiune de
logistică, nu că nu ar fi putut să le facă rost. Harper avea
căutase casa și reușise să nu fie nevoit să plătească ultimul
115
Pagina 116
luna inainte. Nu voia să o dezamăgească. Faptul de a nu trebui

aduna un praf bun de bani, pe langa plata primei luni de
Chiria și cauțiunea fuseseră o ușurare. Salvasem totul
posibil și dacă aș cheltui cât mai puțin posibil și am fost cu ochii pe chilipiruri,
Aș avea destui bani să cumpăr lucrurile necesare. The
Problema a fost să iei lucrurile acasă odată cumpărate. pentru că
deși le-ar putea găsi, probabil că ar trebui să facă o
multe excursii pentru a transporta tot ce ai nevoie.
Ar fi fost grozav dacă Razor Bay ar fi avut un serviciu mai bun de la
autobuze, și nu cele două excursii zilnice la Silverdale dus-întors,
pentru că încă nu aveam bicicleta la mâna a doua la care credeam
fi cumpărat și cu atât mai puțin un mijloc de transport care avea cufăr.
Dar avea picioare și cu ele ajungea acolo unde trebuia să meargă
își putea permite altfel.
Se auzi încă o bătaie în ușa deschisă și Harper intră.
-Buna ziua! Ești gata pentru marea mișcare? Bună, Mary-Margaret.
-Buna draga. Te las să termini – se întoarse el
Jeremy. Felicitări, Jeremy. Suntem foarte mândri de tine. Ce-ar fi dacă
ai nevoie de ceva, anunță-ne și vom face tot posibilul pentru a-ți obține.
„Nu m-ar deranja să mă abonez la Maxim ”.
— Vei fi un idiot. L-a făcut să vrea să se pălmuiască pentru că i-a spus
asta unei femei care i-ar putea fi bunica.
Dar Mary-Margaret a râs.
— Totul, în afară de asta, spuse el sarcastic și îi dădu un gest rapid, greu
îmbrăţişare-. Fii bun ”, a spus el vehement. Și vizitează-mă din nou - atunci
a părăsit camera.
Jeremy îl plesni pe frunte.
— Nu pot să cred că ți-am spus asta.
— Nu te biciui, spuse Harper. Mary-Margaret a auzit de
totul, și cu siguranță asta nu era cel mai rău – râse el –. Nepotrivit da
cu siguranță, dar nu cel mai rău - a indicat lucrurile pe care le adunase
pe pat-. Asta e tot?
– Da – nu avea mare lucru, așa că nu i-ar lua mult
totul la mașină. Deodată și-a dat seama că lipsește cineva acolo și a înghițit
saliva, dezamăgit. Max a trebuit să lucreze astăzi? -Întreb
pretinzând indiferență.
Șeriful adjunct robust era unul dintre cei mai buni
oameni pe care îi întâlnise. Am petrecut mult timp în Cedar Village
și toți îl plăceau pentru că parcă știa exact ce
trebuia să fie în situația lor. El le spusese sincer că el a lui
116
Pagina 117
vârsta se dărâmase și ea și ce trebuia să se întâmple să facă

da o întorsătură radicală vieții lui. Toți și-au dat seama că era o
adult fericit. Și cel mai bine, el nu părea să se îndoiască de faptul că ei
ar putea fi și ele într-o zi.
Harper clătină din cap.
-A avut câteva lucruri de făcut, dar se va întâlni cu noi
în casa ta.
Jeremy a zâmbit.
— Casa mea, murmură el, savurând sunetul acelor cuvinte.
de parcă ar fi o înghețată delicioasă.
„Da, știu.” Harper îi aruncă acel zâmbet imens care a făcut-o
ochii i se îngustară. Este fantastic, nu?
-Nici să nu o spui.
Și-au pus lucrurile pe bancheta din spate a mașinii lui Harper
și, când au început, Jeremy și-a întors gâtul pentru a-l privi pe Cedar dispărând
Satul din vederea ta. Câteva minute mai târziu, Harper se opri în fața lui
o casă bej.
– Bine ați venit în noua dumneavoastră casă.
Jeremy a început să transpire. Doamne... cum îi trecuse prin minte? El
nu trăise singur în toată viața lui. O visasem multe
ori când mama lui avea una dintre crizele ei absurde
plângând. Dar, acum că în sfârșit avea de gând să o facă, a simțit nevoia bruscă
să se întoarcă în Cedar Village.
Probabil că i se vedea pe față pentru că Harper îi strânse mâna.
— Totul va fi bine, spuse ea încet, dar apoi clătină din cap.
cap-. Nu. Va fi grozav. Asta va fi atât de bine pentru tine
așa cum spune Tasha, ți se dă slujba.
-Asta spune?
-Da. Crezi că ești uimitor, Jeremy. La fel ca Mary-Margaret,
decât Max și cu mine.
Acest compliment a reușit să-l înveselească și, întinzându-se pe scaun,
și-a desfăcut centura de siguranță.
— Să-mi ducem lucrurile înăuntru.
— Poţi să-i scoţi afară? Am adus câteva lucruri pentru tine în
Trunk.” A coborât din SUV și s-a întors pentru a deschide hatchback.
Jeremy a urmat-o. Privind peste umăr, a văzut că
Portbagajul era plin aproape până în sus cu cutii și pungi.
-Hala! Toate acestea sunt pentru mine?
-Da. Aproape totul este la mâna a doua, sigur, dar am spus
oamenii care au avut nevoie de totul pentru noua ta casă și au contribuit
117
Pagina 118
foarte generos față de cauză.

— Este... Se întrerupse, copleşit. Apoi și-a dres glasul. Și a zâmbit din
ureche la ureche. E minunat!
Au adus un lot de lucruri acasă și s-au întors
pentru o secundă când Jeremy auzi un vehicul oprindu-se în fața lui
casa și privind peste acoperișul mașinii lui Harper a văzut
Camionul lui Max. În spatele lui era jeep-ul albastru al Tasha, iar în spatele lui era un altul
mașină pe care nu o recunoștea. Falca i-a căzut când au parcat și
Max și cei doi frați ai săi au coborât din camion. Tasha, Jenny și
Tiffany a coborât din Jeep-ul lui Tash, iar Peyton și prietena ei, o fată la
pe care o văzuse la Bella T, dar nu i s-a prezentat niciodată,
Au coborât din a treia mașină.
Pentru o secundă a fost atât de șocat încât nu a mai putut
muta de pe site. Apoi s-a trezit și s-a dus să-i întâmpine.
— Ce faceţi toţi aici? Aceasta este fiara!
„Și asta e bine, cred”, a comentat înainte Luc Bradshaw
apropiați-vă de spatele camionului pentru a coborî hayonul.
— Da, este, spuse Peyton pe tonul acela îngâmfat pe care l-a folosit.
întotdeauna când era nervoasă. Vorbea pe un ton complet diferit
Când s-a apropiat de el, l-a luat de braț și i-a spus cu drag: „Avem
vin să te ajute cu mutarea, iar noi ți-am adus câteva lucruri
Și-a adus prietena lângă ea, iar Jeremy și-a văzut fața luminată ca și
prezenta-i-o. Acesta este Marni, cel mai bun prieten al meu ”, a spus ea, apoi s-a întors
spre Marni. Mar, el este Jeremy și ea este Tasha, șefa mea.
— Mă bucur să te cunosc, Marni, spuse Tasha. Peyton vorbește foarte mult
bine din partea ta.
Peyton s-a înroșit și s-a grăbit să-i spună prietenei ei:
— Și tu o cunoști deja pe Tiffany, desigur.
— Da, spuse Marni, uitându-se la chelneriță. Și nu doar pentru pizza.
M-ai sfătuit să cumpăr rujul marca Mac.
— Și văd că m-ai ascultat, spuse Tiffany. Știam că tu
ar arata grozav.
Peyton le făcu semn celor două femei și bărbaților de la
cei pe care nu i-a cunoscut.
„Te cunosc”, i-a spus el lui Luc, referindu-se la noaptea în care el
amândoi îi dăduseră o mână de ajutor lui Tiffany. Dar, pentru cei doi în plus, eu sunt
Peyton, iar acesta este prietenul meu Marni.
Frații lui Max, Harper și Jenny, s-au prezentat. Mai tarziu
au început cu toţii să ducă lucrurile pe care le aduseseră acasă
Jeremy e nou.
118
Pagina 119
– Draga mea, este ca ziua mea de naștere și Moș Crăciun toți împreună
– spuse Jeremy în timp ce deschidea o cutie și găsea un set aproape complet
bucate.
- Myer mi le-a dat și mi-au spus să vă spun asta
Sunt bătrâni”, a spus Jenny. Adică, ei nu pot intra în asta
cuptor cu microunde.
— E în regulă, râse el. Nu am cuptor cu microunde.
— Da, ai, spuse Luc din prag. Sunt mai multe lucruri
acolo.
-Mama îți trimite niște mâncare pentru primele zile -
comentă Marni, arătând spre o geantă mare de cumpărături pe care tocmai o avea
ia acasă. Sunt lucruri de bază: ouă, lapte, pâine și unt,
conserve de supă și alte lucruri. Am de gând să păstrez ce pot la frigider
pauză.
„Este atât de uimitor încât nici nu știu cum să-ți mulțumesc.” Nici să
cui trebuie să le dau.
— Pentru asta este Jenny, îi spuse Tasha. Are o listă cu toate.
l-a copiat și, în mod natural, a adus felicitări de mulțumire pentru
că le completați și le trimiteți prin poștă. Așa că te sfătuiesc
faceți sau va trebui să vă ocupați de asta.
— Hai, te rog, spuse Jenny. Nu sunt atât de înfricoșător.
— Da, ai spus Jake și i-a zâmbit lui Jeremy. Nu-l lăsa pe
Aparențele te înșală, băiete. Poate părea o briză a
Puțin puternic aș putea să-l arunc în canal, dar crede-mă, mai bine nu
antagonizează-o. Dacă vine după tine și ochii lui strălucesc ca oțelul,
esti pierdut.
Jenny a suflat și a încetat să-i asculte.
— Marni, dă-mi adresa ta, spuse el. O să o adaug pe mama ta la
gata.
— Ah, bine, cearșafuri, comentă Harper în timp ce scotocea
o cutie-. Umm. Nu stiu daca sa le pun pe cele albe sau pe cele verzi. Trandafiri cu
vom păstra flori pentru... eh...
-Ziua în care rămâneți fără alții și nu aveți de ales decât să faceți
pune-le pe pat”, a conchis Max categoric.
Jeremy a fost de acord cu o lovitură.
„Și așa spune cel care are funde pe prosoapele de baie”, a comentat el.
Jake.
„Ai grijă ce spui, istețule”, i-a spus Jenny logodnicului ei.
Încă am ochii pe jocul ăla de dantelă pentru camera ta
baie. Am mai vorbit despre asta, dar se pare că ai uitat asta
119
Pagina 120
bărbații și femeile locuiesc într-o casă, iar noi, femeile, nu

Credem că totul trebuie să fie gri industrial.” El clătină din cap.
Barbati! Din fericire, sunt pentru ceva.
Celelalte femei au fost de acord cu urale, iar Jake s-a dus la
lângă Jenny și și-a plesnit fundul zâmbind
provocator.
„Atunci o să-ți arăt la ce sunt bun”, îl auzi Jeremy spunând într-o voce.
coboară.
Harper și Marni au făcut patul în timp ce Peyton purta o
măsuță pe care Jeremy o putea folosi ca noptieră. Urmatorul
când a intrat în sufragerie purta o lampă drăguță de metal
cu ecranul foarte uzat. Se uită la Jeremy.
— Crezi că asta va funcționa pentru camera ta?
– Da, e grozav – Nu-mi venea să cred că au realizat atât de multe
lucruri pentru a transforma acea casă într-o casă.
— Peyton! strigă Tasha din cealaltă parte a camerei. Sunt
un nou abajur pentru acea lampă într-una din aceste cutii. Eu cred
acesta este…. Da, este aici!
Peyton a venit să-l ia.
„Ah, asta arată mult mai bine”, a spus el și s-a așezat pe podea să
scoate-l pe cel vechi si pune-l pe cel nou.
— Mai sunt câteva lămpi pe aici, undeva. Jeremy
poți schimba lucrurile mai târziu dacă crezi că sunt mai bune decât altele
cale.
Jeremy a zâmbit. Nici măcar nu mă gândisem la lămpi când
își făcuse lista cu elementele de bază pentru casă și acum putea alege
între mai mult de unul.
Max l-a strigat și, ridicând privirea, a văzut că îi făcea semn dinspre
pragul ușii de intrare. Ea a ieșit să-l întâmpine. Max l-a dus la
camion și a deschis ușa. S-a aplecat înăuntru, a târât o cutie
mare și l-a ridicat.
- Acesta este de la Tasha, Mary-Margaret, Harper și de la mine -
spuse el întorcându-se ca Jeremy să poată vedea partea din față a cutiei.
Veți avea nevoie de un computer dacă plănuiți să mergeți la facultate. Și tu
am plătit pentru un an de acces la internet. Instalatorul ar trebui
va veni azi după-amiază, înainte de ora trei.
-Hala! mormăi Jeremy, cu gura căscată la fotografia lui
laptop-. Doamne, Max! -I s-a rupt vocea când a spus numele
adjunctul șerifului și a trebuit să respire adânc și să țină
câteva secunde-. Mulțumiri. Nu mi s-a făcut niciodată un cadou ca acesta – el a fost
120
Pagina 121
Lacrimile i-au umplut ochii și, îngrozit, s-a întors să-i șteargă.
Mâna mare a lui Max a aterizat brusc pe coroana lui și pe Jeremy
simți că alunecă până la ceafă și o strânge
gâtul înainte de a-l elibera. Acel contact scurt și cald l-a mângâiat și,
Respirând adânc, a reușit să-și controleze emoțiile.
— Nu știu ce să spun, a recunoscut el cu voce joasă. Toate acestea sunt atât de...
Uimitor.
-Nu trebuie să spui nimic. Trebuie să muncești din greu doar când
mergi la facultate.
— O voi face, jur.
-Știu că o vei face. Tash este foarte mulțumit de munca ta, știi?
Iar Bella T este lumina ochilor lui, așa că nu-l complimentează ușor.
„Mă simt foarte norocos că lucrez pentru ea”, a răspuns el, privind
jos-. Pentru că v-am ajutat pe toți.” Se uită la Max. Nu singur
nu ar fi putut face nimic din toate astea.
— Sigur că ai putea, spuse o voce feminină în spatele lui, iar la
Se întoarse și o văzu pe Tasha apropiindu-se. Nu am avut de gând să te spionez, a adăugat el, dar,
din moment ce ți-am auzit conversația, trebuie să-ți spun că ai putea
a făcut totul de unul singur, chiar dacă te-ar fi costat puțin mai mult. Esti foarte
matur pentru vârsta ta, Jeremy. Îmi imaginez că Max era la fel când el
A plecat de aici pentru a se alătura pușcăriilor marini, la vârsta ta. Și dacă nu era
la fel de matur, desigur că era când s-a întors. Ai impulsul și
capacitatea de efort necesară pentru a realiza ceea ce ți-ai propus.
Vrem doar să vă dăm un mic impuls.
Luc se duse cu mâinile băgate în buzunare.
Cowboys.
-Am venit în oraș doar cu o geantă, așa că nu am nimic
concret cu ce să contribuie la cauză -a spus el-. Dar vreau ca tu
anunță-mă dacă ai nevoie de ceva ce nu ți-au dat astăzi și îți voi da unul
mână. De asemenea, sunt foarte la îndemână, așa că dacă trebuie să repari ceva sau
ca să-ți arăt cum să o rezolvi, eu sunt bărbatul tău.
„Mulțumesc”, a răspuns Jeremy. Nu știam prea multe despre Luc Bradshaw,
dar s-a hotărât să-l cred pe cuvânt dacă va avea nevoie vreodată. Nu știu
Motoarele mașinilor americane sunt proaste, pentru că tatăl meu este
mecanic si am petrecut cateva veri cu el in atelierul unde
lucrări. Dar nu am idee de bricolaj, așa că de la mine
Învățați-l pare o idee foarte bună.
O privire ciudată a trecut pe chipul lui Luc, dar a dispărut
atât de repede încât Jeremy a crezut că era propria lui imaginație.
-Ce zici sa ma anunti daca ai nevoie de ceva a fost si serios -
121
Pagina 122
adăugă Luc zâmbind. Vreau să contribui.

— Ei bine, poți contribui la prânz, spuse Jenny.
În mod normal am numi pizzeria lui Tash, dar este clar că
Astazi asta nu ne serveste. Vrei să iei niște sandvișuri vietnameze
sau ceva de genul Saigon Boat?
„Sigur.” Își scoase smartphone-ul din buzunar. Spune-mi ce
tu vrei.
La trei după-amiaza, casa lui Jeremy se simțea ca acasă. am avut
tot ce avea nevoie și chiar multe lucruri pe care nici nu le știa
trecuse prin cap, ca un covor pe jos şi perne şi
o pătură pentru canapea. Max și Luc se plasaseră în
invitați un birou slab pe care Jeremy plănuia să-l picteze și sub
pe care Luc le-a aşezat nişte unghiuri pentru a o face mai stabilă. Jeremy avea
adus unul dintre scaunele de lemn din chicinetă și instalat
pe birou, laptopul lui nou-nouț, împreună cu lampa
mai mici decât cele pe care i le dăduseră.
Tasha se apropie de el în timp ce își lua rămas bun de la instalator
Serviciu de internet.
— Nu trebuie să mergi la Bella T până la cinci, i-a spus el. Azi am
Dau comanda sa pregatesc totul.
— Mulţumesc, spuse el din toată inima. Pentru toți.
— Cu plăcere, dragă. Ești un angajat foarte valoros, știi asta, nu?
Ea nu a așteptat să răspundă. Și cel mai important, Jeremy:
esti unul dintre cei buni.
Apoi, în câteva secunde, după adunarea tuturor
ambalaje și cutii de carton goale, adulții montați pe lor
mașini și a plecat, lăsându-l cu Peyton, Tiffany și Marni. Tiffany
a fugit la mașina lui să ia ceva și cei trei adolescenți
stăteau în sufragerie.
„A fost foarte, foarte bine”, a comentat Marni, iar Peyton a dat din cap.
cu capul.
— Da, spuse el. Tasha și prietenii ei au un talent pentru a transforma un
O mulțime de vechituri în decor cool.
„Odată am auzit-o pe Tasha spunând că ea și Jenny crescuseră
un cartier foarte sărac”, a comentat Jeremy. Deci îmi imaginez că au
experiență de a profita la maximum de lucruri.
— Oricum ar fi, comentă ea, întinzând mâna să-l atingă
mână–, ești norocos că sunt prietenii tăi.
Jeremy încremeni și se uită o clipă la mâna lui. Numai
când Peyton îşi scoase degetele îşi aminti despre ce vorbeau.
122
Pagina 123
— Da, i se limpezi vocea. Știu perfect că dacă nu ar fi făcut-o

a ajutat, cu siguranță mor de foame.” Se uită la ale lui
în jurul-. Și aceasta, desigur, ar fi mult mai goală.
Tiffany s-a întors cu un frigider.
-Ei bine, să nu credeți că vreau să vă dați unei vieți proaste
A spus, luând trei sticle de bere din frigider, „dar m-am gândit
că asta merita sărbătorit – se uită la cele trei beri și la celelalte
Trei-. Mai bine luăm niște ochelari. Îmi pare rău, Marni – adăugă el
în timp ce Peyton sări să ia ochelarii.
Știam că vii. Daca nu, as fi adus altul.
Marni ridică calm din umeri.
— Pot să beau o Cola. Oricum nu-mi place de el
alcool.
— Îți duc eu, Mar! strigă Peyton din bucătărie și se întoarse.
imediat. Și-a cicălit prietena. Scuze, fără gheață. Încă
nu a inghetat deloc.
Tiffany a întins berile și a ridicat-o pe ale ei.
— Prin noua casă a lui Jeremy! El a exclamat.
— Pentru noua lui casă! – Au spus ceilalți, au făcut-o
sticle și conserve și băut.
După ce au plecat, Jeremy s-a plimbat prin casa lui
atingând lucruri și zâmbind. De câteva ori a trecut pe lângă telefonul lui
preplătită care fusese cumpărată și în cele din urmă oprită, l-a luat și a sunat
un număr. A sunat de patru ori înainte ca un bărbat să răspundă. Din
În fundal se auzi zgomotul unui atelier mecanic.
„Bună, tată, sunt eu”, a spus el. Nu știu la ce lucrezi
Duminică, dar voiam să știi că m-am mutat deja
cel despre care ți-am spus. Și să-ți dau adresa și numărul meu de telefon.
123
Pagina 124
Capitolul 14
-Hala! Dacă aș încerca să fac asta, sigur m-ar tăia totul

degetele.
Tasha, care toca cu furie legumele, ridică privirea și
îl văzu pe Peyton intrând în bucătăria pizzeriei. Nu știa dacă îl deranjează
pe care fata îl întrerupsese în timp ce își exorciza demonii sau
dacă era bucuros. Dar chiar dacă îl deranja, nu putea plăti pentru proasta dispoziție
cu Peyton, așa că a tras aer în piept și a spus:
— Bună, Peyton. Ce cauți aici atât de devreme? A crezut asta
ai fi în continuare la casa lui Jeremy.
Peyton ridică grațios din umeri.
-Ne-am gândit că ar fi frumos să-l lăsăm o vreme în pace, așa că
bucură-te calm de noua ta casă - el a zâmbit că,
Spre surprinderea lui Tasha, părea aproape timidă. A fost incredibil.
Știi să decorezi aproape fără să cheltuiești un ban.
– Nici Jenny și nici eu nu aveam bani când eram mai mici, așa
Avem multă practică – a răspuns Tasha zâmbind.
ironic.
Peyton se uită la grămada de legume pe care o tăiase.
— Te aștepți să vină mulți oameni în seara asta?
-Acea? Tasha se uită și la legume. Wow, spuse el. A se întoarce
Casa lui Jeremy, se gândise la Luc și la felul în care
Era înnebunit și făcuse tot posibilul pregătind ingredientele
pentru pizza. Aici am destule pentru două zile - se înjură
mental pentru că nu a fost atent și a început să scoată recipiente de
conservare.
— Tu visai cu ochii deschiși, nu-i așa? O fac si eu
ori mai ales în mașină. Sunt momente în care sunt atât de distras încât
Ajung într-un loc fără să-mi amintesc nimic despre călătorie.
-Nu știu ce e mai rău, dacă te distragi în timp ce pilotezi o tonă de
metal în mișcare sau în timp ce tăiați la viteză maximă cu un cuțit
ascuțit – dar era bucuros că Peyton îi oferise asta
scuză pentru a-și explica comportamentul, pe care nu-l cunoștea cu adevărat
ce să atribuie.
Se distrase de minune în ziua aceea la casa lui Jeremy. A fost
a reușit să stea aproape de Luc câteva ore și să supraviețuiască cu suficient
liniște și chiar să fie civilizat și prietenos atunci când avusese
124
Pagina 125
a se raporta la el. Deși, să fie sincer, Luc părea să aibă

s-a străduit la fel de mult s-o evite ca și ea să-l evite pe el, ceea ce
a fost foarte bine.
Despre.
Nu, da, da, a fost foarte bine. Era exact ceea ce avea ea
necesar. Și era... bucuroasă că Luc o ascultase în sfârșit.
Dar era clar că încă era supărată pe el că a scos-o afară.
din cutiile lor în mod constant. Desigur, vinovăția pentru ceea ce a făcut
ea o avea, dar el era cel care o îndemna să acționeze într-un mod în care
în mod normal nu i-ar fi trecut prin minte. De atunci era așa
începutul, când se întâlniseră în Bahamas. Care a avut
a ajuns să fie o mizerie și iată-l din nou, purtându-se
ca un nebun.
Asta o determinase să culeagă ardei și
ceapă fără rimă sau motiv: gândește-te la toate pietrele tale de poticnire din zi
că Luc Bradshaw venise în oraș și nu faptul că în ziua aceea
ar fi lăsat-o singură, așa cum ceruse ea.
Pentru că ar fi idiot.
El a oftat. Ca idiot, a fost felul în care s-a comportat de atunci
că era în oraș. Bărbatul acela apăsa taste pe care ea nu le-a făcut
ea chiar știa că are, și ea, care în mod normal gândea bine
lucruri înainte de a face ceva, săream ca un izvor când eram cu
el.
De fiecare dată.
Trebuia doar să vezi ce făcuse cu Axel. A trecut
ani în care l-am respins cu bunăvoință și, după câteva sărutări stupide de la
Luc, nu numai că se folosise de acel bărbat fermecător, ci și
îl rănise şi pe el.
— Hei, spuse Peyton încet, pot să vă întreb unul
lucru? "Da, te rog". Orice să uităm de mizeria aceea.
„Sigur”, a răspuns el.
„De unde știi când un băiat te place?”
O Doamne. Tiffany îi spusese recent că angajații ei
adolescenții au considerat-o ca pe o tipă grozavă. Saracul
Naivii chiar credeau că are totul sub control.
Și acum Peyton voia să-i ceară un sfat înțelept? Despre dragoste?
Da, fată, faci bine să te întorci la mine. Pentru că uite ce bine
Îmi duc viața amoroasă.
În timp ce închise recipientul în care păstrase
125
Pagina 126
ardei rămași, a simțit un impuls aproape iremediabil să strige:

„Fugă! Fugi ca vântul!”.
Sau măcar spune-i lui Peyton să meargă să vorbească cu Jenny. Sau cu
Harper. Știau cum este să avansezi într-o relație.
Dar Peyton o întrebase. Iar Tash habar n-avea
ce sa raspund.
Așa că i-a spus adevărul.
— Ai întrebat persoana greșită, fată.
recipientul cu ceapa deasupra celui cu ardei si punem restul
într-un vas din oțel inoxidabil. Singura dată când eu cu adevărat
Mi-am asumat un risc și m-am deschis față de un bărbat punându-mi toată încrederea în el,
Am ajuns într-o mizerie hidoasă, încătușată și închisă într-o
închisoarea din Bahamas.
gândește-te la asta, dar el s-a stăpânit cât a putut de bine și s-a uitat în ochii lui
Peyton. Dar, după părerea mea, dacă se deschide față de tine, mai ales dacă îți spune
detalii personale pe care nu le-ați auzit niciodată pe altă persoană spunându-le, este
sigur pentru că te place. Și la fel dacă poți să-l faci să râdă
când de obicei este un tip destul de serios și pare că vrea să treacă
timp cu tine. Și dacă te referi la Jeremy, Peyton, luând în considerare
felul în care te privește... Ei bine, cred că este destul de clar că deja te place. A) Da
Dacă și ție îți place de el, fii tu însuți cu el. Tratează-l
bun și fii sincer și vei avea multe oportunități de a construi a
relație solidă și autentică cu el.
Peyton se uită la ea.
-Dai foarte multa importanta sinceritatii, nu?
-Da.
— Dar închisoarea din Bahamas? Presupun că nu ai chef
Vorbește despre asta.
— Nu, nu am chef.
Peyton zâmbi.
-Bon. Dar Jeremy se uită cu adevărat la mine de parcă mă place?
„Da”, și a zâmbit, pentru că și-a amintit cum a fost să descopere asta
ai cucerit pe cineva care te-a atras cu adevărat.
Din păcate, ca și în cazul lui, nu a avut nici timp nici
situație dificilă în liceu să experimentezi și să te îndrăgostești în timpul tău
adolescență, acele sentimente fuseseră experimentate pentru prima dată cu
Luc. Înainte de a-l întâlni am avut câteva experiențe sexuale,
dar nici măcar cu băiatul cu care îşi pierduse virginitatea nu avea
a simțit o emoție comparabilă cu cea pe care o simțise cu Luc.
Deci, în ciuda faptului că acea noapte fatidică îl făcuse
126
Pagina 127
inimă zdrobită, îl invidia pe Peyton că simţea acest lucru nou şi

orbitoare. Și am sperat că ea și Jeremy se vor descurca bine, va dura
cât a durat.
În acea noapte, el s-a așezat în camera de zi a lui Jenny în cea mai bună stare
prieten.
„O să fii bucuros să știi”, a spus el în timp ce bea un ceai cu prăjituri.
că am renunțat la planul meu de a-l da lui Luc să încerce
medicament. Ai avut dreptate. A fost un plan stupid.
„Nu cred că cuvântul „prost” mi-a părăsit buzele”, a spus el.
Jenny blând.
— Dar cu siguranță te-ai gândit la asta și cu un motiv întemeiat. A fost o prostie, dar,
la naiba, vina care mi-a trecut prin minte a fost a lui Luc.
grimasă-. Bine, rostind asta cu voce tare mă face să par și mai prost.
Am voință. Eu sunt stăpânul destinului meu.
— Ești o femeie, spuse Jenny sarcastic. Știu pentru că te-am auzit
hohote.
„Fă-ți joc de mine tot ce vrei, dar omul ăla mă face
Lasă ce e mai rău din mine să iasă.” I-a povestit despre întâlnirea ei cu Axel. Mă simt groaznic pentru
l-au folosit așa.
-Sunt de acord că nu a fost o performanță stelară a ta
parte, dar vrei să știi ce cred că ar trebui să faci pentru a o scoate
a capului?
Tasha a ridicat din umeri.
-Desigur. Cu siguranță bate orice la care îmi vine în minte
mie.
— Cred că ar trebui să-l draci cu Luc.
"Da! Da!” Corpul lui a țipat entuziasmat, dar creierul nu a făcut-o
era complet prăjită, așa cum se temea, pentru că se uita uimită
prietenei ei.
— Ei bine, m-am înșelat, spuse el sarcastic. La fel ca
idiot decât ce mi se întâmplase. Pentru numele lui Dumnezeu”, a adăugat el.
Te-ai împiedicat și te-ai lovit la cap?
-Nu. Gândește-te la asta, Tasha. Ai încercat să-l eviți pe Luc, nu?
Tasha dădu din cap.
– Pentru ce mi-a servit… El este fratele lui Jake și al lui Max și
mai sus locuim in aceeasi cladire. Dar încerc să nu mă gândesc
asupra lui în rarele ocazii când nu sunt obligat să fiu la el
latură.
127
Pagina 128
— Și la tine funcționează?
A făcut o față.
-Nu.
— Uite, iubito, ești blocat de ani de zile. De la călătoria dvs. la
Bahamas, de fapt. Era timpul să te muți. Între Luc şi
Ai o chimie incredibilă, care poate fi văzută de oricine are ochii pe
față. Am văzut cum te-a urmărit și cum l-ai evitat de atunci
a ajuns în oraș, iar adevărul este că nu pari foarte fericit ca
lucrurile sunt. În loc de atitudinea ta obișnuită pozitivă și hotărâtă,
ești nervos și într-o dispoziție proastă. Și tu ai spus-o: ce ești
a face nu merge. De asemenea, de câte ori te-am auzit plângându-te
ca nu mananci un fir? Deci de ce să nu încerci?
Aruncă-l până când nu mai poți fi obsedat de el. Pentru
dacă nu știi deja că este un as în pat.
Oh, da este. Sau cel puțin așa fusese.
Dar nu voia ca gândurile lui să meargă și așa
care clătină din cap pentru a tăia pozele care începuseră
să apară ca niște intermitențe pe ecranul tău mental.
— Să vedem dacă pot să lămuresc, spuse el încet. Mă sfătuiți
ce dans cu diavolul?
– Ei bine, da, dacă așa se întoarce Tash-ul pe care îl cunosc și îl iubesc.
I-au dat ispite, ea nu a putut nega. Dar realitatea dură
era că, chiar știind că ea nu avea viitor cu Luc, aveau doar
A fost nevoie de câteva sărutări ca să încep să fantezez ca Nola
Riordan. Și nu avea de gând să se comporte ca un creier pt
nici un om.
Se ridică iritată și se uită la Jenny.
— Da, bine, asta nu se poate. Am avut deja încredere în Luc Bradshaw odată
și uite ce s-a întâmplat. Ai dreptate: am fost o pierdere de timp de mult.
Deci ești nebun dacă crezi că o voi lăsa să-mi distrugă
viaţă.
Apoi, neștiind ce să facă cu sentimentul de a fi fost
trădată pe care o simțea în stomac, s-a întors și a părăsit casa
de la Jenny.
Jenny a trecut pe ușa Dolarului de Nisip, vizavi de casa ei, la cealaltă

partea laterală a parcării și l-a sunat pe Jake. Fără să aștepte să răspundă,
Știam că îmi fac bagajele timp de șase zile în
Munții Ozark făcând poze pentru o revistă, a alergat în sus
128
Pagina 129
scări către primul etaj.

