How to Lwe a Duke inTen Days

Kerrigan Byrne
Copyright @ 2019 Kerigar B)rme
Ed{ie publicati prin lalelegere cu St. Martin's Publishing Group.
Toate drepturile rez€rvate
Ilustratia copertei: Chris Cocozza

KERRIGAN BYRNE
. -*:4*
l\rr
\.A,tna,
Alrna este marce hnegistratd a Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuregti, RomAnia
frfrrf"lerub iro[aarca
tel.: 021319 63 93; 0752107777 /-/
Totul e pemis in dragoste
Kerrigan Byrne Traducere din limba englezd
Oana Barbu
Copyright @ 2019 Grup Media Litera
pentm versiunea in limba romdnl
Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi 6ii

Redactor: Mira Velcea
Corector: Peunila Ana
CoperG: Flori Zahiu
Tehnoredactare gi prepre$s: Ioana Cristea

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei

BYRNE, KERRIGAN
Totul e permis in dragoste / Kerrigan Byine
trad.: Graal Soft - Bucuregti: Litera, 2019
rsBN 978-606-33-4596-8
I. Barbu, Oana(trad.)
82L.71L
2019
 'Cdpitotut
1

Maynemouth, D evonshire, 1 890

Zece ani mai tArziu

Alexanden
Acceptd invitalia la castelul Redmayne.
Sunt tn pericol. Am nevoie de tine
hrank

Alexandra Lane iqi petrecu toata celStoria cu trenul de la Londra

la Devonshire analizAnd meticulos cele cat€va cuvinte, din doui
motive diferite.
in primul rAnd, nu putu sa nu se imPacienteze din cauza Frances-
cdi, care avea tendinla de a da mai multe detalii. Biletul scwt, vag
pe care i1 ginea Alexandra acum era el insugi un avertisment mai dar
decAt mesajul pe care il conlinea.
in al doilea rind nu-gi mai Putea permite locuri la clasa intai,
aga se imParti comparti-
ci, ln ultimele cateva ore, fusese nevoitd
mentul cu un berbat cu trasatud dure, scund 9i gras, cu umeri ficuti
pentru munci.
Singuri.
La inceput, acesta incercase o conversa$e politicoasi, pe care ea
orefuzase cu aceeagi politefe, Prefacandu-se interesati de corespon-
denfa. Acum hs5, amandoi erau conqtienli cd nu avea nevoie de pa-
tru stafji pentru a citi doui bilete.
in pumn
$tia ci era teribil de nepoliticoasi. Tot timpul strAnsese
poqeta, cu exceptia momentelor ir:t care palma ei bAibiise pe fundu1
acesteia pentru a atinge pistolul mic pe care il purta cu ea mereu.
Zgomotul produs de ceilal$ pasageri in compartimentele aleturate
nu o ficea si se simta mai in siguranfa.
$tia insa ca acegtia aveau si-i auda fipetele, iar asta o mai liniq-
tea oarecum.
 Kerrigan EYrne
Pentru o femeie care-gi petrecuse mare parte din ultimii zece
ani in compania barbafilor, ar fi zis cd aceste momente dureroase
o pirdsiserd. - Agadar, ce anume ar fi putut-o speria pe prietena ei neinfricate?
Dar, vai, devenise experti in manipularea situaliilor, asa ci, desi
fu nevoiti sd indure compania birbatilor fdrd insotitoare de gen fe-
minin, nu era vorba numai despre berbati. in cercurile pe care tin
dea si le frecventeze, oamenii se comportau cuviincios atunci cand
aveau companie.
Pana acum, functionase.
Alexandra se pregiti in momentul cand trenul incetini, ingAnAnd
usurati o rugiciune atunci cAnd, in cele din urmd, ajunserd. Fusese
ingtozfte ce, daci avea si il priveasci micar o dati pe insotitorul ei
nedorit, avea si fie obligat5 si converseze cu el.
Ploaia se prelingea pe geamul trisurii, iar umbrele lacrimilor pic
tau gerpigori macabri pe documentele confuze din mAinile ei. Unul, o
invitatie la nunt5. Al doilea, biletul alarmant al Francescii.
in urmi cu o luni, ar fi pus la bdtaie toati averea ei ci Francesca
Cavendish avea si fie prima dintre Haimanalele Rogii care si capitu-
leze in fala cisitoriei.
in urmi cu o luni, presupusese ci avea o avere pe care si o pune
la betaie.
