Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Figura 1.2.1.
Figura 1.2.2.
Figura 1.2.3.
Întrucât temperatura cea mai ridicată a flăcării se află în zona primară, piesele care se
sudează vor fi situate în această zonă.
- Flacăra neutră – are loc la arderea compeltă a gazului combustibil. Raportul oxigen –
acetilenă este situat între 1,1 şi 1,2. Se foloseşte la sudarea oţelurilor cu carbon sub
0,30 %, respectiv la sudarea oţelurilor inoxidabile (Cr-Ni).
- Flacăra oxidantă – conţine oxigen în exces. Produce spumă. Are loc oxidare şi ardere.
Raportul oxigen – acetilenă este mai mare de 1,2. Se utilizează la sudarea alamei şi la
tăiere.
Dacă flacăra este formată din oxigen cu alte gaze combustibile, zonele flăcării nu mai
sunt atât de evidente ca la flacăra oxiacetilenică întrucât aceste gaze au un conţinut în carbon
mult mai scăzut, sau chiar deloc (în cazul hidrogenului). Din această cauză nu se mai produce
incandescenţa carbonului care conturează cornul luminos, făcându-l mai evident.
Figura 1.2.5.
1.2.6.a. Circuitul oxigenului
- sursa de oxigen: butelie, baterii de butelii, conducta de O2
Figura 1.2.6.
Figura 1.2.7
Figura 1.2.8.
1.2.7. Generatoare de acetilenă
Producerea acetilenei:
- prin reacţia dintre carbid (carbura de calciu tehnică) şi apă
- prin cracarea gazului metan
Clasificarea generatoarelor:
- după sistemul de aducere în contact a carbidului în apă:
căderea carbidului în apă (carbid în apă)
introducerea apei în carbid:
- generatoare staţionare
- generatoare portabile mici
contact intermitent între carbid şi apă
- după presiunea acetilenei produse:
pentru presiuni mici (pentru un singur loc de muncă)
pentru presiuni medii (pentru ateliere mici)
pentru intreprinderi mari
- după mărimea aparatului:
funcţie de încărcătura de carbid
funcţie de volumul de gaz dizolvat într-o oră
Acetilena – C2H2
- gaz incolor, cu miros eteric iritant (datorită impurităţilor), toxic
- amestecul acetilenă aer explodează dacă C2H2 este între limitele 3-65 % (figura 1.2.10)
- amestecul acetilenă-oxigen explodează dacă C2H2 este în limitele 3-93 % (figura 1.2.10)
Figura 1.2.10
Metanul – CH4
- conţinut în gaze naturale
- gaz incolor, cu miros specific iritant, toxic dacă este inhalat în cantităţi mari
- amestecul aer-metan este exploziv când CH4 este prezent între limitele 6-15 %
1.2.9.b Acetilena
- se înmagazinează în rezervoare tampon la presiuni sub 0,15 MPa
- nu poate fi comprimată pentrucă devine explozivă la presiuni ridicate
- butelia de acetilenă (figura 1.2.12)
Figura 1.2.12
Încărcarea buteliei:
- introducerea masei poroase
- introducerea acetonei
- dizolvarea C2H2 sub presiune la max. 1,7 MPa
Solubilitatea C2H2 în acetonă:
creşte liniar cu presiunea
scade cu temperatura
Şocurile duc la tasarea masei poroase şi în golurile create se acumulează acetonă. Dacă
consumul depăşeşte 2m3/h, sau dacă butelia nu se utilizează în poziţie verticală apar scăpări de
acetonă.
Figura 1.2.13
Aplicaţii:
table subţiri
sudare pe verticală şi peste cap
Figura 1.2.14
Tabelul 1.2.2.
Geometria îmbinării Observaţii
r=S
S ≤ 2 mm
S
S
0,8 < S ≤ 4 mm
S ≤ 2 mm → b = 0
S
S > 2 mm → b =
b
α
3 ≤ S ≤ 10 mm
b = 1 - 2 mm
S
c = 0,5 – 1 mm
α ≥ 60º
c
α
S > 10 mm
α ≥ 60º
=
b = 1 - 2 mm
=
c
b c = 0,5 – 1,0 mm
Sudarea:
- doar în poziţie orizontală (datorită fluidităţii mari a fontei)
- se utilizează o flacără uşor reducătoare (exces de C2H2)
- se face la cald (cu preîncălzire) sau la rece (fără preîncălzire)
Întoarcerea flăcării
- este însoţită de un şuierat puternic
- se închide rapid robinetul pentru gazul combustibil
- se închide rapid robinetul pentru oxigen
- arzătoarele încălzite datorită întoarcerii flăcării se vor răci în apă cu robinetul de oxigen
deschis.