Pediatrie

Convulsii la copil
Test 1
CM
1.Aparitia crizei convulsive implica urmatoarele:
A. Propagarea descarcarii la teritorii mai mult sau mai putin extinse din creier
B. O repolarizare haotica a neuronilor cerebrali
C. Corespondent clinic
D. O depolarizare haotica a neuronilor cerebrali
E. Corespondent electroencefalografic
CM
2.Malformatiile cortexului cerebral care sunt rezultatul organizarii corticale anormale implicate in
etiologia crizelor epileptice in perioada antenatala sunt:
A. Heterotopiile
B. Microdisgeneziile
C. Schizencefalia
D. Polimicrogiria
E. Hemimegalencefalia
CM
3.Malformatiile cortexului cerebral care sunt rezultatul tulburarilor de proliferare si sunt implicate in
etiologia crizelor epileptice in perioada antenatala sunt, cu exceptia:
A. Microdisnegeziile
B. Heterotopiile
C. Lissencefalia
D. Polimicrogiria
E. Hemimegalencefalia
CM
4.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la epilepsie:
A. Este definita de criteriul involutiv
B. Este o boala acuta cerebrala
C. Este definita de prezenta crizelor de natura sigur epileptica
D. Este definita de criteriul evolutiv
E. Este definita de criteriul stagnant
CM
5.Sindroamele neurocutanate implicate in etiologia crizelor epileptice in perioada antenatala sunt:
A. Sindromul Sturge-Weber
B. Scleroza tuberoasa Bourneville
C. Poliendocrinopatia MEN II
D. Poliendocrinopatia MEN I
E. Neurofibromatoza tip I
CM
6.In perioada perinatala principalele, etiologia crizelor epileptice este conferita de:
A. Encefalita herpetica
B. Encefalopatia hipoxic-ischemica
C. Disfunctiile metabolice tranzitorii
D. Hemoragiile intracraniene
E. Neurofibromatoza tip I
CM
7.In perioada postnatala, in etiologia crizelor convulsive sunt implicate:
A. Hemimegalencefalia
B. Scleroza temporala meziala
C. Malformatiile arterio-venoase
D. Tumorile cerebrale
E. Traumatismele craniene
CM
8.Alegeti din urmatoarele, caracteristicile crizelor epileptice generalizate (convulsivante si
neconvulsivante) la copii:
A. Lipsa manifestarilor motorii unilaterale
B. Simptomatologia electro-clinica de la debut indica implicarea ambelor emisfere in procesul
paroxistic
C. Amnezia retrograda a crizei
D. Simptomatologia electro-clinica de la debut indica implicarea doar a emisferei dominante in
procesul paroxistic
E. Constienta este tulburata
CM
9.Crizele mioclonice la copii se caracterizeaza prin:
A. Secuse musculare masive
B. Secuse musculare lungi
C. EEG: descarcari generalizate de polivarf-unda sincrone cu secusele musculare
D. Secuse musculare bilaterale a membrelor si trunchiului
E. Pierderea cunostintei in toate cazurile
CM
10.Crizele mioclonice in Pediatrie sunt intalnite in:
A. Epilepsia mioclono-astatica
B. Epilepsiile mioclonice progresive
C. Sindromul Lennox-Gastaut
D. Epilepsiile mioclonice latente
E. Epilepsiile cu debut in perioada neonatala sau de sugar
CM
11.Caracteristicile crizelor clonice la copii sunt:
A. Contractii musculare adesea asimetrice
B. Contractii musculare ritmice
C. Contractii musculare unilaterale
D. Contractii musculare cu durata variabila
E. Contractii musculare simetrice
CM
12.Semiologic, convulsiile neonatale pot fi:
A. Clonice multifocale
B. Minore
C. Mioclonice focale
D. Mioclonice multifocale
E. Clonice focale
CM
13.Caracteristicile crizelor clonice multifocale sunt:
A. Contractii clonice fragmentare
B. Reprezinta corespondentul neonatal al crizelor tonico-clonice generaliate
C. Contractii clonice migratorii in maniera dezordonata de la un membru la altul
D. Insotesc tulburari cerebrale difuze si grave
E. Miscari clonice neregulate, repetitive localizate la un membru sau la un hemicorp
CS
14.Crizele clonice multifocale sunt mult mai frecente la nou-nascutii cu varsta gestationala sub:
A. 26 saptamani
B. 28 saptamani
C. 30 saptamani
D. 36 saptamani
E. 34 saptamani
CM
15.Prezente crizelor clonice focale la copii poate indica:
A. Un infarct cerebral
B. Sindromul Lennox-Gastaut
C. Encefalopatia ischemica
D. Encefalopatia hipoxica
E. O hemoragie intracerebrala
CM
16.Caracteristicile crizelor tonico-clonice sunt:
A. Faza tonica este initial in flexie ulterior in extensie
B. Debuteaza brusc prin pierderea constientei
C. Faza tonica poate fi insotita de blocaj respirator si tulburari vegetative
D. Faza tonica prezinta o durata de 50 sec
E. Constienta este pastrata
CM
17.Crizele tonico-clonice pot fi prezente la copil in cadrul:
A. Sindromul Doose
B. Epilepsia absenta a copilului
C. Sindromul Lennox-Gastaut
D. Epilepsiei generalizate cu crize tonico-clonice de trezire
E. Epilepsiilor generalizate simptomatice
CM
18.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la hipocalcemia neonatala:
A. Se intalneste in special la prematuri cu varsta gestationala < 35 saptamani
B. Este o conditie in care calcemia este < 7 mg%
C. Poate fi precoce cand debuteaza in primele 72 ore de viata
D. Poate fi consecinta un hipoparatiroidism functional la nou-nascutii la termen alimentati exclusiv
cu lapte de vaca
E. Poate fi tardiva cand se manifesta dupa 2 luni de viata la nou-nascutii la termen
CM
19.Clinic, hipocalcemia neonatala se manifesta prin:
A. Apnee
B. Crize mioclonice
C. Crize multifocale care se repeta la un nou-nascut constient si hiperactiv
D. Criza hohotului de ras
E. Crize focale care se repeta la un nou-nascut constient si hiperactiv
CM
20.Prezenta unei hipocalcemii cu hiperfosfatemie la un nou-nascut impune investigarea:
A. Unui hiperparatiroidism matern latent
B. Sindromului DiGeorge
C. Unei tumori corticosuprarenale materne latente
D. Unui hipertiroidism matern latent
E. Sindromul Lennox-Gastaut
Test 2
CM
1.Sindromul Aicardi prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Clinic, copilul prezinta mioclonii eratice
B. Clinic, copilul prezinta crize focale motorii cu tulburari vegetative
C. Este o conditie grava de cauza metabolica
D. Debuteaza tardiv, dupa primul an de viata
E. Este o conditie grava de cauza malformativa
CM
2.Alegeti afirmatiile adevarate despre sindromul Othara:
A. Apare frecvent dupa primele 10 zile de viata
B. Se caracterizeaza prin spasme tonice scurte
C. Medicatia antiepileptica poate controla crizele
D. Aspectul EEG este de "suppresion burst"
E. Prognosticul este rezervat cu deces in perioada de sugar
CM
3.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la sindromul West:
A. Are debut in majoritatea cazurilor in primul an de viata
B. Se caracterizeaza prin spasme epileptice in flexie/extensie
C. Este cea mai frecventa si mai bine cunoscuta encefalopatie epileptica infantila
D. In formele simptomatice, prognosticul este sever
E. Are debut in primele 10 zile de viata
CM
4.Sindromul West este caracterizat de triada:
A. Crize focale si multifocale
B. Spasme epileptice
C. Oprire in regres in dezvoltarea neuropsihomotorie
D. Mioclonii eratice
E. Hipsaritmie
CM
5.EEG intercritic in Sindromul West prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Topografia EEG poate fi variabila
B. Este reprezentat de hipsaritmie
C. Prezenta de unde lente polimorfe, ample (500 µV)
D. Este caracterizat de profunda dezorganizare EEG
E. Topografia EEG este sincrona in cele doua emisfere in absenta ritmului de fond
CM
6.Sindromul Lennox-Gastaut este caracterizat de:
A. Clinic, este asociat de intarziere mintala cu tulburari de comportament
B. Asociere cu crize mioclonice
C. Asociere cu crize tonico-clonice
D. Crize epileptice polimorfe generalizate
E. Pattern EEG este caracterizat de hipsaritmie
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la spasmul hohotului de plans:
A. In formele palide, pacientul prezinta opistotonus
B. Formele cianotice sunt cauzate de traumatisme usoare
C. Formele cianotice sunt provocate de frica, durere sau frustrare
D. Traseul EEG prezinta hipsaritmie
E. Se intalneste la 4% din copii sub varsta de 5 ani
CM
8.Alegeti caracteristicile sincopelor la copii:
A. In timpul atacului, bolnavul prezinta paloare, transpiratii, puls periferic slab
B. Pierderea tonusului muscular este brusca
C. Apar aproape constant in clinostatism
D. Sunt precedate de senzatii sugestive ca slabiciune, greata
E. Apar intotdeauna ziua
CM
9.Tratamentul initial (0-30 min) al statusului epileptic este:
A. Prima linie terapeutica: Fenitoina 15-18 mg/kg i.v sau valproat de sodiu 15-60 mg/lg i.v
B. A 2-a linie terapeutica: Fenitoina 15-18 mg/kg i.v sau valproat de sodiu 15-60 mg/lg i.v
C. Prima linie terapeutica: Lorazepam 0.1 mg/kg sau Diazepam 0.25-0.5 mg/kg i.v sau Clonazepam
0.5-1 mg i.v
D. A 2-a linie terapeutica: Midazolam bolus i.v -0.2 mg/kg
E. Prima linie terapeutica: Fenobarbital 20 mg/kg i.v, Levetiracetam 1000-1500 mg i.v
CM
10.Tratamentul epilepsiilor:
A. Este unimodal
B. Consta in tratament farmacologic
C. Este complex
D. Consta in asistenta psihosociala
E. Consta in tratament chirugical in formele faramcorezistente
CM
11.Statusul epileptic convulsiv se poate caracterizeaza clinic prin:
A. Nealterarea starii de constienta
B. Activitate motorie tonica
C. Actitvitate motorie clonica continua sau paroxistica
D. Coma insotita de fenomene motorii reduse
E. Activitate motorie mioclonica
CM
12.Statusul epileptic tip absenta la copil este caracterizat prin:
A. Simptome motorii constante
B. Afectarea functiilor de relatie
C. Simptome motorii inconstante
D. EEG critic releva in 2/3 din cazuri CVU de 1-3 c/s in secvente ritmice bilaterale, sincrone si
simetrice, continue
E. EEG critic releva in 2/3 din cazuri CVU de 1-3 c/s in secvente ritmice bilaterale, sincrone si
simetrice, fragmentate in bufee
CM
13.Statusul epileptic partial complex la copil este caracterizat prin:
A. Simptome motorii inconstante
B. Crize partiale complexe continue
C. Modificari EEG variabile
D. Crize partiale complexe rapid recurente
E. Alterarea functiilor de relatie
CM
14.Alegeti crizele de alta natura la copil:
A. Apraxie oculomotorie Cogan
B. Cluster headache
C. Drop attacks
D. Paralizie hipnagogica
E. Spasmus nutans
CM
15.Urmatoarele sunt crize de alta natura la copil, cu exceptia:
A. Sincineziile din bolile degenerative
B. Opsoclonia
C. Enurezis nocturn
D. REM behaviour disorders
E. Hyperekplexia
CM
16.Urmatoarele sunt crize de alta natura la copil:
A. Mioclonia esentiala
B. Patologia cardiovasculara din somn
C. Atacuri ischemice tranzitorii
D. Narcolepsia
E. Sindrom Sandifer
CM
17.Urmatoarele sunt crize hipnice la copil:
A. Torticolis paroxistic beningn
B. Jactatio capitis nocturna
C. REM behaviour disorders
D. Sindrom Sandifer
E. Distonie paroxistica nocturna
CS
18.Urmatoarele sunt crize hipnice la copii, cu exceptia:
A. Cluster headache
B. Pavor nocturn
C. Enurezis nocturn
D. Narcolepsia
E. Mioclonia benigna Fejerman
CM
19.Printre crizele hipnice se numara:
A. Mioclonia spinala
B. Automatismele verbale nocturne
C. Mioclonii hipnice
D. Bruxism
E. Atacurile ischemice tranzitorii
CM