-Sunt aici! El a răspuns cu o clipă înainte ca ea să intre.
în dormitorul lui.
Jenny făcu o pauză la uşă pentru a-şi trage răsuflarea. Mai tarziu
a afirmat categoric:
— Tu și cu mine o să-i aducem pe Luc și pe Tasha împreună.
-Acea? Jake se opri și se uită la ea de parcă ar fi făcut-o
a innebunit. Apoi ochii lui verzi s-au îngustat și a devenit foarte serios. Ocol
aspectul de a pune mai multe cămăși de mătase în valiză, ea
Se ridică și își fixă toată atenția asupra ei. Nu vom intra în tine
iubește viața, nici măcar să nu visezi.
„Nu-mi spune”, a răspuns ea. Și de când mi-ai spus ce
pot sau nu pot face?
A deschis gura să spună ceva și a închis-o din nou. A scapat a
sufla. Și clătină din cap.
-La dracu. Nu o să-ți dai brațul să se răsucească în această chestiune, nu-i așa?
-Păi, adevărul este că mi-ar fi nevoie de puțin ajutor
la hotel. Știți deja că Oktoberfest este pe cale să înceapă -
El a dat din cap. Da, ar trebui să-i sun pe Luc și Tasha.
Da, sunt sigur că ea în special va fi încântată
ajută-te, ” a răspuns Jake pe un ton neutru. Deoarece nu are de ce
faci in pizzerie...
— Bine, lăsă el umerii în jos. Ai dreptate. Anul acesta este
având multă muncă. În primii doi ani, afacerea a scăzut
A înțepat după august, dar nu anul acesta.” El a clătinat din cap.
La naiba, nu pot să-l întreb.
– Ei bine, uită-te la partea bună: așa nu-ți va lua slujba.
Harper.
„Da, mulțumesc foarte mult, ești de mare ajutor”, a comentat ea.
descurajat. Cu emoție, nu-și amintise că o făcuse deja
a rugat-o pe Harper să o ajute cu Oktoberfest. Dar trebuie să
recunosc, a adăugat el, că Tash trebuie să angajeze pe altcineva. Acum
îl are pe Jeremy, dar chiar și așa, cu greu își poate lua o zi liberă.
— Da, știu, dragă. Și între lunile în care a lucrat fără oprire
și că Luc este aici, sunt sigură că stresul îl trece
Bill.” A îmbrățișat-o pe Jenny, s-a lăsat pe canapeaua din camera ei și
Se aşeză în genunchi. Dar ale tale nu sunt stratagemele
potrivitor. Tu și Tash aveți una dintre cele mai apropiate prietenii
Nu am văzut niciodată, iar ceea ce admir cel mai mult la acea prietenie este cât de sinceră
sunteți unul cu celălalt.
129
Pagina 130
Jenny se uită la el, impresionată de adevărul lui

cuvinte. Apoi răsuflă lung.
— La naiba, Jake, urăsc să greșesc.
- Scuze? Își băgă vârful degetului în ureche și o scutură.
Străgând-o, examină gălbenușul curat. Aș jura că ai spus că ai
gresit. Dar asta este imposibil.
„Foarte amuzant.” Ea și-a sprijinit capul pe pieptul lui și a mai oftat.
Vreau doar ca Tash să fie la fel de fericit ca mine, știi?
— Da, îi mângâie el părul. Dar trebuie să o lași pe ea să decidă
când să facă pasul -a lăsat bărbia în jos pentru a o privi cu o expresie
rău. Ți-a spus vreodată în detaliu ce s-a întâmplat în acele zile?
cine era in inchisoare?
-Nu, ce e, și nu am insistat niciodată să-mi spună pentru că
a fost clar o traumă pentru ea.
-Cu siguranță Luc a apărut brusc în Razor Bay
Toate acestea au scos din nou la suprafață.
Jenny s-a simțit puțin amețită.
— Și nu o ajut împingând-o să se culce cu el.
„Nu, nu o ajuți.” El își înclină capul și îi zâmbi. Și de
oricum, planul tău de a le potrivi nu ar fi mers bine chiar dacă
au fost făcuți unul pentru celălalt, ca noi – a pus a
șuviță de păr în spatele urechii. Gândește-te cum te-ai fi simțit
tu dacă ar fi încercat să întindă o capcană pentru ca tu să fii
cu mine înainte să fim amândoi gata să dăm asta
A murit.
— I-aș fi zdrobit pielea, pufni el. Și ea este
la fel de independent ca mine. Așa că recunosc că am calculat greșit.
Am făcut o greșeală. Totuși, știi ce spun, omule deștept? Asta dacă eu
a condus lumea, lucrurile ar fi mult mai bine.
— Da, desigur, încuviinţă el. Nu mă îndoiesc nici o secundă.
Tasha era furioasă când s-a întors în oraș. din fericire

Puteam să merg pe pasarela cu ochii închiși, pentru că eram foarte
Întuneric, norii acopereau luna și începea să cadă o burniță fină.
Când a ajuns la pizzerie, nu a avut curajul să urce la
apartament. Era atât de furioasă încât știa că va urca pe
ziduri, așa că a traversat strada spre port. "Cand ai dubii",
Întotdeauna spunea: „du-te la mare și uită-te la bărci”. Pai, de fapt
Nu o spusesem niciodată. Dar totuși, a fost un plan bun.
130
Pagina 131
Docul plutitor de la docul principal se legăna sub picioare

când trecu pe podeaua ei de lemn. Bărcile au andocat
în ea se legănau uşor cu răsugul, urcând şi coborând.
Nu-i venea să creadă că Jenny îi spusese asta. A avut
a intrat în relația ei cu Jake? Nu. Deci de ce naiba
prietena ei încerca să o convingă să se angajeze într-o relație
în care nu aveam chef să...?
— Ai pus mare importanță pe onestitate, nu?
"Da".
S-a oprit scurt lângă proba unei bărci mari de lemn.
— La naiba, şopti el. La dracu, rahat, rahat!
Nu era supărată pe Jenny pentru amestec.
Eram supărată pe ea pentru că aproape că fusese tentată
Irezistibil să facă exact ceea ce sugerase Jenny.
Dar nu am făcut-o. Se reţinuse.
Credea cu tărie în ceea ce îi spusese lui Peyton. M-am gândit că
sinceritatea era cel mai important element într-o relație.
Spunând adevărul, chiar știind că minciuna ar fi putut ieși la iveală
cel mai ușor dintre multe situații, fusese piatra de temelie
pe care și-a construit viața. Erau prea mulți oameni
mintit. Ca despre mama lui, de exemplu, sau chiar ea
se. Oamenii au mințit constant.
Dar nu ea.
Sau cel puțin așa fusese întotdeauna. Dar din moment
că-l văzuse pe Luc stând la masa lui Max, nu se oprise
a minti. Despre cum se simțea ea când era el prin preajmă. Despre dorință
am simțit ca un foc în adâncul stomacului meu.
Și știa ce trebuie să facă pentru a remedia asta
situatie.
S-a întors și a traversat docul înapoi spre stradă.
131
Pagina 132
Capitolul 15
Luc a petrecut trei sferturi de oră rătăcind în jurul lui
apartament, până când în cele din urmă s-a lăsat pe canapea. Sprijinirea
cu picioarele pe masa joasă, se uită la ceața întunecată
apăsat de ușa glisantă. Era ciudat pentru el să se plictisească. Și așa
Poate că ceea ce am simțit în acel moment nu a fost plictiseală, deși nu
știa exact ce este. Se simțea obosit în același timp
și nervos și, deși parțial epuizat, îi era greu
stai calm.
Cu toate acestea, nu a deschis televizorul și nici nu a mers să-l caute pe unul de-al lui
fratilor. Luă cartea pe care o pusese deoparte mai devreme și
Am încredere că de data aceasta am reușit să-i atrag atenția. Cu toate acestea,
când deodată s-a auzit o bătaie în ușa apartamentului, a lăsat-o pe
masă joasă fără să mă gândesc. Mă bucur să am un
distragerea atenției, s-a ridicat și s-a dus să o deschidă.
Tasha era de cealaltă parte a ușii și a intrat imediat ce a deschis-o.
Pielea îi era puțin umedă și părul blond portocaliu și mai mult
creț decât de obicei. Sentimentul de plictiseală al lui Luc se risipi pe măsură ce el
instant. Ea închise ușa în urma ei.
— Ai ceva de băut? întrebă Tasha în timp ce ea
Se aşeză pe scaunul de răchită din faţa canapelei. In restaurant
Am tot felul de vinuri, dar, desigur, nu mi-a trecut prin cap să mă aduc
nici unul până nu am urcat... și nu am chef să cobor din nou.
— Am o bere sau două în frigider.
— Nimic mai puternic? Ea se uită la el cu supărare. Aș putea folosi ceva
cu un pumn mai mult. Diesel pentru avioane, de exemplu.
-Bine, așteaptă. Cred că am ceva pe aici - s-a apropiat de
bucătărie și luă de pe raftul de sus al unui dulap o sticlă de
Buffalo Trace bourbon. A scos și două pahare, a pus totul într-unul
tavă și a dus-o în zona de zi.
Tasha bătea cu piciorul nerăbdătoare.
dar s-a oprit când a văzut-o.
„Oh, ce drăguț”, a spus el și a bătut mâna pe masa joasă,
între ea și canapea.
„Nu am cu ce să-l amestec.” Luc puse tava acolo unde el
indicat. Dar daca vrei apa...
— Doar că e în regulă.
132
Pagina 133
Luc se întrebă ce e în neregulă cu el, dar tocmai a deschis sticla acum.

turnați un deget de lichior în fiecare pahar. Ea i-a făcut semn să umple
plus al lui și Luc au mai adăugat câteva degete. După returnarea sticlei
la tavă, a întins paharul mai plin.
— Te superi să-mi spui ce e cu tine?
A bătut whisky-ul dintr-o înghițitură, a tușit și a pus paharul gol pe
tavă. Când ridică privirea spre el, ochii ei palizi aveau o
expresie mohorâtă. Ea tăcu o clipă. Apoi, dând un
oftat blând, se lăsă pe spate în scaun și spuse ceva atât de încet încât Luc
trebuia să se aplece ca să audă.
-Acea?
Tasha și-a dres glasul.
„În noaptea în care m-au arestat”, a spus el puțin mai tare, „acea
polițiștii m-au băgat în spatele unei mașini și au fost
condus ore întregi, sau cel puțin așa mi s-a părut.
Luc s-a lăsat pe canapea și a rămas vigilent, în genunchi
separate și mâinile împreună. Fiecare atom al ființei sale a fost
atent la chipul contorsionat al Tasei. Ea nu contase niciodată pe el
detaliază ce s-a întâmplat în acea noapte, iar inima ei bătea violent în
cufăr. Ar fi vrut să știe ce s-a întâmplat din momentul în care a făcut-o
a descoperit că lucrurile nu s-au întâmplat așa cum și-a imaginat.
Totuși, o parte din el nu voia să știe.
„Erau trei”, a continuat ea. La un moment dat, în timp ce
Eram în mașină, unul dintre ei se numea inspectorul Rolle, cel care
trimis, pe mobilul lui. Nu știu dacă a avut vreo legătură cu situația mea. Numai
Auzeam ce spunea polițistul și erau în mare parte mormăituri și unele
alt „da domnule” sau „nu domnule”, dar am avut senzația că nu a făcut-o
nu era amuzat de ceea ce spunea Rolle și la scurt timp după
închid, m-au dus într-o clădire mică în mijlocul neantului. nu știu
Părea să nu fi văzut nicio secție de poliție, dar mi-au luat
amprentele digitale, mi-au făcut poze și alte documente ale poliției.
»Le-am tot spus că au făcut o greşeală şi
Cere-le să mă lase să sun la ambasada americană, dar,
deşi inspectorul Rolle îmi răspunsese la întrebări în timp ce
eram în bungalou, deodată parcă nimeni de acolo nu mă auzi pe mine
voce, în afară de mine. La acea vreme am crezut că asta era
cel mai rău din noapte, pentru că cum aș putea să ies din mizeria în care am
găsit dacă nici măcar nu vorbeau cu mine?
Se uită fix la măsuța de cafea de parcă l-ar fi fascinat. Mai tarziu
Adăugă cu un sarcasm că Luc se simțea forțat:
133
Pagina 134
— Cât de greşit am greşit. Pentru că când au terminat de semnat pe mine sau

Oricare ar fi... -vocea i s-a stins, a luat sticla și a băut
direct de la ea.
Și-a ridicat tivul cămășii pentru a curăța gâtul sticlei
expunându-și o parte din intestin și a returnat sticla la
tavă. În cele din urmă, ridică ochii, se uită la Luc și oftă
tremurător.
-M-au dus într-o cameră, m-au împins înăuntru
și au închis ușa – fața lui era nuanțată de groază în timp ce se uita
uitându-se la Luc. Și-a cuprins brațele și a început să se legăne
blând pe scaunul lui. Nu era chiar o cameră. A fost mai mult
Fie un dulap, cam de dimensiunea băii din
rulota mamei mele. Și era atât de întuneric... -se uită el
pierdut-. De ce este atât de întuneric? Nu am văzut niciodată un asemenea întuneric
negru și atât de gros. N-ar fi trebuit să mă obișnuiesc
ochi?
Luc se încordă și simți părul de pe brațe ridicându-se.
văzându-i privirea pierdută. A încercat să o scoată în grabă din transă
cel care căzuse. Dar înainte să-i treacă ceva prin minte, ea a dat o
start.
"Oh dracu, ce este asta?" -Pielea de pe braţe i se încreţi şi
A început să plesnească aerul. Sunt pânze de păianjen? Nu văd... oh,
Doamne, mă lovesc! Începu să-și frece frenetic
cap, brate, piept.
Luc sări în picioare, trecu peste masă și
s-a ridicat de pe scaun. Întorcându-se, se lăsă pe scaunul de răchită
și o așeză în poală, ținând-o în brațe. Atunci
îşi dădu seama că hainele îi erau ude şi, înclinându-şi bărbia
înapoi, a văzut că avea mici picături de ploaie în păr.
— E în regulă, spuse el cu o voce joasă și fermă. Nu ești acolo. Tu trebuie să
Cu excepția.” El și-a frecat brațele și apoi i-a mângâiat ferm obrajii, ea
nas, buze, bărbie în speranța de a le alunga
amintit de pânze de păianjen. Se uită la ea, dar ochii lui cenușii erau nemișcați
lipsit de expresie, ca și cum ar fi privit înăuntru decât afară.
— Le am în păr? întrebă el, apropiindu-și capul. Ură
păianjeni. Scoate-le din părul meu! A gemut.
Luc și-a frecat mâinile peste părul lui frumos.
„Shhh, dragă”, șopti el. Apoi și-a regândit strategia și
Adăugă cu o voce plină de energie: — Nu, uită. Trezește-te! Asta a fost acum șapte
ani, Tasha. Acum nu mai ai insecte în păr.
134
Pagina 135
Apartamentul a rămas tăcut pentru o clipă. Mai tarziu…

„La naiba”, vocea lui suna aproape ca de obicei și brusc el
Se prăbuși în brațele lui Luc. Știu.” A oftat. Acea
rahat. Sunt mai nebun decât Norman Bates când a avut probleme cu
mama lui. Dar, Doamne, Luc, a fost o experiență atât de oribilă... - ridică el
ochii ei și se uita la el. De obicei nu retrăiesc asta în fiecare zi
tu stii? Am trecut peste asta cu mult timp în urmă.” El a ridicat puțin din umeri.
moment-. Dar din când în când ceva declanșează o amintire și este
Parcă a fost ieri, pentru că le pot retrăi pe toate. Asta în celula mea
era o găleată pe care un bărbat care nu vorbea niciodată a golit-o o dată a
zi. Că trebuie să fie patruzeci de grade înăuntru și că între asta și
găleată mirosea a porci. Și că nu miroseam mult mai bine.
vederea și privit în ochii lui. Și nu erau doar păianjeni, au fost și alții
gandaci. Doamne, urăsc să-mi amintesc de acele creaturi. Stiti cati
există diferite soiuri în Bahamas? întrebă el obosit.
Trebuie să fie sute, dacă nu mii, și vă jur, măcar jumătate
dintre ei erau în acea cămăruță, alergând în jurul meu și...
Dumnezeu! Mi se face pielea de găină doar când mă gândesc la asta.
„Dar cel mai rău era să nu știi ce se întâmplă -
el a adăugat. Dacă mi-ar fi spus că voi petrece două nopți acolo, aș fi făcut-o
a fost îngrozitor, dar cel puțin știind că a existat un termen limită specific pentru
orele ar fi făcut-o mai suportabilă. Dar nu știam și eu
Era înfricoșător să mă gândesc că poate el era acolo în acea gaură murdară
restul vietii mele. Că aș putea muri acolo, țipând și scărpinând la mine
pielea.
Dintr-o dată, de parcă și-ar fi dat seama unde se afla, s-a întors
el și s-a ridicat. S-a uitat peste tot, cu excepția lui Luc, și văzând acea privire
neputincios și speriat, Luc simți un fior. S-a ridicat și el.
— Întotdeauna mă vei învinovăți pentru noaptea aceea, nu?
-Acea? Se uită din nou la el și se îndreptă. Nu. De fapt, asta este
pe care am venit să vă spun. M-am gândit la asta, ca să înțelegeți de ce
Eram atât de supărată pe tine, trebuia să știi ce sa întâmplat cu mine.
Și am vrut să-ți spun față în față că te-am iertat.
-Da?
Scepticismul lui trebuie să fi fost evident, pentru că Tasha a făcut o
gest de nerăbdare.
-Da, știu. Nu asta este exact ceea ce al meu
atitudine.” El a ridicat din umeri. Nu neg că parțial am vrut să continui
dând vina pe tine. Am vrut să mă gândesc în continuare că ești responsabil, chiar și
când am aflat de drogul pe care l-au găsit în bungalou
135
Pagina 136
Nu a fost vina ta și că ai crezut că eu sunt cel care te părăsise

plantat. Pentru că nu ar fi trebuit să mă oprească niciodată și m-a adus să te văd din nou
prea multe amintiri pe care credea că le-a lăsat în urmă. Presupun că
M-am gândit că dacă te-aș putea învinovăți, acele amintiri ar fi de la
cumva mai suportabil.Ea se uită la el foarte serioasă şi clătină din cap.
blând-. Dar trebuie să las toate astea în urmă. Furia sunt eu
transformându-mă în cineva pe care nici măcar nu-l recunosc și nu vreau să fiu așa.
Vreau să fiu eu obișnuit.” Și-a îndreptat umerii. El a oftat. A) Da
Te achit oficial, Luc Bradshaw.” Ea a roșit. Din
jenă, presupunea el. Și promit că voi fi mai bun cu tine. De fapt…
Deodată ea s-a apropiat de el, și-a cuprins brațele în jurul gâtului lui, s-a ridicat.
în vârful picioarelor și l-a sărutat.
Luc a înțeles rațional că acesta era modul lui de a lua
stăpânirea situației după ce a fost atât de vulnerabil față de el.
Dar trupului lui nu-i păsa nimic. Și pentru o clipă știu
dădu drumul și se bucură de plăcerea că pentru o dată ea era cea care
a luat inițiativa. O lipi de el, simți căldura trupului ei și
Nevoia de a o duce în pat aproape că l-a cuprins. dorit
întinde-o și simte din nou energia ei, acea dăruire care nu a avut niciodată
putea uita.
Dar fără tragere de inimă și-a ridicat capul, și-a alunecat mâinile pe ale lui
înapoi și și-a ridicat brațele. Le-a tras de gât și a făcut un pas
in spate.
— Nu ai idee cât de greu îmi este să-ți spun asta, spuse el
voce răgușită și el și-a dres glasul. Dar ai băut ceva, Tash, și ești supărat, și nu
Vreau să-ți mai dau un motiv să mă urăști dimineața. Deci am
să te trimit acasă.
Ea a ridicat din umeri și a făcut un pas înapoi.
— Ți-e dor, spuse el rece.
— Nici măcar să nu spui asta, iubito. Și dacă vreodată ai chef să te întorci
Încearcă când ești treaz și clar, voi fi aici
„Voi ține cont de asta.” Se întoarse și, o secundă mai târziu,
Luc o privi închizând ușa.
S-a îndreptat spre cel mai apropiat perete și a început să dea moale
lovindu-se cu capul de ea.
„Idiotule”, spunea el de fiecare dată când se lovea. Idiot, idiot, idiot.
Miercurea următoare, în perioada de calm care a precedat

La ora cinei, Tasha a alergat sus spre apartamentul ei
136
Pagina 137
schimbă-și cămașa pentru că cea pe care o purta avea

pata de rosii prajite. Când intrați pe coridorul îngust care trecea
În toată clădirea, în spatele apartamentelor, a văzut imediat un plic
de hârtie maro rezemat de ușa lui. Un moment mai târziu
S-a aplecat să o ridice și a văzut că era îndreptată către Luc.
Se uită la ea o clipă. A auzit muzică în studioul său și
a înțeles de ce plicul nu fusese lăsat la ușa lui.
Dar când s-a ridicat, a zâmbit.
Duminică seara fusese mult mai puțin năucită de ea
alcoolul a ceea ce credea Luc, dar trebuia să recunoască că al lui
apropierea de el, mai degrabă decât din cauza unei dorințe ireprimabile, fusese
o încercare de a nu te simți vulnerabil. Deci da, cu siguranță Luc
Făcusem bine să-i opresc picioarele înainte ca acestea să ajungă prea departe
departe.
Și nu a fost recunoașterea lui un semn de maturitate din cauza ei
parte? Zâmbind, a dus plicul în apartamentul său și l-a așezat pe
dulap în camera ta. Și-a scos cămașa pătată, a intrat în cameră
în baie, l-a pus pe chiuvetă și l-a umplut cu apă rece. Cu o săptămână înainte,
cu siguranță ar fi interpretat atitudinea lui Luc ca pe o respingere.
Acum in schimb...
Ea a scos telefonul din buzunarul șorțului și a format un număr. The
Linia a sunat de trei ori înainte ca cineva să răspundă vesel la
altă parte:
– Pizzeria Bella T.
— Bună, Tiff, eu sunt. Un lucru a apărut. Crezi că poți
te descurci singur în seara asta?
-Desigur. Momentan este foarte liniștit și știi asta
În timpul săptămânii nu este niciodată prea multă agitație. Avem totul sub control.
-Mulțumiri. Ne vedem mâine.” A închis și a umplut cada, adăugând un
o mână de săruri de baie.
A făcut o baie relaxantă, deși nu foarte lungă, și a scos ștecherul
a apucat briciul și și-a bărbierit axilele și picioarele
în timp ce cada era golită. Când a ieșit, s-a uscat cu prosopul și
a dat crema pe tot corpul. După ce s-a spălat pe dinți, a intrat goală
dormitorul ei, a deschis sertarul cu chiloți și și-a căutat cea mai bună lenjerie.
Nu a avut de ales, dar și-a găsit un sutien colorat
chiloți visinii și asorți pe care îi purta rar pentru că,
Sincer, nu prea i-au plăcut curelele și nu știa cum
se întâmplase să cumpere acel set. Ei bine, da: a fost frumos, pentru
el cumpărase asta pentru ea, în ciuda faptului că știa că era inconfortabil. Și a
137
Pagina 138
cel puțin nu era veche, ca majoritatea lenjeriei lui. Serios,

A trebuit să merg la cumpărături într-una din acele zile.
Pentru ceea ce aveam în minte la acea vreme, însă,
tanga a venit din perle. Și oricum nu aveam de gând să-l port
perioadă lungă de timp.
Și-a pus blugi subțiri și un tricou bleumarin care,
deși avea câțiva ani, i se potrivea foarte bine. Apoi a scos
cravată, desfăcu împletitura și își trecu degetele prin păr.
Și-a legat părul de la ceafă și și-a pus elasticul la loc, dar
fără a o strânge prea mult. El a dat drumul câteva șuvițe pentru a avea o
aer mai casual, pune-ți niște luciu de buze colorat
zmeura si se uita in oglinda.
„Destul de bine.” A luat plicul lui Luc, a părăsit apartamentul,
S-a apropiat de ușa ei și a bătut.
Când nimeni nu a răspuns, a fost descurajat.
„O, pentru dragostea lui Dumnezeu”.
Atâtea pregătiri pentru nimic.
Apoi ușa s-a deschis și Luc a apărut pe partea cealaltă.
Tasha se îndreptă și ținu plicul la piept.
-Asta e a ta. L-au lăsat la ușa mea.
A luat plicul și s-a uitat la el.
-Mulțumiri. Îl așteptam.” El a ridicat privirea. Asta e
Tot?
-Nu. Sunt treaz, clar și gata să încerc din nou -
a afirmat ea, repetând ceea ce îi spusese duminica seara.
Ai spus serios că ești dispus să mergi mai departe dacă ei
acele conditii?
„Sigur că da”, a răspuns el. Și, întinzând mâna, o prinse de lângă
păpușa, a introdus-o în biroul lui și a trântit ușa.
138
Pagina 139
Capitolul 16
Tasha s-a trezit în biroul lui Luc, lipită de

ușă și încolțit de corpul lui mare, dur și viril. El l-a împletit pe
degetele ambelor și și-a ținut mâinile de ușa de lemn,
ambele părți ale capului.
Tasha se uită la el, încercând să respire. Deodată am avut
simțind că plămânii lui nu mai funcționează. Nu am avut timp să
respiră înainte ca Luc să-și plece capul să o sărute.
Și știa să sărute, desigur. Având în vedere că a simțit al lui
erecție apăsând pe burta lui, Tasha se aștepta să o sărute
cu nerăbdare, aproape incontrolabil. Dar el s-a apropiat de ea cu gura căscată și,
când era la câțiva centimetri să o sărute, s-a îndepărtat. După
a repetat aceeași operațiune din nou și din nou.
Dar tocmai când era pe cale să-și deschidă încheieturile
să-l prindă de cap, să-l țină și să-i arate cum s-a sărutat
Adevărat, el se aplecă și îi mușcă rapid gura. Tasha a dat o
Trec și el și-a ridicat capul să se uite în ochii ei. Mai tarziu
S-a concentrat să o sărute, doar că a făcut-o fără grabă, devorând-o
buza superioară cu parcimonie, temeinic. Tasha închise ochii
dar nu făcea decât să se dubleze plăcerea sărutărilor lui. Și a plecat
scăpa de un oftat adânc și lung.
Scoase un mârâit gutural și muşcă delicat buza care
tinut captiv. L-a spălat cu dinții, savurând-o înainte
aruncă-l. În timp ce expira, a împrospătat pielea pe care o lăsase umedă și a folosit
vârful limbii ei să urmeze marginea ascuțită a dinților lui Tasha.
Apoi, în cele din urmă, și-a alunecat gura peste a ei și, trecându-și limba
între dinți, o împletise cu ai ei.
Tasha s-a încordat, s-a ondulat, a umflat și s-a zvârcolit încercând
primesti gratuit. Dar unghiile ei au zgâriat degetele lui Luc în zadar.
au împiedicat detașarea.
"Pune-l în."
Luc se frecă o clipă de ea. Apoi s-a oprit.
-Nu inca.
„Da, acum.” Își linse limba cu nerăbdare.
Și tensiunea care crescuse între ei a explodat în cele din urmă. Luc
El i-a eliberat încheieturile, și-a băgat degetele prin părul ei și a deschis gura
devorează-l pe al tău cu nerăbdare. Tasha și-a cuprins brațele în jurul taliei lui și
139
Pagina 140
și-a înfipt degetele în spatele ei. Stătea în vârful picioarelor, înconjurând-o