Micutul lor gtup piruse a fi destinat si pistreze promisiunea pe
care si-o fecuseri ca tinere deziluzionate aceea cA nu se vor cisi-
tori niciodati.
Asta pana cand invitatia la o farsi de logodnii - organizati de
ducele de Redmayne - ajunsese in aceeasi zi cu biletul criptic si in
griiordtor al prietenei ei.
Invitatia fusese Ia fel de ambigui, mentionind ci viitoarea ducesi
de Redmayne urma a fi anuntati labal. in plicul primit de Alexandra
se afla si o cerere de a participa in calitate de domnisoari de onoare.
Rugimintea care urmase din partea Francescei , Frank - ajun-
sese intr-un plic micut cu pecetea Haimanalelor Rogii, pe care o co-
mandaseri in urmi cu celiva ani.
Alexandra nici nu stiuse ci Francesca se intorsese din calitoriile
ei pe continent. Ultima oari cAnd auzise despre ea, contesa se afla in
Maroc, intr-un soi de recunoastere. Niciieri in scrisorile ei nu vorbea
despre weun petitor. Cel pufin, nu despre unul cu intentii serioase.
Cu atat mai putin un duce.
Cotu( e Termis in f,ragoste
Francesca avea o inclinalie pentru trisnei gi tendinla de a inter-
preta pericolul ca pe o simpli aventurS.
,,Cesitoria, desigur," Alexandra se gdndi la asta cu un zambet
afectat. O aventuri dscanta, fera indoiala,
$i periculoasi.
Alexandra igi aranji hainele de cdlitorie, a ciror stofi de lind de
venea de la an la an mai uzate gi mai ponositi
A:r fi trebuit sa aibe grijd de ea. Nu ar fi trebuit se ia de bun faptul
ci tatil ei avea si ii poati cumpira mereu haine noi.
Trenul se opri pe peronul Ma1'nemouth cu o serie de zdruncini-
turi, ficind valiza birbatului si cadi de pe scaunul de lAnge el. Ateri-
zase la picioarele ei inainte si alunece jumdtate sub fusta ei.
-Vi cer scuze, doamni, spuse el intr-o englezi continentali cu
accent puternic, in timp ce se apleci spre poala ei, pentru a ridica
valiza de sub ea. Eu doar voi...
Alexandra se ridici, indreptAndu-se spre uga compartimentului.
Didu buzna in holul ingust, sprijinindu-se de lemnul negru al lam
briului in timp ce trecea pe langa cilitorii mai prudenli care aqtep
tau ca trenul si se opreasce de tot inainte si coboare.
Oare s-ar fi putut comporta mai absurd de atit?
Da. $i o facuse, de foarte mulle ori.
Se prinse de o bari de lAngi uge pana cand trenul se opri 9i, de
indatd ce hamalul deschise uga, sari imediat in furtuna din Devon.
in timp ce ciuta adapost sub o strea;ine cat aftepta bagaiele, i9i
reaminti ce avea sA uite aceasta interacliune. Mereu uita. Stanjenea
la nu era nimic comparativ cu siguranla.
O jumitate de ori mai tdrziu, Alexandra iEi mugca nervoasi buza
in timp ce statea pe peron, pierduta intr un nor de abur gi in pAcla
merii, gata sa se indrepte spre respingatorul castel Redmal'ne.
Dacd Cecelia ar fi ajuns...
Vizitiul ar fi trebuit sa o intalneasca un sfert de ora mai tarziu,
dar Alexandra qtia ci draga 9i dezorientata ei prietene avea sa intar-
zie. Degi femeia se descurca foarte bine cu numerele, un concept atat
de simplu precum timpul o descumpinea. Astfel, Cecelia funcliona
mereu cu o jumitate de ori in urma restului lumii.
-Aveli o insolitoare, domnigoari? Hamalul garmant gi noduros,
cu o mustala subflre, o privea impertinent. Smythe, asta scria pe
ecusonul lui lucios. Ar trebui sa imi ved de treabe, gti1i, dar nu imi
29
 Kerrigan Eyrne
place sa vi las singuri. Alergim ca sobolanii cu
toti stabii care vin la
nunta cea mare. Si...
