Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Experiment
2. Reacția magneziului cu apa
Materiale necesare: eprubetă, apă, pulbere de magneziu, fenolftaleină, clește de lemn, chibrit,
spirtieră, spatulă.
warning
Experiment demonstrativ efectuat numai de către profesor!
Atenție când lucrezi cu surse de foc !
Descrierea experimentului:
Pune în eprubetă puțină apă și adaugă câteva picături de fenolftaleină.
Cu spatula pune puțină pulbere de magneziu în apă.
Cu un clește de lemn ține eprubeta în flacăra spirtierei, rotind-o continuu.
Vino cu un băț de chibrit aprins deasupra eprubetei. Ce observi ?
Observaţie
Magneziul reacționează la cald cu apa, înroșind fenolftaleina și gazul rezultat arde în aer.
Concluzia experimentului:
Magneziul reacționează la cald cu apa, cu formare de hidroxid de magneziu – Mg(OH) 2 (a înroșit
fenolftaleina) și hidrogen – H2 (arde cu flacără în aer). Este o reacție de substituție, deoarece
avem ca reactanți o substanță simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă
și una compusă:
Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 ↑
Reacția metalelor cu un acid
Experiment
3. Reacția zincului cu acidul clorhidric
Materiale necesare: pahar Erlenmeyer, chibrit, spatulă, acid clorhidric, granulă de zinc, dop
prevăzut cu un tub, eprubetă, lumânare.
warning
Experiment demonstrativ efectuat numai de către profesor!
Atenție când lucrezi cu surse de foc ! Atenție, hidrogenul arde cu explozie în oxigen! Atenție,
acidul clorhidric este caustic și îți poate provoca arsuri grave !
Descrierea experimentului:
Pune în paharul Erlenmeyer puțin acid clorhidric și introdu apoi în acid, granula de zinc.
Astupă paharul cu dopul prevăzut cu tub și vino cu un chibrit deasupra tubului. Ce observi ?
Pune deasupra tubului o eprubetă cu gura în jos și, după 10 secunde, ia eprubeta și adu-o cu
gura în flacăra lumânării. Ce observi ?
Observaţie
Gazul degajat este hidrogen, deoarece arde în oxigen cu o mică explozie (se aude un „poc!”).
Concluzia experimentului:
Reacția zincului cu acid clorhidric - HCl decurge cu formare de clorură de zinc – ZnCl 2 și
hidrogen – H2. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și una
compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
Zn + 2HCl = ZnCl2 + H2 ↑
Experiment
6. Amalgamul de argint sub formă de ace
Materiale necesare: creuzet, soluție de azotat de argint, o picătură de mercur.
warning
Experiment demonstrativ efectuat numai de profesor!
Atenție, azotatul de argint și mercurul sunt extrem de toxice ! Atenție, azotatul de argint este
caustic și îți poate provoca arsuri !
Descrierea experimentului:
Pune în creuzet o picătură de mercur.
Toarnă peste mercur soluție de azotat de argint. Reacție lentă. Așteaptă mai mult timp până are
loc reacția. Ce observi ?
Observaţie
Pe mercur s-au format niște ace lungi argintii.
Concluzia experimentului:
Reacția mercurului cu azotatul de argint - AgNO3 decurge cu formare de azotat de mercur –
Hg(NO3)2 și argint – Ag. Argintul se aliază (se amestecă) la rece cu mercurul lichid, încă
neconsumat, formând un aliaj numit amalgam de argint. Amalgamul de argint era folosit la
plombarea dinților. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă și
una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
Hg + 2AgNO3 = Hg(NO3)2 + 2Ag ↓
Experiment
7. Reacția aluminiului cu clorura de mercur
Materiale necesare: eprubetă, soluție de clorură de mercur, o granulă de aluminiu, acid
clorhidric, creuzet, pipetă.
Atenție
Experiment demonstrativ efectuat numai de profesor!
Atenție, clorura de mercur este extrem de toxică! Atenție, acidul clorhidric este caustic!
Descrierea experimentului:
Pune într-un creuzet granula de aluminiu și o picătură de acid clorhidric, pentru a
îndepărta stratul de oxid de aluminiu.
Pune în eprubetă puțină soluție de clorură de mercur și adaugă granula de aluminiu
curățată de stratul de oxid. Reacție lentă. Așteaptă mai mult timp până are loc reacția. Ce
observi ?
Observaţie
Pe fundul eprubetei se observă mercurul lichid.
Concluzia experimentului:
Reacția aluminiului cu clorura de mercur - HgCl2 decurge cu formare de clorură de aluminiu –
AlCl3 și mercur – Hg. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță simplă
și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
2Al + 3HgCl2 = 2AlCl3 + 3Hg ↓
Experiment
8. Reacția dintre fier și sulfatul de cupru
Materiale necesare: pahar Berzelius, soluție de sulfat de cupru (piatră vânătă), un cui de fier.
Atenție
Atenție, sulfatul de cupru (piatra vânătă) este toxic!
Descrierea experimentului:
Pune în pahar cuiul de fier și adaugă soluția de sulfat de cupru, astfel încât să acopere
cam jumătate de cui.
Reacție lentă. Așteaptă mai mult timp până are loc reacția.
Ce observi?
Observaţie
Pe partea cuiului cufundată în soluție, s-a depus cupru roșiatic.
Concluzia experimentului:
Reacția fierului cu sulfatul de cupru - CuSO 4 decurge cu formare de sulfat de fier II, verde –
FeSO4 și cupru, roșiatic– Cu. Este o reacție de substituție, deoarece avem ca reactanți o substanță
simplă și una compusă, iar ca produși avem tot o substanță simplă și una compusă:
Fe + CuSO4 = FeSO4 + Cu ↓