Şold cu un picior, ea îl trase aproape. Luc întoarse gura și, coborând
mâinile, o apucă de spate și o ridică în picioare.
Tasha îl apucă de umeri. A ridicat celălalt picior și l-a încrucișat
gleznele la spate, înclinând pelvisul astfel încât cusătura
de blugii lui va fi aliniat cu fermoarul Levis de
Luc.
Ținându-și privirea, au înghețat. Apoi luc
a început să-și miște șoldurile. Simțindu-și erecția frecându-se de
ea prin straturi de îmbrăcăminte, Tasha și-a aruncat capul pe spate și s-a ridicat
a ciocănit la ușă. Înjurând pe sub răsuflarea lui, Luc se întoarse de la
uşă. A plâns puțin când a observat că sprijinul care o susținea spatele
a dispărut. Lipindu-se de ea, ea deschise ochii cu o tresarire si a descoperit
care se uita la ea.
„Trebuie să facem asta corect”. Nu vreau să fie aici, te prind,
aici te omor, naiba de uşă şi la revedere foarte bine -spuse el cu glas
sforăiește.
Și ținând-o nemișcată în suspans, se duse la intrarea din fundul
camera care împărțea un perete cu apartamentul lui Tasha. Fiecare
Odată ce a făcut un pas, erecția lui s-a apăsat pe sexul lui Tasha,
făcându-l să scoată un geamăt involuntar de plăcere. S-a uitat în jos și
ea a zâmbit blând.
-Nu vă grăbiți. Nu te grăbi pentru mine.
— Ai gemut.
-Poate fi.
— Nu, iubito, a fost un geamăt foarte clar. Un geamăt sexual.
"Da, ei bine, acesta este... un mod foarte interesant de locomoție."
-Da? El i-a zâmbit. Vrei să continui să mă învârt
pentru studiu? Vezi dacă îți merge cu asta?
— Nu, dar ea și-a clătinat șoldurile și s-a frecat puțin de el.
pentru a-i arăta cât de mult îi plăcea acea postură. Ceai
Apreciez oferta, dar prefer să ne dezbrăcăm.
„O, Doamne.” Își grăbi pasul.
O clipă mai târziu, o întinse cu blândețe pe pat și se ridică
căzut. Încălare pe ea, i-a ridicat cămașa.
Tasha s-a aplecat ușor și și-a ridicat brațele ca să poată
dă-o jos. O aruncă deoparte și apoi o privi o clipă în sutien și
cowboys, aparent fascinați de felul în care sânii ei se mișcau când
s-a întins din nou. O clipă mai târziu, a întins mâna și i-a atins
urmărind conturul sutienului de la curea până la cupă. De
140
Pagina 141
În cele din urmă și-a întors privirea, a zâmbit leneș și s-a aplecat în față.
înainte să sărute jgheabul.
— Foarte frumos, murmură el în timp ce se ridică.
Nu se referea la sutien. Ea și-a clarificat vocea.
„Acum e rândul meu.” Își puse mâinile sub cămașă
ultra-moale gri închis și și-a strecurat mâinile în sus prin ea
piele fierbinte, fascinat de bombarea abdomenului.
Da-ti jos camasa.
Se întinse în spate, apucă materialul, și-a scos cămașa
de cap și l-a aruncat la pământ. Tasha a înghițit când a văzut toată pielea aceea
auriu și încordat pe mușchii și tendoanele lui. Se conservase
amintirea exactă a cât de frumos era trupul ei, dar încercase
a pus acea amintire într-un colț foarte întunecat al minții lui. Nu
de fapt uitase, chiar dacă se ascunsese
aceleași acele amintiri. Umerii lui, abdomenele, ale lui
picioare, totul despre el alcătuia tipul de corp care îi plăcea cel mai mult într-o
om. Un corp îndesat, dar nu prea musculos. Si
păr negru care îi acoperea pieptul și care se diminua ca o
săgeată în jos pe trunchi până când aceasta dispare sub talia lui
pantalonii erau ca felii de lămâie într-un combo delicios.
Se ridică ușor pentru a desface butonul de metal de pe al lui
Levis și a deschis-o încet fermoarul. Apoi se aplecă să depună
un sărut în golul pe care el îl deschisese și ea îl auzi inspirând brusc.
Și-a ridicat privirea când a întins mâna în musca lui deschisă.
— Ah, nu, nu, mârâi Luc în timp ce degetele lui îl periau lung
cocoş-. E rândul meu din nou.” Și-a scos mâna din pantaloni,
Se aplecă și, scoțându-i pantofii, îi deschei blugii și o coborî
fermoarul. Apoi s-a uitat la pantaloni cu atenție și s-a încruntat.
sprâncene-. Wow, „a mormăit el”, sunt strânși.
Ea îi aruncă un zâmbet și își ridică șoldurile pentru a le coborî.
– Prinde fundul și trage.
Luc se ridică și o trase de glezne, târând-o
până la marginea patului. Apoi o apucă de tivul piciorului ei și
Și-a scos pantalonii atât de energic încât ea a trebuit să se agațe de
pat ca să nu cadă. A ajuns să stea întinsă pe o parte, privind în direcție
contrar.
Luc rămase pe loc.
— Uf, spuse el admirativ. Ce chiloți drăguți - o secundă
apoi o rostogoli pe burtă, îngenunche în spatele ei și trase
ea să-și ridice fundul. S-a așezat pe spate pe călcâie și Tasha a închis-o
141
Pagina 142
pumnii pe pilota în timp ce îi simţea respiraţia caldă pe pielea ei goală şi

dantela uda dintre picioare.
Luc i-a muşcat fesa stângă şi a lins-o uşor. simți Tasha
un junghi de plăcere direct în vagin. Și-a adunat coapsele,
încordându-i, şi se uită la el peste umărul ei.
„Bucură-te de ele cât poți”, a reușit să spună, „pentru că de obicei nu o fac
pune-ți curele. Îmi plac mai mult pantalonii scurți pentru bărbați.
— Atunci va trebui să profit de ocazie, nu? - punerea pe
În genunchi, el a băgat o coapsă între a ei și i-a desfășurat picioarele.
Tasha și-a simțit degetele alunecând sub tanga, în
despicarea feselor și cum mângâia șiretul cu degetul mare.
„Pentru că este o priveliște foarte frumoasă”, a adăugat el.
Lăsând un sunet de admirație, și-a alunecat mâna în sus
și în jos pe tanga, periându-și fundul cu degetele și strângând cureaua
chiloții ei astfel încât să-i perieze sexul din ce în ce mai umed.
Tasha a început să gâfâie.
— Mă bucur că îți place, spuse el cu o voce înecată.
„Îmi place.” Și-a trecut mâna liberă de-a lungul curbei fundului ei, apoi pe
a intrat între picioarele ei și a trecut două degete prin fanta umedă și acoperită
de dantela, pana la atingerea cu varful degetelor ei clitorisul erect.
Ea și-a întins degetele de ambele părți ale lui și le-a închis de parcă ar fi fost
foarfeca.
Tasha scoase un strigăt ascuțit și se lipi de el.
- Doamne... da.
— La naiba, icni el. Este exact cum mi-am amintit.
"Umm?" Se întoarse să se uite la el, dar nu se putea concentra.
Ce... ți-ai amintit? Ochii i s-au închis și s-a frecat de ai lui
degete.
-Cat de mult iti place sexul si cat de generos si deschis esti.
Am fanteziat despre asta de mai multe ori.
-Da? Ea a deschis un ochi să se uite la el. Aș fi putut să-ți spun asta
a fost din cauza lui: că tocmai cu el a găsit sexul delicios și natural.
Dar gândul de a spune așa ceva cu voce tare a făcut-o să se teamă
deodată, așa că ea îi aruncă un zâmbet răutăcios. Te-ai masturbat?
ma gandesc la mine?
El a zâmbit.
– Ți-am spus deja: de mai multe ori.
„Bine.” Ea se trase fără tragere de inimă de mângâierile lui, se apropie
spre capul patului și se întoarse să se uite la el. Arată-mi.
— Nu am de gând să mă smulg. Vreau sa fac dragoste cu tine.
142
Pagina 143
„Asta e bine și pentru mine.” Se uită la erecția lui, care era apăsată
deschiderea boxerului gri. Dar ar trebui să scoți
pantaloni. Nu văd cum vom face ceva cât timp ești nemișcat
purtându-le.
„Ai dreptate.” Își băgă degetele sub talia
chiloți și i-a tras în jos în același timp cu blugii lui, până când
genunchi.
Tasha abia se uitase la el când îl susținuse
mâinile pe pat și și-a întins picioarele pentru a termina de îndepărtat pe amândouă
haine. Și-a pus picioarele înapoi pe saltea și s-a apropiat de ea
mergând în genunchi. În timp ce se uita la el, Tasha înghiți în sec. A fost
Minunat, și ea mor de nerăbdare să-l atingă. Mai ales emoționant
acea…
Înainte ca ea să se poată mișca, Luc și-a întins brațele.
— O să te dezbracăm și pe tine.
Tasha și-a desfăcut sutienul în timp ce el îi trase chiloții în jos
și i-a aruncat la pământ. Odată ce cei doi au fost goi, s-au uitat unul la altul.
alte. Și au zâmbit, încântați. Luc stătea întins deasupra ei, sprijinindu-l pe
mâinile de ambele părți ale umerilor ei, se ridică puțin și în același timp
timpul îi trecu erecția prin șanțul umed al sexului ei. Ambii
au gâfâit tăios. Apoi, mișcându-ți ușor șoldurile,
îşi lăsă capul în jos şi o sărută pe gât.
„Îmi amintesc pielea asta”, murmură el în timp ce o săruta cu a lui
gura deschisă până la gât. Îmi amintesc cum miroșii.
"A transpira?" întrebă ea sarcastic.
„Dulce și gustos”, icni ea. Delicios.
– Îmi amintesc cât de ușor a fost să fiu cu tine – și nu am fost
sigur că ar trebui să fii bucuros să experimentezi asta
senzație de ușurință. Nu simțisem niciodată cu nimeni ceea ce era
simțit cu Luc și poate ar trebui să fie precaut. La urma urmei, timpul
mai devreme ajunsese să fie un dezastru.
Dar înainte de a putea începe să fie obsedat de această idee,
Luc se mișcă puțin și glandul lui se ciocni de clitorisul ei la capătul a
trecere usoara. Un geamăt ascuțit i-a scăpat din gât. A început să
alunecă în jos pe corp. I-a sărutat clavicula și sânii,
apropiindu-se de mamelon dar nu atingându-l.
„Hai.” Tasha se sprijini de coate și se lipi de ale lui
gură-. Ajunge de provocat. Eu nu sunt în starea de spirit.
El a zâmbit lângă unul dintre sânii ei și a deschis gura peste mamelon
să-l lingă și să-l ciugulească în timp ce o privea cu ochii
143
Pagina 144
maro, aproape negru.

— Doamne, îi slăbi coatele și, învelindu-și capul cu
brațe, ea îl ținea în timp ce își arunca capul pe spate
pernă.
Mai târziu, însă, în timp ce el continua s-o lingă, ea a simțit
trebuie să vadă ce făcea și a lăsat capul în jos să se uite la el.
Nu i-am putut vedea ochii. Erau jos și întredeschise, dar el a văzut cum
obrajii i s-au micșorat când sugea și simți un curent
electric și-a conectat mamelonul cu căldura umedă și vibrantă din mijlocul ei
picioare. Părea că toate drumurile duceau acolo și el a început
mișcă-ți șoldurile pe saltea.
— Haide, icni el. Pune-mi-o acum, acum, acum.
El i-a eliberat sfarcul și a mormăit:
„Stai.” El și-a mutat mâna pe trunchiul ei cu o intenție clară, iar ea
A încercat să-l împiedice să-și atingă scopul.
-Nu vă rog. Vrei…
Dar degetele lui lungi și calde au alunecat pe sexul ei și pe două
dintre ei s-au scufundat în căldura lui. Mugurii lui aspri au frecat locul
a indicat în interiorul ei și degetul mare îi înconjura clitorisul. Tasha
izbucni de plăcere, gâfâind și arcuindu-și șoldurile ca ea
mușchii interiori s-au închis și s-au deschis în jurul degetelor lui, unul și unul
din nou.
Când ultimul zgomot frenetic al orgasmului ei s-a risipit în sfârșit,
s-a întins pe tăblia patului. Și clătină din cap.
„Nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuhuuuuuuuu ere nu,” icni el. Nu, nu, și nu.
-Acea? - Și-a scos degetele, dar le-a lăsat pe sexul ei,
încruntat. Te deranjează că ai venit?
„Ei bine, da.” Ea îi puse un braț în jurul gâtului și îl trase astfel încât
Bărbia i se va sprijini pe curba gâtului. Vom avea
nu fug, ci cum am alergat.” El a râs aspru. Da, știu
că sunt nerecunoscător. Dar chestia e că... am vrut să vin cu tine
în.
Îi simți zâmbetul aproape de gât.
— Asta se poate aranja, spuse Luc și se întinse deasupra.
ea.
„Oprește mașina.” Ea îl împinse de umăr. Bareback, nu.
-Ah. Da. Nu pleca.” S-a apropiat de un capăt al patului și
Întinse mâna după pantaloni. Își apucă portofelul și trase dinăuntru
un prezervativ care părea foarte vechi.
Se uită cu îndoială la pachet.
144
Pagina 145
— De cât timp a fost acolo?
Luc privi prezervativul cu suspiciune și numără din memorie.

„Destul de mult.” Se uită la ea. Presupun că nu iei pilula...
adăugă el cu speranţă. Medicii DEA mi-au dat un control
complet când am plecat din Columbia și de atunci nu am mai fost cu
nimeni care ar putea reprezenta un pericol.
„Da, iau pastila”, a răspuns ea. Dar e puțin devreme pentru
așteaptă-te să aibă încredere în tine până în acel punct. Din fericire pentru tine, am venit
gata.” S-a ridicat din pat și s-a dus acolo unde o lăsase
pantaloni. A scotocit într-un buzunar și s-a întors cu mai multe prezervative...
. Acestea cel puțin par fabricate în acest mileniu.
— Hei, le-am cumpărat anul acesta, ridică el din umeri.
Doar că acolo unde am fost nu am avut prea multe șanse
utilizati-le.
Tasha s-a pus în genunchi și s-a călărit pe el,
sprijinindu-și fundul pe coapse.
– Ei bine, se pare că norocul tău este pe cale să se schimbe – i-a dat unul
a profilacticii. Iată, pune-o.
Luc bâjbâi, de parcă nu și-ar fi putut lua ochii de la ea.
Părul ei blond aramiu forma un halou ciufulit în jurul capului ei,
obrajii îi erau înroșiți și ochii îi erau încețoși.
– Ești atât de drăguță... Știi, nu?
„Ei bine”, îi aruncă ea un zâmbet orbitor, „continuă să vorbești așa.
și poate ajungi să tragi în uşă.
— Doar pentru a trage? Și-a ridicat brațele, și-a pus mâinile sub ale lui
sânii și i-a mișcat ușor pentru a-i vedea tremurând. Pe mine
Speram să marchez un gol - și-a trecut degetele mari peste sfarcurile ei și a văzut cum
s-au întărit. El a făcut-o din nou și ea s-a amestecat deasupra lui.
— Este o posibilitate, desigur.
Luc și-a strâns ușor sfarcurile. Ea îşi miji ochii şi
ea alunecă înainte spre penisul lui. Ținând-o între picioare, se frecă
fanta ei dulce de penisul lui, în sus și în jos. Apoi închizând ochii
Și-a lins buzele, și-a ținut penisul într-o mână și și-a întins mâna
stai deasupra lui.
Apoi a alunecat în jos.
Văzând cum penisul lui a dispărut în ea și simțindu-i căldura
Argorind ca un cuptor, Luc își ridică șoldurile de pe pat
pentru a o pătrunde și mai adânc. Tasha se îndreptă puțin asupra ei
145
Pagina 146
genunchii și își sprijini mâinile pe pieptul lui în timp ce el o apucase

din solduri.
„Nu credeam că voi fi gata din nou atât de curând, dar sunt.
-ea a spus. Își întinse o mână la unul dintre sânii ei și o strânse, se despărți
degete și le-a închis prinzând mamelonul dintre ele. L-a tras în timp ce
șoldurile urcau și coborau. Și se uită la Luc cu ochii lui adormiți. De
că am vrut să vin cu tine înăuntru –a gâfâit–. Pentru ca mi-am adus aminte...
Mi-am amintit cât de dulce a fost.” Și-a clătinat șoldurile.
Doamne, și-a amintit. Dar în acel moment a simțit că
Era pe cale să vină și, dacă își aducea aminte, nu se putea stăpâni. cuișoare
degetele pe șoldurile Tașei pentru a o împiedica să se miște
de asemenea.
- Crezi în orgasmele simultane? întrebă el printre dinții strânși.
-Nu mai ales. Cel puțin nu am avut niciodată unul. Tu
Da?
-Nu. Dar dacă te rog să vii acum - se uită la ea -, eu sunt
Gata.
-Da? Ea îl privi întrebătoare. Ei bine, nu știu... cred
Mai bine îmi iau puțin. Datorită ție, anxietatea a trecut...
Râu-. Sigur acum regreti ca nu m-ai ascultat si
au mai alergat înainte.
Luc și-a pierdut controlul pentru o clipă și a pătruns-o cu greu o dată,
de două, de trei ori înainte să se stăpânească din nou. Dar de păr.
— Sau ţi-aş putea lăsa două lumânări.
Tasha și-a făcut să miște ochii când și-a încordat mușchii
în jurul penisului lui. L-a bătut pe piept.
— Haide, nu trebuie să mă așteptați.
— La naiba, Tash, haide! Apoi clătină din cap. Aceasta
Îmi pare rău, îmi pare rău ”, a spus el pe un ton mai rezonabil. Țipi la tine cu siguranță
Nu este cel mai bun mod de a intra în stare de spirit.” El a prins-o de ceafă cu
cu o mână și a tras-o în sus să o sărute. Îmi pare rău – a repetat el când a eliberat-o
pentru aer. M-am gândit atât de mult la asta încât sunt
pierzand controlul. Glisează-ți picioarele așa - el a ajutat-o deja să le întindă
înconjoară-i șoldurile cu ele. Da, așa, așa ești perfect – și te întinzi
gâtul a început să-i suge sfarcurile.
Tasha a început să gâfâie și să se zvârcolească deasupra lui.
- Mai înăuntru. Vă rog. Am nevoie de tine mai mult înăuntru.
Acesta era dezavantajul acelei posturi: că nu putea să o pătrundă așa
profund ca în altele. Dar a făcut ce a putut.
Ea se lăsă pe spate și își sprijini mâinile pe pilota, lângă ale lui
146
Pagina 147
înapoi. Acea postură i-a făcut sfarcul să iasă din gură.

Luc, dar și-a lăsat sexele perfect aliniate.
„O, Doamne, asta e”, a icnit ea în timp ce se freca de el. A) Da,
asa si asa.
"Da! Mulțumește Domnului meu”. Luc a încercat să reziste cu toate ale lui
putere, dar se temea că s-ar putea să nu o poată face. Dar auzind-o gâfâind din asta
în felul acesta, și-a adus arătătorul și degetul mare la sexul ei, i-a ciupit clitorisul și
a început să-l mângâie în cerc, blând.
Și și-a simțit gura întinsă într-un zâmbet aprig când
acea mângâiere a făcut-o pe Tasha să se prăbușească în abis. Mușchii tăi
interiorul s-a sălbatic în jurul penisului lui.
Lăsându-se, Luc o trase de el și se împinse cu putere spre el
sus, pătrunzând-o până jos. Și în sfârșit a venit.
Și a fugit.
Și a fugit.
Până când a căzut cu spatele, târându-l pe Tasha cu el. The
El și-a încolăcit brațele în timp ce ea își întindea picioarele și se așeză
peste el și a simțit că inima începe să se liniștească. Și acel ceva
în adâncul lui părea să se schimbe.
Ea a încercat să-și spună că acesta a fost doar sex, ca cel pe care l-a avut
avut cu multe alte femei. Dar nu a crezut. La scufundarea nasului
între părul parfumat al Tașei și mângâindu-și trupul zvelt, simți o
neliniște bruscă. Ar fi vrut să greșească.
Dar îi era foarte teamă că Tasha terminase de dat o
să-i răstoarne viața.
O întorsătură ireparabilă.
147
Pagina 148
Capitolul 17
A doua zi dimineață, când s-a trezit, Luc se trezi

îmbrățișând-o pe Tasha. Corpul lui era cald și moale și își amintea de
gânduri pe care le-ai avut înainte de a adormi în acea noapte,
A săpat în interiorul său sperând să fie din nou lupul singuratic
că nu a făcut compromisuri cu nimeni.
Dar nu a fost așa.
Bineînțeles, sperase și el să se trezească la fel
întotdeauna a făcut-o. Și lucrurile nu au decurs așa cum era de așteptat
acel aspect. De obicei, după ce s-a culcat cu o femeie el
Am plecat după ce am așteptat un timp prudent pentru a nu răni sentimentele
de la nimeni. Sau, în astfel de cazuri, când fata a plecat acasă...
Ei bine, nu s-a mai întâmplat niciodată de atunci
a lucrat pentru DEA. Dar, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi încercat
Fata în cauză a plecat cu mult înainte de zori.
Și totuși acolo se ghemuia pe Tasha în stil lingură.
Fundul ei drăguț s-a sprijinit ferm de erecția lui
dimineața când stătea întinsă în brațele lui și era încântător să o avem acolo. Nu
putea fi păcălit: la fel ca în noaptea aceea, încă simțea că viața lui
se întorsese cu susul în jos. Se simțea fericit.
Și asta l-a făcut nervos.
Pentru că nu era ca el. De ce nu a fost la fel ca întotdeauna, de ce
nu aștepta cu nerăbdare să se întoarcă la viața lui plină de acțiune electrizantă, să
slujba ta de a distruge cartelurile de droguri? Era clar că, în
când un agent se logodește cu o femeie, îi putea lua rămas bun
tot ceea ce. Aceasta nu a fost viața pentru un bărbat de familie.
Dar Tasha avea ceva special. O simțisem de șapte ani
înainte și am simțit-o acum. Avea o putere ciudată de a...
— Ai vreun regret? întrebă ea răgușită și
A ridicat o mână pentru a-și freca ochii. Apoi și-a pus degetele între ale lui
părul și l-a periat pe spate. Miros a circuite arse.
„Nu”, a răspuns el. Era puțin speriat, poate. Dar așa
restul s-a simțit surprinzător de bine. El îi dădu părul de pe umăr
și, sprijinindu-se în cot, își lăsă capul în jos pentru a-i săruta gâtul.
Poate mă gândesc la asta, dar nu regret nimic.
Și a întins-o pe spate pentru a-i arăta cât de fericit era să fie
sa o vezi dimineata.
148
Pagina 149
Tasha fusese plecată de două ore când a plecat Luc.

îşi aminti de plicul pe care i-l adusese cu o seară înainte. S-a dus să-l caute,
dar nu a găsit-o imediat. Apoi a văzut un colț al plicului maro
uitându-se de sub unul dintre fotoliile de răchită.
Dumnezeu. Nici nu-și amintea să fi dat drumul. Dar nu a existat numai
eliberat, dar părea să-l fi aruncat cu greu la pământ înainte
de a o strânge pe Tasha de uşă. El a zâmbit la amintire.
Apoi, clătinând din cap pentru a se trezi, a rupt plicul și
s-a așezat pe canapea să citească.
S-a ridicat din nou brusc câteva minute mai târziu.
-Bastard!
Și-a scos telefonul mobil din buzunar și a format un număr.
Apelul i s-a răspuns la al doilea bip.
— Biroul agentului special Paulson.
„Jackie”, i-a spus el aspru asistentului șefului său, „eu sunt Luc
Bradshaw. Pune-mă pe Paulson.
— Îmi pare rău, agent Bradshaw, răspunse ea sinceră.
supărat că nu am putut face ceea ce am cerut. Dar a adăugat cu
fermitate–: Încă în vacanță.
— Atunci dă-mi numărul lui. Acest lucru nu poate aștepta.
— Îmi cer scuze din nou, dar nici eu nu pot face asta.
Luc a început să înjure. Apoi și-a dat seama cu cine era
vorbind.
— Îmi pare rău, Jackie, n-am vrut să mă desprind la tine, spuse el și adăugă
cu o voce mătăsoasă: „Am primit raportul pe care mi l-ai trimis, dragă. Dar
citindu-l am văzut că scrie că în noaptea cu pricina a avut agentul Paulson
știind că poliția din Bahama a arestat-o pe Ta... a
domnisoara Riordan.
— Nu v-am putut spune, domnule.
Domnule? Cu excepția, poate, pentru prima zi în care s-au întâlnit, Luc nu a făcut-o
îşi aminti că ea nu-l spusese niciodată „domnule”. Și Jackie era la
curent a tot ceea ce trecea prin biroul lui Paulson. Ce ea
Nu știam, pur și simplu nu merita să știu. Luc a plecat
orice pretext de bunătate.
„Nu știi sau nu vrei?”
Ea a ezitat o clipa. Apoi ea a răspuns cu tristețe:
-Nu vreau.
-La dracu. Deci este adevărat. Paulson a lăsat-o pe Tasha să putrezească
149
Pagina 150
în închisoarea aceea pentru ceva ce nu făcuse și apoi m-a mințit intenționat.

- Scuze...
„Da, și eu”, o întrerupse el și adăugă aspru: „Știu că știi
cum să iei legătura cu el. Spune-i că sper să mă sune cât mai curând posibil
posibil.
A încheiat apelul și a pufnit frustrat când a părăsit
telefon pe canapea. Și-a înfipt coatele pe genunchi și și-a întins capul
în mâini.
-La dracu.
Era totul în raport pe care le citisem, scrisesem acolo, gol și
negru. Dar nu voise să creadă. La naiba, a fost în noaptea aceea
abandonat-o pe Tasha în Bahamas, renunţase la singurul
zile de vacanță pe care le avea într-un an. Și, ce a fost și mai rău,
renunţase la singura femeie care-l fascinase vreodată şi totul pentru că
îl sunase Paulson. Plecase fără să se uite înapoi... și asta
tipul o mințise pe față.
Privind în urmă, și-a dat seama că nu fusese
prima data. Ei bine, poate că nu ar fi mințit-o, totuși, dacă ar fi făcut-o
făcut o dată, cine știa de câte ori mai putea avea
mintit? Dar pierduse socoteala vremurilor când Paulson
insistase să-și asume o misiune pentru că numai el
Aș putea s-o fac. Din această cauză, se bucurase de foarte puțin timp
să-l dedice vieții sale personale și nici măcar nu a putut să cheltuiască o
puțin timp cu tatăl său înainte de a muri.
Brusc a devenit suspicios de toate misiunile sale. Mai merită
cereți-vă șeful să vă sune în curând dacă se aștepta să continuați să lucrați pentru
el.
Pentru că eram la un pas să arunc prosopul.
— Nici nu încerca să mi-o dai cu brânză, o sfătui Jenny.

tăios de îndată ce chelneriţa care întrerupsese
Relatarea prescurtată a Tasha despre întâlnirea ei cu Luc în noaptea ei
anterior-. Nu mă vei face să cred că e doar sex.
— Nu văd de ce nu, spuse Tash, luând berea. Asta e
ce este – vocea mică care-i şopti în capul lui a tăcut
"Mincinos! Mincinos!".
Era clar că Jenny îi putea citi gândurile. Prietenul ei
a aruncat o privire care părea să spună „nu-mi da prostii” și
a adăugat sarcastic:
150
Pagina 151
„Nu te uita acum, dar chiloții îți ard”, a spus ea.

A plesnit pe masă și Tasha a tresărit. Dar în caz că am
greșit înțeles, permiteți-mi să clarific un lucru. Ai fugit singurul unchi
asta te-a pus într-adevăr o mie în toată viața ta. Refuzați să-mi dați
detalii despre întâlnirea dvs. sexuală, dar recunoașteți că a avut
stânga eliminată. Și totuși crezi că este doar pentru că ai
chimie buna? Că sentimentele nu au nicio legătură cu asta?
-Ei bine, desigur că trebuie să facă - „poate prea mult”, se gândi el.
pentru sine, dar a alungat ideea. imi place Luc,
Evident, altfel nu m-aș fi culcat cu el - a atins mâna celor mai buni
prieten pe masă. Dar mă cunoști de când suntem
adolescenți, Jen. Știi ce cred despre dragoste.
Jenny și-a tras mâna și și-a luat halba de bere.
— Și experiența mea și a lui Harper nu te-au făcut să te răzgândești?
parerea nu putin in ultimele luni? De ce? Ce s-a întâmplat? Este
Ce crezi că ne păcălim amândoi? Sau că știi mai bine
Ce simțim?
Tasha ura să simtă acea răceală ciudată în tonul ei.
prieten. Dar nu avea de gând să-i permită să o forțeze să spună ceea ce nu era
gata să spună doar pentru că Jenny voia.
- Crezi că ai putea scădea puțin melodrama? nu sunt
orb, Jenny. Știu că dragostea adevărată funcționează în cazul
Harper și ai tăi. Dar asta nu înseamnă că trebuie să mi se întâmple mie
la fel. Deși mi-ar plăcea să văd ce este al meu cu Luc ca o iubire profundă și
rezistent, sunt un riordan. Uită-te la mama mea, pentru numele lui Dumnezeu.
Îți amintești că ai avut vreodată un iubit care nu a avut
crezut imediat că el este iubirea vieții lui?
-Nu ai dreptate. Și este păcat că tocmai tu
te străduiești atât de mult să-i calci pe urme. Trebuie să faci un pas înapoi și
uita de acel efort de a urma dragostea. Asta ca să nu mai vorbim de tine
Mania de a te conecta cu un pringao după altul. Nu este sănătos.
-Acea? -Se uită la ea uluită, parcă dintr-o dată
îi vorbea în chineză mandarină. Poți să știi ce
tu vorbesti? nu am niciodată…
— Nu, n-ai făcut niciodată asta, spuse Jenny vioi. Este
mama ta care a făcut-o. Mama ta, Tash, nu tu. Și ți-ar fi convenabil
gândește-te la asta înainte de a arunca ceva care ar putea fi foarte
Bravo ție.
Tasha clipi. Acel fel de a privi era radical
diferită de perspectiva pe care o luam înainte. Întotdeauna încercase
151
Pagina 152
pentru că s-a îndepărtat cât mai mult de felul de a acționa al mamei ei. Dar așa
Poate că Jenny avea dreptate. Poate că de ceea ce ar trebui să se teamă a fost să nu greșească.
Poate că ceea ce îl îngrijora cu adevărat era să-și dea inima fără
orice rezervare. Neștiind cum să pună limite.
— Bine, spuse el dând din cap. Mă voi gândi la asta - se uită el
prietena ei din ochi. Mă voi gândi serios la asta. chiar sunt dispus
recunosc că sentimentele mele pentru Luc pot fi mai intense decât
ceea ce cred eu este recomandat.
-Recomandabil? repetă Jenny. Ce cuvânt ciudat.
-Crezi? Pentru că imaginează-ți că chiar înnebunesc și
Mă îndrăgostesc, ceea ce pare să fie scopul tău. Deci ce, Jenny? Din
crezi că va exista un final fericit pentru mine? Ești conștient de asta
Luc este un agent secret al DEA, nu?
Prietena ei dădu din cap.
-Asta înseamnă că mai devreme sau mai târziu va pleca și că nu va pleca
Voi ști unde este sau dacă este în pericol, sau cât timp va fi plecat... da
este că se întoarce, desigur.
„Doamne, fată, taci, taci, taci”. Dar nu părea capabil
sa-ti inchizi gura. Era clar că se gândise la asta mai mult decât
credea şi acum avea nevoia să se scape.
„Nu sunt dispus să-mi risc inima în aceste circumstanțe”.
Mă cunoști, Jen: nu aș putea trăi cu acea incertitudine.
un oftat jalnic. Așa că lasă-mă să mă bucur de asta cât durează -
Se uită în ochii prietenei ei. Poți să o faci pentru mine, pt
favoare?
Lacrimile i-au venit, spre groaza ei, și le-a șters cu ele
Furie.
„Oh, Tash, ce naiba.” Jenny întinse mâna și o apucă de mână.
. Îmi pare rău. Nu am dreptul să-ți spun ce să faci cu tine
iubeste viata. Și ai dreptate: meseria ta este o piedică. Un obstacol
imens și nici nu m-am gândit la asta.
Înainte ca Tasha să poată răspunde, a spus o voce masculină
de acolo aproape:
— Uau, uite cine e aici!
A ridicat privirea și i-a văzut pe cei trei frați Bradshaw înaintând
între mese. Erau încă la câțiva metri distanță, dar așa era
Evident că se îndreptau spre masa lor. Tasha le zâmbi
forțată și se uită la Jenny, care ridică din umeri când încerca
uită-te înapoi.
— Soții Bradshaw, murmură el, arătându-și fața cu degetele.
152
Pagina 153
Sunt bine?
-Da. Rimelul tău este doar puțin mânjit pe aici.” Jenny a atins a
arata sub ochiul tau.
Tasha l-a șters și și-a ridicat din sprâncene întrebător.
„Asta e.” Jenny s-a întors să se uite la bărbați și a fost luminată
față-. Jake! Se ridică și se aruncă în brațe. nu te asteptam
pana sambata seara!
„Da, dar știi cât de eficient sunt.” El a zâmbit și i-a dat un sărut.
pasionat. Când s-a despărțit de ea pentru a respira, a pus a
șuviță de păr în spatele urechii. Am sunat la hotel să te anunt
Sosisem și Abby mi-a spus că ești aici.
– Și primul lucru care ți-a trecut prin minte a fost să suni la întâlnire
cu frații tăi? Jenny se încruntă. Este clar că nu ai
ratat atât de mult în Ozarks.
–Deși aș vrea să te las să continui să strângi piulițele
Jake, "Max a intervenit înainte ca fratele lui să poată răspunde", a spus
Este adevărat că a fost o coincidență. Luc m-a sunat de pe terasa lui
când eram pe Harbour Street mă gândeam să iau o pauză
înainte să mă întorc la masa mea să mă ocup de multe hârtii și
Apoi băiatul tău era pe cale să ne alerge când a ajuns la
parcare.” El a ridicat din umeri. Este clar că suntem
fraților, pentru că avem un dar înnăscut care să coincidă.
— Da, încuviinţă Luc. Mințile mari așa cred
similar.” Se uită la Tasha. Bună, spuse el încet.
Inima Tașei, care începuse să bată violent
de îndată ce l-a văzut, s-a liniștit puțin când a văzut privirea caldă din ochii lui
aproape negru. Era uimitor că acest bărbat putea fi același
cel mai emoționant și cel mai tulburător moment din viața ta.
„Bună”, a răspuns el în grabă și a privit în altă parte
efort de a-l repara pe Max. De ce nu iei actele acasă cu tine?
-Întreb.
— Pentru că nu are sens. Harper își va petrece după-amiaza făcând o
mână în Cedar Village, așa că m-am gândit că voi mânca un burger
aici și profit de ocazie pentru a ajunge din urmă cu toată munca pe care o am
acumulate. Dă-mi loc”, a ordonat el.
Tasha s-a îndepărtat și Max s-a lăsat pe scaunul de lângă ea.
"O Doamne." Luc se întrebă dacă ar putea să-l lovească cu piciorul

fratele lui mai mare de pe scaun să stea lângă Tasha.
153
Pagina 154
Apoi a ridicat din umeri și s-a așezat vizavi de ea.