--
nu vreau sijignesc, domnisoari, dar mama mea
este bolnavd, si ag prefera si nu pierd cistigul stAnd degeaba.
Stand hngi o fat; betrani sareciti, dar nu spuse asta.
Nu trebuia.
Desigur! Alexandra nu se mai obosi si-i explice cA era una dintre
domnisoarele de onoare la nunta cea mare despre care vorbise. Nici
nu il informi ci era una dintre ,,stabii" la care se referise el. Ar fi fost
dreptul ei, ca fiicd de conte, sA-i ceare sa i se adreseze cu,,lady" in
loc de ,,domnisoari".
in schimb, scoase o iumdtate pretioasa de penny din poqeta
pe care o cumpdrase din Cairo si o puse in palma inminugati
a tandrului.
-Va veni cineva dupa mine in scurt timp. Mullumesc!
Se simti usurati cAnd hamalul pleci in cdutarea unor nobili.
intr-adevir, avea se g;seasci mulli coborind din tren.
Era siguri de asta, cdci ea ii evitase cat de mult putuse.
in caz cd o vdzuseri la clasa a doua.
in caz ci aflaseri despre recentele circumstanle stramtorate ale
familiei ei si simteau nevoia si comenteze la adresa fiicei necisitori-
te care acum era prea b:tranA si prea degteapti pentru a pune mdna
pe un sot.
Daci ar gti adevirul. Ce-ar mai spune atunci?
Fusese foarte greu sd poarte cu ea timp de o decadi o rusine zdro
bitoare. Subestimase efectul pe care un al doilea scandal l-ar avea
asupra ei.
Presupunea ins5 ce totul avea si se termine in curind. Vestile
despre ruinarea financiari a familiei ei nu aveau sa rimane mult
timp un secret. Si, dupi ce aveau si se termine gi ultimii binuli, scd-
parea ei din trecut avea si iasi la iveald drept consecinli.
Daca nu mai putea pliti facturile, cu atat mai putin putea pleti
un fantajist.
Era mai bine ca Francesca si se
mirite acum gi si devini ducesi
inainLe ca scandalul sd izbucneasce
Iar Cecelia, draga 9i blinda Cecelia, nu avea responsabilitatea
unui titlu, dar nici proteclia asigurate de acesta. Pentru ea, reputatia
nu era foarte importante, in mare parte pentru ca era o femeie mai
degrabi necunoscute, cu exceplia cercului ei academic apropiat.
30
fotu( e yermrs in dragoste
Reputalia nu avea insi nimic de-a face cu spanzuretoarea... qi ele
toate ar putea fi in acest pericol.
Apisindu-gi mAna pe stomacul in care simli un ghem de groaze,
Alexandra se ascunse dupi grdmada insuficienti de bagaje. O gri-
madi, deoarece, prin comparalie, stivele de valize, de cutii cu pdld-
rii, pachetele cu rochii care erau date jos din tren formau adevirali
munli care se ridicau din cea1d.
Contele gi contesa Bevelstoke trecura in grabi, ghemuili in bld-
nurile gi pelerinele 1or, in timp ce o armati de servitori gi de hamali -
inclusiv Smythe - le cira lucrurile in direclia in care se afla trisura
lor opulenti.
Lord gi Lady Bevelstoke se aflaseri cindva in cercul apropiat al
pdrinlilor ei.
PAna de curdnd.
Din fericire, trenul emand un alt nor de abur, ascunzind-o pri-
vrrrl lor.
-Alexandra? Lady Alexandra Lane? Oare este posibil?
Alexandra tresiri auzindu-si numele, dar zAmbi sincer vdzind
cine se afla in spatele ei.
Julia? Julia Throckmorton?
Se imbrdligari cu entuziasmul unor pdetene care nu se mai vi-
zuseri de mult gi se indepertare pentru a analiza cum trecuseri anii
peste ele. Cu Julia fuseseri mai bldnzi decdt cu ea, avind in vedere
ci vechea ei colegi era impodobiti cu mai multe perle gi safire decdt
se aflau intr-o truse de cdlitorie.
- CAt de mult a trecut? intrebi Alexandra.