20.Printre efectele secundare ale Lamotriginei ca si medicatie antiepileptica la copil se numara:
A. Crestere in greutate
B. Rash
C. Tremor
D. Vertij
E. Ataxie
Test 3
CM
1.Sindromul Stevens-Johnson apare ca si efect secundar la administrare urmatoarelor medicamente
antiepileptice la copil:
A. Vigabatrin
B. Fenobarbital
C. Carbamazepina
D. Valproat de sodiu
E. Difenilhidantiona
CM
2.Printre efectele secundare ale fenobarbitalului ca medicatie antiepileptica la copil se numara:
A. Atentie scazuta
B. Neuropatie periferica
C. Hipertrofie gingivala
D. Sindrom Stevens-Johnson
E. Depresia functiei cognitive
CM
3.Printre efectele secundare ale Clobazamului, ca si medicatie antiepileptica la copil se numara:
A. Cefalee
B. Rash cutanat
C. Vertij
D. Crestere in greutate
E. Somnolenta
CS
4.Medicamentele antiepileptice cu eficacitate demonstrata in epilepsia mioclonica juvenila sunt:
A. Carbamazepina
B. Gabapentin
C. Acidul valproic
D. Fenitoin
E. Fenobarbital
CM
5.Medicamentele antiepileptice cu eficacitate demonstrata in convulsiile febrile la copil sunt:
A. Fenobarbitalul
B. Carbamazepina
C. Benzodiazepine
D. Acidul valproic
E. Fenitoin
CM
6.Medicamentele antiepileptice cu eficacitate demonstrata in Sindromul Lennox-Gastaut la copil
sunt:
A. Fenobarbitalul
B. Carbamazepina
C. Lamotrigina
D. Gabapentin
E. Fenitoin
CM
7.Medicamentele antiepileptice in Sindromul WEST la copil:
A. Acid valproic - eficacitate demonstrata
B. Fenobarbital - eficacitate demonstrata
C. Fenitoin - eficacitate demonstrata
D. Benzodiazepine - eficacitate demonstrata
E. Ethosuximid - eficacitate demonstrata
CM
8.Medicamentele antiepileptice in crizele neonatale la copil sunt:
A. Acid valproic - eficacitate demonstrata
B. Carbamazepina - eficacitate demonstrata
C. Fenobarbital - eficacitate demonstrata
D. Fenitoin - eficacitate demonstrata
E. Vigabatrin - eficacitate clinica nedemonstrata
CM
9.CBZ are eficacitatea demonstrata din punct de vedere clinic in urmatoarele cazuri, exceptand:
A. Sdr. Lennox-Gastaut
B. E. cu CGTC la trezire
C. Crize neonatale
D. Sdr. West
E. EEIP
CM
10.Sunt crize epileptice focale (partiale) urmatoarele:
A. Crize simple motorii: focale jacksoniene, afazice, fonatorii
B. Crize simple vegetative: piloerectie, midriaza, senzatii epigastrice
C. Crize simple vegetative: versive/adversive
D. Crize partiale simple (cu pierderea constientei)
E. Crize simple motorii: vizuale, vertiginoase, cu paloare, afective
CM
11.Sunt crize epileptice generalizate urmatoarele:
A. Crize simple psihice afective
B. Crize motorii operculare
C. Spasmul hohotului de plans
D. Absentele tipice si atipice
E. Crize mioclonice, tonice, clonice, atonice
CM
12.Alegeti afirmatiile FALSE despre crizele epileptice focale (partiale):
A. Crizele partiale complexe au o durata de peste 15min si amnezie postcritica
B. Crizele partiale complexe se insotesc de pierderea constientei
C. Crizele partiale simple nu pot deveni complexe
D. EEG intercritic in epilepsia cu crize complexe: unde lente temporale sau fronto-temporale
E. Crizele partiale complexe pot deveni generalizate (secundar)
CM
13.Sunt convulsii neonatale (CN):
A. Sindromul Aicardi si sdr. Ohtahara
B. Convulsiile febrile (CF)
C. Piridoxin-dependenta
D. Epilepsia mioclonica severa (sindrom Dravet)
E. Hipoglicemia si hipocalcemia neonatala
CM
14.Spasmele epileptice - afirmatii FALSE:
A. Nu se reunesc niciodata in salve si nu pot coexista (flexie+extensie)
B. Tipic sunt in "flexie" (1sec)
C. Copilul poate prezenta: fixarea privirii, un plans inexplicabil sau scurta cadere a capului
D. Frecvent sunt in "extensie" (30sec)
E. Sunt spasme masive pe musculatura neteda mai ales, dar si striata - asimetrice
CM
15.EEG "suppression burst" apare in urmatoarele epilepsii:
A. Sdr. West
B. Encefalopatia epileptica infantila precoce (sdr. Ohtahara)
C. Encefalopatia mioclonica precoce (sdr. Aicardi)
D. Piridoxin-dependenta
E. Convulsii febrile
CS
16.Urmatoarea epilepsie e mai frecventa la fetite:
A. Toate raspunsurile sunt gresite
B. Majoritatea epilepsiilor sunt mai frecvente la sexul feminin
C. EAC (epilepsia absenta a copilului)
D. EMJ (epilepsia mioclonica juvenila)
E. EAJ (epilepsia absenta juvenila)
CS
17.Urmatoarea epilepsie nu raspunde la MAE (tratament cu medicamente anti-epileptice
deceptionant):
A. SLG (sindrom Lennox-Gastaut)
B. Convulsiile febrile complexe nu au nevoie de fenobarbital sau alte MAE ci doar de anti-termice
C. EMJ (epilepsia mioclonica juvenila)
D. Sindromul Dravet
E. Toate epilepsiile raspund la MAE cu exceptia piridoxin-dependentei (ce raspunde la izoniazida +
piridoxina)
CM
18.Principalele medicamente anti-epileptice (MAE), afirmatii adevarate:
A. Carbamazepina (CBZ) poate da aplazie medulara, leucopenie
B. MAE prezinta un "steady state" foarte variat (1-2-21 zile)
C. Clonazepam si clobazam nu sunt benzodiazepine (BZD)
D. Vigabatrin si Tiagabine - steady state cel mai redus (1-2 zile)
E. Steady state = timpul de realizare a concentratiei serice stabile
CS
19.Se poate intrerupe tratamentul cu MAE (medicatia anti-epiletptica) in urmatoarea situatie:
A. Cand mama observa o perioada fara crize de cel putin 4 ani
B. Se poate incerca oprirea MAE atunci cand exista o perioada de cel putin 2 ani fara crize
C. Decizia va fi luata de specialist fara acordul familiei
D. La 2-4 ani de control optim sub MAE se opreste tratamentul, riscul recidivei fiind mic si
previzibil
E. Se poate opri tratamentul dupa 4 ani de control partial al crizelor focale complexe
CM
20.Diagnosticul diferential al convulsiilor la copil include:
A. Cefaleea
B. Spasmul hohotului de ras
C. Cluster headache (cefaleea in ciorchine/ in salve)
D. Migrena
E. Sincopa si crizele psihogene
Test 4
CS
1.Acidul valproic se administreaza in urmatoarele, cu exceptia:
A. Epilepsia absenta juvenila
B. Sindromul West
C. Crize neonatale
D. Convulsii febrile
E. Sindromul Lennox-Gastaut
CM
2.Epilepsia este:
A. O boala acuta cerebrala
B. Nu are un criteriu evolutiv
C. Are o etiologie variata
D. Sunt prezente crize de natura epileptica
E. Are tendinta de a se repeta in prezenta unor factori declansatori, la intervale variabile de timp
CS
3.In perioada postnatala sunt implicati in etiologia crizelor epileptice, urmatorii factori, cu exceptia:
A. Scleroza tuberoasa Bourneville
B. Scleroza temporala meziala
C. Traumatisme craniene
D. Infectii cerebro-meningiene
E. Tumori cerebrale
CM
4.Absentele tipice, sunt:
A. Episoade reprezentate de suspendarea brusca a constientei cu durata de 5-30 sec
B. EEG: CVU 3c/s
C. Sunt intalnite in epilepsiile generalizate idiopatice (EAC, EAJ, EMJ)
D. Tonusul muscular nu este pastrat
E. Se pot asocia automatisme simple
CS
5.Urmatoarele sunt manifestari epileptice in perioada neonatala, cu exceptia:
A. Hipoglicemia neonatala
B. Sindromul Lennox-Gastaut
C. Sindromul Aicardi
D. Piridoxinodependenta
E. Sindromul Ohtahara
CM
6.Urmatoarele sunt crize hipnice, cu exceptia:
A. Narcolepsia
B. Drop attacks
C. Mioclonii hipnice
D. Opsoclonia
E. Cluster headache
CM
7.Urmatoarele sunt crize hipnice:
A. Paralizie hipnagogica
B. Mioclonia benigna Fejerman
C. Bruxism
D. REM behaviour disorders
E. Spasmus nutans
CM
8.Tratamentul crizei epileptice:
A. Topamax
B. Fenobarbital
C. Pozitionarea pacientului in decubit dorsal
D. Diazepam
E. Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii
CM
9.Fenobarbitalul prezinta urmatoarele reactii adverse:
A. Hirsutism
B. Iritabilitate si depresia functiei cognitive
C. Sindrom Stevens-Johnson
D. Hipertrofie gingivala
E. Atentie scazuta
CM
10.Urmatoarele sunt medicamente de linia a 2-a, in tratamentul statusului epileptic, cu exceptia:
A. Diazepam
B. Acidul valproic
C. Clonazepam
D. Fenitoina
E. Lorazepam
CM
11.Afirmatiile adevarate despre hipoglicemia neonatala sunt:
A. Glicemia la prematur si dismatur < 30 mg%
B. Glicemia< 30 mg % la nou-nascut la termen in primele 72 de ore si < 40 mg% dupa 72 de ore de
viata
C. Manifestarile clinice sunt specifice
D. Tratament: administrarea unei doze de 8 mg glucoza/kg/minut
E. EEG: descarcari de unde lente in regiunile centrale
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la hipocalcemia neonatala:
A. Calcemia < 7 mg %
B. Prezenta unei hipocalcemii cu hiperfosfatemie la nou nascut impune investigarea unui
hiperparatiroidism matern latent sau a sindromului DiGeorge
C. Precoce debuteaza in primele 24-48 ore
D. Debut in perioada 1 luna - 3 ani
E. Tardiva se intalneste la prematuri cu VG<35 saptamani si dismaturi
CS
13.Convulsiile neonatale, afirmatia falsa este:
A. Pot fi: clonice multifocale, clonice focale, tonice, mioclonice
B. Incidenta CN este cuprinta intre 10-20%
C. Epilepsia secundara apare la 7-20 % din cazuri
D. Tulburari paroxistice ce apar in primele 4 saptamani de viata
E. Cauzele: EHI, hemoragia cerebrala, neuroinfectii, malformatii cerebrale, boli metabolice
CM
14.Selectati afirmatiile adevarate:
A. In crizele atonice pe EEG apare o descarcare generalizata, sincrone de unde lente sinusoidale si
de complexe varf-unda
B. Crizele atonice sunt caracterizate de pierderea brusca a constientei si a tonusului muscular
C. Crizele tonice la nou nascut sunt generalizate si provoaca flexie tonica a membrelor
D. In crizele mioclonice pe EEG apar descarcari generalizate de polivarf-unda sincrone cu secusele
musculare
E. Crizele atonice sunt intalnite in epilepsia mioclono-astatica si SLG
CS
15.Afirmatia falsa despre crizele tonice este:
A. Sunt insotite de pierderea constientei si tulburari vegetative
B. La nou nascut crizele sunt generalizate,provocand extensia tonica a membrelor
C. Pe EEG apare un ritm recrutant de 10c/s
D. Apare o contractie musculara sustinuta, difuza
E. Apar spasme musculare masive, scurte, bilaterale a membrelor si trunchiului
CM
16.Referitor la crizele clonice sunt adevarate urmatoarele:
A. Crizele focale sunt corespondentul neonatal al crizelor tonico-clonice generalizate
B. Crizele multifocale sunt frecvente la nou nascutii cu varsta gestationala <34 saptamani
C. EEG : descarcari generalizate de polivarf-unda sincrone cu spasmele musculare
D. Sunt crize epileptice generalizate
E. Adesea sunt asimetrice
CM
17.Este adevarat despre crizele tonico-conice:
A. Faza tonica este insotita de blocaj respirator si tulburari vegetative
B. Faza tonica dureaza 1 minut
C. Sunt crize partiale focale cu debut brusc
D. Faza postcritica este caracterizata de hipertonie musculara generalizata
E. Faza tonica dureaza 10-20 secunde
CM
18.Crizele mioclonice sunt caracterizate de:
A. Sunt crize partiale focale
B. Sunt spasme musculare masive, lungi, unilaterale ale membrelor si trunchiului
C. Pe EEG apar descarcari generalizate de polivarf - unda sincrone cu spasmele musculare
D. Sunt spasme musculare masive, scurte, bilaterale ale membrelor si trunchiului
E. Sunt crize epileptice generalizate
CS
19.Care din urmatoarele nu este o criza epileptica generalizata?