Și s-a înveselit când Tasha i-a aruncat un zâmbet plin și a tresărit.
ușor de pe umeri. Ce naiba! Vederea de acolo era
de neinvins. În plus, el avea să fie oricum cel care o însoțea
acasă, nu Max. Zâmbit.
A fi vecinul femeii pe care o iubea avea avantaje clare.
— Stridii! Pentru câteva secunde toate ale lui
muschii corpului. Cine vorbise despre dragoste? Tasha era deșteaptă și
distracție și un bun prieten al prietenilor lui, desigur, deși cu el nu
ar fi fost foarte drăguță de la sosirea ei. Cu toate acestea, a existat
atras de la început, când o întâlnise pe acea plajă,
acum șapte ani. Parcă totul părea mai strălucitor, mai mult
crocant când o avea lângă el. Nu întâlnisem niciodată o femeie care
Te va fascina atât de mult, atât de spontan și autentic. Din moment
care o cunoscuseră, avusese senzația că se cunoșteau de la
durata de viață.
Dar asta nu echivala neapărat cu iubirea.
Se forța să se relaxeze. Acesta nu era nici momentul, nici locul pentru a dezbate
cu el însuşi această întrebare. Cumming pe scaun pentru a face loc pentru
Jenny și Jake, era bucuroasă că au petrecut câteva minute hotărând ce
urmau să ceară o băutură pe lângă hamburgerul pentru Max.
— Cred că o să am și eu unul, spuse Tasha. Uneori
Am senzația că mănânc doar ceea ce fac.
Luc stătea în picioare pe scaun, ca și cum ar fi fost un gong
a rezonat în capul lui.
— Și dacă te duc la Silverdale la cină într-una din zilele astea? Să te ia
un răgaz de la pizzerie.
Pentru numele lui Dumnezeu, făcuse dragoste cu ea în două țări diferite,
dar nu o invitase niciodată la cină.
Ochii palizi ai Tasha s-au luminat.
-Ar fi grozav. Poate că trebuie să mergem să mâncăm, în loc de
iau cina, dar lasă-mă să mă uit la programul meu.” Apoi a făcut un gest
parcă ștergând ceea ce tocmai spusese. Nu, știi ce?
Dacă pizzeria este plină, cu siguranță putem merge la cină.
Max se uită la ea.
— Înțeleg că ai făcut pace, nu-i așa?
— Da, spuse Tasha cu un zâmbet care l-a făcut pe Luc să observe.
va accelera inima. Am semnat armistițiul final. Si acum
Am un personal atât de fabulos, pot ieși la cină fără rău
conștientizarea. Adevărul este că angajarea lui Jeremy a fost cea mai mare
154
Pagina 155
lucru inteligent pe care l-am făcut de când am angajat-o pe Tiffany. Este o mașină
Își înfipse cotul în partea lui Max. Și trebuie să-ți mulțumesc
Harper și tu. Băiatul ăla are capul foarte bine plantat pe
umeri și este un muncitor din greu.
-Ei bine, i-ai dat o șansă când mulți oameni de la
Oamenii nu i-ar fi dat-o”, a spus Max. De asemenea, te-am văzut cu tine
angajati si cred ca sigur daca ai progresat atat de mult este pentru ca tu
ești șeful lor, nu pentru că ți l-am recomandat.
— Este adevărat, comentă Luc. Ai o mână bună cu
adolescenti. Când merg acolo, îi aud vorbind. Și cei mici
Voi, copii, sunteți înnebuniți de asta.” El și-a înclinat capul și și-a mișcat sprâncenele, uitându-se la ea. ȘI
Trebuie să recunosc asta și mie.
„Da, ei bine...” Își sufla unghiile, le frecă de cămașă și
apoi s-a uitat la ei. Dacă ne gândim bine, cum ar putea fi altfel?
Sunt adorabil.
— O spune cu modestie, spuse Jenny sarcastic.
– Uau, uite cine a decis să se alăture conversației – Tasha
el a zambit. M-am gândit pentru o clipă că va trebui să vă spunem
că cauți o cameră.
Jake o privi cu satisfacție de peste masă.
— Invidios, Tash? -Întreb.
Ea îi aruncă lui Luc o privire care îl făcu să se miște în a lui
Dau din cap și i-am aruncat lui Jake o privire satisfăcută.
— Nu, nimic de genul ăsta.
Jake clipi și întoarse încet capul să se uite la Luc.
-Serios?
S-a uitat la el.
„Uau.” Jake clătină din cap. Plec pentru câteva zile
oraș și îmi lipsesc toată acțiunea.
„Ce este, plănuiești să te alături lui?” întrebă Max. Cu
Tasha a noastră? Ești un pervers, omule.
-Acea? Jake a făcut o mutră șocată. Nu, nu asta a fost ceea ce
Am vrut sa spun. Uh…” El a dat din cap. Tu ca întotdeauna așa
nesimțit. Foarte amuzant.
Luc știa că era o prostie, dar adevărul era că invidia
felul în care frații lui glumeau între ei. Max se uită la el a
a ratat momentul și a întrebat:
- Care este fata aia?
-Acea? Se uită la el de parcă habar n-ar fi avut ce vrea să spună.
Apoi a spus: „Este chipul meu obișnuit”.
155
Pagina 156
— Nu, pentru o secundă ai făcut o mutră amuzantă. Pe ce erai

gândire?
Primul lui impuls a fost să insiste că habar n-avea ce
Am vrut sa spun. Apoi a ridicat din umeri. Ce naiba de atunci
era, putea vorbi clar.
- Mă gândeam că sunt invidios pe felul în care vă încurcați
celălalt. Am crescut fără frați și este clar că ați fost
mereu foarte aproape. Trebuie să fi fost frumos.
Jake și Max s-au uitat unul la altul. Apoi au izbucnit în râs. Luc se uită la unul
iar la altul, încercând să nu se simtă lăsat deoparte.
-Ce s-a întâmplat?
„Că când eram mici ne uram de moarte”, a spus Max.
-Acea? Luc făcu un gest brusc cu mâna. Ei bine, am
am auzit, dar nu pot să înțeleg.
Jake se aplecă înainte.
- Îți amintești că în noaptea în care ai ajuns în oraș ți-am spus asta
o lăsase tatăl nostru pe mama lui Max pentru a mea?
Luc dădu din cap.
„Și ce, de îndată ce Charlie a venit să locuiască cu mama mea, Max a plecat
să existe în ochii lui?
-Da, e greu de uitat având în vedere că contrazice
Aveam o idee despre tatăl meu.” Se uită la Max. Nu este că nu am
creează. Doar că... îmi este greu să mă asimilez.
„Are logic, din moment ce tu și Charlie ați avut o relație bună și
lung”, a comentat Max. Și adevărul este că atunci când a plecat de acasă
a petrecut mult timp departe, călătorind pentru muncă. am fost si foarte
mic, așa că în circumstanțe normale nu aș avea
mult mai putin. Dar mama nu a iertat-o niciodată, așa că am crescut
auzind-o spunând iar și iar din care furase mama lui Jake
Charlie și rahatul ăla despre fiul său.” Ea i-a zâmbit lui Jake, „sau
Adică tu, frate, luai tot ce-mi aparținea
de drept. Asta m-a făcut un copil supărat și supărat,
de care nu sunt mândru. Dar odată ce Jake a fost suficient de mare pentru a
Împărtășește o terasă cu mine la școala la care am fost, am luat
revanșa.
-Am început să ne luptăm de fiecare dată când a apărut ocazia
a adăugat Jake. Am continuat așa până când Max a părăsit Razor Bay
să se înroleze în Marinei. Abia când m-am întors în oraș
primăvara trecută, că am reușit în sfârșit să ne raportăm civilizat -
îl împinse pe Luc cu umărul. Deci ești foarte liber să glumiți cu
156
Pagina 157
noi tot ce vrei.

— Da, a adăugat Max. Ai chiar un avantaj, pentru că ne-ai căzut
bun din start.
De fiecare dată când am fost cu cei doi tipi, am învățat ceva nou
despre ele. Și asta ...
Pentru prima dată și-a dat seama că nu era atât de departe de
ei așa cum credeam. Atât Jake, cât și Max au fost de acord cu asta
era loc pentru el în familie.
Acceptarea fraților săi a risipit odată pentru totdeauna
nervozitate de intensitate scăzută pe care ați experimentat-o
intermitent de când și-a dat seama cât de fericit era
cu Tasha. Posibil că nu avea de ce
Fii agitat.
Deodată a avut o familie, când crezuse că după
moartea tatălui său a fost complet singură pe lume. mai mult,
fraţii săi au reuşit să echilibreze perfect diferitele faţete
a vieții lor. Ambii erau dedicați muncii lor și locuiau cu femeile de la
pe cei pe care i-au iubit. Și făceau o adevărată relație de familie
fiecare.
Nu exista niciun motiv ca el să nu facă la fel.
Acea idee l-a paralizat. De unde naiba a venit?
Nu era un om impulsiv. Nu mă gândeam la o zi bună, dintr-o dată
Hei, de ce nu renunț la slujba pe care o iubesc și nu încep de la zero
pentru că sunt înnebunit după o femeie pentru care am cunoscut-o... uh...
o lună și jumătate în total?”. Nici măcar dacă nu aș putea uita
acelei femei în toți acești ani, și nu doar pentru că știa
înțeles minunat în pat. Ca să nu mai vorbim de
îndoieli pe care începea să le aibă cu privire la munca lui...
Deodată Max pocni din degete în fața lui.
— Unchiule, ești bine? a întrebat fratele său, aplecându-se spre
uită-te la fața lui. Ai o față de parcă o nicovală a căzut peste tine
in cap.
„Da, sunt bine”, mormăi el, deși într-adevăr simțea
de parcă o nicovală ar fi căzut peste el. Dacă era un desen animat,
ar avea cruciulițe în loc de ochi și ar fi ciripit păsărele în jur
a capului lui. Doamne, gândi el năucit și se uită la Tash. "O Doamne
Propria”.
"O iubesc".
157
Pagina 158
Capitolul 18
Jeremy a auzit mașina în fața casei lui și s-a îndreptat spre ușă
înainte ca șoferul să oprească motorul. L-a deschis și s-a uitat la
mașină șubredă și Ben, tatăl lui, care la acea vreme era
coborând din el.
Simți că un zâmbet îi întinde fața.
-Buna ziua! El a exclamat. Ce sa întâmplat cu camionul tău? Aceste
ai o serie proasta sau ce?
Tatăl lui păru să ezite o clipă. Dar atunci știu
el a ridicat din umeri.
— Nu, încă îl am. Asta am adus pentru tine.
Jeremy încremeni.
-Pentru mine?
-Da. Știu că nu pare mare lucru -a adăugat tatăl său-, dar...
- Glumesti? Ea îl întrerupse. Dacă l-ai configurat, sigur
care este cea mai bună mașină din lume. Stridii, tată! -sub
A sărit în sus, s-a apropiat și și-a îmbrățișat tatăl atât de entuziasmat
care l-a ridicat la câțiva centimetri de la pământ. Apoi a dat drumul la
inspectați mașina.
Era un Ford Escape vechi. Părea să fi început ca
negru, dar se decolorase și acum era gri închis, cu
pe alocuri pete gri mai deschise. Nu mai era mașina
lume frumoasă, dar Jeremy s-a întors către tatăl său cu o
zâmbet imens.
– Este cel mai bun cadou pe care mi l-au făcut! Am cumparat unul
bicicletă la mâna a treia pentru a ajunge la serviciu și este mult mai rapidă decât
mergi la plimbare. Dar bineînțeles că nu aveam chef să am
sezon ploios. Până acum, în cele două zile în care a plouat, am
Am avut noroc și fata care așteaptă mesele a venit să mă ia
la pizzerie – pe care profita de fiecare ocazie să o vadă.
Dar este grozav să am propria mea mașină! -Ii făcuseră atâtea cadouri
uluitor în ultima vreme că cu greu l-am putut asimila.
Tatăl lui i-a zâmbit.
-Am îndepărtat loviturile și mă gândeam să o vopsesc, dar nu a făcut-o
timp oferit. M-am gândit că ai prefera să o ai așa decât să aștepți, dar
poate putem termina de reparat imediat ce avem amândoi o pereche
zile libere. Dacă îl poți aduce în oraș, îl putem picta pe
158
Pagina 159
garaj. Harry mi-a spus că are un verde de pădure foarte frumos care a
clientul a decis că nu vrea în ultimul moment pentru că nu era
ton de molid, știi ce este. Șeful i-a spus că poate
păstrează-l, așa că îl va dona cauzei.
Harry era vecinul lui alăturat, care lucra la un
atelier tabla si pictura. Auzind despre el, Jeremy a luat puțin
foarte înşirate.
„Este foarte amabil, având în vedere că ultima dată când l-am văzut el
I-am lovit fereastra de la subsol și l-am numit un nemernic.
-Spune lucrurile așa cum sunt, fiule. L-ai numit „nemernic” -
dar tatăl său a ridicat din umeri. Treceai printr-o situație rea
moment, iar Harry este bucuros că te descurci mai bine acum.
— Da, tată, mă descurc mult mai bine. Îmi iubesc meseria și am
ți-ai făcut niște prieteni pe care ți-ar plăcea mult. Îmi pare rău că te am
a esuat de atatea ori.
Tatăl său întinse mâna și îl strânse de gât.
— Nu m-ai dezamăgit niciodată, spuse el cu fervoare. În orice caz, va exista
fost invers. Mama ta te-a dezamăgit din nou și din nou, la fel și eu pentru nu
împinge-o mai devreme de partea ta în loc să-ți permită să ții
nebuniile lui.
— Deci, ai de gând să treci până la capăt cu divorțul?
-Da. Ar fi trebuit s-o fac cu ani în urmă, când am văzut-o refuzând să bea
medicamentul și că te afectează. Îmi pare rău că nu am făcut-o
copil. Multă vreme m-am gândit că nevoile tale vor fi ce
întâi pentru ea. Până când judecătorul te-a trimis în Cedar Village, nu am făcut-o
Mi-am dat seama că asta nu se va întâmpla niciodată. Pentru mine a fost ultima picătură
sticla. I-am spus că poate alege între a fi bine și a rămâne cu
noi dacă și-a luat medicamentele sau a plecat.” Se strâmbă. ȘI
hotărât să plece.
Jeremy și-a îmbrățișat tatăl pentru o clipă și i-a dat o palmă bărbătească
umărul ei și s-a îndepărtat de el.
„Nu îmi pare rău că am petrecut un sezon în Cedar Village,
tata. Cred că era destinat să meargă acolo. M-a făcut consilierul meu
să înțeleagă rutinele în care căzuse.
- Care, de exemplu? a întrebat Ben.
-Ca felul meu de a reacţiona cu un comportament
distrugătoare pentru boala mamei și pentru faptul că ea nu ne-a luat
ia în considerare tine și mine. Am crezut că consilierul meu era nebun când
El a sugerat că asta făcea. Dar încetul cu încetul mi-am dat seama
să realizeze că a avut dreptate, pentru că adevărul este că a făcut la fel
159
Pagina 160
lucruri iar si iar. Mă purtam ca un nebun în loc să încerc

exprim ce am simțit pentru că mama mă considera mai puțin
important ca dreptul tau de a fi un maniac captivant uneori si
alţii un depresiv care nu s-a ridicat din pat. A urât-o când
era înfuriat, dar în același timp a crezut că era în regulă să fac
la fel. Și mi-am ales prieteni despre care știam foarte bine că mă vor pune în bucluc.
Acum, în loc să te enervezi și să faci primul lucru
asta îmi vine în minte, încerc să îmi iau timp să mă gândesc și
evaluează circumstanțele.” El i-a oferit tatălui său un zâmbet deformat. Sau să
mai puțin să le prețuiesc cât pot de bine. Mai am de muncit
putin in acest sens. Dar îmi iau mai mult timp să mă gândesc și
Reactionez mai putin impulsiv.
„Și asta e foarte, foarte bine”, a comentat tatăl ei.
— Da, a zâmbit Jeremy. De asemenea, datorită faptului că sunteți în Cedar
Village Am o slujbă la Bella T. Îmi place să gătesc, tată. Tasha
spune că am talent. Și cred că ai dreptate. Nu vă puteți imagina cât de bine
asta ma face sa simt asta.
„Da, știu.” Tatăl lui l-a legat de gât și l-a tras spre el
ciufuliți-i părul înainte de a-l lăsa. Descoperă că cineva are pricepere
special pentru ceva este unul dintre cele mai bune lucruri din lume. eu cand
Lucrez la un motor, simt, nu știu... puternic, îmi imaginez. Si fericit.
— Da, exact asta, spuse Jeremy vesel. asa este
cum mă simt când lucrez în bucătărie. Hei, de când
ești aici ar trebui să te ia și să-ți prezinte oamenii cu care lucrez. ȘI
să-ți facă o pizza.
-Mi-ar plăcea. Dar crezi că aș putea să-ți văd casa mai întâi?
„Uf, nu-mi vine să cred că nu te-am invitat încă!”
Scuză-mă ”, a râs, l-a bătut pe tatăl său pe umăr și s-a dus la
noua lui mașină. Dar va trebui să aștepți, pentru că acum tu
și o să merg la o plimbare în această frumusețe.
Peyton avusese o zi proastă și venise foarte prost la muncă.

umor. În ultima vreme, a trăi acasă era ca și cum ai fi prins în mijloc
Războiul Rece, și asta doar în cele mai bune momente. Acea zi nu fusese
una dintre cele mai bune nicăieri, iar tatăl ei vitreg și mama ei se atacaseră unul pe celălalt
mai înverșunat decât blocurile estice și vestice care au fost
studiind la ora de istorie. Și apoi în graba de a ieși de acolo,
suc de portocale fusese turnat pe tricoul lui preferat și avea
tarziu la liceu.
160
Pagina 161
Aș fi vrut să nu fi plecat, oricum. Pentru că când în sfârșit

ajunsese, descoperise că deja se răspândise vestea asta
părinţii ei urmau să divorţeze. Mai mulți presupuși prieteni ai ei au avut
trecu prin faţa ei de parcă ar fi fost invizibilă. Și alții aveau
enervat atât de drăguț.
Oricum, nu l-a surprins. Trecuse ceva timp
sperand ca lucrurile sa fie asa. Dar bănuiește că va veni
o furtună și a fi prins în ochiul uraganului au fost foarte
diferit.
Totuși o avea pe Marni, care valorează mai mult decât toate acele fete
înseamnă împreună. Și a avut o treabă grozavă. Îi plăcea să fie
cu Tasha și Tiffany. Și cu Jeremy, desigur.
A explodat. Pe cine glumești, fată drăguță? Dacă ale tale
munca a fost atât de fantastică, tocmai din cauza lui Jeremy.
Cu greu se putea gândi la altceva. Doar faptul că
a fi în aceeași clădire cu el a fost cel mai bun din zilele lui, când
împărțeau un cadran. Zile ca acestea, când nu aveau la fel
la rândul lor, păreau gri și plictisitoare.
Din fericire, obișnuiau să lucreze aproape întotdeauna împreună. Jeremy a lucrat
multe ore și ea profitase de fiecare tură disponibilă la
să poată economisi cât mai mulți bani înainte de a merge la facultate
după toamnă.
Au fost și la el acasă de câteva ori, dar chiar dacă era
distractiv să fii într-o casă care nu a fost condusă de adulți și a făcut
că se simțeau foarte bătrâni, nu erau niciodată cei doi singuri.
Erau întotdeauna însoțiți de Marni sau Tiffany, sau de ambele.
Acesta este motivul pentru care îi plăcea să-l aducă sau să-l conducă pe Jeremy la muncă. Pe parcursul
acea scurtă călătorie pe care o avea pentru ea însăși și aștepta cu nerăbdare să
momente în care îl prindea uitându-se la ea de parcă ar fi vrut să fie
ceva mai mult decât prieteni.
Deși, dacă da, a ascuns-o foarte bine. Nu a invitat-o niciodată
intră când îl conduceam acasă sau spune orice ar putea
indică faptul că avea alte sentimente pentru ea decât prietenia.
Si totusi ...
Adu-l înăuntru și luând-o acasă i-a dat speranță. Cine stia Astfel de
Poate într-una din acele zile o va invita înăuntru. Sau poate ar îndrăzni
întreabă-l dacă i-ar plăcea vreodată să meargă la Silverdale să vadă un
film.
S-a dus pe aleea din spatele Bella T pentru a parca în piață
care obișnuia să fie lângă mașina lui Tiffany. Și a trebuit să se oprească.
161
Pagina 162
Ce naiba…?
În locul ei era o mașină veche și șocat. Doamne, ar mai putea
înrăutăți ziua?
Încercând să-și controleze proasta dispoziție, a parcat pe bloc
Apoi, s-a întors la pizzerie și a trecut prin ușa
bucătărie. Și în acel moment o auzi pe Tasha exclamând:
„Ce mă bucur că te cunosc în sfârșit!” Am vrut să am
ocazia de a-i spune în persoană că Jeremy a devenit
O necesitate pentru Bella T.
Peyton s-a animat instantaneu. Jeremy a fost acolo? In miscare
ușor la dreapta, ea l-a văzut la locație cu Tasha și un bărbat
matur, dar foarte asemănător cu el din punct de vedere fizic.
— O să-ți arăt asta, îl auzi pe Jeremy spunând. Te superi asta
face câteva porții? Plătesc, desigur, dar vreau să-mi învăț
tată ceea ce sunt capabil să fac.
-Da, desigur! Și aici banii tăi sunt inutili, prietene. Este unul dintre
avantajele lucrului la Bella T: mănânci gratuit și oaspeții tăi
de asemenea.” Tasha s-a întors către tatăl ei. Vrei un pahar de
Ați venit, domnule Newhall?
— Te rog spune-mi Ben. Și mă tem că nu l-am dezvoltat niciodată
gustul pentru vin. Dar aș avea un Pepsi sau o Cola.
— Coca-cola, atunci. Tiff! Tasha a sunat chelnerița, care
Curăţa o masă din fundul camerei. Vino să-l cunoști pe tatăl
de la Jeremy. Peyton a sosit încă?
„Sunt aici.” Se apropie de domnul Newhall și întinse mâna.
Tu trebuie să fii tatăl lui Jeremy. Seamănă foarte mult cu el.” A râs.
Sau mai degrabă, el pentru tine.
Domnul Newhall i-a dat o strângere puternică de mână.
-Crezi?
„Da, este adevărat.” Jeremy le-a aruncat unul dintre rarele lui zâmbete.
Sunt la fel de frumos ca tatăl meu.
Nu a fost nevoie de un geniu pentru a-și da seama cum se simțea
fericit să fie alături de tatăl său, iar Peyton a simțit o pușcătură de invidie pentru
neputând avea o relaţie asemănătoare cu a ei şi
Stare rea de spirit.
Dar doar un moment. Pentru că dorința ta de a provoca bine
Impresia asupra domnului Newhall era mai puternică decât invidia. Și asta a fost
foarte bine. Pentru că în capul lui a auzit vocea tatălui său vitreg
afirmând că tatăl lui Jeremy era dintr-o pătură socio-economică
mai jos decât al tău. Că, deși era curat și bine îmbrăcat, hainele lui erau
162
Pagina 163
ieftin. Și că, deși pare că și-a frecat bine mâinile,

mai aveau urme de grăsime neagră sub unghii.
Dar toate astea erau... prostii, își spuse el. De parcă ea sau a lui
tatăl vitreg sau oricine altcineva era mai bun decât domnul Newhall
doar pentru a avea mai mulți bani. Așa au fost băieții de la
instituie că s-au încurcat cu ea acum că știau că va înceta să mai fie
delicios.
Ridicând bărbia, și-a dat seama cât de mult era
schimbând acea toamnă. Se străduia atât de mult să-l aibă pe al lui
judecată și știa că Tasha i-ar fi rușine de ea dacă s-ar gândi măcar
pentru o secundă s-a crezut superior tatălui lui Jeremy. Și dat
că mantra ei din acea toamnă a fost QHT (Ce ar face Tasha?), a decis ea
fă-l pe domnul Newhall să se simtă binevenit.
Dintr-o dată, însă, și-a amintit de mașina șubredă care
parcase afară.
„Hei”, a spus el întorcându-se către Tasha, „știai că este o mașină?
parcat într-una din piețele noastre? E o mașină de rahat, așa că
poate e abandonat.
Jeremy a pus deodată o față de poker și căldura pe care obișnuia să o radieze
din privirea lui când i s-a adresat risipită ca ceața dimineții
sub razele soarelui.
— Rahatul ăsta e al meu, spuse el rece. Tatăl meu a reparat-o și
Mi l-a adus.
Nooooo! Peyton știa că ar trebui să-și ceară scuze, dar numai
S-a întâmplat să creadă că mașina aia de rahat însemna că Jeremy nu
Aș merge înainte și înapoi de la serviciu cu ea. Un amestec de rușine și
Disperarea se înfipse în stomacul ei. Dar în ciuda faptului că știam asta
o încurca până la capăt, nu s-a putut abține și a întrebat
cu vechea lui trufie:
— Este fix?
„Da.” Jeremy s-a uitat la ea de parcă ar fi fost unul dintre cocoșii din liceu.
Nu toți ni se dă o mașină nouă de la părinții noștri. Dar eu
tatăl este unul dintre cei mai buni mecanici din acest domeniu, deci chiar dacă
Mașina aia de rahat, așa cum ai numit-o, nu fi așa drăguță
al tău, funcționează mai bine decât un BMW.
„Ce... noroc pentru tine” l-a făcut să vrea să închidă gura. am avut
să o facă. Dar ceva din interiorul lui pur și simplu țipa și țipa
durere. Încercând să reducă la tăcere acel strigăt, el a spus indiferent: „Atunci
Presupun că nu va trebui să te mai iau, nu?
— Nu, răspunse el sec. Cred că nu.” Se întoarse către
163
Pagina 164
domnule Newhall. Să mergem tată. Am să-ți arăt bucătăria acum

să-ți facă o pizza.
„Grozav.” Domnul Newhall îi aruncă o privire lui Peyton.
gânditoare înainte de a-și urma fiul.
Peyton i-a urmărit până când au dat colțul și
apoi a oftat.
— Ai fost însămânțat, murmură Tiffany, dar i-a dat câteva
l-a bătut pe mână și a mers să îngrijească trei femei care tocmai aveau
intra in pizzerie.
Încercându-se să o înfrunte pe Tasha, Peyton se întoarse
Pentru ea. Dar Tasha, femeia aceea pe care o admira atât de mult, s-a limitat
a zice:
— Ai fi putut să o rezolvi mai bine.
Ochii i s-au umplut de lacrimi. Pentru că era adevărat: puteam
am rezolvat mult mai bine. El dădu brusc din cap.
-Orice ar fi fost mai bine decât ce am spus eu...
recunoscut.
— Știi de ce ai reacționat așa?
S-a uitat fix în pământ.
-Da.
-Vrei sa vorbim despre asta?
Și-a ridicat capul și s-a uitat în ochii cenușii ai Tașei. A fost clar
că oferta lui era sinceră. Dar inca…
-Nu.
-Foarte bine. Dacă te răzgândești, știi unde sunt. Și știu deja
că nu m-ai întrebat, dar sfaturile pe care le dau pot întotdeauna
se aplică și în acest caz. Ar trebui să fii sincer cu Jeremy
chiar dacă ești doar cu el. Pentru că prin descalificarea mașinii tale ai
și-a descalificat și tatăl. Și nu este necesar să ai daruri grozave
de observație pentru a realiza că ea îl adoră.
„Da, știu.” Se uită înapoi în bucătărie și văzu că erau
examinând cuptorul pentru pizza. Te superi dacă îi aduc sifonul
domnule Newhall?
-Desigur că nu. Ar fi un gest frumos – a bătut ușor Tasha
Şoldul lui Peyton cu al ei. Mai ales dacă este însoțită de
scuze.
Peyton a încercat să se recupereze.
-Da doamna. De asemenea, plănuiesc să-mi cer scuze.
— Uau, acum o să mă enervezi și pe mine.
Peyton o privi surprins, iar Tash arătă spre ea cu degetul.
164
Pagina 165
autoritar.
„Nu-mi spune „doamnă”!
Nu știa de ce, dar i-a îmbunătățit starea de spirit și l-a făcut a
salut militar.
-Da domnule!
Tasha oftă.
— Du-te să-i aduci băutura domnului Newhall, deștept. Și apoi să
a munci.
Jeremy nu știa ce să creadă când s-a întors după ce a scos aluatul