Julia igi indesd un cArlionf auriu rebel sub boneta la modi, tugu
indu-9i buzele.
-$ase ani, celpufn, igi aminti ea. Am beut ultima cafea in Boston
in vara in care solul meu ne a dus intr-un tur prin New England
lnainte de dsla a fost Ia Chardonne. Iti vine se crezi ca au trecut
zece ani?
-Nu, rispunse ea sincer. Mi se pare ci a fost ieri, dar, in acelagi
timp, acum o viali. Unde este Lord Throckmorton? Presupun ce ali
venit amAndoi la nunte, nu?
Ochii scanteietori ai Juliei se mai stinserd, la fel ca zAmbetul ei.
- Desigur, nu ai auzit. Acum doi ani, cdnd solul meu a decedat,
erai in Grecia.
Alexandra ii strinse mAna.
3l
 Kerr'igan Byrne
- O, Julia! imi pare atit de riul Nu am auzit, si, cAnd sunt pe te-
ren, niciodati nu citesc ziarele. Sunt un caz pierdut in ale corespon-
denlei. Iarti-md ca nu ti-am scris. - erau vizibile de aici in timpul unei zile senine. Vremea era ciudatd ;i
Nu te gAndi la asta. Zdmbetul Juliei fu mai retinut acum. Stiu cA
ai qi aqa multe pe cap, biata de tine!
O bitu pe Alexandra pe mani aproape condescendent, ca gi cum
i-ar fi amintit de situatia ei dif,cili fira se fie atat de stangace incat
si o exprime.
O, da, de aceea Julia, in mod normal considerata pdeteni, nu
fusese niciodatd inclusd in Haimanalele Rogii, Nu era vorba despre
lipsa nuanlei ro;iatice a pdrului, ci despre tendinla ei de a fi cam
infumurati. Nu avea nici un motiv se se simte superioare, cici se
m;ritase cu Lord Walther Throckmorton, viconte de Leighton - un
birbat cu douizeci de ani mai mare si aproape de doue ori mai gras
din cauza consumului excesiv de alcool.
- iti vine sd crezi, vdduvd la vArsta mea? Degi Lord Throckmorton
mi-a ldsat o avere indecenti, gopti Julia, nuanlAnd mlgaritatea doar
mentionand-o. Acum, md bucur si cilatoresc prin toate lumea creE
tine in trisura aldturi de Lord Ei Lady Bevelstoke.
-Ce drigul!
Alexandra sperd sa fi p)rut sincerA.
Daca Julia observase, nu fdcu nici o remarca.
Ce misterios este acest duce de Redmayne. Am auzit ci este
groaznic. Ai idee cu cine s-a logodit?
Nu ag putea spune. Alexandra ofti, deia situli de bArfe. Deqi
trebuia si recunoasce faptul ce avea sA samreze uluirea Juliei cAnd
dceasla avea se descopere cA Frances(a era mireasa.
Nu se inleleseser6 niciodati bine.
- Lady Throckmorton, strigd Lady Bevelstoke din trdsuri, prin
furtuna care se intefea. Chiar ar trebui si plecim. Sosirea noastra
este asteptati de p ercoane foarte importante.
Alexandra nu rate emfaza discrete cu care aceasta rostise ulti-
mul cuvint.
- Hai si ne intilnim! Julia o siruti pe ambii obraji si se infofoli
in bland in timp ce un valet ii tinu umbrela in drum spre trisuri.
Au revoir!
Lovirea biciului trimise trisura familiei Bevelstoke spre una din
tre cele mai vechi gi, poate, cele mai impozante fortirele care existau
pe pimdntul britanic.
32
') otul e J(J
oerm6 rn draaoste
Castelul Redmayne.
Alexandra analizi furtuna intrebindu-se daci marea sau castelul
nefavorabili. intunericul serii se lisa mai devreme decAt de obicei.
Norii aspri erau atAt de grei, incat pe alocuri pdreau negri. Furtuna
era insufletite de fulgere, 9i, totuqi, ceala etericd plana la sol, refu-
zind sd se lase risipiti de ploaie. Era intrerupti numai de picioarele
gr;bite ale ciletorilor, care se invArteau 9i se agitau, ddnd o oarecare
eleganla forfotei.