A. Criza tonico-clonica
B. Absenta atipica
C. Criza mioclonica
D. Criza tonica
E. Criza partiala simpla
CM
20.Afirmatiile adevarate despre crizele epileptice generalizate sunt:
A. Nu sunt insotite de amnezie retrograda
B. Starea de constienta nu este tulburata
C. Implica ambele emisfere in procesul paroxistic
D. Cuprind crizele tonico-clonice (CGTC)
E. Pot fi convulsivante sau neconvulsivante
Test 5
CM
1.Fac parte din etiologia crizelor epileptice in perioada perinatala:
A. Encefalopatia hipoxic-ischemica
B. Infectii intrauterine ale SNC
C. Scleroza temporala meziala
D. Hipocalcemia
E. Hemoragia intracraniana
CS
2.La copil absentele tipice sunt reprezentate de suspendare brusca a constientei cu durata de
A. 15 minute
B. 20 minute
C. Peste 30 minute
D. 5-30 de secunde
E. 5 minute
CM
3.Despre Fenitoin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Prezinta eficacitate demonstrata :Sd.West, Epilepsia rolandica benigna, Epilepsia legata de
localizare
B. Eficacitate demonstrata:Crize neonatale,Convulsii febrile,Sd.Lennox-Gastaut
C. Eficacitate demonstrata:E.mioclonica benigna,EEMP/EEIJ,Convulsii febrile
D. Prezinta eficacitate nedemonstrata :E.mioclonica juvenila,E.mioclonica benigna,E.absenta
copilariei
E. Eficacitate demonstrata:EEMP/EEIP, E.cu CGTC la trezire,E.legate de localizare
CM
4.Sindroamele epileptice juvenile sunt reprezentate de:
A. Epilepsia benigna a copilului cu varfuri centro-temporale
B. Epilepsia mioclonica juvenila
C. Epilepsia absenta juvenila
D. Epilepsia absenta a copilului
E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice de trezire
CS
5.În cele mai multe cazuri de epilepsie diagnosticată în primii 5 ani de viață,se manifestă prin:
A. Crize clonice
B. Crize tonico-clonice
C. Crize parțial complexe și complex generalizat
D. Crize cu debut generalizat
E. Crize clonice-multifocale
CM
6.Sdr. Ohtahara se caracterizeaza prin :
A. Nu raspunde la MAE
B. Patern EEG supression burst
C. Raspunde la MAE
D. Prognostic rezervat
E. Spasme tonice lungi
CM
7.Encefalopatia epileptica infantila precoce se caracterizeaza prin:
A. Substrat neuropatologic
B. Spasme tonice lungi sau in salve
C. Spasme tonice scăzute sau in salve
D. Spasme tonice scazute, izolate sau in salve cu debut in primele 10 zile de viata
E. Patern EEG "supression burst"
CM
8.Absențele atipice relevă pe EEG următoarele aspecte:
A. Descărcări de CVU neregulate
B. Debut si sfârșit lent pe traseu de fond normal
C. Debut și sfârșit brusc
D. Heterogenicitate
E. Descărcări de CVU regulate
CS
9.Absențele tipice releva pe EEG următoarele aspecte :
A. Paroxisme de CVU 3 geralizate, sincrone simetrice
B. Heterogenicitate
C. Traseu de fond normal
D. Paroxisme de CVU 3 partiale, sincrone, asimetrice
E. Paroxisme de CVU 3 geralizate, sincrone, asimetrice
CM
10.Crizele tonico-clonice se manifesta prin :
A. Tulburari vegetative
B. Blocaj respirator
C. Debut brusc prin pierderea cunostiintei
D. O faza clonica initiala in extensie
E. In flexie ulterior in extensie
CS
11.Etiologia principala a crizelor epileptice în perioada postnatala o reprezintă :
A. Malformația cortexului cerebral
B. Infecția cerebro-meningiana
C. Migrarea neuromusculara
D. Infecția intrauterina
E. Malformatia vasculara
CM
12.Crizele epileptice accidentale sunt :
A. Crize ce raspund la anumiti factori declansatori
B. Crize provocate de patologia cerebrala cronica
C. Crize de cauza extracerebrala
D. Cele mai cunoscute crize epileptice
E. Crize provocate de patologia cerebrala acuta
CM
13.Alegeți elemente caracteristice triadei din sdr. WEST:
A. Spasme epileptice în extensie
B. Spasme epileptice în flexie
C. Hipsaritmie
D. Debut la 4-7 luni
E. Oprire sau regres în dezvoltarea psihomotorie
CM
14.Care dintre următoarele disfuncții metabolice tranzitorii fac parte din etiologia convulsiilor:
A. Hipoglicemia
B. Hipocalcemia
C. Acidoza metabolică
D. Hiperglicemia
E. Hiponatremia

Infectii de cai aeriene superioare la copil

Test 1
CM
1.Debutul anginei streptococice la copil este:
A. Cu disfagie
B. Insidios
C. Cu frison
D. Cu subfebrilitati
E. Cu tuse
CM
2.In perioada de stare a anginei streptococcice, copii prezinta:
A. Petesii la nivelul palatului
B. Exsudate tonsilare sanguinolente
C. Hiperemie faringiana intensa
D. Amigdale hipotrofice
E. Amigdale hipertrofice, acoperite de depozite albicioase purulente
CM
3.Hiperemia faringiana intensa din angina streptococica la copii intereseaza:
A. Palatul dur
B. Palatul moale
C. Amigdalele palatine
D. Pilierii
E. Peretele posterior al faringelui
CS
4.In faza acuta a anginei streptococice, titrul de anticorpi antistreptolizina O depasesc urmatoarea
valoare:
A. 50 UI/ml
B. 200-300 UI/ml
C. 30 UI/ml
D. 100 UI/ml
E. 500 UI/ml
CS
5.Peakul seric al titrului de anticorpi antistreptolizina O este atins la cate saptamani de la debut:
A. 1
B. 8
C. 4-6
D. 2-3
E. 5
CM
6.Scorul Centor in diagnosticul infectiei cu streptococ beta hemolitic de grup A acorda urmatoarele
punctajele urmatoarelor criterii clinice:
A. Varsta > 45 ani - 2 puncte
B. Prezenta tusei - 1 punct
C. Varsta > 15 ani - 0 puncte
D. Exsudat tonsilar sau tumefiere a amigdalelor - 1 punct
E. Febra > 37°C - 1 punct
CM
7.Interpretarea scorului Centor in infectia cu streptococ beta hemolitic grup A:
A. Un scor ≥2 impune testare microbiologica
B. Un scor ≥ 4 la adult se va face tratament, fara confirmare microbiologica
C. Un scor < 4 la adult se va face tratament, fara confirmare microbiologica
D. Un scor < 2 la adult se va face tratament, fara confirmare microbiologica
E. Un scor ≥ 4 la copil se va face tratament, fara confirmare microbiologica
CM
8.Complicatiile supurative ale infectiei GABHS sunt:
A. Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica
B. Otita medie
C. Mastoidita
D. Reumatismul articular acut
E. Limfadenita cervicala
CM
9.Tratamentul faringitei recurente cu GABHS se face cu:
A. Benzatin Penicilina 600.000 UI 10 zile
B. Clindamicina 20-30 mg/kg/zi 10 zile
C. Amoxicilina/Clavulanat 40-50 mg/kg/zi 10 zile
D. Penicilina V 250 mg/doza 10 zile
E. Cefuroxime 20 mg/kg/zi PO 10 zile
CM
10.Antibioticele folosite in tratamentul GABHS sunt:
A. Penicilina V 250 mg/doza la copii > 27 kg in 2 sau 3 prize timp de 10 zile
B. In caz de alergie la Penicilina V, se recomanda Benzatin penicilina
C. Benzatin penicilina 1.200.000 UI la copilul mare, in doza unica
D. Penicilina V 250 mg/doza la copii < 27 kg in 2 sau 3 prize timp de 10 zile
E. Amoxicilina 50 mg/kg/zi in 2 doze, max 1 g/zi 10 zile
CM
11.Purtatorii sanatosi de GABHS:
A. Daca este nevoie, se vor trata cu Clindamicina 20 mg/kgc/zi in 3 doze 10 zile
B. Daca este nevoie, se vor trata cu Benzatin penicilina 20 mg/kgc/zi in 3 doze 10 zile
C. Daca este nevoie, se vor trata cu Penicilina V 20 mg/kgc/zi in 3 doze 10 zile
D. Nu necesita tratament, deoarece nu presupun risc pentru ei sau pentru contacti
E. Daca este nevoie, se vor trata cu Cefadroxil 30 mg/kc/zi o priza/zi 10 zile
CM
12.Tratamentul profilactic in infectia cu GABHS cuprinde:
A. Spray anestezic
B. Tratament antibiotic profilactic pentru recurentele de reumatism articular acut
C. Gargara cu apa sarata
D. Acetaminofen 10-15 mg/kg/doza
E. Vaccin streptococic multivalent
CM
13.Laringitele obstructive se caracterizeaza clinic prin:
A. Stridor expirator acut
B. Tiraj suprasternal si supraclavicular
C. Dispnee expiratorie
D. Disfonie
E. Tuse latratoare
CM
14.Terenul laringitei striduloase cuprinde:
A. Varsta de 9-12 ani
B. Copii cu paratrofie sau vegetatii adenoide
C. Varsta de 6-7 ani
D. Varsta de 4-5 ani
E. Varsta de 1-3 ani
CM
15.Manifestarile clinice ale laringitei striduloase (crupul spasmodic) sunt:
A. Respiratie ingreunata
B. Febra
C. Raguseala
D. Anxietate
E. Tuse metalica
CM
16.Etiologia bacteriana a laringitei acute cuprinde urmatorii germeni incriminati:
A. Haemofilus influenzae
B. Treponema pallidum
C. Streptococcus pyogenes
D. Streptococcus pneumoniae
E. Staphylococus aureus
CM
17.Simptomatologia in laringita acuta edematoasa subglotica cuprinde:
A. Disfonie
B. Simptomatologia care se agraveaza in timpul zilei
C. Febra
D. Tuse latratoare
E. Tiraj suprasternal si supraclavicular
CM
18.Diagnosticul diferential al laringitei acute subglotice se face cu:
A. Tumori sau malformatii ale laringelui
B. Abces parafaringian
C. Corpul strain inclavat in laringe
D. Edem angioneurotic
E. Difteria
CM
19.Printre complicatiile laringitei acute subglotice se numara:
A. Otita medie
B. Bronsiolita
C. Traheita bacteriana
D. Otita externa
E. Pneumonie
CS
20.Laringita acuta supraglotica prezinta urmatoarea etiologie:
A. Haemophillus influenzae tip B
B. Streptococcus pneumoniae
C. Staphylococcus aureus
D. Streptococcus pyogenes
E. Haemophillus influenzae tip A
Test 2
CS
1.Laringita acuta supraglotica este mai frecventa la varsta:
A. 1-6 ani
B. 15-17 ani
C. 10-15 ani
D. 2-10 ani
E. 7-9 ani
CM
2.Profilaxia otitelor la copii:
A. Vizeaza tratarea corecta a infectiilor rinofaringiene
B. Vizeaza masuri educative
C. Este complexa
D. Vizeaza combatarea factorilor favorizanti ai otitelor
E. Nu se poate realiza
CS
3.Prezenta exsudatului in urechea medie fara simptome necesita:
A. Analgetice
B. Antiinflamatoare steroidiene
C. Monitorizare sistematica
D. Antibioterapie
E. Antiinflamatoare nesteroidiene
CM
4.Doza de Azitromicina in OMA la copil > 6 luni este:
A. 10 mg/kg PO 1 priza/zi timp de 3 zile
B. 100 mg/kg PO in doza unica
C. 50 mg/kg PO in doza unica
D. 10 mg/kg priza ziua 1, urmata de 5 mg/kg ziua 2-5
E. 30 mg/kg PO in doza unica
CM
5.Doza de Cefixime la copii intre 6 luni si 12 ani (50 kg) in OMA este de:
A. 4 mg/kg la 12 ore
B. 400 mg PO divizat in 2 prize/zi
C. 8 mg/kg/zi PO intr-o singura priza/zi
D. 250 mg PO la 12 ore 10 zile
E. 400 mg PO/zi
CS
6.Doza de Cefdinir administrata in OMA la copii intre 6 luni si 12 ani este de:
A. 14 mg/kg PO in 1-2 prize/zi timp de 14 zile
B. 4 mg/kg PO in 1-2 prize/zi timp de 10 zile
C. 10 mg/kg PO in 1-2 prize/zi timp de 10 zile
D. 14 mg/kg PO in 1-2 prize/zi timp de 10 zile
E. 14 mg/kg PO in 1-2 prize/zi timp de 21 zile
CS
7.Durata tratamentului in OMA la copii de 6 ani cu simptome usoare/moderate este de:
A. 21 zile
B. 3 zile
C. 10 zile
D. 5-7 zile
E. 14 zile
CS
8.Durata tratamentului in OMA la copii 2-5 ani cu simptome usoare/moderate este de:
A. 21 zile
B. 10 zile
C. 5 zile
D. 14 zile
E. 7 zile
CS
9.Durata tratamentului in OMA la copii < 2 ani si la cei cu simptome severe este de:
A. 14 zile
B. 21 zile
C. 7 zile
D. 5 zile
E. 10 zile
CM
10.Dozele de Amoxicilina recomandate in OMA sunt:
A. >40 kg: 500 mg PO la 12 ore sau 250 mg PO la 8 ore