frigider şi l-a văzut pe Peyton întinzându-i tatălui său un pahar mare de
Coca-Cola și aplecându-se să-i vorbească cu voce joasă.
Era foarte supărat pe ea. Și, de asemenea, puțin rănit, poate,
chiar dacă îl deranja să recunoască. Începusem să cred că este o
farmec autentic, precum și frumos și distractiv. m-am gândit că poate
ar putea fi chiar ceva între ei. Și că deodată a devenit așa
trufaș și uită-te la tatăl său peste umăr...
Aşteptă ca Peyton să se întoarcă în sala de mese. Apoi s-a apropiat de ea
tata.
-Ce voia?
-Dă-mi Cola... și cere-mi scuze pentru ceea ce ai spus despre mine
prezent.
Blestem. A observat că tatăl său urmărea reacția lui și a trebuit
depuneți eforturi pentru a menține o expresie neutră.
-Bon. Asta e bine. Ar trebui să-și ceară scuze.
Deși a observat că ea nu se deranjase să-i ceară scuze.
— Presupun că da, spuse Ben. Totuși, a fost frumos că
face.” Și-a înclinat capul și a continuat să-și privească fiul. E bogat?
-Da. Sau cel puțin înainte de a fi. Dar părinții ei sunt
divorțează și tatăl ei vitreg nu mai vrea să o întrețină. I-a spus asta, da
vrea să meargă la universitate, să-și găsească viață.
„Ce prost.” Ben clătină din cap. Doamne, ce aș da
pentru că ai mijloacele de a te trimite la facultate...
„Știu că, dacă ai putea, ai face-o fără să stai pe gânduri”. Si e
Este adevărat că tatăl vitreg al lui Peyton este un ticălos, așa că a făcut-o
numărat. Nu există nicio cale de a ocoli asta.” Își îndreptă umerii. Dar nu
Îi dă și ei dreptul să se comporte ca o idioată.
- Îți place, nu?
-Acea? El a pufnit. Nooo – a văzut-o curățând o masă din
165
Pagina 166
pizzerie și a privit-o o clipă când se aplecă spre

ridică câteva farfurii. O fâșie de piele a apărut între cămașă și
centura pantalonilor lui.
Apoi se trezi și se uită înapoi la tatăl său.
– Ai văzut că este un copil răsfățat.
— Nu sunt deloc sigur că este.
"Glumești cu mine?"
-Nu. Nu mă îndoiesc că are momente de copil răsfățat, dar
a venit să-mi ceară scuze față în față și asta mă face să cred că
poate că încearcă să treacă peste acea atitudine răsfățată. mai mult,
a spus ceva care...
-Acea? întrebă Jeremy. Ce ai spus?
— Cred că sigur va prefera dacă nu îți spun. Dar cred că
ar trebui să-i dai un sfert mic.
- Este vina mea că a devenit atât de neîntrerupt?
-Desigur că nu. Dar uneori ești foarte încăpățânat și te închizi în trupă
când ar fi mult mai productiv dacă ai lăsa lucrurile să curgă.
Asta era adevărat. A fost una dintre problemele pe care le încercasem
rezolvă cu Ryan, consilierul tău. A oftat.
— Bine, spuse el. Mă voi gândi la asta - văzând că tatăl lui a crescut un
Sprânceana sceptică, ea îl privi drept în ochi. o spun in
serios, tata. Voi reflecta la ceea ce ai spus. Dar nu astăzi,
Bine? Momentan, vreau doar să te uiesc cu unul de-al meu
pizza.
166
Pagina 167
Capitolul 19
-Nu este exact ceea ce am avut în minte când te-am invitat

ia cina”, a mormăit Luc în timp ce deschidea ușa bufetului chinezesc pentru Tasha.
— Nu este suficient de elegant? Ea i-a zâmbit când a intrat în
restaurant-. În Silverdale nu prea există de unde alege în acest sens.
Data viitoare când mă poți duce la Silver City, cumpără-mi un woo woo și
la o porție din peștele lui pane și chips-uri și apoi face
cu mine ce vrei tu. Dar în seara asta... ei bine, abia aștept
legumele și îmi plac lucrurile la grătar pe care le fac aici.
-Îmi pare rău, ai spus ceva după ce ai făcut cu mine
vreți? El îi aruncă un zâmbet lateral. Apoi s-a încruntat.
Ce dracu este un woo woo ?
–Un cocktail făcut cu vodcă, snaps de piersici și
suc de merișoare.
-Serios?
Tasha a râs și s-a dus la o masă.
-Nu face fața aia de groază. Nu mă aștept să-l bei. La
Lângă centrul comercial Silver City se află o fabrică de bere foarte bună.
Servesc mărci de bere de cea mai bună calitate și... Dar, oricum, eu
Bat în jurul tufișului.” A tras aer în piept și a oftat. Ce
Adică, ceea ce contează este compania și că sunt sigur
că putem găsi și ceva care să vă placă.
„Deci, dacă îmi mănânc legumele fără să protestez, îmi dai voie
Ți-am cumpărat o băutură la berărie după cină?
– Sigur că da – și-a pus puloverul pe un scaun și a ridicat două degete
ca să vadă casieria.
— Deci, o afacere încheiată. Hei, unde mergi?
— Să-mi umplu farfuria.
Luc a urmat-o.
-Ce ai spus?
Tasha se opri să se uite la el.
— Ai mâncat vreodată la un bufet chinezesc?
— Mi-am petrecut o bună parte din viața mea adultă în America de Sud, dragă,
Deci nu, pot spune cu siguranță că nu am fost niciodată
la un bufet chinezesc. Dar am mâncat tortilla de porumb din toate punctele de vedere
pe care ți-l poți imagina.
„Bine, deci aceasta este o experiență inițiatică.” se frecă Tasha
167
Pagina 168
mâinile-. Urmează-mă.” L-a condus la tejgheaua cu mâncare și i-a dat un

farfurie goală. Umpleți-l cu tot ce doriți: legume, tăiței...
tofu este la sfârșit, așa că presupun că ar trebui să lași puțin
decalaj.Expresia lui Luc era neprețuită și, râzând, Tasha îi dădu o
împinge cu umărul.
-Este o gluma. Există și carne de vită, porc, pui și cred că fructe de mare
a alege.
Și-au umplut farfuriile cu tot ce au vrut și apoi ei
I-au dat bucătarului care a îngrijit grătarul. Un moment mai târziu
Ei au livrat farfurii parfumate de orez și prăjiți fiecare
Grătar.
Luc a mâncat câteva. Apoi i-a zâmbit Tasha de peste
birou.
„Uau”, a spus el, „este grozav”.
-Deja ti-am spus.
— Ah, atât de bucuros. Ce trăsătură atractivă.
Ea a zâmbit neînfricoșată.
„Și totuși ceea ce este adevărat este adevărat”, a răspuns el. Și i-a atacat pe al lui
masă.
Conversația a lâncezit în timp ce mâncau. Luc era

era greu să-și smulgă ochii de la Tash, căreia îi lăsase părul
lucru liber, rar în ea. Buclele ei îi mângâiau clavicula albă și pe ea
umăr, și legănarea ciudată pe sânii ei de fiecare dată
a respirat. Purta o fustă scurtă de catifea maro deschis,
jambiere maro mai închis, cizme de piele până la genunchi și a
pulover lung chihlimbar subțire cu gât rotund care părea moale
ca un nor şi care se agăţa de vârful sânilor ei şi
I-a periat restul trunchiului până la șolduri.
Dar nu fizicul ei l-a ținut hipnotizat. A fost
începu să realizeze că dacă fata în care o întâlnise
Bahamas era irezistibil, Tasha din fața lui era
Mult mai mult. Fusese întotdeauna foarte sigură pe ea însăși, dar
se simțea mai confortabil cu ea însăși acum decât se simțea atunci. Era ceva
răpitor în simțul umorului, în eficiența și energia lui și
Luc era sigur că nu era singurul care observa și aprecia
Toate acele lucruri. Toți oamenii în care se întâlnise
Razor Bay o admira pe Tasha. Au respectat-o.
168
Pagina 169
Și-a sprijinit bărbia pe mână.

– Ei bine, spune-mi cum ai înființat Bella T. Cine ești tu
investitori?
Ea clipi, iar Luc adăugă:
– Știi, cine ți-a dat capitala.
- Capitala? -Se uită la el încruntat-. Nimeni - a făcut cu mâna unul
mână-. Nimeni în special, vreau să spun. Nu avea prieteni bine plasați.
Mi-am dus planul de afaceri la bancă și le-am spus că am aproape o treime din
bani de care aveam nevoie pentru a începe datorită unui investitor care
se întâlnise în Tacoma şi reuşise să dubleze ce
Salvasem de când eram copil.” Ea a râs, plină de mândrie. Ei au decis că este
un risc acceptabil și mi-au dat un împrumut pentru a face restul.
-Ce varsta aveai?
-Douazeci si sase.
— Uau, o privi cu admirație. Este uimitor să ajungi să călărești un
afaceri fara investitori, mai ales in sectorul ospitalitatii, unde
După cum am înțeles, riscul de eșec este foarte mare și chiar mai mult
având mai puţin de treizeci de ani. Cum ai economisit bani
fiind adolescent? Ai făcut dădacă?
-Da, am avut grijă de copii de când aveam doisprezece ani până când am împlinit
şaisprezece. Apoi am lucrat ca chelneriță la Sunset Cafe. am observat si
Am învățat multe despre conducerea unui restaurant.
— Și clădirea este a ta, nu?
-Da. Ei bine, a mea și banca. Dar într-o zi va fi tot al meu.
Desigur, am inclus în planul meu de afaceri și veniturile care
Mă gândeam să ajung prin închirierea apartamentului.
— Sigur, spuse el. Te admir mult, știi? Ai
a realizat multe lucruri de unul singur.
Tasha i-a zâmbit mulțumit și a clătinat din cap.
— Ei bine, nu în totalitate singur. Domnul Jacobs, fostul proprietar al
clădirea, a vrut să o cumpăr și asta a avut foarte mult de-a face
convinge banca. De asemenea, Jenny m-a susținut aproape de atunci
că ne-am întâlnit... și asta valorează mai mult decât tot aurul din lume – a făcut-o
un rânjet-. Ei bine, da, aurul ar fi fost grozav pentru mine
o dată. Dar Jenny a crezut în mine de prima dată când am îngrijit-o
o pizza în bucătăria mamei mele când aveam șaisprezece ani. Nu
Vă pot mulțumi suficient pentru sprijinul și încurajarea pe care mi le-ați oferit.
-De ce? Nu ai susținut-o și încurajat-o și tu?
– Desigur... Ah. Foarte isteț. Ce vreau să spun este că este foarte
special pentru mine.
169
Pagina 170
În timp ce o privea vorbind despre prietena ei, Luc și-a dat seama
că, deși recunoscuse ce simțea pentru ea, era totuși
punându-și la îndoială propriile sentimente. Pentru că, la urma urmei,
Ce știa el despre dragoste? Am crezut în legendara poveste de dragoste
a părinților săi și apoi a descoperit că tatăl său fusese un
ticălos și un tată oribil înainte de a se stabili cu al lui
mamă.
Și cât despre el... De când intrase în DEA, al lui
relațiile de cuplu duraseră cel mult o săptămână.
Și chiar și așa…
Nu puteam continua să pretind că revărsarea copleșitoare de emoții
Ceea ce simțea în interior nu era dragoste, ci altceva. Nimic de cât
Simțeam că înainte sunt chiar aproape de ceea ce simțeam când
Am fost cu Tasha. O dorea. Și nu numai pentru ziua aceea, nici pentru el
următorul sau celălalt. Dintr-o dată nu și-a putut concepe ideea de a trăi fără ea.
Deci ce naiba! Avea de gând să se lanseze. S-a aplecat spre masă,
gata să-ți ducă la îndeplinire planul. Pasul unu: seduce-o cu tine
farmec.
Dar înainte de a avea timp să deschidă gura, Tasha a reparat-o
concentrează-te asupra ei.
— Ajunge să vorbești despre mine, spuse el. Spune-mi cum a
chicarrón ca tine – se uită la el bătându-se din gene – fiind a
super agent secret.
Luc zâmbi.
-Am început în facultate, când am cunoscut o fată
I-au strecurat o pastilă fără ca ea să-și dea seama și au violat-o.
Tasha a devenit serioasă.
-Cât de teribil! Ce-ai făcut? Bate violatorul la pământ? -Știu
Se aplecă spre masă. Te rog spune-mi că i-ai dat o bătaie bună.
— Îmi doresc, prințesa mea, dar mi-e teamă că n-aș putea. Ceea ce am făcut a fost
împrietenește-te cu el, prefă-te că este noul lui cel mai bun prieten. Apoi eu
Am aranjat ca poliția din campus să-l oprească data viitoare
care a încercat să facă aceeași mișcare asupra unei alte fete.
— Bine, încuviinţă el, mulţumit. Asta funcționează și la mine.
-Din acea experiență am învățat că mă pricep la interpretare
o hartie. Și că mi-a plăcut adrenalină pe care am
prevedea ca. Așa că am început să studiez Drept Penal și doi
la saptamani si jumatate dupa absolvire am intrat la DEA.
— Atunci cred că... îți place, nu?
„Da”, a răspuns el, dar a găsit răspunsul țipând la el.
170
Pagina 171
Pentru că chiar ți-a plăcut? Serios?-. Îmi place emoția,

mai puțin”, a subliniat el. Dar este și foarte izolator - s-a uitat la mâna lui
după ce a făcut un gest involuntar de parcă ar şterge ceea ce tocmai avea
a zice-. Nu intelege gresit. Reușesc să-mi fac prieteni. trec pe
viață cu criminali și ticăloși de cel mai rău fel, dar știu din experiență
că oamenii sunt rareori toți buni sau toți răi. Asa de,
în perioadele în care lucrez la o misiune secretă,
De obicei, pot găsi una sau două persoane cu care am
Ca să fie.
Dar adevărul este că toate aceste relații sunt foarte
superficial. Pentru că, până la urmă, ei sunt criminali și criminali, iar eu
Eu joc tipul tot timpul, așa că nu se poate spune asta
fiți prieteni adevărați.” El s-a uitat în ochii ei. sunt foarte
conștienți de asta, chiar dacă nu sunt.
În timp ce o spunea cu voce tare, a înțeles cât de mult îi plăcea
companie de oameni normali, oameni cumsecade ca Tasha și ea
fraţilor, de când venise în Razor Bay. A deschis gura pentru
spune-i.
Dar…
Îi plăcea că ea îl vedea ca pe un super agent secret. A) Da
asta, ce rost avea să insist că, înainte de a ajunge la Razor Bay,
ai avut un prieten adevărat de ani de zile? Nu, a valorat mai mult decât
ținea gura închisă dacă nu putea să-i spună ceva care
seduce sau distrează-o. Cel puțin așa aș avea mai multe
șansele ca ea să aibă sentimente pentru el.
Chiar dacă era doar o parte din ceea ce simțea el pentru ea.
Întâlnirea lor a deraiat și Tasha nu era sigură ce se întâmplase.

s-a întâmplat.
Ei bine, asta nu era în întregime adevărat. Fusese după Luc
vorbiți cu el despre modul în care munca lui l-a izolat. Din acel moment, a lui
data pierduse acel gen de intimitate pe care o avusese anterior
făcut atât de special.
Și atunci când te muți la Silver City Brewery, lucruri
se înrăutăţiseră. Locul era plin de lume, era mult
zgomot și mai mult zgomot decât celelalte ori când Tasha fusese acolo. The
nivelul de zgomot a contribuit de fiecare dată la un gol între ei
mai în vârstă, dar adevărata problemă, credea Tasha, a apărut la
recunoaște-l pe Luc că, pentru că meseria lui îi cerea să mintă, nu avea
171
Pagina 172
Prieteni adevărați.
Nici nu mi-am putut imagina cât de obositor trebuie să fie să nu pot
nu fii niciodată tu însuți. Trebuie să urmărești fiecare cuvânt care a ieșit din tine
gură. Dar acum că Luc vorbise despre asta, nu se mai putea ajuta
întrebându-se dacă o mințise și pe ea și pe frații ei.
Doamne Dumnezeule. Toti?
Controlează-te, fată! Cu siguranță bănuielile lui lipseau
fundament și au fost nedreapte. A încercat să le scuture. Dar
farmecul neîncetat și liniștit după care i-a arătat Luc
acel scurt moment de mărturisire înrădăcinase îndoieli în
capul lui, cu cât voia să-l nege.
Până când nu a mai suportat și s-a aplecat în el.
— Să mergem, spuse el, ridicând vocea. M-am săturat să țip.
El dădu din cap și Tasha își luă geanta și se ridică. Luc
A condus-o la uşă.
„Doamne, îmi sună urechile”, a comentat ea când au ieșit din cameră.
fabrică de bere-. Îmi pare rău. Am mai fost aici, dar nu de data asta
ora.
— Vrei să încercăm în altă parte? Sau că mergem la film sau
ceva de genul?
-Nu. Mă doare capul. Cred că aș prefera să mă culc.
Au tăcut pe drumul de întoarcere la Razor Bay. Tasha
simți că se uită la ea de mai multe ori, dar era evident că nu avea
vreau să vorbesc, pentru că a continuat fără să spună nimic. Când au ajuns la a lui
apartament, un timp mai târziu, a luat cheia pe care ea o luase de la
geanta și deschise ușa. El a introdus-o înăuntru și a închis ușa cu piciorul.
spatele tău.
— Ei bine, spuse el fără o inflexiune în voce, am crezut că ești un grozav
apărător al sincerității.
-Si asa sunt!
– Și totuși, de îndată ce îți vorbesc sincer, te apropii
band.” El a mijit ochii la ea. Deci ce este în neregulă cu tine? -
Întreb-. Ce să-ți spun adevărul și începi să te întrebi dacă am
mințit, sau dacă i-am mințit pe toată lumea de când am ajuns la
sat?
-Nu! Ea a răspuns indignată. Și a adăugat: „Ei bine, da. Poate fi -
A scuturat din cap. Nu știu, bine?
-Foarte bine. Vino aici.” El a apucat-o de cot și a condus-o spre canapea.
Așezați-vă.
-Cum! Ea a răspuns. Ce crezi că sunt, un câine
172
Pagina 173
neascultător?
Dinții lui Luc străluceau albi pe chipul lui auriu de soare.
— Chiar acum devii insolubil.
Tasha ridică din umeri petulantă. Apoi s-a îndreptat.
-Foarte bine, recunosc daca recunosti ca ai plecat de la
spune-mi, cu siguranță, primul lucru sincer despre munca ta
devin un fel de flirt disco.
Oftă și își trecu o mână pe față. Apoi
Mă uit.
— Putem să stăm să vorbim?
Tasha ridică din nou din umeri, dar se aşeză pe canapea.
Și l-a privit nerăbdător.
- Vorbește.
Luc se așeză pe o pernă puțin mai departe de colț, unde
ea se aşezase.
- Recunosc că am devenit poate puțin superficial -
a recunoscut el. Dar nu m-am putut abține. am panica.
Ea clipi. Luc, intrat în panică?
- Și poți ști de ce?
„Doamne, Tash.” Își trecu degetele prin păr. Am văzut lucruri
a făcut lucruri care ți-ar face părul să stea pe cap. La naiba cine
Vreau să trișez? Lucruri care ți-ar întoarce stomacul. am recunoscut
în fața ta că nu am avut prieteni adevărați de când am plecat din
Universitate. Și ai rămas tăcut, al tău
cap și ai vrut să mergi acasă.
-Pentru că ai început să vorbești ca un vânzător de păr,
și era mult zgomot și... Ei bine, nu mă mai distram.
Luc se apropie puțin de ea.
-Dar înainte dacă?
-Da. M-am distrat de minune. Mi s-a părut în același timp
foarte natural și foarte interesant, ca atunci când te-am cunoscut în
Bahamas. AHA! Arătă spre ea. Deci m-ai mințit.
-Te-am mințit pentru că eram în mijlocul unei misiuni și aveam o
a intrat în cap că niciodată, sub nicio formă, nu se dezvăluie
acoperire proprie. Nu conta că în acel moment era o mie
la kilometri de locul unde mi s-a desfăşurat misiunea: acelea erau, şi
rămân, regulile oricărei operațiuni secrete – s-a apropiat
nemişcat şi îi ţinu privirea. Dar îți jur pe mormântul mamei mele
Nu te-am mințit de când ne-am întâlnit din nou. Nici eu
i-am mințit pe frații mei, nu pe soțiile lor, nu pe Austin sau...
173
Pagina 174
iad, sau oricine din acest oraș.

-Bon. Cred că aveam nevoie doar să te aud spunând asta cu voce tare.
— Deci mă crezi?
Tasha se opri să se gândească o clipă. Apoi a spus sincer:
-Da.
„Bine.” S-a întors, a luat-o în brațe și a așezat-o în poală,
fata la el. Acum, referitor la a face ce vreau cu tine...
Ea icni, scoase un râs sugrumat și
L-a plesnit pe umăr.
"Esti un porc!"
– Hei, sunt un tip și tocmai am avut primul...
Păi, nici nu știu cum să-i spun. Prima noastră luptă?
Prima noastră neînțelegere? -A tras piciorul până a fost
stând călare pe el. Apoi s-a uitat la ea și a ridicat din umeri.
. Nu am un partener de atâta timp încât să nu controlez
terminologie. Dar știu că oricare dintre aceste situații necesită sex
a face amendamente.
Inima i-a năvălit.
— Asta suntem tu și cu mine? Un cuplu?
Doamne, Doamne. Și am crezut că nu există legături... ».
-Ai dreptate. Cel puțin... cred că da. ”Sprânceana i s-a încruntat puțin.
De ce? Nu sunteți de acord?
Tasha a vrut să-l întrebe cât timp credea că ar fi trebuit
relație de cuplu, dar a decis să păstreze liniștea și doar a spus:
-Da sunt de acord.
Apoi a lăsat capul să-l sărute. Doar pentru că am vrut
nu pentru că astfel ar fi avut o scuză să nu-l examineze pe a lui
propriile sentimente. Sau ca să nu mai vorbim unde s-ar duce totul
acea.
174
Pagina 175
Capitolul 20
Miercurea următoare seara, când Luc a sosit la

Max găsi ușa întredeschisă, deși era frig. A ieșit
muzică din sufragerie și fratele ei dansa cu Harper.
Câteva clipe a stat pe verandă, privindu-i.
Max știa să se miște. Ea a dansat mai bine decât el, asta e sigur.
A bătut în tocul ușii când Max îl sprijinea pe al lui
femeie înapoi cu pasiune.
— Am greşit noaptea?
Max îl ridică pe Harper și se întoarse spre el zâmbind.
-Nu, intră. Harper și cu mine mai petreceam înainte
toti sosesc.
— Pot să-ți aduc o bere, Luc? întrebă Harper.
oferindu-i un zâmbet spontan în timp ce-și dădu drumul brațelor
a sotului ei. Sau o cafea sau un pahar de vin, poate?
-O cafea va rog.
-La o cafea. Cum o iei?
– Dacă ai lapte, grozav. Dacă nu, e doar în regulă.
„Avem de toate, chiar și zahăr”.
— Da, aprobă Max. În seara asta, cel puțin. Așa cum ai
toți au fost destul de amabili să mă ofere să mă ajute în campania mea,
avem provizii stocate. Cel mai puțin ce putem face este
să-ți ofere mâncare și băutură bună. Apropo, vrei lapte degresat sau
Ai prefera să te arunci în mormântul deschis și să-l iei cu toată grăsimea lui?
„La un mormânt deschis”, a răspuns el sarcastic.
— Întregul, atunci, spuse Harper și intră în bucătăria lui neterminată.
Max a redus muzica.
-Hai sa stam.
— Hai, Max, spuse Jake când nici măcar nu dăduseră încă două.
pași și în timp ce se întorceau i-au văzut pe cei tineri Bradshaw intrând în
Se căsătorește cu viitoarea lui soție. Poți să spui de ce ai ușa
deschis cu frigul ce este?
Austin trecu pe lângă ea și se duse direct spre ei.
— Bună, unchiule Max! Unchiule Luc! În seara asta o să ajut și eu.
Tata mi-a spus că s-ar putea să mă lași să folosesc pistolul cu capse.
-Știi ce? Acesta este exact ceea ce am nevoie, cineva care să știe
Ai grijă de capse ”, a spus Max. Vino cu mine. Am de gând să-ți arăt
175
Pagina 176
postere pe care urmează să le atârnăm pe drum și în grădinile din

oameni.
Harper s-a întors cu cafeaua lui Luc și acesta i-a mulțumit. de băut
o înghițitură, îi urmă pe Max și Austin la o masă făcută dintr-un bătrân
ușă grajd și două borriquetas. Deasupra era o
capsator de dimensiune industrială și o grămadă de postere strălucitoare înăuntru
Cele pe care scrie „Max Bradshaw, Sheriff” și o fotografie cu
Max foarte serios, în jacheta lui neagră de uniformă și dungi, și
un altul din el râzând și îmbrăcat într-un tricou alb și o batistă legată
în jurul capului. Cu litere mai mici, în partea de jos a
Semnul scria „Există un nou șerif în oraș”. Lângă postere
erau o mulțime de țăruși plate de lemn.
Luc se uită la afișe și se uită la Max.
–Nu am văzut niciodată două portrete pe unul dintre aceste postere.
Fratele lui se strâmbă.
-Deja știu. Și în fotografia informală arăt ca un înger din
iad. Am preferat fotografia cu uniforma, dar femeile
au renuntat. Harper a spus că fotografia obișnuită arată mai mult partea mea
accesibil.
— Și nu te înșeli, comentă Luc, uitându-se la fotografie. Unde
ti-au facut poza asta?
-Rebecca Damoth a făcut-o cu telefonul mobil acum câteva luni, în
o strângere de fonduri pentru micul dejun cu clătite la care am ținut
Cedar Village. În dimineața aceea, eram responsabil să ocolesc
Clatite.
Jenny li sa alăturat.
— Este o campanie genială, Max. Într-una ai un aer foarte
profesional. Dar în celălalt, arăți mai accesibil, și oameni
îți vei aminti că, pe lângă faptul că ții Razor Bay în ordine, tu
parte din timpul liber pentru comunitate.
— E adevărat, spuse Tasha din prag, iar Luc întoarse capul.
când a intrat și a închis ușa în urma lui.
Trecuseră doar două zile de la întâlnirea lor, dar de atunci
Fusese foarte ocupată și i se părea că trecuse mai mult.
Și-a scos haina și eșarfa lungă pe care o purta s-a suflecat
în jurul gâtului și așezate ambele pe brațul unui scaun
înainte de a intra în cameră.
-Acea fotografie scoate în evidență legăturile tale cu vecinii tăi și asta e ceva
că adversarul tău lipsește. Nu a locuit sau lucrat niciodată aici și deși
Nu te-aș iubi așa cum te iubesc, nu mă văd votând pentru el. eu
176
Pagina 177
pare prea rigid și inflexibil, ceea ce presupun că este

la fel, nu? A făcut un gest disprețuitor. Dar ai ști cum
ai de-a face cu Wade Nelson când începe să se încurce cu Curt și
Mindy? -A întrebat referindu-se la un vecin al orașului care nu putea
acceptă că fosta lui soție și-a refăcut viața, deși era
aproape un deceniu cu al doilea soț. Eu nu cred acest lucru.
— Ei bine, nici eu nu prea știu ce să fac cu Wade, spuse el.
Max–. Nimic din ce încerc nu durează mult.
— Ei bine, da, Wade este un idiot. Dar el e idiotul din Razor Bay.
— Da, aprobă Jenny. El este unul de-al nostru și dacă ar trebui
a face cu Swanson, el va ajunge cu siguranță în închisoare, împlinindu-se
condamna cu tatăl meu.
„Și nici măcar Curt și Mindy nu vor asta”, a adăugat Tasha. știu
S-a apropiat și l-a bătut pe brațul lui Max. Ai de gând să măture
alegeri.
-Daca spui tu…
— Stai, spuse Luc, uitându-se la Jenny. Tatăl tău este în închisoare?
-Da. Când eram adolescent am fost condamnat pentru fraudarea unui
O mulțime de oameni și de atunci este la Penitenciarul Monroe.
Sau poate că a ieșit deja.” El a ridicat din umeri. Cu greu avem
despre care am vorbit încă din primăvara trecută, când am refuzat să-i spun
consiliul închisorii care avea o slujbă contabilă așteptându-l la
hotel când a fost eliberat.” El a clătinat din cap. A fost foarte jignit
când i-am oferit o slujbă de grădinar, dar naiba îngheață înainte
că te las să te apropii de moștenirea Austin.
Luc era uluit.
— V-ar deranja să vă concentrați, băieți? întrebă Austin cu
nerăbdare-. Revenind la subiectul alegerilor, știm cu toții asta
Unchiul Max va fi șerif. Deci de bază!
Max și-a pus brațul în jurul gâtului ei.
— Deci știm, nu?
Austin i-a zâmbit.
-Desigur.
„Mi se pare un slogan bun de campanie”, a spus Luc.
Poate ar trebui să schimbăm „Există un nou șerif în oraș” în
„Știm cu toții că este cel mai bun pentru job”.
-Il vezi? întrebă Austin de parcă asta ar fi rezolvat problema.
Acum putem începe să capsăm afișele? La urma urmelor -
El a adăugat: „Pentru asta am venit, nu?” Să lucrezi la campania ta?
— Da, îl eliberă Max.
177
Pagina 178
„Și din moment ce ești atât de dornic să ajuți”, a adăugat Jake, „poate
ar trebui să vă dăm o grămadă de postere mici și să vă trimitem la
orașul pe bicicletă ca să-i întrebi pe comercianți și pe
proprietarii de restaurante dacă le pot pune la ferestre.
Pun pariu că vei fi un mare ambasador pentru unchiul tău.
– Eh… – Austin a rămas nedumerit pentru o clipă, dar
A reacţionat imediat. Aș vrea, tată, dar acesta este Razor Bay. Aceste
Totul este închis de ore întregi, cu excepția pizzeriei lui Tasha. Și cu siguranță
ar fi de asemenea închis când va sosi. De asemenea, din moment ce Tash este
aici, puteți lua afișele.
Max îi zâmbi lui Jake.
— E la fel de mare ca tine, spuse el sarcastic. Apoi s-a întors
spre Austin. O să vă arăt cum vreau să le fac – el a ales unul
miza, așezați-o în centrul mesei și așezați deasupra un afiș.
Vezi? Centrul mizei este plasat în spatele acestei stele. mai mult,
trebuie să lăsați suficient spațiu dedesubt ca să le putem bate în cuie
pe pământ și suficient de înalt pentru a fi văzute.
Austin dădu din cap și Max apucă capsatorul.
–Smecheria este să nu capsezi informații importante. Asa de
pune unul aici.” El a plasat capsatorul chiar deasupra stelei.
-Lasa-ma pe mine sa o fac!
Max i-a întins capsatorul și Austin a pus capătul deasupra
afiș și a apăsat pe trăgaci.
-Hala! Se uită la afiș. Si aici? a întrebat el, aşezând
capsator lângă capătul de sus al mizei.
-Perfect. Văd că afișele mele sunt pe mâini bune.
„Da, nu este tocmai astrofizică.” El a pus clema și a ridicat
poster pentru a-i admira munca. Apoi s-a uitat mai atent la
postere. Sunt tari.
— Sigur, spuse Max, tatăl tău le-a proiectat.
Austin i-a zâmbit tatălui său.
— Bună treabă, tată.
— Mulțumesc, fiule, spuse Jake, care stătea în fața lui
laptop. Harper era în spatele lui, privind
umărul lui. Ma bucur ca iti plac.
Luc descoperise deja că îi plăcea foarte mult Austin. Am avut
același simț al umorului ca și restul grupului și, să fie a
adolescent, a luat lucrurile foarte calm. Calea sinceră şi
spontan cu care ea îl acceptase ca pe un unchi pentru care îl prinsese
surpriză și îl umpluse de recunoștință. Și acum, după ce am observat cum
178
Pagina 179
asociat cu Jake și Max și-a dat seama că și-ar dori să rămână