Sdtucul Maynemouth se afla in apropiere. La mici distanli de
sine se aflau strAzi cochete, flancate de clidiri administrative. Gri-
dinile atractive, vilele tradi;ionale si conacele sclipeau pe deal in sus,
astfel incat zarva trenului gi forfota industriald nu deranjau linigtea
indecenti sudici.
O rafala bruscd Lrimitea picituri asculite de ploaie. in timp ce
Alexandra gi lucrurile ei fusesera abandonate pe marginea marchi-
zei, furtuna gi scurgerea i9i combinau eforturile cu vintul pentru a-i
uda leoar, ; I rusa de calatorie uzat;.
,,Grabegte-te, Cecelia!" indemna ea, deschizindu-gi umbrela
pentru a se apdra de asaltulploii, care incetila fel de repede precum
se pornise.
Fulgerele despirleau norii de deasupra, cobordnd spre tren cu un
pocnet strdlucitor, haotic.
Ca prin farmec, pre! de o clipi, toate persoanele din stalie pdruri
inghelate in timp, aqteptAad respectuoase tresnetul inainte de a-gi
relua activititile.
Obligatoriu, tunetul precedi bubuitura atat de iute, incat Alexan
dra fu convinsi ci, daci marchiza nu avea si suslinA cerul, toli aveau
se fie martorii unei coliziuni de nori suficient de violente pentru a
provoca un astfel de vuiet.
Acum, cd cei mai mul1i pasageri se indreptau deja spre destinaliile
lor, un grup de comercianli uzi leoarci 9i muncitorii lor se indreptau
spre tren ca un val la reflux. Ugile vagonului de marfi se deschise-
ri pe ginele ruginite gi voci necivilizate dddeau ordine gi injurau in
acelagi ritm cu dansul mirfii urcate 9i coborAte pe podea, sub pero-
nul pasagerilor.
O rampi fusese ridicati pe un vehicul cu animale vii gi un grup de
muncitori impinseri patru cai pursange de capdstru pe planul incli-
nat, pan;la treswa care a$tepta.
33
 Kerrigan Eyrne
Prin tumult se auzi o voce, ordonAnd aceeagi atenlie fascinanti
birbaflor necioplili precum o fdcuse tresnetul.
Alexandra arunci o privire pe peron, admirAnd caii 9i sperAnd sd
identifice cirui birbat aparfinea vocea aceea masculini distinctivd.
Era un soi aparte de rezonanla in ea. Ceva sonor gi autoritar. Produ-
sese in ea aceeasi vibratie precum clopotele vechii catedrale.
Este prea nelinigtit, strige vocea din interiorul mirfarului in
timp ce doui frAie furd aruncate din intunedc. Voi doi, de acolo,
lineli frdnghia intinsi pdnd cAnd reugesc si-l inham.
Odati mica nobilime plecati cu exceplia Alexandrei -, Smythe
se strecuriprintre ciletorii rima$i, indreptandu-se spre vehiculul cu
animale ca gi cum iniuntrul acestuia s-ar fi aflat weo comoari.
Ce ii provoca o astfel de curiozitate? Bestia sau barbatul?
Smythe luii fringhia gi o infiquri cu griji pdni cind se termini.
in ciuda staturii lui mici, pdrea destul de hotirat in timp ce infiqura
fringhia de mai multe ori in jurul bratului si al incheieturii, inainte
se o strange in mani.
Alexandra stitea prea departe pentru a I putea preveni de nebu-
nia acliunii sale 9i spera din inimisi fie careva suficient de perspicace
incat se o facd.
Nu alu noroc.
Un valet robust se apleca pentru a apuca frAnghia din partea opu-
si platformei, da(, inainte sA o poati prinde, un alt fulger ii orbi.
a bat in ajutor?
Un strigat inuman rasuna in furtune inainte ca un armasar mai
mare decat oricare pe care il vizuse Alexandra weodati sii sari din
vehicul, peste rampe, cu un salt grafios.
in momentul in care copitele lui intAlniri solul, siri gi lovi cu o
viteza si o gratie ingrijoritoare. Se iscd haosul in timp ce murgul ne-
gru se cabra, lovind pe oricine era suficient de ghinionist incit si i
iasi in cale.