B. > 3 luni si <40 kg: 180-190 mg/kg/zi PO in 2 prize
C. >40 kg: 500 mg PO la 12 ore sau 1250 mg PO la 8 ore
D. > 3 luni si <40 kg: 80-90 mg/kg/zi PO in 2 prize
E. > 40 kg: 80-90 mg/kg/zi PO in 2 prize
CM
11.Tratamentul la pacientii cu evolutie nefavorabila dupa 48-72 de ore la pacientii cu tratament
antibiotic de la inceput cu temperatura >39°C si/sau otalgie severa si alergie la penicilina cuprinde:
A. Timpanocenteza
B. Amoxicilina.Clavulanat
C. Reevaluare ORL
D. In caz de esec la al doilea antibiotic: Clindamicina + Cefalosporina de generatia III
E. Ceftriaxon 3 zile
CM
12.Tratamentul antibiotic la pacientii cu evolutie nefavorabila dupa 48-72 de ore evaluati cu
temperatura >39°C si/sau otalgie severa cuprinde:
A. Clindamicina
B. Timpanocenteza
C. Amoxiclina clavulanat
D. Ceftriaxon 3 zile
E. Ceftriaxon 1 sau 3 zile in caz de alergie la penicilina
CM
13.Tratamentul antibiotic la pacientii tratati initial cu antibiotic care nu prezinta temperatura >39°C
si/sau otalgie severa este de:
A. Amoxiclina/clavulanat 90 mg/kg/zi
B. Ceftriaxon
C. Amoxicilina 80-90 mg/kg/zi
D. Cefuroxim in caz de alergie la penicilina
E. Ceftriaxon 3 zile
CS
14.Manangementul intial al copilului cu varsta > 2 ani cu OMA unilaterala fara otoree cuprinde:
A. Doar antibioterapie
B. Doar observare
C. Analgetice
D. Antibioterapie sau observare
E. Antiinflamatorii nesteroidiene
CS
15.Managementul initial al copilului cu varsta intre 6 luni si 2 ani cu OMA bilaterala fara otoree
cuprinde:
A. Analgetice
B. Antibioterapie sau observare suplimentara
C. Doar antibioterapie
D. Antiinflamatorii nesteroidiene
E. Doar observare suplimentara
CS
16.Managementul copilului cu varsta mai mare de 2 ani cu OMA bilaterala cu simptome severe
cuprinde urmatoarele recomandari:
A. Antipiretice
B. Antibioterapie
C. Antiinflamatorii
D. Analgetice
E. Observare
CS
17.Managementul copilului intre 6 luni si 2 ani cu OMA cu otoree prezinta urmatoarele
recomandari:
A. Observare suplimentara
B. Antiinflamatoare
C. Corticosteroizi
D. Antibioterapie
E. Analgetice
CM
18.Orice copil cu otita medie acuta trebuie suspectat de a avea complicatii supurative intracraniene
in prezenta urmatoarelor semne clinice:
A. Cefalee persistenta
B. Iritabilitate
C. Letargie
D. Greturi sau varsaturi
E. Febra moderata
CM
19.Complicatiile sistemice ale otitei medii acute sunt:
A. Mastoidita acuta
B. Septicemie
C. Labirintita acuta
D. Bacteriemie
E. Artrita septica
CM
20.Complicatiile intracraniene ale otitei medii acute sunt:
A. Meningita acuta
B. Mastoidita acuta
C. Paralizia nervului facial
D. Abces cerebral
E. Encefalita acuta
Test 3
CM
1.Complicatiile intratemporale ale otitei medii acute sunt:
A. Labirintita acuta
B. Perforarea extinsa a membranei timpanului
C. Paralizia nervului facial
D. Encefalita acuta
E. Paralizia nervului trigemen
CM
2.Nu se recomanda antibioterapie ca si terapie de prima intentie in:
A. Otita medie catarala
B. Otita medie acuta cu exsudat
C. La copii care au primit antibiotic in ultimele 30 de zile
D. In otitele cu S.pneumoniae
E. Otita medie acuta
CM
3.Amoxiclina/Clavulanat per os se foloseste in tratamentul otitei medie acute supurate:
A. La copii care au beneficiat de tratament cu amoxicilina in ultimele 30 de zile
B. La copii la care se doreste acoperirea B. lactamazo +
C. La copii care se doreste acoperirea M. catarrhalis
D. La copii care se doreste acoperirea H. influenzae
E. La toti pacientii, fiind antibioticul de prima intentie
CS
4.Antibioticul de prima intentie in otita medie acuta supurata daca pacientul nu a primit acest
tratament in ultimele 30 de zile este:
A. Acetaminofen
B. Cefuroxim
C. Cefdinir
D. Amoxiclina/clavulanat per os
E. Amoxiclina per os
CM
5.In cazurile de otita medie acuta supurata cu evolutie severa, complicate se pot folosi:
A. Cefuroxim
B. Claritromicina
C. Eritromicina
D. Ceftriaxon
E. Cefdinir
CM
6.In otita medie catarala tratamentul consta in:
A. Acetaminofen in cazurile cu otalgie usoara/moderata
B. Amoxiclina/Clavulanat per os
C. Tratarea disfunctiei tubare
D. Cefalosporine de generatia II,III
E. Amoxicilina per os
CM
7.Un diagnostic sigur de otita medie acuta intruneste urmatoarele 3 criterii:
A. Istoric cu debut acut al semnelor si simptomelor
B. Prezenta de exsudat la nivelul pavilionului extern
C. Prezenta de exsudat la nivelul urechii medii
D. Semne si simptome ale inflamatiei urechii medii
E. Istoric cu debut cronic al semnelor si simptomelor
CM
8.Criteriile pentru tratamentul antibiotic sau monitorizarea copiilor cu otita medie acuta sunt:
A. Varsta < 6 luni, diagnostic incert/nesigur - antibioterapie doar in caz de boala severa
B. Varsta 6 luni-2 ani diagnostic sigur - antibioterapie
C. Varsta > 2 ani, diagnostic sigur - antibioterapie in caz de boala severa
D. Varsta < 6 luni, diagnostic sigur antibioterapie
E. Varsta > 2 ani, diagostic sigur - monitorizare in caz de boala usoara/moderata
CM
9.Despre laringita acuta supraglotica sunt adevarate, cu exceptia :
A. Este frecventa intre 6 luni-11 luni
B. Edem inflamator acut al epiglotei si faringelui, excluzand hipofaringele
C. Este cel mai frecvent determinata de stafilococul auriu
D. Este o urgenta medicala putandu-se ajunge la obstructia totala a cailor aeriene superioare
E. Cuprinde regiunea de sub corzile vocale
CM
10.Nu sunt manifestari clinice ale laringitei acute supraglotice:
A. Ptialism
B. Febra inalta
C. Dispnee expiratorie
D. Disfonie
E. Disfagie
CM
11.Sunt complicatii ale laringitei acute supraglotice:
A. Pneumonii
B. Pneumotorax
C. Bronsiolita
D. Meningita
E. Traheita bacteriana
CS
12.Diagnosticul diferential in epiglotita acuta se face , cu exceptia:
A. Traheita bacteriana
B. Hemangiom subglotic
C. Abces intracranian
D. Aspiratie de corpi straini
E. Abcesul retrofaringean
CM
13.Tratamentul in laringita acuta supraglotica se face cu:
A. Intubare nazotraheala
B. Ceftriaxone
C. Penicilina V
D. Meropenem
E. Adrenalina racemica
CM
14.Etiologia laringitei acute include:
A. Virusuri gripale
B. Adenovirusuri
C. Virusul sincitial respirator
D. Virusul rujeolic
E. Virusul rubeolic
CM
15.Despre tratamentul laringitei acute edematoase subglotice sunt adevarate urmatoarele afirmatii,
CU EXCEPTIA:
A. Se poate administra si Prednison 20-40 mg/kg/ora
B. Folosirea izomerului L-epinefrina are acelasi efect si efecte adverse ca si forma racemica
C. Dexametazona se poate administra in doza unica 0,3-0,6 mg/kg/24ore, parenteral
D. Efectul epinefrinei racemice este sub 2 ore
E. Nu se administreaza antibiotice
CM
16.Despre complicatiile epiglotitei acute sunt false, cu exceptia:
A. Poate sa disemineze pulmonar (pleurezie unilaterala)
B. Dintre complicatii face parte otomastoidita
C. Artrita aseptica este o complicatie
D. Emfizemul subcutanat este o complicatie
E. Limfadenita cervicala este o complicatie
CM
17.In forme medii/severe de crup se administreaza:
A. Corticosteroizi
B. Amoxicilina
C. Epinefrina racemica sau solutie de isomer L si D
D. O2 la nevoie
E. Penicilina V
CM
18.La examenul fizic, in crup, observam :
A. Tiraj suprasternal
B. Voce ragusita
C. Tahipnee marcata
D. Tahipnee usoara
E. Coriza
CS
19.Clinic, laringita obstructiva se caracterizeaza prin, cu exceptia :
A. Dispnee inspiratorie
B. Disfonie
C. Tuse latratoare
D. Stridor expirator acut
E. Tiraj suprasternal
CM
20.Scorul Centor, cuprinde ca si criterii clinice:
A. Febra > 38 C, 1 punct
B. Varsta 3-14 ani, 0 puncte
C. Varsta >15 ani, 1 punct
D. Absenta tusei, 2 puncte
E. Tumefiere a amigdalelor, 1 punct
Test 4
CM
1.Complicatiile nesupurative ale anginei acute streptococice, sunt:
A. Sinuzita
B. Limfadenita cervicala
C. Reumatismul articular acut
D. Glomerulonefrita acuta difuza poststreptococica
E. Otita medie
CM
2.Complicatiile infectiei GABHS. Alegeti afirmatiile adevarate:
A. Complicatiile supurative sunt imun-mediate
B. Complicatiile nesupurative sunt consecutiv raspandirii infectiei la testurile subiacente
C. Complicatiile nesupurative sunt reumatismul articulare acut, glomerulonfrita acuta difuza
poststreptococica
D. Sunt supurative si nesupurative
E. Complicatiile supurative sunt limfadenita cervicala, abcesul peritonsilar, retrofaringeal, otita
medie,mastoidita, sinuzita
CS
3.Alegeti afirmatia falsa referitoare la scorul Centor in angina acuta streptococica
A. Exudat tonsilar sau tumefierea amigdalelor = 1 punct
B. Tumefierea ganglionilor cervicali anteriori = 1 punct
C. Absenta tusei = 1 punct
D. Varsta > 15 ani = 1 punct
E. Febra > 38 grade Celsius =1 punct
CM
4.Sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Cultura faringiana este standardul de aur pentru diagnostic in angina acuta streptococica
B. Un scor Centor > sau = cu 2 exclude infectia streptococica
C. Daca testul RADT este pozitiv, cultura faringiana nu se mai face
D. Daca testul RADT este negativ se indica tratament antibiotic
E. Daca scorul Centor este > sau = cu 4 la adult se va face tratament fara confirmare microbiologica
CS
5.Selectati afirmatia falsa. Explorarile paraclinice in angina acuta streptococica sunt urmatoarele:
A. Rapid diagnostic test- RADT
B. Dozarea titrului de anticorpi antistreptolizina
C. Culturi faringiene
D. Hemocultura
E. Reactanti de faza acuta
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate despre manifestarile clinice in angina acuta streptococica
A. Debutul este rapid cu tuse, rinoree si disfonie
B. In perioada de stare se mai numeste angina rosie streptococica
C. Debutul este rapid cu disfagie, febra inalta si frison
D. Perioada de incubatie este de 2-5 zile
E. Adenopatia cervicala anterioara se asociaza rar
CM
7.Despre angina acuta streptococica sunt adevarate urmatoarele:
A. Agentul etiologic este steptococul beta hemolitic grup D
B. Simptomatologia cedeaza la 24 de ore nefiind necesara inceperea antibioterapiei
C. Afectiunea este rara inaintea varstei de 2-3 ani
D. Raspandirea infectiei se face in timpul fazei acute
E. Agentul etiologic este steptococul beta hemolitic grup A
CM
8.Selectati afirmatiile adevarate:
A. Angina acuta streptococica este mai frecventa vara si toamna
B. Steptococul beta-hemolitic grup A (GABHS) reprezinta cel mai important agent infectios
bacterian
C. Etiologia cea mai frecventa a faringitelor este data de virusuri
D. Angina acuta streptococica reprezinta 37% din cazurile de faringite acute care apar la copilul in
varsta de peste 5 ani
E. Bacteriile produc in cadrul anginelor o afectiune care evolueaza benign si autolimitat
CS
9.Despre purtătorii sănătoși de GABHS este adevărat că:
A. Presupun un risc mic pentru ei și contacți
B. Presupun un risc crescut de a dezvolta faringită streptococică în următoarele 3 luni