acolo pentru a-l vedea cum crește.
— Și de ce nu o faci atunci?
A înghețat înăuntru. Pentru că, să spun adevărul, ce
trebuia prevenit? Nu cariera lui profesională, era clar.
Cu câteva zile în urmă, o rugase pe secretara lui Paulson să-i spună șefului său despre asta.
a sunat și se deranjase să facă asta? Ei bine, nu. Deci de ce
nu te gândești la schimbarea locului de muncă? Dedicându-te la ceva care
îți permit să fii mai aproape de frații tăi și de familiile lor respective?
Ce zici de Tasha?
S-a dus să se așeze pe canapea să se gândească la asta.
După un timp, vocea lui Tasha îl scoase din gânduri.
— Ești foarte tăcut în seara asta, spuse ea, iar Luc își ridică privirea.
„Da.” Se mișcă să-i facă loc și bătu cu palme canapeaua de lângă el.
Am lucruri în minte.” Se îndreptă pe scaun. Dar nu suntem
aici pentru asta. Așa că o să încetez să mă mai gândesc la asta deocamdată
dă o mână de ajutor lui Max.
— Asta poate aștepta o secundă, spuse Jake, așezându-se pe loc.
pe care Luc se aştepta ca Tasha să o ocupe. Trebuie să te întreb unul
lucru.
-Desigur. Înainte.
— Știi că eu și Jenny ne-am căsătorit în ianuarie, nu?
Luc dădu din cap.
-Da. Sau cel puțin știam că ești logodit. Eu nu cred acest lucru
știa foarte bine când te căsătorești.
„Pe 17 ianuarie. Va fi o nuntă mică, doar familia
și câțiva prieteni, dar să avem un festin pentru toate
înalt. Austin va fi nașul meu și Max martorul meu.” L-a privit pe Luc în ochi.
. Aș vrea să fii celălalt martor al meu.
— Vrei să fiu martor al tău?
— Celălalt martor al lui, spuse Max din cealaltă parte a camerei.
Jake a râs.
-Da. Una din două. După cum spuneam, ceremonia va fi intimă și
foarte discret. Dar tu ești fratele meu și aș vrea să participi
ea – se uită la el o clipă –. Va trebui să purtăm un frac, dacă asta
ajuta sa te convingi. Asta a fost ceea ce l-a convins pe Max - el l-a scuturat
cap-. Îi place să se facă chipeș.
— În hainele unchiului, spuse Max și mormăi lui Harper.
Din felul în care ai spus-o, oricine ar crede că am un dulap plin
lenjerie de damă și că îmi place să merg cu ea.
179
Pagina 180
Austin îl privi îngrozit.

-Brut!
-Da intr-adevar? A scuturat din cap. Tatăl tău e nebun.
Luc râse. Dar inima îi bătea cu putere și o asemenea emoție
mare că abia o putea reține s-a umflat în piept. Jake
a vrut să iau parte la nunta lui cu Jenny. Pentru că erau frați.
La fel ca el și Max. Ea l-a privit în ochi și a dat din cap.
— Aş vrea, spuse el. mi-as dori multe.
-Grozav! Avem deja întreg anturajul de nuntă.” Se uită la el
Harper. Ei bine, am venit aici la muncă”, a adăugat el. Ce vrei
ce facem mai intai?
Peyton a pus cutia de plastic cu vase murdare lângă

mașina de spălat vase industrială a lui Bella T și s-a întors spre Jeremy cu brațele
akimbo.
— Nu te gândești să-mi mai vorbești vreodată?
Jeremy își luase cuvântul de la el încă de vineri înainte
chiar dacă ea îşi ceruse scuze de mai multe ori. În noaptea aceea nu mai
ea rezistă mai mult și era dispusă să-l înfrunte. Tasha era înăuntru
Casa lui Max Bradshaw făcea... orice făceau oamenii
o campanie pentru alegerea șerifului. Tiffany era în sala de mese a hotelului
pizzerie, servind ultimii câțiva clienți, iar apoi ar fi ocupată a
mai mult timp pentru curățarea meselor. Deci Peyton a avut câteva
minute să vorbesc cu Jeremy singur în bucătărie și să se gândească
află o dată pentru totdeauna dacă mai pot fi prieteni.
Se uită la el și văzu că ochii ei erau închiși și ea
maxilarul rigid. Ura că nu vorbea cu ea, dar dacă era
încrezător că în sfârşit îşi va răsuci braţul şi va începe să vorbească cu
ea de coate, sau măcar să-i fii atentă, era clar
că avea să fie dezamăgit.
Inima bătând de furie și tristețe, i-a dat
înapoi și a început să golească mașina de spălat vase.
O vreme l-a auzit doar umplând recipiente cu resturi și
pune-le la frigider. În sfârșit, când a terminat de pus vasele
murdar în mașina de spălat vase și a pornit-o, sa întors spre el
și l-a prins uitându-se la ea. Jeremy își întoarse repede privirea.
— Îmi pare rău pentru ce am spus despre mașina ta, spuse Peyton încet. Dar,
Când am aflat că este al tău, am fost devastat.
El a ridicat capul.
180
Pagina 181
-De ce? întrebă el aspru. Te-a speriat?

care te-a invitat să mergi în acel...? Cum ai numit-o cu atâtea
elocvenţă? Da, în mașina aia de rahat.
Peyton a crezut că ar trebui să uite de asta. Treci peste.
Pentru că dacă spuneam adevărul, poate că îi dădeam mai multă muniție
cu care să o împuște, iar băieții de la liceu erau deja
făcând viața imposibilă. Dar și-a amintit ce i-am spus
Tasha despre onestitate. Așa că a inspirat adânc și a expirat a
oftat tremurător.
-Nu răspund-. Pentru că a te aduce la muncă și a te duce acasă a fost
pentru mine cel mai bun al zilei. Și știam că dacă ai avea o mașină, asta s-ar opri.
Tăcerea lui Jeremy răsuna din nou în timpanele lui și se hotărî
că aceasta era ultima lor încercare de reconciliere. Îi plăcea mai mult decât
orice alt băiat pe care îl cunoștea, dar nu putea continua așa. Cu
Umerii ei încordați, a simțit că începu să o doare capul
stres și se uita la podeaua bucătăriei.
-Acea? Întrebă el răguşit, iar Peyton ridică capul.
Se uita la ea. O speranță foarte fragilă făcută să dea
Inima i s-a împiedicat și și-a îndreptat umerii.
-Am spus că mă simt groaznic că ai mașină și nu mai
Vei avea nevoie de mine să te aduc și să te port
Jeremy se apropie.
— Și nu ți-a trecut prin cap că poate te-aș lua cândva? -
El îşi miji ochii spre ea. Desigur, probabil că nu vrei
uită-te la mașina aia de rahat.
— Pentru numele lui Dumnezeu, Jeremy, poți să-l renunți? am spus
pentru că credea că mașina era abandonată pe stradă. Nu
Aș fi spus dacă aș fi știut că este al tău Și cu siguranță nu a fost al meu
Vreau să-l jignesc pe tatăl tău. Sunt foarte invidioasă că ai un tată
pot veni din Seattle să-ți cumpere o mașină. astept pe toate
zilele în care tatăl meu vitreg îmi cere să-l returnez pe cel pe care mi l-a dat
când încă mă iubea.” Buza îi tremura, dar ea o muşcă
să nu mai tremure.
Pentru că nici măcar moartă nu avea de gând să plângă în fața lui.
Văzând dinţii albi ai lui Peyton muşcându-i buza cărnoasă şi

roz, Jeremy a scăpat din paralizie și s-a apropiat de ea. I-am observat asta
avea ochii mari când i-a întâlnit deodată nasul
lipit de piept. Jeremy și-a pus brațele în jurul ei și a tras adânc aer în piept.
181
Pagina 182
savurând parfumul șamponului ei în timp ce întreba:

— Asta i-ai spus tatălui meu?
Ea și-a înclinat capul pe spate să se uite la el.
-Acea? -Se încruntă-. Nu l-am mai văzut pe tatăl tău de atunci
vinerea trecuta.
„Întreabă de tine când sună”, a spus Jeremy. Și în noaptea aceea eu
A spus că i-ai spus ceva care contrazice părerea mea despre
tu în acel moment, ceea ce era foarte nemăgulitor.
Ochii lui Peyton s-au îngustat și a făcut o mutră de scuze și
el a ridicat din umeri.
-Este că ai spus că darul tatălui meu a fost un rahat și
Am fost supărat. Deci... i-ai spus ceva tatălui meu comparându-l
cu a ta, cum te-ai descurcat?
— Nu am de gând să... Ah, da. Așa cred. I-am spus că ai avut noroc
conta pe el, și că aș da orice pentru a avea un tată care
îi pasă de mine pe jumătate cât îi pasă de tine.
— Cred că asta a însemnat mult pentru el.
Peyton se dădu înapoi și își coborî mâinile.
Da, mi-a acceptat scuzele imediat. De ce ai fost
supărat pe mine atât de mult timp?
–Tatăl meu spune că îmi este greu să-mi răsuc brațul când eu
În realitate, totul ar fi mai ușor dacă uneori nu aș fi atât de încăpățânat.
El a ridicat din umeri. Ai dreptate și mă străduiesc să mă schimb.
Dar când am crezut că te uiți peste umăr...
Nu știu... M-am simțit groaznic. Așa că am făcut ceea ce fac de obicei și m-am închis
grup.
Peyton se apropie din nou.
— Pentru că te pot răni?
Jeremy se ridică la înălțimea lui și se încăpățână la ea.
parcă ar spune «Ce-i treaba. Bărbații adevărați nu le recunosc
chestie". Dar când a deschis gura, a ieșit:
-Poate fi.
— Poți să mă rănești și pe mine, știi? Asa ca poate
Ar trebui să încercăm să nu ne rănim unul pe altul
„Da.” El mai făcu un pas spre ea. Poate fi doar ce
ar trebui să facem – și încet, foarte încet, el a lăsat capul în jos.
Era clar că avea de gând să o sărute. Dar și că i-a dat
este timpul să-l opresc.
Nici nu te gândi la asta! Peyton se ridică în vârful picioarelor, și-și înfășura gâtul în jurul gâtului lui.
brațele ei și și-a lipit buzele de ale lui.
182
Pagina 183
Și, o, Doamne, a fost o încântare. Degetele lui Jeremy, puțin

uscat de spălarea constantă pe care o cerea munca în bucătărie,
i-au încadrat faţa cu o tandreţe care l-a atins pe Peyton. Și gura lui
era netedă, dar fermă. Foarte, foarte ferm. Peyton și-a deschis buzele și a oftat
când îşi strecură limba între ei.
S-au îmbrățișat strâns și au continuat să facă schimburi moale
sunete de plăcere în timp ce explorau gustul și textura lor
gurile. Peyton nu știa cât a trecut până se ridică
in sfarsit capul.
Jeremy își dădu cu degetele bretonul negru.
— Ei bine, spuse el, privind-o.
Ea l-a privit tandru.
-Bine.
— Vrei să faci o plimbare cu noua mea mașină?
— Da, îi zâmbi el. Mi-ar plăcea. Credeam că n-o să mă întrebi niciodată.
183
Pagina 184
Capitolul 21
Îmbrăcat în blugi zdrențuiți și un hanorac rănit și

cu o batistă veche, decolorată, legată de păr, ca să nu o facă
scăpat, Tasha a început să-și curețe apartamentul ca o hoardă
experții în curățenie era pe cale să cadă peste casa ta și să treacă
degetele tale îngrijite peste fiecare piesă de mobilier pentru a-ți evalua eforturile. The
Idioții angajaților lor au insistat că au totul
s-a înregistrat la pizzerie și fusese trimis acasă.
Ei bine, idioti nu. Era rău chiar să mă gândesc la asta. De fapt,
Ar trebui să mă bucur că au fost atât de atenți, nu? Recunoscător,
chiar. Pentru că de câte ori visase să aibă timp liber?
În a avea o oră, chiar dacă era doar atât, fără
responsabilități, timp pentru a citi o revistă sau a face o comisie
fără ca ceasul lui mental să numere frenetic minutele pe care
fura de la serviciu?
Dar asta era diferit. Era vineri, pentru numele lui Dumnezeu. Nu
Ar trebui să ies din Bella T într-o vineri! Băieții îi spuseseră
că era un test: că puteau să o sune oricând dacă iese ceva așa
revărsare. Dar apoi Jeremy îi oferise acel zâmbet.
a ei care părea să spună „încrede-mă” și îi spusese că nu avea de gând
se întâmplă pentru că aveam totul sub control.
Deja. Cu siguranță voia să scape de ea ca să poată să se prostească
Peyton în bucătărie. Își dăduse deja seama că era ceva între
lor.
Adevărul era că ar trebui să coboare să supravegheze lucrurile.
- Pentru dragostea lui Dumnezeu, mătușă, liniștește-te - și a trebuit să o fac, așa a fost
necesar. Dar, capricioasă fără să știe de ce, a început să pună
brusc în mașina de spălat vase cele câteva vase murdare care se aflau în
blat fără să se oprească să se gândească dacă ar putea ciobi.
Era fericit pentru ei, la naiba. Și poate chiar mai mult pentru
ea însăși, pentru că în ultima săptămână se comportaseră ca doi
adolescenți înfuriați. În plus, îl știa perfect pe Jeremy
nu avea de gând să neglijeze munca. Adevărul era că starea lui proastă nu avea
nimic de-a face cu viața amoroasă a angajaților lor și da cu faptul
asta, deși își umplea gura spunând că vrea să aibă
timp liber, plângerile lui nu erau mai mult decât o prostie. Pentru că atunci când nu
avea o mulțime de lucruri de făcut la pizzerie pentru a se întreține
184
Pagina 185
ocupată, ea urca pe pereți.

De fapt, a avut prea mult timp să întoarcă capul. ȘI
uneori voiai doar să faci lucruri și să nu gândești, și să gândești și
a gandi. De aici mizeria de curățare. Aveam nevoie de ceva cu care
ține-ți creierul să nu se rotească ca un hamster înăuntru
o roată.
Și totul pentru că cu o săptămână în urmă, Jenny îl asigurase asta
nu era ca mama lui. Care era, de fapt, complet diferit de
Nola. Și că el nu va fi niciodată ca ea.
De atunci se gândise mult la asta. Raţional,
știa că prietena ei avea dreptate. De când își amintea, avea
încercând atât de mult să nu calce pe urmele lui Nola. Și fără
Totuși, acolo era, din nou supărată pentru Luc. Numai că de data asta a fost mai rău
pentru că nu petreceam doar câteva zile într-o vacanță pe insulă
îndepărtată și exotică. De data asta am putut să văd cât de bine se potrivește
Luc în viața de zi cu zi. Și, de fiecare dată când erau împreună, strângea
date care au ajutat-o să înțeleagă mai bine, să înțeleagă de ce a fost
Cum a fost.
Și se pare că ea credea că era îndrăgostită de el.
Cupa din mâna lui s-a izbit brusc de perete
iar Tasha abia clipi când se rupe în o mie de bucăți. El a ramas
stând acolo, respirând rapid în timp ce își întoarse privirea spre
se. Pentru că dacă crezi că ești îndrăgostit de un tip care a fost doar
să afle că nu era ca Nola, ea nu știa ce este.
Nu putea nega ceea ce simțea. Dar ar putea refuza să ridice o
multe vise nebunești despre sentimentele tale. pentru că
Luc nu-i promisese niciodată nimic. De fapt, îi spusese de la
principiul că își iubea meseria. Și să spun adevărul, speram să o văd
împachetează orice zi și dispare înapoi în lumea ta
întunecat și periculos.
Ceea ce nu știam era ce naiba va face ea atunci când asta
întâmpla.
Luc auzise loviturile lui Tasha pe ale lui

apartament de când venise acasă cu douăzeci de minute mai devreme. ȘI
deși era de nerăbdare să meargă să vadă ce face, s-a hotărât
las-o în pace. De obicei era foarte liniște și zgomotele
făcea părea să denote că era furioasă. Deci cel mai mult
prudent, se gândi el, ar fi să o evite.
185
Pagina 186
Până când s-a auzit un zgomot puternic în casa lui. Atunci

Luc a ieşit pe uşă şi a stat în faţa ei fără să se gândească.
ori. A bătut în uşă.
– Tasha! strigă el imperios. Deschide-mă!
Au trecut câteva secunde de tăcere. Eram pe cale să mă întorc la
lovind în uşă când ea răspunse tăios de la celălalt
latură:
— Pleacă, Luc.
- Nici măcar să nu visezi. Deschide usa sau...
Tasha o deschise brusc.
— Sau ce, omule mare? întrebă el cu fața și brațele roșii
akimbo-. Sau o dai jos? Nu te sfătuiesc să o faci,
dacă nu vrei să ajungi în temnița fratelui tău. De ce nu
Nu-mi va lua o secundă să-i spun lui Max să te oprească.
Luc se uită la ea, nedumerit, fără să știe de ce era
supărat pe el.
— Pot să știu ce e în neregulă cu tine? -Întreb. Apoi și-a relaxat sprâncenele
înțelegând care ar fi probabil răspunsul. Ahhh – cu el a fost de acord
capul isteţ. Tu ai…?
-Acea! Ea l-a privit neîncrezătoare și i-a dat o împingere în piept că
Făcu un pas înapoi. Mai bine nu termini acea propoziție dacă știi
care ți se potrivește, bucată de stejar de plută! Știu că este dificil să
înțelegi cu acel minuscul creier maniac pe care îl ai, dar să
Uneori, o femeie are schimbări de dispoziție care nu au nicio legătură cu asta.
cu ciclul tău menstrual.
–Bine, ai dreptate, dar de ce crezi că poți descalifica
de mărimea creierului meu pentru că sunt bărbat și că nu pot să gândesc
că poate ai... că poate ai menstruație?
Tasha s-a uitat la el doar o clipă înainte de a mormăi:
„La naiba.” Apoi s-a întors și s-a întors în al lui
apartament cu picioarele prinse în șosete înflorate.
Luc a considerat că faptul că ea nu i-a închis ușa
nasurile a fost o invitație de a intra și asta a făcut-o, închizându-se pe furiș
uşa din spatele lui.
„Nu am un răspuns bun pentru asta”, a răspuns ea.
expirând un oftat. Ai dreptate - a clătinat din cap, a căzut
pe canapea și se uită la el. Adevărul este că sunt într-o dispoziție foarte proastă și,
când te-ai prezentat aici făcând cereri, ai devenit
o țintă ușor de aerisit. Îmi pare rău.
Luc se aşeză lângă ea.
186
Pagina 187
— Vrei să vorbim despre asta?

„Nu.” Se lăsă pe spate și își sprijini capul pe spatele mașinii.
canapea, uitându-se la ceața deasă care se adunase de cealaltă parte a
uşa glisantă. E prostesc.
Luc ar fi trebuit să fie bucuros că nu voia să vorbească cu el despre asta
rulouri sentimentale. Deci de ce a trebuit să-și muște limba
să nu-l rog să-ți spună despre asta? În mod normal aș fi vrut să ies
fugind în sens opus. Dar începea să realizeze asta
Am vrut să știu totul despre Tash. Am vrut să știu ce a făcut-o
reacţiona. Ce se întâmplase să-l facă să fie într-o dispoziție atât de proastă.
Dar era clar că nu avea chef de o discuție sinceră
inima, așa că i-a dat drumul. Apoi și-a amintit ceva care întotdeauna
spuse mama lui când îl vedea abătut sau îmbufnându-se de ceva și
Întreb:
-Vrei o imbratisare?
Ea întoarse încet capul să se uite la el... și, pentru o secundă,
Luc a crezut că o să plângă. Toată ideea l-a umplut de panică.
Dar, din fericire, acea privire a dispărut și Tasha a dat din cap.
cap. — Da, spuse el cu voce joasă. mi-as dori multe.
O trase aproape și o coborî ușor în genunchi.
Bagându-și capul sub maxilar, și-a frecat bărbia peste vârful capului.
și și-a pus brațele în jurul ei. Au rămas tăcuți o vreme. Apoi a ridicat
bărbia lui și se uită la ea.
–Nu am mai dat de mult un masaj spatelui, dar
Adevărul este că am fost grozav la asta. S-ar putea să fiu puțin
neantrenat, dar pentru tine sunt dispus să fac tot ce pot.
Ea oftă.
-Ar fi grozav.
Luc se ridică și o ajuta să se ridice.
— Vrei să stai întins cu fața în jos pe canapea? Mă duc să mă așez
călare pe tine.” Când l-a văzut privindu-l cu îndoială, a adăugat: „Nu
îngrijorează-te, nu am de gând să te zdrobesc.
— De ce nu mergem în dormitor? Ea a sugerat. Există mai multe
site-ul.
Cocoșului lui Luc i-a plăcut ideea, dar Luc a certat-o pentru a lui
spunând înăuntru: „Liniște acolo”.
— Bine, spuse el dezinvolt și o urmă în dormitor.
Fă-te confortabil.” Ea s-a dus la fereastră să închidă jaluzelele.
Pe dulap era o tavă cu mai multe lumânări cu
187
Pagina 188
miros de vanilie. Luc a scos o carte de chibrituri pe care le purta mereu în el

buzunar și le-a aprins.
Când s-a întors, inima i-a sărit o bătaie. Tasha era
trăgând hanoracul peste cap. Ea și-a descheiat sutienul și l-a aruncat
pe o parte și se întinde cu fața în jos pe saltea.
Luc reuși să zâmbească.
"Uau, văd că îți place masajul."
„Da, îmi doresc foarte mult.” Se ridică ușor și îi zâmbi.
peste umăr-. Nu-mi amintesc ultima dată când mi-au dat un
„S-a întins din nou pe burtă și a traversat
brațele și și-a sprijinit obrazul drept pe ele.
A traversat patul în genunchi, și-a pus un picior peste al lui
coapse și s-a așezat pe ea. Pentru o clipă, el doar s-a uitat la spatele ei
lung și neted. Apoi, aplecându-se în față, și-a pus degetele pe el
umerii și a început deja să maseze ritmic mușchii
înfige-ți degetele mari în gâtul lui încordat.
Ea mârâia pe sub răsuflare, iar penisul lui Luc era pe cale să sufere.
o contuzie de la lovirea cu capul de fermoar.
Reținându-și un mormăit, încercă să se concentreze asupra masajului. Dar ea
A continuat să facă mici zgomote care nu au făcut nimic pentru a-i atenua erecția.
A simțit, totuși, că Tasha începea să se relaxeze.
„Da, ai talent pentru asta”, a comentat ea oftând,
întorcând capul în cealaltă parte.
Când gâtul și umerii lui și-au pierdut rigiditatea, Luc a continuat
pe spate. La un moment dat și-a alunecat degetele peste
părţile ei şi şi-a periat sânii. Eram atât de concentrat încercând
control că i-a trebuit un moment până să-și dea seama că ea avea
a început să-și ridice puțin trunchiul de fiecare dată când aluneca
mâinile la sâni.
— Tasha?
Se zvârcoli sub el și sunetul pe care l-a scos s-a limpezit
accent sexual. Aplecat asupra ei, Luc o sărută pe gât și
apoi și-a ciugulit puțin lobul urechii. Tasha tresări.
— Spune-mi ce vrei, ordonă el cu o voce răgușită de dorință.
— Atinge-mă, șopti ea cu asprime.
— Nu asta fac? A întrebat, dar în același timp
Timpul și-a alunecat degetele mai intenționat spre curba netedă a ei
sanii. Sau te gândești mai mult la asta?
Ea și-a mișcat umărul pentru a-i oferi acces la sânul ei stâng.
"Oh da". Luc a mârâit răgușit și și-a alunecat mâna în jos.
188
Pagina 189
înainte să apuce sânul oferit. Era mare și netedă și

îl masa înainte de a prinde mamelonul dintre index și
degetul mare pentru a-l trage ușor.
— Doamne, Luc, gâfâi ea.
A fost atât de excitat auzind-o, încât inima i s-a accelerat și penisul i-a smucit.
L-a îngreunat atât de tare încât i-a fost teamă că o să crape. Întors de la
ea, a pus-o să se întindă pe spate, și-a desfăcut blugii și i-a pus pe ea
eliminate în câteva secunde. Apoi s-a uitat la ea pentru câteva
secunde mai mult.
Văzând perfect buclele blonde mate ale pubisului ei
trimmed era pe cale să-și piardă controlul. Să te pui în genunchi
S-a întins deasupra ei, sprijinindu-se pe mâini și și-a plecat capul
sărut-o. Tasha și-a ridicat mâinile, l-a prins de gât și l-a prins și pe el.
pup.
Și Luc s-a lăsat dus.
A pierdut noţiunea timpului şi nu ştia cât timp trecuse
când în cele din urmă a ridicat capul. Dându-și seama, totuși, că așa a fost
Timp bine petrecut, îi zâmbi el.
— Doamne, Tasha. Totul în tine mă halucinează – dar, așa cum era adevărat și
Încă se simțea puțin inconfortabil lăsându-l să vadă cât de vulnerabil era.
Am simțit, a adăugat el cu o oarecare ironie, „Ma enervează că ești atât de frumoasă”.
— Da, știu, spuse ea sarcastic. Sunt destul de frumusețe. Si e
pentru că sunt grozav să mă îmbrac pentru a-mi îmbunătăți cele mai bune trăsături.
Luc zâmbi la gândul la cârpele pe care le pusese
a curăța. Tasha râdea de ea însăși, dar și-a ridicat brusc mâinile.
mâinile și i-a atins capul.
— Dumnezeule, dar încă port batista! -Schitat a
zâmbet ironic. Sunt cu adevărat o tipă stilată.
nod la ceafă, și-a scos batista și și-a trecut degetele prin bucle
pentru a le scobi. Apoi se uită la Luc. Este clar că ai pus
grunge .
– Da, îmi plac fetele cu caracter. Îmi place că eu
au la distanta.
— Cu ce, cu scaun și bici? El i-a zâmbit, i-a trecut pe lângă brațe
de gât și s-a ridicat puțin să-l sărute.
Și așa, deodată, Luc era din nou gata. A sărutat-o îndelung şi
apoi s-a îndepărtat și a început să alunece pe corpul ei. S-a oprit la
ajungând la buric, i-a adus un omagiu pentru o clipă și apoi a continuat spre
jos să-i mângâie coapsele și să o privească îndeaproape.
El a ridicat privirea.
189
Pagina 190
„Îmi plac contradicțiile din corpul tău”, a spus el. eu

iubesc că picioarele și brațele tale sunt puternice ca a
atlet. Și totuși pielea ta este atât de moale, dulce și feminină.
Se ridică pe coate și se uită la el, iar Luc simți
că roșea de rușine. — Dar ce-i cu tine, omule?
Agenții secreți nu au vorbit așa. Pentru a-ți deghiza
jenă și pentru că asta și-a dorit, și-a despărțit buzele și
a lăsat capul în jos.
Pentru o secundă se uită doar la buzele ei umede și
trandafiri roz și perla clitorisului ei. Apoi a lăsat capul în jos și a lins
blând sexul ei de jos în sus.
— Ahhhh, icni ea, desfăcând picioarele.
Iar Luc se pierdea în umezeala ei dulce și sărată, în complexul ei
texturi. A trecut mult timp până când el și-a dat seama că ea
îşi înfipsese degetele în buclele de pe cap, ceea ce nu
s-a obosit să taie de la sosirea lui la Razor Bay și a strâns-o cu
putere în timp ce respira greu.
„Doamne, Luc,” icni ea, „este...” Ea inspiră brusc când el trecea pe lângă
Vârful limbii lui peste clitorisul ei și coapsele ei se încordară. Doamne mă duc
co…
„Nu încă, iubito, nu încă.” Se retrase. Vreau să simt cum tu
Fugi când ți l-am pus. ” A întins mâna după pantaloni. Și s-a uitat din nou.
Unde naiba sunt pantalonii mei?
Ea se rostogoli pe pat, dar era imediat înapoi lângă el.
— Aici, spuse el. Prezervative Grăbește-te - clătină din cap,
Ea se aşeză în genunchi şi se aplecă mai aproape de el.
„Da.” Luc o privi rupând pachetul și punându-i prezervativul. Dumnezeu.
Da, trebuie să fiu în tine. Deja – a împins-o departe de el.
Tasha se lăsă în patru picioare și se uită la el peste umăr.
– Vreau să-l pui în mine, să-l pui imediat.
„Doamne, Tasha.” Își trecu una dintre mâinile maro pe curba
fundul lui în acelaşi timp în care punea un genunchi între al ei şi
desfăcu picioarele.
Apoi, coborându-și penisul erect, l-a aliniat cu fanta,
șoldurile înainte și i-a privit penisul dispărând în gaura ei
fierbinte, centimetru cu centimetru. Văzându-l și simțind că-l înveli pe a lui
pula ca o mănușă de cauciuc lubrifiată, a trebuit să strângă din dinți
ca să nu vină ca un băiat de paisprezece ani. șoptită în spaniolă
lucruri pe care el se bucura că ea nu le înțelegea și aproape că se retrăgea
plin înainte de a o plesni în fund și de a o pătrunde din nou.
190
Pagina 191
Ea a scos un geamăt gutural și s-a împins înapoi