Mai multi berbali coborird. Totul se intample atat de repede, in-
cat nu isl didu seama dace acegtia cizuseri, fuseseri impingi sau pur
qi simplu coborAseri.
in usa mirfarului apdru o alte silueti, un birbat inalt care se po
trivea cu vocea asurzitoare care le ordona tuturor se se intoarce.
La auzul strigdtului birbatului, armisarul inceti si mai dea din
picioare, pironindu-se pur 9i simplu. Nu spre depou sau spre drum,
ci spre peronul inci lipsit de pasageri care se afla h caliva pagi
3+
Cotu( e yermis in [ragosre
distanli. Smythe strigi in timp ce fu aruncat in aer, 9i probabil ci se
auzi trosnitura umirului siiu dislocat.
Asta daci era norocos.
-
Alexandra privi in urma ei pentru a se asigura ce mai ramiseseri
pasageri, tr;gand cu ochiul la cuplul in varste care se indrepta cu
fervoare spre garderoba. Lengi ei, o mami cu pdvirea inceloqate 5e
chinuia si ridice o valizi gi sA impingi cu cirucior' O fati de weo
cinci ani se linea de fusta ei, aritdnd spre armisarul care se apropia
cu un nechezat. Mama se intoarse pentru a-gi dojeni fiica, dar cuvin
tele ei disparuri atunci cand dadu cu ochii de armasar. inlemni un
moment prelios, inainte de a da drumul bagajului si a face ceea ce
putea pentru a lua din calea lui cei doi copii.
intorcdndu se, Alexandra observi cu uimire cit de mult inaintase
armisarul in cAteva secunde.
Bietul Smythe! Prins in fringhia pe care gi-o infdgurase pe bra!,
fu tarat ca un sac cu graunle prin mocirli. Capul lui eviti cu greu
copitele agitate ale calului. Se striduia din risputeri si se desprindd,
dar ea nu putu sa gi dea seama daci reugise.
Alexandra privi in jurul ei pentru ajutor, innebuniti. Pe peron
nu fu gisit nici un birbat, fie el conductor, polilist, muncitor sau
orice altceva.
De ce se mai obosea se caute? Cand ii venise weodati weun bir-
Cuplul septuagenar aproape ci se tari in siguranla aproximativd
a garderobei, dar rnama nu avu nici o sansa.
in timp ce bubuitul unui tunet didu pinteni creaturii, Alexandrei
ii veni o idee.
Mainile ii transpiraseri in manusi.
Timpul incetini cdnd armisarul igi incordi mugchii pentru saltul
mic de pe sol pe peron.
Metalul potcoavelor se auzi precum ciocanul pe scAnduri. Trecu
in grabd pe ldngi Alexandra si-gi indrepte trupul spre mamaingrozi-
te si spre cei caliva pasageri panicali de lAngi ea.
Alexandra arunci umbrela gi siri spre una dintre funiile lungi
care atarnau in spatele animalului-
PrinzAnd-o cu mAinile inminuqate, se propti 9i se apleci, folo-
sindu-gi propria greutate pentru a smuci calul 9i aJ determina si
se intoarca.
 Kerrigan Eyrne
Armisarul isi intoarse capul gi, cu un nechezat recalcitrant, tru-
pu1 lui monstruos il urmi.
Nu era timp de gAndire.
Trebuia si I stepaneascd pAni cind furia din ochii armisarului
avea si dispari. Se indrepta spre el, apropiindu-si trupul de mijlocul
lui lung in timp ce strAngea frdiele cu forti, obligAndu-l si se invarte.
Observd cu inlirziere ci celilalt capdstru era liber. Cumva, in
salt, armisarul il aruncase pe Smythe.
AruncAnd o privire fugari, il zari pe tanarul hamal in mocirli,
nemiqcat.
Bestia gdfAi 9i igi lisi capul pe spate, dar, dupi cdteva cercuri, se
opri din tropair. ceea ce ea lu5 drept o victorie.
igi dddu seama, simtind panica incolfnd, ca nu avea nici cea
mai mici idee ce se faci mai departe. Birbatul cu vocea baritonald
mentionase ceva despre niste ochelari pentru cal. Cand se invarti
iar, ea insfaci gi deschise umbrela ei neagrd, reusind cumva se aco-
pere capul ei si pe cel al animalului, reducind lntregul sens al lumii
la existenla lor.