C. Pentru copiii cu greutate < 27 kg se recomandă terapie cu Moldamin doză unică
D. Se recomandă tratament cu Clindamicină 20 mg/kg/zi, în 3 doze, 5 zile
E. Se recomandă tratament cu Cefadroxil 30 mg/kg/zi, o priză/zi, 5 zile
CM
10.Purtătorii sănătoși de GABHS se vor trata la nevoie cu:
A. Cefotaxim
B. Claritromicină
C. Clindamicină
D. Cefalexin
E. Cefadroxil
CM
11.Semne de malignitate în cazul faringitelor pot fi:
A. Asocierea difoniei
B. Asimetria amigdalelor
C. Ulcerații
D. Uvula hiperemică și tumefiată
E. Hiperemia faringiană intensă
CM
12.Alegeți laringitele acute care pot determina detresă respiratorie:
A. Laringită acută edematoasă supraglotică
B. Epiglotită
C. Laringita acută simplă
D. Laringită acută edematoasă subglotică
E. Crup viral
CM
13.La copilul mare, tabloul clinic al OMA se caracterizează prin:
A. Hipoacuzie
B. Convulsii
C. Meningită
D. Otalgie
E. Febră

Principii generale de nutritie si alimentatie

Test 1
CS
1.Limita maxima admisa la nevoile calorice ale unui nou-nascut este de:
A. 200-240 kcal/kg/zi
B. 100-120 kcal/kg/zi
C. 165-180 kcal/kg/zi
D. 80-100 kcal/kg/zi
E. 240-270 kcal/kg/zi
CS
2.Necesarul de proteine la sugarii intre 0-6 luni si cu alimentatie artificiala este de:
A. 3-3,5 g/kg/zi
B. 1,8-2 g/kg/zi
C. 50 g/zi
D. 30 g/zi
E. 23 g/zi
CS
3.Necesarul de glucide la sugar si copilul mic este de:
A. 30 g/zi
B. 3-5 g/kg/zi
C. 1-2 g/kg/zi
D. 12 g/kg/zi
E. 50 g/zi
CM
4.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la colostru:
A. Este sarac in imunoglobuline
B. Se secreta doar in prima zi dupa nastere
C. Se secreta intre ziua 6-10
D. Se secreta in cantitate de 10-100 ml/zi
E. Se secreta in primele 5 zile dupa nastere
CM
5.Momentul diversificarii alimentatiei la sugari este:
A. La 6 luni pentru un sugar alimentat cu lapte praf conventional
B. La 4-4,5 luni pentru un sugar alimentat cu lapte de vaca
C. La 6 luni pentru un sugar alimentat la san
D. La 4-4,5 luni pentru un sugar alimentat cu formula de lapte adaptata si vitaminizata
E. La 10 luni pentru un sugar alimentat la san
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la formulele pentru prematuri:
A. Contin o cantitate mai mica de proteine
B. Sunt adaptate particularitatilor morfo-functionale ale aparatului digestiv imatur
C. Sunt imbogatite caloric
D. Contine o cantitate de lactoza crescuta
E. Adaosul de lipide emulsionate compenseaza insuficienta secretiei biliare
CM
7.Formulele de start pentru sugari prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Sunt imbogatite cu vitamine si oligoelemente
B. Sunt formule de lapte special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale sugarului
C. Prezinta adaos de lipide emulsionate
D. Raportul Ca/P este diferit fata de laptele matern
E. Sursa de proteina este laptele de capra
CM
8.Formulele de continuare prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Sunt recomandate sugarilor cu varsta < 4 luni
B. Se pot folosi pana la varsta de 1 an
C. Se administreaza in paralel cu alimentatia diversificata
D. Au ca sursa de proteina laptele matern
E. Au ca sursa de proteina laptele de vaca
CM
9.Alimentatia artificiala a sugarului prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Reprezinta alimentatia sugarului in primele 4-6 luni de viata cu preparate de lapte praf
B. Este contraindicata in primele 6 luni de viata
C. Reprezinta alimentatia sugarului cu lapte de mama
D. Reprezinta alimentatia sugarului dupa primul an de viata
E. Formulele de lapte sunt apropiate ca si compozitie de cea a laptelui de mama
CM
10.Printre avantajele laptelui matern se numara:
A. Are un rol protector fata de enterocolita necrozanta
B. Are o actiune anticarcinomatoasa (previne aparitia cancerului de col la femeia care alapteaza)
C. Asigura un transport activ de anticorpi de la mama la copil
D. Protectie antialergica
E. Protectie antiinfectioase
Test 2
CM
1.Compozitia laptelui uman depinde de:
A. Nastera prematura
B. Stadiul lactatiei
C. Varsta mamei
D. Momentul diversificarii alimentatiei
E. Inceputul sau sfarsitul unui supt
CM
2.Enzimele din laptele uman matur cu rol in apararea antiiinfectioasa sunt:
A. IGF-1
B. Antitripsina
C. Factorul de stimulare a limfocitelor B
D. Alfa-amilaza
E. Lipazele
CM
3.Printre modulatorii de crestere prezenti in laptele de tranzitie se numara:
A. Taurina
B. IGF-1
C. Factorul de stimulare a limfocitelor B
D. Antitripsina
E. Sulfhidroxilaza
CS
4.Sporul zilnic ponderal la nou nascut este de:
A. 100-200 g
B. 20-30 g
C. 10-15 g
D. 70-80 g
E. 50-60 g
CS
5.Aportul optim energetic la nou-nascut care asigura o curba ponderala ascendenta este de:
A. 100 kcal/kg
B. 40 kcal/kg
C. 200 kcal/kg
D. 10 kcal/kg
E. 300 kcal/kg
CM
6.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la alimentatia prescolarului:
A. Necesarul caloric este de 80 kcal/kgc/zi
B. Nevoile nutritive sunt scazute
C. Necesarul de lipide este de 2-3 g/kg/zi
D. Necesarul de proteine este de 10 g/kg/zi
E. Este foarte diferita de cea a adultului
CS
7.Necesarul caloric in perioada 1-2 ani este de:
A. 80 kcal/kg/zi
B. 100 kcal/kg/zi
C. 90 kcal/kg/zi
D. 120 kcal/kg/zi
E. 40 kcal/kg/zi
CM
8.Sursele de proteine in alimentatia prescolarului sunt:
A. Carnea de vita
B. Paste fainoase
C. Carnea de pasare
D. Carnea de peste
E. Laptele
CS
9.Aportul energetic necesar la scolari este de:
A. 50-60 kcal/kg/zi
B. 80 kcal/kg/zi
C. 100-110 kcal/kg/zi
D. 40 kcal/kg/zi
E. 90-100 kcal/kg/zi
CS
10.Necesarul de lapte de vaca/zi la scolar este de:
A. 200 ml/zi
B. 500-600 ml/zi
C. 1000 ml/zi
D. 400 ml/zi
E. 100 ml/zi
Test 3
CM
1.Despre flora intestinală a sugarului alimentat natural se pot afirma următoarele:
A. Bacilus bifidus este un virus ce produce acid lactic și acid acetic
B. Crește rezistența la infecții
C. Conține bacilus bifidus
D. Acizii produși la nivelul intestinului scad pH-ul scaunelor
E. Inhibă dezvoltarea E.coli
CS
2.Formulele dietetice recomandate în cazul intoleranței secundare la lactoză, sindromului de intestin
scurt sau fibrozei chistice sunt:
A. Formule din soia
B. Fortifianți de lapte matern HMF
C. Produse dietetice care au la bază proteine din lapte
D. Formule hipoalergice
E. Formule pentru prematuri
CM
3.Alegeți afirmațiile adevărate despre laptele matern:
A. Acțiune anticarcinomatoasă (adulții alăptați în copilărie au risc scăzut de a dezvolta
hepatocarcinom)
B. Asigură cea mai bună profilaxie pentru prevenirea diabetului zaharat
C. Consolidează legătura afectivă mamă-sugar
D. Contribuie la transmiterea infecțiilor intranatale
E. Oferă protecție antiinfecțioasă
CM
4.Despre colostru este adevărat că:
A. Este mai bogat în vitamine liposolubile
B. Are valoare calorică de 690 cal/l
C. Se secretă între zilele 6-10
D. Este prezent în primele 5 zile după naștere în cantitate de 10-100 ml/zi
E. Este mai bogat în imunoglobuline
CS
5.Laptele matern are o cantitate redusă de:
A. Lactază
B. Cazeină
C. Lactoferină
D. Acid ascorbic
E. Lactoză
CM
6.În laptele matern se pot regăsi următoarele:
A. Proteine 14-18 g/l
B. Lipide 32 g/l
C. Săruri minerale 2,5 g/l
D. Lipide 40 g/l
E. Glucide 70 g/l

Malnutritia
Test 1
CS
1.Distrofia de gradul 1 corespunde unui indice ponderal situat intre:
A. 0,76-0,89
B. 0,2-0,3
C. <0,6
D. 0,61-0,75
E. <0,5
CS
2.Cel mai fidel indicator de apreciere a distrofiei este:
A. Indicele nutritional
B. Deficitul ponderal
C. Procentul din greutatea ideala
D. Greutatea ideala pentru varsta
E. Indicele ponderal
CS
3.Indicele statural:
A. Reprezinta raportul dintre talia medie standard si talia actuala a copilului
B. Reprezinta raportul dintre greutatea actuala si greutatea ideala pentru varsta
C. Reprezinta raportul dintre greutatea actuala si greutatea ideala pentru sex
D. Reprezinta raportul dintre talia actuala a copilului si talia medie standard a unui copil de acelasi
sex si varsta
E. Reprezinta raportul dintre greutatea actuala si greutatea corespunzatoare taliei
CS
4.Distrofia de gradul 3 corespunde unui indice statural situat la o valoare de:
A. <60%
B. <85%
C. 90-95%
D. <50%
E. 85-90%
CS
5.Gradul 2 de distrofie in functie de indicele nutritional corespunde unei valori de:
A. > 90% din greutatea ideala
B. 81-89% din greutatea ideala
C. <50% din greutatea ideala
D. 71-80% din greutatea ideala
E. <70% din greutatea ideala
CM
6.Malnutritia protein-calorica gradul 2 este caracterizata de:
A. Deficit ponderal 25-40%
B. IN=0,51-0,6
C. IN=0,80-0,71
D. Deficit ponderal 15-20%
E. IP=0,75-0,61
CM
7.Caracteristicile malnutritiei protein calorica grad 3 sunt:
A. Prezenta bulei Bichat
B. Sugar apatic, hiporeactiv
C. Deficitul ponderal > 40%
D. Deficitul ponderal < 25%
E. Curba ponderala descendenta in trepte
CM
8.Tegumentele in malnutritia protein calorica grad 3 prezinta urmatoarele caracteristici:
A. Eritem fesier
B. Tegumente normal colorate
C. Fese cu aspect de "punga tabacica"
D. Tegumente palide
E. Piele zbarcita
CM
9.Activitatea motorie si neuropshica in malnutritia protein calorica grad II prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Caracterizata de vioiciune partial pastrata
B. Caracterizata de hipotonie musculara
C. Sugar apatic
D. Este normala
E. Sugar hiporeactiv
CM
10.Caracteristicile metabolismului de infometare in malnutritia protein calorica grad II sunt:
A. Consum de oxigen normal sau usor crescut
B. Cresterea metabolismului bazal
C. Scaderea consumului de oxigen
D. Tendinta de hipotermie
E. Tendinta de colaps
CM
11.Cauzele determinante ale malnutritiei sunt:
A. Carentele alimentare
B. Bolile infectioase acute si cronice
C. Dismaturitatea
D. Manlformatiile congenitale
E. Sarcinile multiple
CM
12.Cauzele favorizante ale malnutritiei sunt:
A. Condiitile nefavorabile de mediu, de ingrijire
B. Prematuritatea
C. Bolile infectioase acute si cronice
D. Dismaturitatea
E. Carentele alimentare
CM
13.Conditiile favorizante reprezentate de terenul pe care se grefeaza boala in malnutritie sunt:
A. Primiparitatea
B. Sarcinile multiple
C. Dismaturitatea
D. Retardul neuropsiho-motor
E. Carentele de vitamine
CM
14.Din categoria deficit cantitativ alimentar ca si cauza a carentelor nutritionale fac parte:
A. Aport crescut de lapte praf
B. Hipogalactia materna
C. Regimuri alimentare restrictive, de lunga durata pentru diferite afectiuni
D. Formulele de lapte necorespunzatoare pentru varsta si greutatea copilului
E. Diversificarea precoce sau tardiva in raport cu varsta cronologica a sugarului
CM
15.Deficitul cantitativ alimentar poate sa apara prin:
A. Tulburari de absorbtie intestinala
B. Tulburari de aport
C. Carentele alimentare produse de tulburari neurologice