împotriva penisului lui. Luc a scos-o din nou, a băgat-o din nou și a mutat
solduri. Întinzându-și brațele înapoi, Tasha îl apucă de mâini.
încheieturi ca să nu se mai îndepărteze din nou, s-a arcuit și, cu o serie de
Cu gemete lungi și gâfâite, ea a venit cu forța unui ciclon.
Luc șuieră printre dinți ca mușchii interiori ai Tașei
s-au încordat în jurul penisului lui. Când a simțit că începe să
liniștindu-se, a pătruns din nou în ea tare, ritmic. Și a zâmbit cu
satisfacţie aprigă când a început să se trezească din nou.
Orgasmul a fost mai scurt și mai abrupt, iar când
ultima contracție, s-a căzut pe saltea, neputincioasă, cu ea
brațele întinse spre tăblie. Luc încă îl apucă de fund
a ridicat și a îndurat încă șase, șapte, opt împingeri. Mai tarziu,
Mormăind numele ei, a pătruns în ea pentru ultima oară și a venit ca și cum
Nu va fi vărsat ani de zile, în loc de câteva zile. Cand
ultima apăsare a dispărut, și el s-a prăbușit ca un sac de
cărămizi.
Chiar deasupra ei.
„Asta numiți păstrarea distanței?” a întrebat el.

o voce mică în interiorul Tasha. La acea vreme se simțea și
suficient de bine pentru a acorda acelei întrebări atenția pe care o merita. Dar
ar ști în continuare că va trebui să-i dea un răspuns la un moment dat.
Pentru că avea: se îndrăgostise nebunește de Luc
Bradshaw. A fost, fără îndoială, cel mai prost lucru pe care l-aș fi putut face, dar,
Dacă într-adevăr prețuia atât de mult sinceritatea, trebuia să recunoască asta
mai puțin pentru ea însăși.
Pentru că adevărul era că nu se simțise niciodată așa cu nimeni și
iubirea a fost singura explicație. A fost ceva care a mers mult dincolo
fizic. Luc era inteligent, răbdător și avea un mare simț al umorului.
Era doar... un bărbat bun, iar ea îl iubea. Și parțial
și-a făcut o iluzie uriașă ca să fie așa.
Dar latura lui pragmatică știa asta dacă nu începea
se îndepărtează puțin de el, avea să ajungă să sufere ca niciodată și poate
va dura mult timp să se recupereze. A trebuit să găsesc o cale de mijloc
un mod de a te bucura de el și de cât de bine se simțea când erau
împreună, și în același timp să se protejeze ca să nu se termine
ziua în care Luc s-a întors la muncă.
191
Pagina 192
192
Pagina 193
Capitolul 22
Luc se îndepărtă de Tasha, se rostogoli pe salteaua de lângă ea și se întoarse

să o ia în braţe. Dar înainte să am timp
întinzând mâna spre el, ea s-a întors și s-a dat jos din pat, aruncându-l
un zâmbet peste umăr.
„Trebuie să merg la baie”, a spus el.
Poate că era adevărat, dar Luc a observat că se opri să o ia
hainele de pe podea și bănui că nu avea de gând să se întoarcă la culcare cu el. Cand
revenită, ea ar fi îmbrăcată și ar avea ceva de făcut în altă parte.
Trecuse o săptămână de când făcuseră dragoste pentru prima dată și
de atunci o simţise îndepărtându-se. Era ca o pisică
sălbatic în pat, dar în orice altceva se arăta din ce în ce mai mult
îndepărtat. Și nu știa ce să facă în privința asta.
Ei bine, asta nu era în întregime adevărat. Probabil că vina a fost
parte din tine. A ratat multe ocazii să-i spună ce
simțit pentru ea. Nu profitase de nici unul dintre ele.
Și-a încordat umerii, devenind defensiv. Din cauza lui
munca, se obișnuise să-și ascundă sentimentele, iar acum el
era greu să rupi acest obicei. Ca să nu mai vorbim de asta
a-i spune cuiva că îl iubești a fost un pas extraordinar, un pas care
nu dăduse niciodată în cei treizeci şi cinci de ani de viaţă, decât dacă
spune-le părinților tăi.
Chiar și așa, făcuse totul pentru a-i arăta sentimentele sale.
Și nu ar fi trebuit acțiunile să fie mai tare decât cuvintele?
Se pare că nu, pentru că nu reușise nimic. Pentru că deși
ea părea să-i aprecieze gesturile, cu atât mai mult încerca să-i arate
cu atât mai mult Tasha părea să se agațe de ideea că a ei era
pasager.
Cel mai absurd lucru dintre toate era că nici nu-și amintea să fi avut
a ajuns la acel acord cu ea. Mi-am imaginat că fusese ceva nespus,
Cel puțin la început. Și adevărul era că nu-i spusese niciodată despre ea
decizia lui aproape fermă de a renunța la serviciu. Și femeile păreau
trebuie ca aceste lucruri să fie explicite.
Gândindu-se la tot ce descoperise în ultima vreme
în acea noapte, pe insula Andros, și-a dat seama că există o
multe lucruri pe care ar fi trebuit să le explic.
Se ridică din pat și își apucă pantalonii. Treaba a fost ușoară
193
Pagina 194
aranjament. i-aș spune acum. Da, da, ar fi trebuit să-ți spun înainte, dar
Ce naiba, mai bine mai târziu decât niciodată.
Ea a ieșit din baie complet îmbrăcată, parcă
bănui Luc. Văzându-l, s-a oprit la uşă.
— Ah, te-ai trezit. Trebuie să merg acasă să iau câteva
lucruri pentru pizzerie. Trebuie să pornesc cuptorul și să încep să fac
ketchup.
— Dă-mi zece minute înainte să pleci, a întrebat el. Sau, dacă ai
în grabă, pot să cobor cu tine, pentru că ce am de spus
poate dura ceva timp.
-Oh da? Începuse să meargă spre uşă, dar când l-a auzit, el
Ea se opri, se întoarse și îl privi surprinsă. Te superi să mergi înainte
acesta este?
„Desigur că nu”, dar deodată nu știa de unde să înceapă. A) Da
asta a fost hotarat de adevar. În primul rând, trebuie să vă spun asta
vrei.
Tasha rămase cu gura căscată la el câteva secunde, inima ei

bătându-i cu furie în piept. Palpitand de speranta si in acelasi timp
vremea terorii pure.
În cele din urmă, a învins frica și asta a făcut-o furioasă. Așa a făcut
că orice femeie cu sânge în vene ar fi făcut: ea
defensivă.
— Nu-mi spune asta, se răsti el. Nu poți spune unei femei
pe care o vrei când te gândești să pleci în vreuna din aceste zile
America de Sud pentru a-ți juca pielea. Și știi pentru cât timp.
Luc se apropie de ea.
— Poate că trebuie să plec. Sau pot rămâne.
"Mai". Ea se uită la fața lui. Cerule, Tasha, în asta
Vrei să-ți pui speranțele într-o „bidon”?
— Uau, spuse el rece, ce declaraţie răsunătoare. Trebuie sa
fi uimitor să ai lucrurile atât de clare.
"Hei!" S-a încruntat. Cine a fost primul care a spus asta
am de gând să plec?
„Tu”, când Luc s-a uitat la ea neîncrezător, ea a explicat: „Poți
că nu ai spus-o în mod expres, dar mi-ai spus că ți-a plăcut
munca ta.
-Și îmi place.
Ei bine, amândoi știm ce presupune meseria ta. Deci contează
194
Pagina 195
stabilit.
„Oh, nu, nimic de genul acesta.” Se aplecă mai aproape. Da, îmi iubesc
Lucrez, recunosc, dar poate te iubesc mai mult.
„Nu mai spune acele lucruri!” - „Din nou a spus „mai””, este
s-a avertizat ea. „Când un bărbat își definește sentimentele în acest fel, nu o face
trebuie să arunci clopotele zborului. Ma auzi?". A încercat să o împingă departe de
o împingere, dar nu l-a putut mișca nici un centimetru.
— De ce nu am de gând să-ţi spun? El a raspuns. imi place de tine mai mult decat
ceea ce îmi place la meseria mea.” El a îndepărtat o buclă de pe fața ei. Gandeste-te la asta,
Tash. Tu și cu mine... Suntem bine împreună. Suntem incantati. Asa de,
Dacă o spun?
Speranţa pe care a încercat să nu se simtă a înflorit atât de luxuriantă şi
luxuriantă ca o floare de cactus în toiul iernii. A fost atât de dulce și
era atât de înfricoșător... încât anxietatea o cuprinse.
Făcu un pas înapoi.
-Si apoi, ce? Mi-am făcut viața, știi! Am făcut totul
asta de unul singur. Nu poți ajunge aici ca și cum nimic și să te decizi pentru tine
Contează să-mi întorc viața pe dos fără măcar să mă consulte. Noi am avut un
tratament. Aceasta este o rolă de trecere, nimic mai mult. Acum nu ne putem schimba
toate regulile.
Luc s-a apropiat și și-a lăsat capul în jos până când au fost bătuți de nas
nas. Tasha a trebuit să inspire pe gură pentru a evita mirosul delicios
a pielii tale. Și-a ridicat bărbia pentru a-i arăta că nu avea de gând să-l dea pe a lui
brațul să se răsucească. Și l-a privit în ochi.
„A noastră nu a fost niciodată doar o rolă de trecere”, a spus el.
brusc. Nu a fost acum șapte ani și cu siguranță nu este acum.
Recunosc că am încercat să mă conving că a fost, dar
M-am înșelat. Pentru mine nu este doar sex. Și, iubito, nici pentru tine.
— Nu vorbi în numele meu, se răsti ea. Pentru că vreau doar sex
nimic mai mult - „O, Doamne, Tasha, la revedere politicii tale de onestitate totală”. LA
chiar dacă știa că minte și ura asta, și-a îndreptat-o pe a lui
Înapoi, ea l-a privit drept în ochi și a repetat: „Nu mai vreau nimic.
Și-a dat capul pe spate, s-a îndreptat încet și a privit-o ascuțit.
de sus în jos, cu atenție. Apoi se uită înapoi în ochi.
— Dar ți-e frică, spuse ea.
-Acea? Făcu un pas înapoi, pufni. Nimic despre asta.
El dădu din cap cu perspicacitate.
-Este uimitor. La urma urmei, știu despre cum ai
configurați-vă singur pizzeria, după ce ați văzut cum vă predați
angajaţii care trebuie să conducă afacerile cu onestitate şi integritate şi
195
Pagina 196
vezi cât de bun ești prieten cu oamenii la care îți pasă... La naiba,
Tasha.” Ea clătină din cap dezamăgită. Sincer sa fiu nu
Mă așteptam la asta de la tine. Nu credeam că ești un laș.
Tasha a simțit un fel de curent electric trecând prin ea
corpul până la tălpile picioarelor tale. Dar înainte să pot
să se convingă că asta a fost bine, că a fost
preferabil să renunți la Luc și să-l lași să creadă că l-a dezamăgit
înainte să-i răstoarne complet viața și așa era
îndrăgostită de el că nu și-a putut reveni din lovitură când
pierdut, cineva a bătut energic la uşă.
Tasha s-a agățat de acea întrerupere ca un salvator,
dar a încercat să nu-l arate și doar și-a ridicat sprâncenele.
-Astepti pe cineva?
-Nu. Bănuiesc că va fi Max sau Jake, pentru că de obicei nu sună
înainte de a veni. Dar nu i-am întâlnit, așa că nu
caz. Lasă pe oricine să plece. Tu și cu mine nu am terminat de vorbit.
„Desigur că am terminat.” Nu credeam că pot suporta
că nici o secundă mai mult. Încercând să-și ascundă durerea și a lui
Confuză, se uită la el cu sprâncenele ridicate. Du-te, pune ceva. voi deschide și
apoi plec – și fără să aștept un răspuns, ea s-a apropiat de ușă cu
capul sus.
Bucură, își spuse ea, că am vreo scuză la care să o oprim
prostia aceea.
Luc a intrat năvalnic în camera lui.

Dar în timp ce își căuta puloverul de culoarea fildeșului, a trebuit
recunoaște că Tasha ar fi avut motive întemeiate să se îndoiască de ea
dragoste. Pentru că... La naiba, Bradshaw, chiar i-ai spus asta poate
plănuiai să stai?
Cu cinci minute înainte să înceapă să vorbească, îmi plănuisem
spune-i că era sigur nouăzeci și nouă la sută că o va face
stați în Razor Bay. Dar văzând cum a reacționat ea când i-a spus
că o iubea, se dăduse înapoi. Se întrebase dacă își dorea cu adevărat
rămâi dacă nu voia. Și imediat își răspunsese singur
Același „La naiba, nu!” Așa că am dat înapoi, la
pentru a vă asigura și pentru a vă proteja mândria.
A găsit puloverul și l-a pus, l-a îndreptat și a fost
suflecându-și mânecile când o auzi pe Tasha întrebând
nedumerit:
196
Pagina 197
— Domnule Paulson?
Încremeni și se întoarse instantaneu în sala de studiu.
— De unde ai știut unde să mă găsești? l-a întrebat pe bărbat
care era la uşă.
— Nu te căutam, spuse Paulson pe tonul lui
nerăbdarea obișnuită. Îl caut pe agent Bradshaw.” A intrat în
apartament.
Luc o văzu pe Tasha clipind și întorcându-se să se uite la
om pe care, evident, îl întâlnise într-un foarte
diferit.
— De unde îl cunoști pe Luc?
— Nu este vorba doar de domnul Paulson, îl informă Luc, punându-se
lângă el. Este agentul special Jeff Paulson, șeful meu.
-Seful tau? Ea i-a privit pe amândoi și apoi și-a îndreptat atenția către el.
Nu lucrezi la ambasadă? Își miji ochii. Pentru că este la fel
persoană care m-a scos din închisoare acum șapte ani – s-a confruntat cu Luc și
a întrebat aspru: „Poți să-mi explici ce ești
șeful cu ce mi s-a întâmplat în Bahamas?
— Pentru tine contează? se răsti Paulson, vizibil
iritată, dar înainte ca el să poată adăuga ceva, ea se întoarse să se uite la el.
— Da, se răsti el. Sigur îmi pasă. imi pasa mult.
Deci de ce nu taci și te așezi?
Încântat de ea, Luc era cât pe ce să zâmbească. Paulson, în
În schimb, tresări și se înțepeni.
— Ai idee cu cine ai de-a face, tinere?
„Cu un mincinos nenorocit pentru început, domnule Paulson de
ambasada Statelor Unite. Am înțeles că știai de la
principiul că am fost arestat și că aș fi putut preveni, sau la
mai puţin să mă fi scos mult mai devreme decât m-a scos el.
spre Luc. Dar tu, cowboy? Știai și tu că am fost
închis în celula aceea umedă și întunecată acuzată de lucruri care
am făcut?
A deschis gura să spună: La naiba, Tasha, am făcut-o deja
a vorbit despre asta: tu nu știi! ', dar Paulson, care nu știe
caracterizat ca un om tolerant, stătea în fața lui și
privi drept înainte.
— Uite, domnişoară, spuse el, uită de asta. Este irelevant.
- Ce este irelevant? Pentru cine? Ea a răspuns. Pentru mine are
relevanță și multe.
- Pentru guvernul Statelor Unite! El a răcnit. Îi lipsește
197
Pagina 198
importanță și este irelevant pentru guvern. Nu avem timp

pierd din cauza istericilor lor. Important aici este munca de acolo
a face. Și faptul că guvernul necesită serviciile de la
Agentul Bradshaw imediat – apoi, de parcă ar fi plecat
dacă exista, se uită la Luc. Avem nevoie de tine. Ai zece minute la dispoziție
aduna lucrurile tale.
Luc o văzu pe Tasha palidând, dar înainte să-și dea seama
Paulson să meargă la o plimbare, i-a aruncat o privire care l-a bătut în cuie
sol. Îi lipsea complet căldura pe care i-am asociat-o.
— Ei bine, spuse el. Mie mi se pare mult, din păcate. știu
repeta refrenul.
Apoi, cu o expresie sumbră, ieși încă pe hol pe uşă
deschis și nu s-a obosit să-l închidă la spate. O secundă mai târziu
uşa de afară se deschise şi se închise din nou.
Luc închise calm ușa apartamentului său, inspiră adânc,
Expiră și se întoarse către șeful său. Și viziunea i s-a întunecat de furie când a văzut asta
Paulson bătu din picior și se uită la ceas. știu
s-a apropiat de el.
-M-a mințit.
Paulson se uită din nou la ceas, iritat.
— Nu avem timp pentru asta.
— Păi, scoate-l de oriunde, răspunse el aspru. S-a simțit
furios. Amărât. Tradat. A trecut mult timp de când ar trebui
avusese acea conversație și nu avea de gând să-l lase pe Paulson
continua s-o eschivezi. M-a mințit și, când am aflat și am vrut să-l întreb
explicatii, m-a evitat.
— Să-l eviți? Ce spune? răspunse Paulson cu gheaţă. A fost
in vacanta, o vacanta foarte necesara.
— Scuză-mă dacă nu-ți arăt multă compasiune. Tine minte
ultima vacanță adevărată pe care am avut-o, domnule? A fost acum șapte
ani. Și nu ai ezitat să-i întrerupi.
„Ne trebuia”. La fel ca acum - văzând că Luc era limitat la
privindu-l, îi aruncă o privire plină de aroganță. Sunt aici, nu?
Am multe talente, dar citirea minții nu se ia în calcul
printre ei. Nu aveam de unde să știu că voia să vorbească cu mine până când
că m-am întors.
— Asta-i o prostie! S-a săturat de minciunile șefului său.
I-am spus secretarei tale că trebuie să vorbesc cu tine și te-am părăsit foarte mult
desigur că era urgent. Amândoi știm că Jackie este foarte eficientă.
Deci tăiați rulada.
198
Pagina 199
Paulson a explodat.
– Am vrut să evit această conversație.
-Da? Ce conversație este, mai exact? În care eu
Cer explicații de ce m-a mințit atunci și de ce continuă
ma minti acum?
— Nu, răspunse Paulson. O conversație în care arunci
peste bord treisprezece ani de carieră fără cusur în DEA de către o singură femeie
de la trei la...
Luc făcu un pas înainte și îl privi cu fața.
— Ar fi bine să vă gândiți la asta înainte de a termina acea frază, domnule.
Nu am lovit niciodată un membru al echipei mele în cei treisprezece ani de la
carieră fără cusur crezi că așa ar trebui să mă simt
mândru. Dar, dacă va continua așa, nu voi avea nicio reținere să o fac - a făcut un pas
in spate-. Tasha nu este o femeie orice pentru mine și nu a fost niciodată...
spuse el energic și se uită întrebător la șeful său. Dar asta deja
știai, nu? Putea să spună din atitudinea mea în acea noapte când
Am încercat să mă întorc cu ea și nu i-a plăcut, așa că a aranjat să o facă
închis în timp ce m-a scos din țară și m-a făcut să mă întorc la muncă
pe care l-ai considerat mai important decât ea.
„A fost mai important!”
„Nu poți decide ce este important pentru mine!” — A răcnit fără
să poată reține. Este viața mea, nu a lui!
Paulson s-a prefăcut că nu-l aude și a adăugat:
— Nu am aranjat arestarea lui Riordan, spuse el disprețuitor.
. Aceasta a fost decizia poliției locale. Tocmai am profitat
fă asta cu o zi sau două înainte de a-și gestiona eliberarea – ca și cum
Asta a rezolvat problema, și-a verificat din nou ceasul. Acum ridică-ți
sac. Avem nevoie de el în Juarez, Mexic.” S-a îndreptat spre uşă.
-Nu.
Paulson se opri și se întoarse încet să-l privească.
-Ce ai spus?
-Am spus nu. Nu mă duc la Juarez.
— Călci pe un teren foarte periculos, Bradshaw. Poate
poate doriți să vă gândiți un moment înainte de a vă arunca
Carieră. Pentru că sunt pe cale să-l concediez. Mi-ar plăcea să o fac, dar...
Luc se gândi la asta vreo douăzeci de secunde. Ai vrut să arunci
cariera lui? Timp de treisprezece ani, munca lui fusese pe primul loc. Dar
ura că l-au mințit și că superiorii săi
a tratat-o atât de rău pe Tasha. Asta l-a făcut să se întrebe de câte ori
i-ar fi dat informații false. Și dacă a privit adânc în sine, el
199
Pagina 200
și-a dat seama că de fapt își pierduse complet iluzia

Pentru meseria lui.
— Vorbesc serios, spuse Paulson, întrerupându-și gândurile.
După cum spuneam, nu mi-ar plăcea să trebuiască să-l concediez.
Luc zâmbi și, văzându-i expresia, Paulson făcu un pas înapoi.
Apoi spuse cu o voce blândă:
– Atunci lasă-mă să te scutesc de necazul de a avea de făcut
ceva ce urăște.
Pe chipul șefului său a început să apară un zâmbet mulțumit,
iar Luc s-a grăbit să-l ștergă.
— Îmi prezint demisia, domnule. Voi trimite prin e-mail scrisoarea mea de la
El demisionează din biroul său în această după-amiază.
-Acea? Nu poți pleca!
„Da, eu pot.“ Ea a mers cu el, a deschis ușa și se uită la el.
ochi-. Ai grijă când pleci, nu te duci să dai ușa în fund.
200
Pagina 201
Capitolul 23
— Mă laș! Și un corn! a exclamat Tasha.

Ploaia se izbi de ferestrele pizzeriei, dar
Am aprins cuptorul cu lemne și bucătăria începea
a se încălzi. Sau poate ea era cea care se încălzea, de ce nu
încetase să se mai miște de când coborâse.
Dar asta nu avea rost.
– Când auzi atât de mult „poți” despre ceva ce poate
îi afectează viitorul, „murmură el”, începe să se neîncredă puțin.
«Dar ați înțeles că nu știa că ați fost în acea închisoare
din Bahamas până i-ai spus, nu?
-Taci! Își ordonă conștiința. Dar da, într-adevăr,
Stiam. Poate că ar fi pus-o la îndoială în căldura momentului, văzând
par a sefului lui Luc, dar adevărul era că el știa că Luc nu ar avea
mințit așa.
A încercat să se concentreze asupra a ceea ce făcea. nu am avut timp
să mă gândesc la asta. A trebuit să călească ceapa și usturoiul, toacă roșiile
se frige si se scot condimentele pentru a pregati sosul. Îi plăcea să o pună
să gătească cu mult înainte ca clienții să înceapă să sosească în mulțime.
Pentru că vinerea mergea mereu multă lume, și băieții
ar începe să sosească la Bella T de îndată ce coborau din autobuz din
Institut.
Gândindu-se la ei, aproape că a zâmbit. Copiii care frecventau
Bella T era interesantă, iar Tiffany îi spunea mereu lucrurile
cei despre care i-am auzit vorbind în restaurant. În ultima vreme s-a vorbit
ce urma să poarte fiecare de Halloween săptămâna următoare. LA
Tasha îi plăcea să audă cum erau costumele.
pregătirea. Adolescenții ar putea fi foarte creativi. Dar în ziua aceea,
cu toate acestea, nu a simțit niciun entuziasm la acest gând. S-a simțit…
umflat înăuntru. Sau trist, poate. Sau supărat.
În orice caz, aș trece peste. Da, desigur. Aveam nevoie doar de o
cateva ore. Sau într-o zi, poate.
Sau un mileniu.
Sosul, Riordan. Uită de restul și concentrează-te pe
sos".
Am adăugat sos, busuioc și oregano în caserolă când
un timp mai târziu, Jeremy a intrat pe ușa din spate.
201
Pagina 202
— Bună, spuse el și se scutură ca un câine ud înainte de a decola.

haina și lăsați-o pe suport. Miroase bine - a aruncat un mare
zâmbet-. Ei bine, aici miroase întotdeauna bine. Dar sosul tău când este
proaspăt făcut... miroase minunat într-o zi ca azi.
Tasha zâmbi fără tragere de inimă și, ca nu cumva Jeremy
Contele, a indicat cu bărbia tejgheaua unde lucra.
Legumele erau îngrămădite deasupra, lângă recipientele stivuite
cele care țineau deja ingredientele tocate.
— Vrei să începi să te mâncărimi?
Și-a încrețit puțin sprâncenele în timp ce se uita la ea, dar el doar
spune:
-Desigur.
–Super – când văzând că sosul a început să fiarbă în sfârșit,
Se agită energic, coborî flacăra și se gândi din nou la Luc
întindea mâna după capac. Degetele lui abia atinseseră mânerul
când mâna lui făcu o mișcare ciudată de smucitură.
Și în loc să ridici capacul pentru a-l pune pe caserolă,
căzut la pământ.
-La naiba! Se uită la ea în timp ce ea răsuna pe pământ și
aluneca peste plăci și a trebuit să se abțină să nu dea o
lovitură.
-Hala! Jeremy a privit-o îngrijorat și Tasha a vrut
da-l si cu piciorul. Te simți bine? a întrebat băiatul.
— Da, minţi el printre dinţi. Mă simt excelent.
Jeremy doar s-a uitat la ea și ea sa mișcat inconfortabil.
- Ei bine, adevărul este că nu sunt foarte sigură cum sunt...
a recunoscut el. Dar știu că nu vreau să vorbesc despre asta acum, bine?
„Sigur, dar dacă te răzgândești...” El a lăsat propoziția în așteptare,
dar felul în care o privea îi dădea clar că era dispus să o facă
ascultă asta.
Când ea nu a spus nimic, el s-a întors în cele din urmă la sarcina lui. Tasha
A ridicat capacul, l-a frecat și l-a așezat cu grijă pe oală. Mai tarziu,
după ce aruncă o privire în jur să vadă ce trebuia să facă
Apoi, dându-și seama că ar trebui să prăjească cârnații, s-a hotărât
că nu avea încredere în ea însăși să gătească ceva care curgea grăsime
fierbinte și se întoarse către Jeremy.
„Aduceți-o, lasă-mă să continui cu asta.” Se apropie de masa lui și puse
ardei verzi într-un recipient și ananas proaspăt în altul, le-a dus la
locul lui și a adăugat: „Termină cu ceapa și apoi urcă pe
cârnați, bine?
202
Pagina 203
-Desigur.
Pentru o vreme s-a auzit doar mișcarea rapidă a cuțitelor lor
ciocnindu-se de scândurile din bucătărie. Tasha și-a dat seama că Jeremy
a terminat pentru că și-a curățat masa, și-a dus recipientele la frigider și
S-a întors cu patru pachete de hot dog cruzi. Un moment
apoi mirosul lui s-a amestecat cu cel de sos de rosii.
Tasha a încercat să se concentreze asupra lucrurilor pe care trebuia să le facă și
o vreme chiar a reusit. Așa că a primit o surpriză
când, din senin, se auzi deodată spunând:
- Unii oameni nu sunt făcuți să iubească, este atât de simplu.
Jeremy ridică capul și se uită la ea. Apoi a dat din cap
cu un gest.
-Este adevărat. Nu ți-am spus niciodată despre mama mea, dar are o
tulburare bipolară severă.
Asta a făcut-o pe Tasha să nu se mai odihnească în ea
autocompatimire.
– Jeremy… Îmi pare rău.
Băiatul a ridicat din umeri.
-La fel și lucrurile. Sunt sigur că atunci când te-ai căsătorit cu mine
tatăl credea că a fost făcut pentru viața de familie. Și știu că m-a iubit
cand am fost mic. Dar, de-a lungul timpului, tulburarea bipolară a fost
împiedicându-ne din ce în ce mai mult să arătăm afecțiune. Și cu atât mai rău
boală, cu atât devenea mai meschin și mai furios. Cu tatăl meu
Se înțelegea mai bine decât cu mine, iar el o iubea la nebunie. Dar cum am văzut
cum mă afecta asta, a concluzionat că
a trebuit să o părăsească.
— De asta ai venit în Cedar Village?
-Da. Știam că sunt bolnav, dar mi-a fost greu
amintește-ți de el când l-a luat cu mine sau când a început să mă lovească și
Am început să mă răsucesc. Am stat cu o companie proastă și am intrat într-un
Multe necazuri.” El a clătinat din cap. Dar ceea ce am vrut să vă spun este că
Știu din experiență că există oameni care nu sunt făcuți să iubească.
Dar Tash... „Se uită în ochii ei. Nu ești unul dintre ei.
A tresărit de parcă ar fi atins un fir electric
neizolat.
— Nu vorbeam despre mine.
„Bineînțeles că da.” El o privi cu ochii pe care mulți îi văzuseră.
mai multe lucruri decât ar trebui la vârsta lor.
Și i-a arătat respectul spunându-i adevărul:
— Bine, spuse el cu un zâmbet trist. Așa cred.
203
Pagina 204
Dar nu știi povestea mea.