Alexandra nu si lui ochii de la creatura care te lesa fer; aer,
aburii respiratiei ei pAstrand ritmul cu gifAitul adAnc al nerilor
lui umflafe-
-Asa, fredond ea, continuand si se invarti, dar mai lent. Nici mie
nu imi plac furtunile. Sau multimile zgomotoase. Nu e de mirare cd
te-ai comportat necuviincios.
Bestia pufni nemulpmiti.
-Sunt de acord. Ai tot dreptul si fii nemultumit, spuse ea cu com
pasiune. Nu tu ai wut sa fii adus cu forta intr-un tren rece gi aglome
rat. Ai nevoie de un padoc uscat, de fAn proaspit gi de un terci cald
cat astepti si treaca furtuna. Nu-i asa cd suni bine?
Oricat pirea de mullumiti de conversatia ei unilaterali, Alexan-
dra igi dorea si vini cineva, oricine, si o elibereze de animal. Acum,
ce mama gi copiii erau in siguranta, simli brusc o slibiciune in ge-
nunchi care prevestea un colaps iminent. Daca s-ar fi oprit, sigur s-ar
fi topit intr-o balta de nervi tremurAnzi.
Atat ea, cat ti creatura se incordati cand in jurul lor straluci o
strifulgerare de lumind, dar umbrela il $nu pe loc in timp ce conti-
nuau acel du te vino aleatoriu.
Risuflii gi continua sa ii sopteasca armesarului politelud fere
sens. Micul gi ciudatul lor univers fu penetrat de sunete slabe
36
') otul e)U
0ermrs tn drddjsle
de afari. Haosul provocat de berbalii de sub peron. Pl6nsetul bebelu-
qului. Loviturile din ce in ce mai puternice ale ploii pe acoperi$ul de
Iigli.Bocanci care pegeau cu mesuri pe scirile platformei.
- Tan;re domnisoare, puteli urma sunetul vocii mele?
Simli pe qira spin;rii un fior rece care nu avea nimic de a face cu
hainele imbibate cu api sau cu ploaia de hngd ea. Nu era frici. Vigi-
lenti. Fiecare fir de pir de pe trupul ei se indrepte in direclia vocii.
TAniri domnigoari? Nu mai era nici tandri, nici domnisoari.
Oare il putea urma? Daci SfAntul Patrick ar fi avut o voce ca ace-
ea, nu ar mai fi trebuit si alunge gerpii din lrlanda. Acegtia I ar fi
urmat de bundvoie.
L-ar fi urma spre pieire.
Era evident ci nu era vocea unui sfant sau a cuiva din ceruri.
Timbrul cavernos continea prea multe umbre. Dar nu erau genul si
nistru, respingator.
Erau genul care ademenea. Care tenta. Acele umbre care ascun
deau fapte criminale qi teinuiau dorinle.
Cele mai periculoase umbre dintre toate.
Genul de umbre pe care inv6lase si Ie evite in cel mai violent mod
poslbil.
iqi didu seama ci nu raspunsese intrebarii lui.
- Eu.., eu nu pot.
- Este in reguld. Voi veni Ia tine gi voi prelua friiele. Va trebui
si-mi dai umbrela.
El presupuse ce ezitarea ei era cauzati de calul imprevizibil, 9i
adevirul e ca ar fi trebuit si fie. Daci ar fi fost o altd femeie, cu orice
alt fel de trecut, un cal de noud sute de kilograme ar fi fost, intr-ade-
var, mai ingrozitor decat un barbat de noudzeci de kilograme.
Adevarul era ci prefera se-gi asume riscul cu o bestie cabalini
neascultitoare decat se se apropie de un b;rbat care aparlinea furiei
tradate de profunzimile vocii lui.
O furie imperceptjbili altora, dar nu sj ei.
Nu avea si mai fie niciodati luati pe nepregdtite. Timp de zece
ani, invelase se asculte. Si gaseasci ameninlarea vibraliilor ascunse
de politeluri qi de platitudini conventionale.
Sub indicaliile lui blajine se ascundeau o intunecime de neima-
ginat... qi o ferocitate inmagazinata care i ar pirli hainele ude 9i i-ar
arde pielea.