D. Formulele de lapte neadecvate necesarului caloric si nutritional al sugarului
E. Regimurile vegetariene
CM
16.Anorexia secundara poate aparea datorita urmatorilor boli cronice:
A. Fistula traheo-esofagiana operata
B. Traheobronhomalacie
C. Sindromul de malabsorbtie
D. Atrofia mucoasei intestinale
E. Refluxul gloso-faringian
CM
17.Tulburarile de absorbtie intestinale care pot conduce la deficit cantitativ alimentar sunt:
A. Sindromul de intestin lung
B. Sindromul de malabsorbtie
C. Refluxul gloso-faringian
D. Atrofia mucoasei intestinale
E. Sindromul de intestin scurt
CM
18.Deficitul calitativ nutritional poate aparea prin urmatoarele modalitati:
A. Dietele unilaterale care determina carenta de triptofan
B. Dietele unilaterale care determina carenta de metionina
C. Dilutii necorespunzatoare de lapte praf
D. Regimurile vegetariene
E. Diversificarea precoce sau tardiva in raport cu varsta cronologica a sugarului
CM
19.Criteriile de evaluare a eficientei tratamentului in deficitul nutritional la copil sunt:
A. Recuperarea clinica (dupa 6-8 zile)
B. Recuperarea indicelui nutritional
C. Redresarea imuna (25-30 zile)
D. Normalizarea tranzitului intestinal
E. Reluarea cresterii ponderale care apare la 2-3 zile de la normalizarea scaunelor
CS
20.Reluarea cresterii ponderale dupa normalizarea tranzitului intestinal la copii cu deficit nutritional
care au primit tratament apare la:
A. 7-10 zile
B. 6-7 saptamani
C. 2-3 saptamani
D. 2-3 zile
E. 4-5 zile
Test 2
CS
1.Redresarea imuna ca si criteriu de evaluare a eficientei tratamentului la copii cu deficit nutritional
apare la:
A. 7-10 zile
B. 4-5 zile
C. 1-2 saptamani
D. 25-30 zile
E. 2-3 saptamani
CS
2.Aportul glucidic in tratamentul deficitului nutritional la copii ajunge pana la:
A. 10-15 g/kg/zi
B. 20-30 g/kg/zi
C. 1-2 g/kg/zi
D. 4-5 g/kg/zi
E. 2-3 g/kg/zi
CM
3.Alegeti afirmatiile corecte referitoare la aportul lipidic in tratamentul deficitului nutritional la
copii:
A. Se ajunge, in final, dupa o crestere progresiva, la 10-15 g/kg/zi
B. Este partial redus datorita sindromului de malabsorbtie asociat
C. Impune imbogatirea ratiei alimentare cu uleiuri vegetale
D. Se incepe cu 3-4 g/lg/zi
E. Este crescut
CM
4.Ratia alimentara in tratamentul deficitului nutritional la copii necesita suplimentarea cu
urmatoarele oligoelemente:
A. Fier 1 mg/kg/zi
B. Zinc 10 mg/kg/zi
C. Magneziu 1,4 mEq/kg/zi
D. Potasiu 5 mEq/kg/zi
E. Fier 6 mg/kg/zi
CS
5.Necesarul proteic in tratamentul deficitului nutritional la copii ajunge pana la:
A. 1-2 g/kg/zi
B. 10-15 g/kg/zi
C. 20 g/kg/zi
D. 4-5 g/kg/zi
E. 6-8 g/kg/zi
CS
6.Necesarul caloric in marasm la copii poate sa ajunga pana la:
A. 100-120 kcal/kg/zi
B. 50 kcal/kg/zi
C. 500 kcal/kg/zi
D. 180-200 kcal/kg/zi
E. 80-90 kcal/kg/zi
CM
7.Raportul principilor nutritivi in tratamentul marasmului la copii sunt:
A. 30-40% proteine
B. 45-50% lipide
C. 10-15% proteine
D. 60% glucide
E. 40% glucide
CM
8.Deficitul calitativ nutritional survine in urma unor diete unilaterale ce determina urmatoarele
carente specifice:
A. Carenta de triptofan prin consum de manioc
B. Aport scazut de proteine
C. Carenta de triptofan prin consum de porumb
D. Aport crescut de proteine
E. Carenta de lizina prin consum doar de mei
CS
9.Cauzele infectioase de tulburari nutritionale cresc metabolismul bazal cu:
A. 20%
B. 15%
C. 10%
D. 5%
E. 30%
CM
10.Tabloul clinic din parazitoze este caracterizat de:
A. Greata si varsaturi
B. Pirozis
C. Malabsorbtie
D. Diaree
E. Inapetenta
CM
11.In aprecierea starii de nutritie:
A. IN indica distrofia acuta
B. Indicele nutritional (IN) si indicele ponderal (IP) sunt cei mai fideli indicatori
C. IN reprezinta raportul dintre greutatea actuala si greutatea ideala
D. Indicele statural (IS) este util in aprecierea distrofiei cronice
E. Metodele utilizate sunt doar metoda comparativa si indicii antropometrici
CM
12.Complicatiile sindromului de malabsorbtie:
A. Tulburarile hidroelectrolitice
B. Alcaloza metabolica
C. Hiperpotasemia
D. Hipoglicemia
E. Anemia severa
CM
13.Evaluarea eficientei tratamentului pentru deficitul nutritional se realizeaza pe baza urmatoarelor
criterii:
A. Reluarea cresterii ponderale apare la 2-3 luni de la normalizarea scaunelor
B. Recuperarea clinica dupa 6-8 saptamani
C. Recuperarea indicelui nutritional
D. Normalizarea psihica si motorie
E. Normalizarea tranzitului intestinal
CM
14.Despre necesarul proteic in malnutritie sunt adevarate urmatoarele:
A. Necesarul proteic ajunge pana la 4-5g/kg/zi.
B. Relatia optima intre aportul proteic si cel energetic este de 145-150 kcal pt 1g de proteine.
C. Relatia optima intre aportul proteic si cel energetic este de 35-40 kcal pt 1g de proteine.
D. Regimul proteic se introduce chiar daca nu exista toleranta digestiva capabila sa asigure un aport
caloric corect.
E. Necesarul proteic trebuie sa fie brusc introdus in dieta.
CM
15.In patogenia marasmului sever sunt implicate:
A. Scaderea catabolismului proteic muscular.
B. Cresterea proceselor de gluconeogeneza.
C. Cresterea cortizolemiei.
D. Hipoinsulinemism.
E. Atenuarea lipolizei.
CM
16.Semne de mare gravitate in Kwashiorkor sunt urmatoarele:
A. Hepatomegalie severa
B. Hipertensiune
C. Tahicardie
D. Icter
E. Hipocalcemie
CM
17.Elementele care atesta aparitia metabolismului de foame in marasmul nutritional sunt:
A. Hipotermie
B. Varsaturi
C. Hiporeactivitate
D. Tahicardie
E. Bradipnee
CM
18.Cu privire la activitatea motorie si neuropsihica in diferitele forme de malnutritie, sunt adevarate
urmatoarele:
A. In malnutritia protein-calorica gr. I, activitatea motorie si neuropsihica este normala.
B. In malnutritia protein-calorica gr. II apare hiporeactivitatea.
C. In malnutritia protein-calorica gr. III, sugarul este hiperreactiv.
D. In malnutritia protein calorica gr. II, sugarul are vioiciune partial pastrata.
E. In malnutritia protein-calorica gr. III, sugarul este apatic.
CM
19.Cu privire la aprecierea starii de nutritie a copilului, sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Afectarea taliei actuale cu valori de 85% din valoarea ideala apare cand greutatea este timp de 4
luni sub valoarea ideala pentru varsta.
B. Indicele statural (IS) este util in aprecierea distrofiei acute.
C. Indicele nutritional (IN) este cel mai fidel indicator de apreciere a distrofiei.
D. Un IP de 0.75-0.61 indica o distrofie de grad II.
E. Indicele ponderal (IP) este util in aprecierea distrofiei cronice.
CM
20.Cele mai frecvente malformatii responsabile de malnutritia copilului sunt:
A. Malformatii cardiace necianogene
B. Malformatii ale aparatului urinar
C. Malformatii digestive
D. Malgormatii cardiace cianogene
E. Malformatii ale aparatului respirator
Test 3
CM
1.Malformatiile digestive sunt reprezentate de:
A. Stenoze esofagiene
B. Atrezia pilorica
C. Atrezii duodenale
D. Megacolon congenital
E. Atrezii de intestin
CM
2.Cu privire la cauzele infectioase de tulburari nutritionale, sunt false urmatoarele:
A. Infectiile acute determina scaderea capacitatii de fermentatie a secretiilor duodenale.
B. Febra si agitatia cresc cu 15% metabolismul bazal.
C. Infectiile acute produc tulburari de tranzit si de absorbtie intestinala.
D. Doar o parte din afectiunile infectioase acute pot determina carente nutritionale.
E. Infectiile acute determina cresterea capacitatii de fermentatie a secretiilor gastrice.
CM
3.Desi toata patologia infectioasa poate fi implicata in tulburarile de nutritie ale sugarului si
copilului, cele mai frecvente imbolnaviri sunt reprezentate de:
A. Meningita
B. Otita medie cronica
C. Otomastoidita
D. Angina streptococica
E. Encefalita
CM
4.Dintre cauzele favorizante ale malnutritiei fac parte:
A. Carentele alimentare
B. Carentele vitaminice
C. Enzimopatii congenitale
D. Retard neuropsihomotor
E. Malformatiile congenitale
CM
5.Sunt criterii ale aprecierii starii de nutritie:
A. Masurarea circumferintei bratului - reflecta rezervele protein-calorice care sunt relativ constante
la copiii de 6-10 ani
B. Masurarea pliului cutanat bicipital
C. Masurarea pliului cutanat subscapular
D. Masurarea pliului cutanat tricipital
E. Masurarea circumferintei bratului - reflecta rezervele protein-calorice care sunt relativ constante
la copii de 1-5 ani
CM
6.În cadrul malnutriției, elemente esențiale ale recuperării post tratament sunt (pg. 48):
A. Recuperare clinică
B. Normalizare motorie
C. Normalizare psihică
D. Redresare imună
E. Recuperare indice nutrițional
CM
7.Criterii de evaluare ale eficienței tratamentului în malnutriției sunt:
A. Normalizare tranzit intestinal
B. Recuperare clinică (6-8 luni)
C. Redresarea imună (25-30 zile)
D. Recuperare indice nutrițional
E. Reluarea creșterii ponderale -la 2-3 zile după normalizarea scaunelor

Rahitismul carential la copil

Test 1
CM
1.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la rahitismul carential
A. Apare in perioada de crestere si dezvoltare a organismului
B. Se caracterizeaza printr-o tulburare de mineralizare a oaselor
C. Este o boala cu transmitere genetica
D. Este o boala metabolica generala
E. Se caracterizeaza printr-o tulburare de demineralizare a oaselor
CS
2.Incidenta maxima de dezvoltare a rahitismului carential este la varsta de:
A. 36 luni
B. 3-18 ani
C. 3-18 luni
D. 24 luni
E. 48 luni
CM
3.Rahitismul carential este determinat de:
A. Suplimentarea excesiva cu vitamina D
B. Raport Ca/P insuficient
C. Factori predispozanti genetici
D. Factori de mediu
E. Raport Ca/P suficient
CS
4.Necesarul de vitamina D este indiferent de varsta, in medie de:
A. 100 UI/zi
B. 2000 UI/zi
C. 1000 UI/zi
D. 500 UI/zi
E. 50 UI/zi
CM
5.Efectele PTH sunt:
A. La nivel renal, creste fosfaturia
B. La nivel osos, creste extractia calciului prin depolimerizarea substantei fundamentale
C. La nivel renal, creste absorbtia de calciu
D. La nivel renal, creste calciuria
E. La nivel intestinal, scade absorbtia de calciu
CM
6.Efectele PTH la nivel osos sunt:
A. Cresterea fosfatazei alcaline
B. Creste activitatea osteoblastelor
C. Scade activitatea osteoclastelor
D. Scade extractia calciului prin repolimerizarea substantei fundamentale
E. Creste absorbtia de calciu
CS
7.Daca mama in timpul sarcinii a avut un status normal de vitamina D, copilul va avea un depozit de
vitamina D suficient pentru primele cate saptamani de viata?
A. 8-12
B. 1-2
C. 5-6
D. 2-3
E. 15-18
CM
8.Modificarile cutiei craniene in rahitismul carential sunt:
A. Craniotabes dupa varsta de 3 luni
B. Craniotabes la nou-nascuti
C. Frunte "olimpiana"
D. Proeminenta occipitala
E. Macrocrania
CS
9.Semnele osoase sunt caracterizate de modificari simetrice care predomina la nivelul caror zone?