Jeremy a râs.
— Va fi o glumă, nu? Acest oraș este de mărimea unei ștampile.
Poate că nu am fost crescut aici, dar știu că ai crescut într-o
rulotă și că mama ta are o reputație proastă.
Wow... Bineînțeles că știam. După cum spusese el însuși, Razor
Bay era un oraș mic. Un oraș mic căruia îi plăcea bârfa.
„Dar chiar dacă nu știam”, a adăugat el, „știu perfect asta
ai tot ce trebuie, si in cantitate. Ca sulul acela al
empatie. Uită-te la oamenii pe care îi angajezi. Ei bine, Tiff vine dintr-o
familie normală și e bine, dar uită-te la Peyton și la mine.
Trebuie să recunoști că amândoi avem multe probleme.
Tasha se uită la el, flatată de complimentele lui, și spuse sarcastic:
– Știi că Max și Harper mi-au cerut să te angajez,
adevăr?
-Da, știu. Dar ți-au cerut să-l angajezi și pe Peyton?
Sau că mi-ai găsi un loc unde să locuiești sau că l-ai întrebat pe prietenul tău
Jenny să mă învețe cum să obțin o bursă ca să pot merge la
Universitate?
Tasha se uită la el.
— Vezi tu, te cunosc destul de bine, adăugă Jeremy și rămase alături.
umerii-. Ceea ce nu știu este ce a făcut Luc.
„Mi-a spus că mă iubește, nenorocitul. Și m-a sunat
Laş".
-Dar înțeleg că cineva se enervează când cineva căruia îi pasă
la naiba. Am fost foarte supărat când Peyton l-a jignit pe tatăl meu. Dar
adevărul este că mă bucur că am iertat-o. pentru că
Aș fi ratat multe lucruri bune dacă aș fi continuat
enervat.
Ea deschise gura să-i spună că treaba ei cu Luc nu era așa
simplu. Dar l-a închis din nou. Pentru ca a fost.
A fost exact atât de simplu.
Brusc simțindu-se puțin amețită, ea se apucă de tejghea
cu ambele mâini și a tras cu piciorul un taburet pe care să se așeze.
Așa că mama ei a trecut de la o relație la alta și a fost
incapabil să se păstreze mult timp. Dar asta nu avea nimic
a face cu ea. îi spusese Jenny. I-am spus că nu este
Nola. El o asigurase... și chiar ea se convinsese de asta
am crezut.
Dar evident că nu a fost așa. Ceea ce era absurd din partea lui.
204
Pagina 205
Pentru că de fapt... A oftat și și-a dat seama că există

mi-am ținut respirația. De fapt, ea cunoștea una sau două
chestii de relație de lungă durată. Poate nu din soiul bărbat-femeie,
dar ea și Jenny erau prietene de când aveau șaisprezece ani. Și avea, de asemenea
alți prieteni. Prieteni buni. Și, așa cum îi amintise Luc, a existat
a construit o pizzerie de la zero și făcuse totul conform lui
propriile criterii. Avea angajați și ar avea încă mai mulți dacă afacerea ar continua
crescând în acest ritm.
„Așa sunt eu. Nici eu nu sunt ca mama mea în niciun fel
că de ce naiba insist să cred că sunt clona lui în ce
este vorba de iubire?
Luc avea dreptate și cu un alt lucru: era o lașă.
Dar asta s-ar putea schimba. Ea își scoase șorțul și se întoarse către
Jeremy.
— Poți să stai să păzești fortul?
-Desigur.
— Nu știu cât timp voi fi plecată.
-Nu face nimic. Eu pot sa conduc. Tiff este pe cale să sosească și
Peyton vine după-amiaza. Ne vom descurca. Și, dacă apare ceva, nu se întâmplă
putem rezolva, avem numărul tău de mobil.
Tasha se uită la balta de suc de ananas de pe tabla ei și
cojile care încă nu se aruncaseră.
— Nici măcar nu am terminat aici.
— Pleacă, insistă Jeremy. Aproape am terminat cu
cârnați. O voi termina când voi termina de ridicat aici.
-Bon. Mulțumesc - s-a ridicat, s-a dus la chiuvetă și s-a spălat
mâinile ei, le-a șters cu șorțul și l-a lăsat în coșul de rufe
murdar.
Când era pe punctul de a pleca, s-a întors și s-a îndreptat spre
Jeremy. Și-a pus o mână pe ceafă, și-a lăsat capul în jos și i-a dat o
sarut pe frunte. Apoi, eliberând-o, s-a dat înapoi.
— Să te angajez a fost cel mai bun lucru pe care l-am făcut vreodată, i-a spus el.
. Să nu te îndoiești niciodată.
Apoi traversă în grabă sala de mese, ieși pe ușa din față și
a alergat în ploaie spre scara laterală, temându-se că Luc ar fi avut
plecat deja. Paulson îi spusese că trebuie să-și adune lucrurile în zece
minute și trecuse mult mai mult timp.
Dacă i-ar fi permis să plece fără să-i spună că îl iubește?
Doamne... El n-ar ierta-o niciodată.
205
Pagina 206
Înmuiat până în oase, Luc a alergat în sus pe scări

care ducea la apartamentele de deasupra Bella T.
Bine, poate că nu a fost o idee foarte strălucitoare să ies cu asta
ploaie și fără sacou, își spuse. Dar cu patruzeci de minute înainte, când
Paulson plecase din casă trântind ușa și mormăind între ele
dinţii pe un ton ameninţător pentru care Luc nu avea de gând să lucreze pentru
DEA și nici pentru Departamentul de Justiție, nu stătuse pe gânduri
în timpul în care a făcut-o. Și nu pentru că te-ai preocupat în mod special
amenințări. El a avut o plângere legitimă împotriva șefului său și Paulson a făcut-o.
el știa, așa că era puțin probabil ca ea să poarte război împotriva lui.
Și oricum, Luc nu mai avea niciun interes să continue
nu lucrează pentru nicio agenție.
Ceea ce conta cu adevărat pentru el era profunzimea legăturii care
el crease împreună cu frații săi în ultimele șapte săptămâni.
La Max acasă, în timp ce lucrau la campania lor, așa fusese
și-a dat seama că nu mai trebuie să se încordeze pentru a avea aceeași relație
că frații lui au avut între ei, că l-au tratat exact la fel
că aveau de-a face unul cu altul. Dar până acum nu-și dăduse seama
cât de mult însemna pentru el.
Deși i-a fost greu să recunoască, a fost foarte încântat să spună
cu ei, să aibă frați. Îi plăcea și în ciuda a ceea ce avea
s-a gândit când se întreba dacă ar vrea să rămână în Razor Bay dacă nu l-ar urma
cu Tasha, își dăduse brusc seama că nu se putea despărți
fără mai mult din familia pe care tocmai o găsise. Am vrut să văd cum
Jake și Jenny se căsătoreau. Am vrut să-l văd pe Austin crescând. Am vrut să continui să fiu
Fratele lui Max și Jake.
Tasha sau nu.
Dar, dacă Tasha l-a părăsit definitiv, nu știa dacă ar putea
îndura să fii în preajma ei fără să înnebunești.
Se gândise atât de mult la această întrebare, cântărind
argumente pro și contra, începuse să se înghesuie în apartament
și trebuia să iasă să-și întindă picioarele.
A respira.
Așa că începusem să merg pe plajă fără să mă gândesc că ploua
atât de puternic încât nu puteai vedea munţii de pe cealaltă parte a canalului. Cand
observase, blugii și hanoracul îi erau deja udați.
Dacă rămânea în Razor Bay, iar după acea plimbare îi era clar că
Avea de gând să rămână, va trebui să-și cumpere o haină de ploaie. Am avut
corp obișnuit cu climatele mai calde ale emisferei sudice și a fost
206
Pagina 207
inghetata pana la os.

Când a ajuns la piciorul scării exterioare a clădirii, a auzit
Ușa de la etaj s-a închis trântind și inima îi bătea cu putere
brusc. Urca treptele câte două și uneori câte trei.
trei, în grabă, până a ajuns la micul palier de deasupra și a deschis
usa dintr-o singura miscare.
Tocmai la timp să o văd pe Tasha lângă ușa lui. Ea s-a întors și
Mă uit. Pentru câteva clipe, nu s-au putut decât să se uite unul la altul. Luc
inima lui încă batea când ea rupse tăcerea.
— Nu știam dacă vei mai fi aici, spuse el și clătină din cap.
Uita. Nu asta am vrut să vă spun.
-Nu? A mers pe hol spre ea. Ce ai vrut
spune-mi? Nu știa dacă să se pregătească pentru ce e mai rău sau să simtă un indiciu
speranţă.
„Că sunt un idiot.” Se uită la el când se opri la câțiva pași.
ea-. Îmi spui că mă iubești și mă enervez și te resping – a dat a
Mă îndrept spre el. Ceea ce ar fi trebuit să-ți spun este că și eu
vrei. Și ai dreptate, Luc. Am fost un laș.
Nu auzi nimic în afară de declarația ei de dragoste. Relief și
Euforia, fericirea profundă l-au cuprins. Impletindu-le
degetele cu ale lui Tasha, o apăsă de perete și îi ținu mâinile
acolo, de fiecare parte a umerilor lui. Se uită în ochii ei frumoși cenușii și
apoi i-a apucat gura și a sărutat-o din toată ființa.
El mârâi în timp ce ea îi desfăcu mâinile, își înfășura mâinile în jurul gâtului lui.
brațele și l-a sărutat înapoi. Aș fi putut să continui să fac dragoste
gura lui pentru eternitate, dar voia s-o audă spunându-i din nou asta
dorit. Așa că, fără tragere de inimă, a ridicat capul și a făcut un pas înapoi.
Tasha tresări și își atinse hainele.
-Hala, m-ai lăsat ud.
Luc i-a aruncat un zâmbet răutăcios.
-Asta am vrut.
Tasha l-a plesnit pe umăr.
— Nu asta am vrut să spun, prostule! -Apoi a râs cu acel râs
al lui, sonor și vibrant. Ei bine, poate și eu, dar am fost
vorbind despre haine. Ce ai facut Să faci o baie în golf?
„M-am plimbat pe plajă în timp ce mă gândeam”, a răspuns el,
și clătină din cap cu nerăbdare, pentru că, ca și ea, nu era din
despre ce voiam să vorbesc. Și-a lins buza de jos și a privit-o ascuțit.
fixitate-. Spune-mi din nou, Tash.
Ea nu s-a prefăcut că nu știe ce a vrut să spună.
207
Pagina 208
— Te iubesc, repetă ea, privindu-l cu dragoste. Doamne Luc te iubesc mai mult
decât credea ea că un bărbat poate fi iubit - a tras adânc aer în piept,
tremurând, dar ea continua să-l privească. Ai avut dreptate, știi?
Am fost un pui. Întotdeauna m-am considerat foarte îndrăzneț și vreau
să cred că mă aflu în alte aspecte ale vieții mele. Dar asta mă iubește
este greșit, iar primul meu impuls este întotdeauna să fug în direcția opusă.
Dar în sfârșit mi-am dat seama că nu fac nimic
Vă rugăm să încercați să evitați suferința în viitor. Și cu atât mai puțin dacă pentru asta are
Decat sa-mi rupa inima acum Așa că... ”Își îndreptă umerii.
Aș prefera să nu te duci în America de Sud și, sincer, nu știu cum va fi
această relație va funcționa dacă petreci perioade lungi de timp punându-te pe tine
Pericol. Dar dacă crezi că putem încerca, sunt dispus
fiți atenți.
Luc se simțea de parcă tocmai primise o rază de soare și
se uită mirat.
– Deci, ai fi dispus să încerci, chiar dacă ar trebui
părăsi?
-Da.
"Doamne, Tasha, te iubesc atât de mult... Dar..."
„O, Doamne, există un dar?”
– Da, dar asta o să-ți placă, jur. nu voi merge nicăieri,
Gagică. Azi dimineață, când ai plecat, l-am lăsat.
— Ce ai lăsat? Apoi ea rămase cu gura căscată la el. Munca ta?
Ai renunțat la slujbă?
-Nu vreau să lucrez pentru cineva care face lucrurile pe care le-a făcut
Paulson și că mă minte așa cum m-a mințit pe mine. Deci am
dat afara. Dar trebuie să înțelegi un lucru.” Și-a îndoit genunchii
să o privesc în ochi. Este foarte posibil să mă dedic mereu
la munca de poliție și îmi place că munca mea este puțin riscantă,
Nu pot schimba asta. Deci, dacă ceea ce ai nevoie este un tip care
Am lucrat nouă până la cinci într-un birou, nu cred că te pot face
fericit.
Tasha a sărit în sus și și-a aruncat brațele în jurul gâtului și picioarele în jurul ei.
talie.
— Tocmai m-ai făcut fericit. M-ai făcut foarte, foarte fericit. Nu
Vreau să te schimb, Luc, și nu pot să promit că nu o voi face
Fă-ți griji dacă ai o șansă Dar știu că munca ta face parte din tine, la fel
că Bella face parte din mine. De asemenea, nu cred că o să riști
pentru că da, vino acasă la mine în fiecare seară -
A ezitat o secundă, apoi a adăugat: „Sau măcar vine mereu acasă
208
Pagina 209
că poți, dacă trebuie să lucrezi într-o misiune ascunsă.

— Ei bine, pot să-ți promit că nu o voi face. The
Misiunile ascunse nu sunt cel mai bun lucru pentru un bărbat cu o familie.
Fața i s-a luminat.
— Asta vom fi tu și cu mine? O familie?
-Da. Intenționez să te leg de mine cu toată puterea mea - dar știind
Orice ar fi ea, și-a ținut respirația.
Dar Tasha doar a zâmbit și și-a lipit obrazul de al lui.
Luc a inhalat mirosul slab de sos de pizza de casă care îi emana părul.
Apoi s-a îndepărtat să-l privească în ochi.
— În mod normal, ți-aș spune că mi-ar plăcea să-l văd.
El a zâmbit ironic și a scos o buclă de pe fața ei cu o
deget. -Știu.
„Ești foarte deștept.” L-a sărutat pe bărbie și și-a ridicat fața spre el.
Dar de data asta nu am de gând să o spun. O să-i dau drumul. Pentru că acela de ce
Leagă-mă de tine cu toată puterea ta... Mi se pare raiul.
209
Pagina 210
Epilog
17 ianuarie. Hotel The Brothers Inn
"Urasc cravata asta!" Papioanele sunt lipicioase!

Luc se uită la Austin, care se chinuia să-și lege cravata și
a făcut o față înțelegătoare. Nici el nu se pricepea prea bine să se lege
a ta.
Dar Max s-a apropiat de băiat, spunând încet:
„Aduceți-l, lăsați-l în seama mea”, și el a desfășurat mizeria pe care o făcuse Austin.
El a înnodat-o din nou cu pricepere, a făcut un pas înapoi pentru a-i îndrepta cămașa și
I-a dat sacoul lui cu revere din satin.
Între timp, camera lui Jake nu s-a oprit să sune făcând poze
pentru a imortaliza acel moment. Austin și-a pus jacheta și Max s-a ridicat
se potrivea bine pe umerii largi. Apoi s-a dat înapoi.
— Asta e, spuse el, mulţumit, şi arătă spre oglindă. A se uita la tine. Aceste
foarte frumos - când băiatul s-a întors să se uite în oglindă, a adăugat -:
Vezi? Papioanele pot fi lipicioase la unele
situatii. Dar cu un frac arată grozav.
— Și Max știe asta foarte bine, comentă Jake zâmbind.
afectuos. Îi place să poarte până la nouă.
„Dar nu cu lenjerie feminină”, a spus Austin cu o
zâmbet larg.
Max râse.
„Ai dreptate.” l-a înghiontat pe Austin. Dar asta... Oricum, la
Fetelor le plac cozile.” Ea i-a zâmbit lui Luc. Adevăr,
frate?
„Așa mi-au spus.” El arătă spre propria cravată. Vrei
da-mi si mie o mana?
„Sigur.” Max se întinse și apucă capetele atârnate.
Luc a auzit din nou diafragma camerei când a ridicat
bărbia pentru ca fratele său să-și lege cravata. Când a terminat, Max a dat o
Făcându-i un pas înapoi, îi scoase un fir de pe umăr și se uită la Jake.
-Și iubitul? -Întreb-. Ai nevoie și de ajutor cu
cravată? Dar a adăugat repede. Nu, ești la fel de chipeș ca
întotdeauna, ca model GQ .
Luc se uită și la Jake. Fratele lui a fost impecabil, din
210
Pagina 211
păr castaniu decolorat de soare până la pantofi negri strălucitori.

Da, arăta ca un iubit din cap până în picioare, dar chiar și așa, lui Luc i-a plăcut.
era greu de crezut că avea de gând să se căsătorească.
-Esti nervos?
— Nu, spuse Jake și se uită la Austin. Suntem mai mult decât pregătiți
pentru asta, nu, amice?
„Da”, a răspuns băiatul. Jenny crede că sunt atât de impresionabil
că nu l-a lăsat pe tati să trăiască cu noi până nu se căsătoresc. Ea
s-ar strecura acasă în fiecare seară pentru știi ce, dar Dumnezeu
Nu vreau ca tati să locuiască cu noi... -a zâmbit când tatăl lui și
unchii lui au râs. Deci da, suntem mai mult decât pregătiți.
În suita nupțială a hotelului, în același hol cu camera

ocupate de oameni, Tasha și Harper au ridicat cu grijă
Rochia de mireasă a lui Jenny, i-au trecut peste cap și au ajutat-o
pune cele două straturi care o compuneau. Apoi Harper o ridică
fermoar și nasturi rândul de nasturi sidef. a plasat Tasha
cu grijă cele două barete împodobite cu mărgele de cristal în
coafura prietenei ei și și-a pus pantofii cu tocuri în fața ei.
Ridicând fusta rochiei, Jenny i-a pus pe ei și pe Tasha și Harper
S-au dat înapoi, astfel încât toți trei să o poată vedea reflectată în oglinda
dulap pentru haine.
Tasha a fost prima care a vorbit.
— Uf, spuse el cu o voce mică și și-a dres glasul. Doamne nu
lasă-mă să plâng, rimelul o să curgă. Dar Jenny... - s-a periat cu el
degetele brațul gol al prietenei ei și se uită în ochii ei
în oglindă-. Ești atât de drăguță...! Și-a evantai ochii lăcrimați cu
degetele-. La naiba. ” Ea și-a smuls ochii de la Jenny și s-a uitat la Harper. Tu
Te-ai jucat cu prietenele când erai mic?
Harper clătină din cap, iar Tasha clătină din cap.
Nici noi. Nici nu ne-a trecut prin cap. Ne-am îngrijorat
mai multe pentru a ști cum aveam să găsim o viață și să ieșim din sărăcie -
apoi se întoarse să o privească pe Jenny față în față. Dar tu, draga mea, mea
dragă soră sufletească, ești cea mai frumoasă mireasă din lume.
Jenny îi aruncă un zâmbet radiant și se aplecă ușor spre el
uita-te din nou in oglinda si admira-i rochia de mireasa, care de catre
Fața avea o dantelă delicată de inspirație indiană.
-Ma simt draguta. Și sunt atât de fericit, Tasha... -apoi ochii lui
întunecat și gura ei roz se întoarse comic rotundă. Oh,
211
Pagina 212
Aproape am uitat! Am un lucru pentru tine - să te întorci, știu

S-a dus spre comoda și a scos două cutii de aur împodobite cu a
cravată complicată. I-a dat unul lui Harper și unul lui Tasha. Am crezut că tu
Ar fi frumoase în părul tău ”, a spus el. Dar dacă nu-ți plac, nu-i așa
îngrijorare. Vom căuta o altă ocazie pentru a le purta.
Tasha se uită la Harper. Apoi amândoi au zâmbit, au scos legăturile și
au deschis cutiile.
— Jenny! a exclamat Tasha când a văzut cadoul înăuntru. Acea
Grozav! -A scos din carcasă o frumoasă diademă de argint împodobită cu
margele rotunde de sticlă printre o multitudine de frunze și tulpini
fixat cu cristale.
Exclamația lui Harper era identică cu a ei și cu ei doi
S-au dus la oglindă să-și pună diademele în păr. Tasha
a admirat cât de bine arăta al ei în buclele ei.
"Multumesc draga!" Mă simt ca o prințesă de basm
zâne.” S-a uitat la Harper și a văzut că prietena ei făcea la fel
ea: întorcându-se într-o parte și în cealaltă pentru a vedea cum ar fi bentita
între buclele ei negre. Vai! Arăți ca o prințesă
basm!
Au alergat amândoi să o îmbrățișeze pe Jenny ca să-i mulțumească.
Cei trei râdeau în timp ce setau cronometrul pentru
aparatul foto Jake le lăsase montate pe un trepied când
s-a auzit o bătaie în uşă.
— Jenny?
— Austin! Jenny se duse la ușa apartamentului și o deschise.
Trece! Doamne, dar ce frumos esti!
Băiatul stătea acolo, uitându-se la ea.
— Stridii! El a exclamat. stridii Se pare că... -se întrerupse, se scutură
El a clătinat din cap și a continuat să rămână cu gura căscată la ea. O vedetă de cinema sau așa ceva
Asa de.
Tasha o privi pe Jenny topindu-se.
–Uyyy – spuse prietena ei atingând obrazul acelui băiat care era
ca fratele lui-. Mulțumiri. Așa mă simt astăzi. Vrei
stai cu noi o vreme? Punem ultimele retușuri
toată această frumusețe.
Austin le zâmbi.
„Și ai făcut o treabă minunată”, a răspuns el. Dar nu. eu am
vino să ia florile pentru reverele noastre.
— Sunt în frigiderul de jos, în bucătăria restaurantului. Dar
vino mai întâi aici un moment. Trebuie să facem o poză cu tine.
212
Pagina 213
— Nu o altă fotografie, mârâi Austin. Tata nu încetează să le facă.

- Cu atât mai mult motiv pentru a deveni una cu noi. Este clar
că Team Estrogens trebuie să ajungă din urmă.
Austin a cedat și în curând a început să glumească cu ei, lăsând
îl vor săruta cu toții într-o fotografie și îl vor poza cu degetele mari în spate
a reverelor în altul. Când în sfârșit i-au dat drumul, Jenny i-a dat
o îmbrățișare frumoasă.
„Poți să ne aduci și nouă buchetele noastre?”
-Desigur.
-Dar mai întâi du-le băieților florile, pentru că invitații
va începe să sosească în curând și Max și Luc trebuie să fie jos
primiți-le.
— Voi fi imediat, îl asigură Austin. Văzându-se în treacăt în
Mirror se opri și zâmbi de la ureche la ureche. Vei vedea când mă vor vedea
Bailey și Nola în fracul meu...
Încă zâmbea când a părăsit apartamentul și a fugit peste
Sala.
Timpul părea să se accelereze după ce Austin a plecat,

și o clipă mai târziu, sau cel puțin așa părea, cele trei femei au auzit
deschiderea bare de Pachelbel lui Canon . Au aruncat imediat afară
mergi pe holul care ducea la hol. Ea și Harper au plasat
coada scurtă a costumului lui Jenny și a pășit în fața ei să
precedă-l în avans.
Prin prag, Tasha i-a văzut pe Jake, Austin, Max și
Luc în fața șemineului și pumnii prieteni pe care îi avea
invitata Jenny stătea pe scaune, uitându-se la ele. A așteptat
în momentul în care muzica continua să se audă, el a atins brațul
Mâna lui Harper pentru a semnala că venise timpul și a văzut că Max, cel
noul șerif din oraș, ridică capul și se uită fix
Harper când a trecut pragul și și-a început marșul lent prin
sufragerie. Oaspeții s-au întors în locurile lor să privească.
Apoi a venit rândul Tașei și în acel moment și-a dat seama
că toți frații Bradshaw aveau aceeași trăsătură: numai
aveau ochi pentru femeile lor. L-a văzut pe Jake uitându-se la Jenny,
care era încă la ușa holului și, când se uită la Luc, văzu că era
foarte frumos în frac și avea privirea ațintită asupra ei.
Ceremonia a fost scurtă, simplă și emoționantă. Tasha a avut
impresia pe care abia acum o clipă au avut-o mirii
213
Pagina 214
sărutat când întregul oraș a început să sosească la hotel pentru

banchet. Pentru următoarea oră a mers printre oameni, făcând cu mâna și
oprindu-se să vorbească cu toată lumea.
Luc a apărut deodată în fața ei și i-a întins un pahar de vin.
— Vrei să plecăm un minut?
„Dumnezeule, da.” Îl lăsă să o conducă de mână pe scări.
pe care Jenny îl închisese cu un şnur de catifea. Luc a împins
cordonul, l-a trecut prin și a pus cablul la loc. Apoi
însoţit la etaj.
Tasha se lăsă pe o canapea pe holul de la etaj.
— Nu știu de ce sunt brusc atât de obosit. Nu este că am
petrecut toată ziua spargând piatra.
-Ai mancat ceva?
-Da, sigur. Am mâncat o felie de pizza să... oh, să
ia micul dejun.” Ea a zâmbit puțin stânjenită. Ei bine, asta explică de ce
vinul mi se duce la cap. Și mai presus de toate de ce
Începeam să mă simt claustrofob acolo jos. De obicei îmi place să fiu
înconjurat de oameni, dar acum mă copleșea.
„Uite, asta te poate ajuta” Luc scoase un pătrat mic de hârtie
aluminiu din buzunarul jachetei. L-a desfăcut și i-a dat-o.
-Ciocolata! A ales una și i-a băgat-o în gură. Dumnezeu! A gemut.
. Și nu orice ciocolată, ci umplută cu caramel. Nu-i de mirare
că te iubesc atât de mult.
— La fel și aici, scumpo. Ceea ce îmi amintește că... nu am
am avut ocazia să-ți spun cât de frumoasă ești în seara asta – își trecu un deget
de decolteul rochiei ei mov. Este o rochie foarte frumoasa.
Mi-am petrecut toată nunta întrebându-mă ce ai purta dedesubt.
— Doamne, ce pervers ești, râse ea încântată. Este ceva care
Îmi place foarte mult, dar mă întreb ce ar crede Brigada
Kitsap County Antidrog dacă ar ști. Ar fi păcat dacă tu
Fii disponibilizat când ai fost la serviciu doar de două luni.
„Da, și este o meserie pe care o iubesc”, a spus el. Dar în seara asta
Nu lucrez și acum sunt mai interesat să știu ce porți
sub rochie. Deci spune-mi, este un sutien fără umeri? SAU…
hm... un tanga?
-Da și nu. Prefer să nu port nimic decât să port un tanga - a fost o minciună,
dar am preferat ca el să descopere mai târziu chiloții transparenți
pe care îl îmbrăcase.
— Doamne, trebuie să văd asta.
— O să-ți ofer un spectacol de modeling când ajungem acasă.
214
Pagina 215
Se ridică și i-a dat un sărut blând pe buze. Apoi s-a retras să se uite la el
la ochi-. Te iubesc atât de mult, Luc ”, a șoptit ea. Nu m-am gândit niciodată la asta
a fost posibil să simt atât de multă dragoste pentru o persoană și trebuie să fiu
sincer: uneori îmi este foarte frică.
„Oh, nu.” El și-a aplecat capul pentru a o săruta tandru pe
buzele, ochii, tâmplele. A atins cu un deget diadema de argint
și mărgele din părul ei, dar nu și-a îndepărtat privirea de a ei. Nu
fie frică să mă iubești, dragă. Pentru că, pe cât de mult mă iubești, eu te iubesc
de zece ori mai mult. Contați pe ea.
„Doamne, Luc, mă faci atât de fericit...
-Ma intreb la fel. Și iubito, vom fi atât de fericiți împreună pentru că
Plănuiesc să te iubesc până la ultima mea suflare - el a sărutat-o puternic și s-a îndepărtat
să se uite în ochii ei. O poți lua de la sine înțeles.
215

Fara Obligatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fara Obligatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pagina

Unele greșeli merită repetate.

Luc fusese uluit să descopere că avea doi frați.

Editat de HARLEQUIN IBÉRICA, SA

© 2014 Susan Andersen

Fără legături este un imn către sinceritate, prietenie și iubire.

Dedicat fetelor care poartă ochelari și tuturor cititorilor care știu

Acum șapte ani. Insula Andros, Bahamas

O adiere calda si umeda, parfumata de mare si foarte usoara

Dumnezeu care a făcut-o să simtă lucruri pe care nu le simțise niciodată înainte și

scufundându-și picioarele în valuri și se prezentase.

de kevlar , aveau un aspect sever și o expresie reconcentrada.

-Nu! Nu este adevarat. Nici măcar nu m-am apropiat de tejghea

— La naiba, mormăi Tasha în timp ce se opri în spatele celorlalte mașini.

beat când s-a prezentat la serviciu. Și dacă nu era deja,

— Bună, dragă, spuse el și făcu semn către Damoth, către Mary

„La naiba”. Scena care se desfășura în jurul lui părea

având viziuni. Pentru că ce probabilitate era acolo?

Doamne Dumnezeule. Toate acele relații îi dădeau durere

Gina ridică grațioasă din umeri.

jucând, dar nu te apropia de mine, mă auzi? Cum îndrăznești să vii

-Asta în comparație cu acea gaură neagră și sufocantă din a

–Tasha Renee Riordan, îmi ascunzi lucruri. Când naiba

cu o jumătate de viață în urmă.” Ea îi aruncă un zâmbet răutăcios. Acum că mă gândesc la asta, eu

Luc tocmai își făcuse geanta de poliție când au sunat energic

Luc Bradshaw, dar Diego?

Max se ridică fără să-și ia mâna dreaptă de strânsoarea

l-a sunat pe Diego și jur pe Dumnezeu că habar n-am unde are

— Ce murmururi? întrebă el cu un fior brusc.

Tasha de acolo în mâinile unei echipe DEA.

Sângele lui Luc se răci la gândul la singurul

ce ai facut. De asemenea, asta cu siguranță îmi va cimenta poziția în interior

"Ce s-a intamplat atunci?"

Îl privi pe Max în ochi.

Tasha a auzit ușa pizzeriei deschizându-se în timp ce era

A mers de la locul de muncă, la nivelul străzii, la casa lui de la etajul

Apoi, realizând ceea ce tocmai spusese, s-a dus direct la

„Nu intru acolo cu tine”, a spus ea și a văzut că ceva se schimbă în ea

norocos să aibă clientela ei locală, ceea ce a ajutat-o ​​să nu depindă de

termina de curatat bucataria pizzeriei. Dar în timp ce se plimba

Luc auzi zgomote înfundate venind din apartamentul lui Al.

invizibil și a plecat pe stradă.

A sunat din nou.

Jake reuși să zâmbească.

— Doamne, spuse Tasha abătută. Știam că nu ar trebui

Ridică o mână ca să cheme chelnerița. Văzând că se uita la ea, a făcut-o

-Știi, m-am gândit de ceva vreme la asta și cred că mă numesc curvă

„Pe care bărbații le sunt fascinante”, a comentat Harper.

băieți. Apoi le-a localizat în cabina lui.

pentru că ea a adăugat: „Chiar trebuie să pleci?”

Luc l-a prins pe Max de braț când fratele său se apropia de

te pune în locul lui Tash. Acum șapte ani ceva foarte

că acea serie singuratică l-a făcut și mai atractiv pentru fete,

-Te simți bine? îl întrebă pe Jeremy cu voce joasă.

Mă tem că va trebui să plătești factura pentru cele două suc.

Jeremy a urmărit-o atât de aproape, încât aproape s-a ciocnit de el

promițătoare. A ieșit la restaurant și și-a turnat un pahar mare la gura de scurgere

Universitate. Ar fi uimitor să fii primul – mama ei s-ar deranja

vă putem ajuta să găsiți finanțare pentru a face testele

Duminică după-amiază, soarele era o minge de foc spectaculoasă

foarte scurt, avea un pahar de vin pe masă lângă el și era

— Îmi pare rău, spuse el liniştitor. Nu am vrut să te sperii.

DIVIZIA NARCOTICE. Și înainte să-mi aduci din nou insigna, te asigur

în cameră când eram... „S-a întrerupt și și-a eschivat-o pe a lui

norocos să aibă clientela ei locală, ceea ce a ajutat-o să nu depindă de