A. Coloana vertebrala
B. Diafiza oaselor scurte
C. Metafiza oaselor lungi
D. Metafiza oaselor scurte
E. Diafiza oaselor lungi
CM
10.Toracele rahitic se caracterizeaza prin:
A. Matanii costale
B. Sant submamar Harrison
C. Prezenta sternului infundat
D. Matanii intervertebrale
E. Torace in forma "olimpiana"
CM
11.Modificarile dentitiei in rahitismul carential sunt:
A. Modificarea ordinii de aparitie a dintilor
B. Aparitia prematura a dentitiei
C. Deformari dentare
D. Numar mare de carii dentare
E. Caderea tardiva a dentitiei de lapte
CM
12.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la profilaxia rahitismului la copil:
A. Trebuie sa inceapa inca din perioada prenatala (ultimul trimestru de sarcina)
B. Trebuie sa inceapa inca din perioada preconceptionala
C. Trebuie sa inceapa inca din perioada prenatala (primul trimestru de sarcina)
D. Consta in suplimentarea gravidei cu vitamina D
E. Consta in suplimentarea gravidei cu alimentatie bogata in surse naturale de vitamina D si calciu
CM
13.Schemele de tratament utilizate ca si profilaxia rahitismului pentru gravide sunt:
A. 4000 UI D3/saptamana oral, la gravidele cu complianta scazuta la administrarea zilnica
B. 700.000 UI D3 la inceputul lunii a VII-a la gravidele cu complianta scazuta la administrarea
zilnica
C. 2000 UI D3/saptamana oral, la gravidele cu complianta scazuta la administrarea zilnica
D. 200.000 UI D3 la inceputul lunii a VII-a la gravidele non-compliante
E. 400-800 UI D3/zi, oral
CS
14.La inceputul lunii a VII-a, la gravidele non-compliante la administrarea zilnica, pentru profilaxia
rahitismului la copil se administreaza:
A. 200.000 UI D3
B. 400.000 UI D3
C. 2.000.000 UI D3
D. 2000 UI D3
E. 20.000 UI D3
CM
15.Pentru evitarea aparitiei rahitismului la copil, este recomandat:
A. Expunerea echilibrata la soare, facilitarea curei helio-marina la copii peste 1 an cu o durata de
minim 10 zile
B. Alimentarea cu lapte de vaca
C. Alimentatia sugarului cu formule specifice varstei
D. Alaptarea exclusiva in primele 12 luni de viata
E. Alimentatia mamei care alapteaza: alimente bogate in vitamina D sau oral 600 UI D3/zi
CM
16.Tratamentul curativ cu vitamina D a rahitismului:
A. Se realizeaza cu preparate injectabile
B. Este recomandat pentru toti sugarii si copii din Romania
C. Este recomandat dupa confirmarea imunologica a diagnosticului
D. Se realizeaza cu preparate injectabile numai in cazuri exceptionale (sindrom de malabsorbtie,
atrezie de cai biliare)
E. Este recomandat doar dupa confirmarea clinica, radiologica si biologica a diagnosticului
CM
17.Schema de tratament curativ cu vitamina D a rahitismului este:
A. Administrarea unei doze unice 600.000 UI D3, apoi la 30 zile se revine la doze profilactice
B. 2000-4000 UI D3/zi oral, timp de 6-8 saptamani, dupa care se revine la dozele orale profilactice
maxime de 800 UI D3/zi timp de 6 luni
C. Administrarea unor doze de depozit i.m, initial 3 doze de cate 100.000 UI D3 la interval de 3 zile,
urmate dupa 30 de zile de o doza de 200.000 Ui D3
D. Administrarea de calciu 50-80 mg/kgc/zi administrat oral timp de 3-4 luni
E. Administrarea unei doze unice 1.200.000 UI D3, apoi la 30 zile se revine la doze profilactice
CM
18.In tratamentul curativ cu vitamina D a rahitismului, administrarea de calciu recomandata este de:
A. In formele hipocalcemice, calciul va fi administrat timp de 6-8 saptamani
B. 100-120 mg/kgc/zi administrat oral timp de 3-4 saptamani
C. 50-80 mg/kgc/zi administrat oral timp de 3-4 saptamani
D. 50-80 mg/kgc/zi administrat oral timp de 6-8 saptamani, in formele cu calcemie normala
E. In formele hipocalcemice, calciul va fi administrat timp de 2-3 saptamani
CM
19.Stadializarea rahitismului se face in functie de urmatorii parametri biochimici:
A. Fosfatemia
B. Fosfatazele alcaline serice
C. Rezerva alcalina
D. Calcemia
E. Deficitul anionic
CM
20.Stadiul III al rahitismului prezinta urmatoarele modificari biochimice:
A. Hipofosfatemie
B. Hipercalcemie
C. Hipocalcemie
D. Hiperfosfatemie
E. Fosfataze alcaline crescute
Test 2
CM
1.Stadiul II al rahitismului cuprinde urmatoarele modificari biochimice:
A. Hipocalcemie
B. Normocalcemie
C. Hipofosfatemie
D. Fosfataze alcaline crescute
E. Fosfataze alcaline normale
CM
2.Diagnosticul diferential al rahitismului se face cu:
A. Administrare de Amoxicilina
B. Osteogeneza imperfecta
C. Rahitism pseudo-carential
D. Rahitism vitamino-rezistent hipofosfatemic
E. Sindroame de malabsorbtie intestinala
CM
3.Administrarile urmatoarelor medicamente pot fi asociate cu dezvoltarea rahitismului:
A. Tetraciclina
B. Rifampicina
C. Izoniazida
D. Fenobarbital
E. Fenitoina
CM
4.Modificarile urinare in rahitism cuprind:
A. Hiperaminoacidurie
B. Hipoaminoacidurie
C. Absenta eliminarii calciului prin urina
D. Hipofosfaturie
E. Hiperfosfaturie
CM
5.Actiunea vitaminei D:
A. Stimuleaza maturarea si diferentierea osteoblastilor
B. Stimuleaza demineralizarea tesutului osteoid
C. Creste reabsorbtia fosforului la nivel renal
D. Scade reabsorbtia calciului la nivel renal
E. Creste absorbtia calciului la nivel intestinal
CM
6.Laptele de mama asigura:
A. 450 UI/litru vitamina D
B. 865 UI/litru vitamina D
C. Raport optim Ca/P de 1,7
D. Raport optim de P/Ca de 1,7
E. Raport optim Ca/P de 0,7
CM
7.Manifestarile clinice ale rahitismului carential:
A. Abdomenul este destins
B. Membrele superioare prezinta "bratari rahitice"
C. Semnele osoase sunt asimetrice
D. Micsorarea diametrului antero-posterior si cresterea diametrului lateral ale bazinului
E. Prezenta plamanului rahitic
CM
8.Valorile biochimice normale:
A. Fosfatemia= 4,5-6,5 mg/dl
B. PTH= 15-65 pg/ml
C. Calcemia= 11-13 mg/dl
D. Concentratia serica de vitamina D < 20ng/ml
E. Fosfataza alcalina= 300 UI/dl
CM
9.Semnele radiologice patognomonice in rahitismul carential la copil:
A. Metafizele oaselor lungi cu aspect de "cupa"
B. Prezenta spiculilor mediali
C. Ingustarea metafizelor oaselor lungi
D. Prezenta spiculilor laterali
E. Intarzierea de osificare a nucleilor de crestere a diafizelor oaselor lungi si a coastelor
CM
10.Semnele hipervitaminozei D:
A. Oligurie
B. Hipotonie
C. Hipertonie
D. Apar la 1-3 luni dupa inceperea tratamentului
E. Apar la 1-3 saptamani dupa inceperea tratamentului
CM
11.Nou nascutii a caror mama are deficit de vitamina D in timpul sarcinii pot prezenta:
A. Epilepsie
B. Hipotonie
C. Agitatie
D. Retard statural care poate ramane permanent
E. Tetanie
CM
12.Despre hipervitaminoza D sunt adevarate urmatoarele:
A. Apare deprimarea fontanelei
B. Raportul Calciu/Creatinina este peste 0.2
C. Calcemia este peste 10.5 mg/dl
D. Apar tulburari de ritm cardiac
E. Calcemia este sub 9 mg/dl
CM
13.Despre hipervitaminoza D sunt false urmatoarele:
A. Apar modificari EKG
B. Apare hipertonie
C. Cortizonul este contraindicat
D. Se impune tratament de urgenta
E. Se recomanda chelatori de Ca
CM
14.Diagnosticul diferential al rahitismului congenital se face cu:
A. Afectiuni secundare administrarii de etambutol
B. Rahitism vitamino-rezistent hiperfosfatemic
C. Hipofosfatazia
D. Sindroame de insuficienta hepatica
E. Tubulopatii renale
CM
15.Semnele radiologice in rahitismul carential:
A. Sunt evidente la oasele pumnului
B. Apar tardiv
C. Linia metafizara convexa este patognomonica
D. Prezenta de spiculi laterali
E. Sunt evidente doar la nivelul oaselor lungi
CM
16.Semnele extraosoase ale rahitismului carential sunt:
A. Convulsii
B. Absenta reflexelor arhaice
C. Reflex Moro spontan
D. Stridor laringian
E. Hiperexcitabilitate neuromusculara
CM
17.Afirmații adevărate despre epidemiologia rahitismului sunt:
A. Chiar fără profilaxie, incidența rahitismului s-a redus la 1% în țările dezvoltate
B. Incidența maximă este la 3-18 luni
C. În patogeneză pot fi incriminați factori predispozanți genetici
D. Este determinat de carența vitaminei D
E. Apare prin tulburare de mineralizare a oaselor
CS
18.Forme active ale vitaminei D se obțin la nivelul:
A. Ficatului
B. Oaselor
C. Rinichiului
D. Veziculei biliare
E. Intestinului
CS
19.Principalul metabolit răspunzător de acțiunea vitaminei D la nivel intestinal, renal și osos este:
A. [24,25(OH)2D3]
B. 25hidroxi-ergocalciferol
C. 7(OH)2-colesterol
D. [1,25 (OH)2D3]
E. [25(OH)D3]
CM
20.Modificările dentiției întâlnite în rahitism sunt:
A. Deformări dentare
B. Dureri mandibulare
C. Număr crescut de carii dentare
D. Dureri maxilare iradiate posterior
E. Debut precoce al dentiției, dar cu modificarea ordinii de apariție a dinților
Test 3
CM
1.Principalul metabolit răspunzător de acțiunea vitaminei D la nivel intestinal, renal și osos este:
A. Stridor laringian
B. Convulsii
C. Alungire interval PR
D. Alungire interval QT
E. Anemie

Anemia feripriva
Test 1
CM
1.In functie de carenta predominanta la copii se individualizeaza urmatoarele forme clinice de
anemie:
A. Anemia megaloblastica prin deficit de vitamina C
B. Anemia feripriva
C. Anemia prin deficit de cupru
D. Anemia din Kwashiorkor prin carenta proteica
E. Anemia din marasm prin deficit de vitamina B6
CM
2.Examinarile paraclinice in anemia feripriva carentiala la copil releva urmatoarele:
A. HEM < 25 pg
B. Anemie hipercroma
C. Fier seric < 60µg/100ml
D. CHEM < 30%
E. MCV < 30 µm3
CS
3.Cresterea capitalului de fier in copilarie trebuie sa realizeaza trecerea de la un necesar de 300 mg
la:
A. 45 g
B. 4 g
C. 500 mg
D. 1 g
E. 10 g
CM
4.Carenta de fier poate fi determinata de urmatoarele mecanisme si cauze:
A. Aport crescut
B. Tulburari de absorbtie si digestie
C. Epuizare rapida a unor rezerve cantitativ reduse
D. Pierderi crescute
E. Necesar crescut
CM
5.Cauzele localizate placentar la varsta de nou-nascut ale anemiilor posthemoragice sunt:
A. Placenta praevia
B. Transfuzie feto-materna
C. Ruptura de cordon ombilical
D. Hemoragie pulmonara
E. Transfuzie feto-fetala
CM
6.La varsta de nou-nascut, principalele cauze ale anemiilor posthemoragice sunt:
A. Localizate ombilical
B. Parazitoze intestinale
C. Localizate placentar
D. Boala Riley
E. De cauza postneonatala
CM
7.Cauzele globale de tulburari de absorbtie si digestie cauzatoare de carenta de fier la copii sunt:
A. Parazitoze intestinale
B. Mucoviscidoza
C. Aclorhidria
D. Celiachia
E. Boala Riley
CM
8.Necesarul crescut de fier apare in urmatoarele situatii:
A. Gemelaritate
B. Dismaturitate
C. Malformatie cardiac cianogena
D. Postmaturitate
E. Pubertate
CM
9.Semnele de deficit tisular de fier sunt:
A. Cresterea sebumului la nivel plantar
B. Ragade comisurale
C. Uscaciunea mucoaselor
D. Diplopie
E. Tulburari de crestere
CM
10.Tulburarile digestive caracteristice anemiei feriprive sunt:
A. Sindrom de malabsorbtie (pentru fier, cupru, proteine, calciu)
B. Sindrom PICA
C. Reducerea aciditatii gastrice
D. Odinofagie
E. Scaderea indexului de permeabilitate intestinala
CS
11.Doza maxima de Fe elemental in tratamentul anemiei feriprive este de:
A. 1 g/zi
B. 2 g/zi
C. 180 mg/zi
D. 50 mg/zi
E. 500 mg/zi
CM
12.Raspunsul la tratamentul cu fier in anemia feripriva se materializeaza prin:
A. In a doua zi este initiat raspunsul medular
B. In prima zi are loc refacerea enzimelor tisulare
C. Valoarea hemoglobinei creste progresiv si se normalizeaza intr-o luna
D. Refacerea enzimelor tisulare se face intr-o luna
E. Depozitele de fier se normalizeaza la sfarsitul primei saptamani
CS
13.Raspunsul reticulocitar ca indicator al raspunsului la tratamentului cu fier apare:
A. In prima zi B. In 3-6 luni
C. In prima luna
D. In a doua zi
E. Din a 3-a zi pana la sfarsitul primei saptamani
CS
14.Raspunsul medular ca si indicator al raspunsului la tratamentul cu fier apare in:
A. In a doua saptamana
B. La 3-6 luni
C. La sfarsitul primei saptamani
D. A doua zi
E. Prima zi
CS
15.In primele 7-10 zile, ca si raspuns la tratamentul cu fier, hemoglobina creste cu:
A. 0,1-0,8 g Hb/100 ml/zi
B. 0,1-0,9 g Hb/100 ml/zi
C. 0,1-0,15 g Hb/100 ml/zi
D. 0,2-0,3 g Hb/100 ml/zi
E. 0,1-0,4 g Hb/100 ml/zi
CS
16.Hemoglobina, ca si raspuns la tratamentul cu fier se normalizeaza:
A. Intr-o luna
B. In 6-12 luni
C. In prima zi
D. In 3-6 luni
E. In prima saptamna
CS
17.Calea de electie de administrare a tratamentului cu fier este:
A. Intravenoasa
B. Cutanata
C. Intramusculara
D. Orala
E. Percutanata
CM
18.Lipsa de raspuns la tratamentul cu fier se poate datora:
A. Diagnosticului incorect
B. Folosirii unor preparate ineficiente
C. Persistenta unor sangerari nediagnosticate
D. Absorbtie intestinala prea rapida
E. Lipsei de administrare sau administrarii incorecte
CM
19.Doza totala de fier administrat intramuscular in tratamentul anemiei feriprive se calculeaza:
A. (Hb ideala - Hb acutala)/100 *Volum sange*3,5*1,5
B. (Hb ideala - Hb acutala)/200 *Volum sange*3,5*1,5
C. Deficitul de Hb*Greutatea(kg)*4
D. (Hb ideala - Hb acutala)/100
E. (Hb ideala - Hb acutala)/100 *Volum sange*50
CS
20.Transfuzia de sange are indicatii in tratamentul anemiei feriprive la o valoare a hemoglobinei mai
mica de:
A. 7,5 g/100 ml
B. 10 g/100 ml
C. 6 g/100 ml
D. 7 g/100 ml
E. 4 g/100 ml
Test 2
CS
1.La transfuziile de sange in tratamentul anemiei feriprive se recomanda administrarea de sange
integral intr-o cantitate de:
A. 100-110 ml/kg/zi
B. 90-100 ml/kg/zi
C. 60-70 ml/kg/zi
D. 20-50 ml/kg/zi
E. 10-15 ml/kg/zi
CS
2.La transfuziile de sange in tratamentul anemiei feriprive se recomanda administrarea de masa
eritrocitara intr-o cantitate de:
A. 50-60 ml/kg/zi
B. 20-50 ml/kg/zi
C. 1-5 ml/kg/zi
D. 70-80 ml/kg/zi
E. 7-15 ml/kg/zi
CM
3.Administrarea fierului intramuscular:
A. Este recomandata la pacientii cu intoleranta la fier oral
B. Este o cale de exceptie
C. Este recomandata la pacientii cu lipsa de complianta
D. Se utilizeaza saruri ferice (fier polimaltoza) profund intramuscular
E. Se recomanda 2-3 injectii/zi
CS
4.Anemia prematurului apare in primele cate saptamani de viata:
A. 5-7
B. 2-5
C. 1-2
D. 12-14
E. 7-10
CM
5.Carenta latenta de Fe se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. Feritina serica scazuta
B. Coeficient de saturare a transferinei scazut
C. Rezerve de Fe absente
D. Protoporfirina eritrocitara scazuta
E. Fe seric normal
CM
6.Carenta prelatenta de Fe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Capacitatea totala de fixare a Fe normala
B. Fe seric normal
C. Rezerve de Fe normale
D. Feritina serica normala
E. Protoporfirina eritrocitara crescuta
CM
7.Despre continutul de Fe din lapte sunt adevarate urmatoarele:
A. Fe din laptele de mama se aboarbe in proportie de 60%
B. Laptele de vaca are un continut de 0,2-0,6 mg Fe/l
C. Laptele de mama are un continut de 0,4-1,5 mg Fe/l
D. Fe din laptele de vaca se aboarbe in proportie de doar 5 %
E. Fe din laptele de mama se aboarbe intr-un procent mai mare fata de Fe din laptele de vaca
CM
8.Epidemiologia anemiei feriprive:
A. Carenta latenta este prezenta la 90% din populatia pediatrica
B. Este prezenta la 25% dintre gravidele sub 20 de ani
C. Este prezenta la 47% dintre copiii mici
D. Este prezenta la 70% dintre sugari
E. Este prezenta la 15% dintre scolari
CM
9.La nivelul maduvei osoase in anemia feripriva se constata urmatoarele modificari, cu exceptia:
A. Aparitia eritroblastilor feriprivi
B. Sideroblastii sunt crescuti peste 10%
C. Hemosiderina lipseste din celulele reticulare
D. Rezervele de fier medular crescute
E. Hiperplazie moderata
CM
10.Preparatele de fier utilizate in tratamentul medicamentos al anemiei feriprive sunt:
A. Sulfat de Fe cu continut de 50-60%
B. Glutamat de Fe cu continut 16-22%
C. Fumarat de Fe cu continut de 50%
D. Fe elemental in doze de 4-6 mg/Kg/zi, maxim 180 mg/zi
E. Gluconat de Fe cu continut 10-12%
CM
11.Formele clinice caracteristice copilului:
A. Pica
B. Anemia feripriva nutritionala
C. Anemia prematurului
D. Anemia feripriva din alergia la laptele de mama
E. Anemia posthemoragica cronica
CS
12.Administrarea preparatelor de fier pe cale orala in tratamentul anemiei feriprive se va face:
A. In priza unica zilnica
B. Imediat dupa masa
C. In asociere cu vitamina A
D. In asociere cu vitamina C si saruri de Cu si Zn
E. Durata tratamentului este de 1 luna
CS
13.Administrarea de masa eritrocitara in anemia feripriva se recomanda intr-o cantitate de:
A. 80-90 ml/kg/zi
B. 7-15 ml/kg/zi
C. 21-28 ml/kg/zi
D. 20-30 ml/kg/zi
E. 5-7 ml/kg/zi
CM
14.Despre tratamentul medicamentos al anemiei feriprive sunt adevarate urmatoarele:
A. Gluconatul de Fe are un continut mai mare de Fe elemental decat glutamatul de Fe.
B. Doza zilnica este de 4-6 mg/kg/zi Fe elemental.
C. Administrarea se va face in trei prize zilnice, la distanta de mese.
D. Administrarea Fe elemental va fi insotita de saruri de Cu si Zn.
E. Se recomanda maxim 60 mg/zi de Fe elemental.
CM
15.In tratamentul medicamentos per oral cu preparate de fier al anemiei feriprive:
A. Se recomanda maxim 180 mg/zi.
B. Administrarea se face in 3 prize, imediat dupa mese.
C. Se recomanda sarurile ferice.
D. Se recomanda administrarea de saruri feroase.
E. Durata tratamentului este de 3 luni.
CM
16.Despre tratamentul medicamentos oral cu preparate de fier, sunt false urmatoarele:
A. Fumaratul de Fe contine 30-33% Fe elemental.
B. Durata tratamentului este de 6 luni.
C. Se folosesc saruri ferice.
D. Sulfatul de Fe contine 20-30% Fe elemental.
E. Administrarea se va face in trei prize zilnice.
CM
17.Despre complicatiile carentei de fier sunt adevarate urmatoarele:
A. Pot aparea tulburari de concentrare si atentie.
B. Sunt prezente tulburari gastrointestinale pana la malabsorbtie si enteropatie exudativa intestinala.
C. Pot fi prezente tulburarile de comportament.
D. Nu se poate insoti de insuficienta cardiaca.
E. Determina intarzierea dezvoltarii psihomotorii.
CM
18.Despre complicatiile carentei de fier sunt adevarate urmatoarele:
A. Apar tulburari de atentie
B. Poate aparea deficit imunitar
C. Insuficienta cardiaca apare frecvent
D. Apar tulburari de concentrare
E. Sunt rare
CM
19.Sunt forme tipice particulare de boala a copilului urmatoarele:
A. Hamartromatoza benign solitara
B. Sindromul Goodpasture
C. Anemia posthemoragica acuta
D. Deficitul dobandit de transferina
E. Anemia prin anticorpi anti receptor de transferina
CS
20.Anemia hipocroma microcitara se defineste prin:
A. HEM crescut, CHEM crescut, +/- VEM scazut
B. HEM<25 pg, CHEM < 30%
C. HEM scazut, CHEM crescut
D. HEM scazut, CHEM scazut, +/- VEM scazut
E. HEM crescut, CHEM scazut, +/- VEM scazut
Test 3
CM
1.Despre transfuziile de singe in cazul anemiei feriprive la copil sunt adevarate urmatoarele:
A. Se recomanda adninistrarea de singe integral sau masa eritrocitara
B. Se indica in cazul valori Hb<8g/dl
C. Se recomanda doar administrarea de masa eritrocitara, single integral fiind contraindicat la
populatia pediatrica
D. Are indicatii restrinse pentru tratamentul formelor foarte severe
E. Se indica in cazul valori Hb<6g/dl
CM
2. Manifestari clinice care apar in 50% din cazurile de anemie feripriva la copil sunt:
A. Tulburari de crestere
B. Psudomiopatie
C. Disfagie
D. Iritabilitate
E. Sindrom PICA
Infectiile perinatale
Test 1
CS
1.Perioada perinatala este definita ca intervalul de timp din:
A. Saptamana 26 de gestatie pana la 3 zile postnatal
B. Saptamana 32 de gestatie pana la 7 zile postnatal
C. Saptamana 36 de gestatie pana la 7 zile postnatal
D. Saptamana 28 de gestatie pana la 7 zile postnatal
E. Saptamana 24 de gestatie pana la 7 zile postnatal
CS
2.Infectia congenitala se defineste ca:
A. Infectie transmisa fatului imediat inaintea nasterii
B. Infectie prezenta la nastere, transmisa strict in timpul nasterii
C. Infectie prezenta la nastere, transmisa strict in timpul sarcinii
D. Infectie prezenta la nastere, transmisa oricand in timpul sarcinii sau in timpul nasterii
E. Infectie transmisa embrionului in timpul nasterii
CM
3.Acronimul TORCH, excluzand O-others, cuprinde urmatoarele infectii achizitionate de fat prin
transmisie transplacentara:
A. Herpes simplex
B. Citomegalovirus
C. Rujeola
D. Rubeola
E. Toxoplasma
CM
4.Caile majore de transmitere a infectiilor perinatale sunt:
A. Infectii hematogene transplacentare
B. Infectia fatului in momentul nasterii
C. Infectii hematogene preplacentare
D. Infectii ascendente
E. Infectii postnatale
CM
5.Infectiile ascendente ca si cale majora de transmitere a infectiilor perinatale prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Se pot transmite in momentul trecerii prin canalul vaginal infectat
B. Se transmit prin membranele amniotice (infectii bacteriene dupa 4-6 ore de la ruperea
membranelor amniotice)
C. Se transmit prin membranele amniotice (infectii bacteriene dupa 12-18 ore de la ruperea
membranelor amniotice)
D. Se transmit prin membranele amniotice (infectii transcervicale)
E. Apar la nivelul vaginului inferior
CM
6.Manifestarile clinice comune pentru infectiile congenitale sunt:
A. Iridociclita
B. Retard de crestere intrauterina
C. Cataracta
D. Eruptii cutanate
E. Anemie
CM
7.Manifestarile clinice relativ specifice pentru infectia congenitala cu Parvovirus B19 sunt:
A. Cataracta
B. Microcefalie
C. Anemie
D. Anomalii cardiace
E. Hidrops fetal
CM
8.Manifestarile clinice relativ specifice in infectia congenitala cu CMV sunt:
A. Calcifieri intracraniene
B. Anemie
C. Hidrops fetalis
D. Anomalii cardiace
E. Microcefalie
CM
9.Cataracta ca si manifestare relativ specifica apare in infectiile congenitale cauzate de urmatorii
agenti:
A. Parvovirus B19
B. Virusul varicelo-zoosterian
C. CMV
D. Toxoplasma gondii
E. Virusul rubeolic
CM
10.Calcifierile intracraniene pot aparea ca si manifestare relativ specifica in infectia congenitala
cauzata de urmatorii agenti:
A. Virusul varicelo-zoosterian
B. Toxoplasma gondii
C. CMV
D. Virusul rubeolic
E. Treponema pallidum
CM
11.Diagnosticul etiologic al infectiei perinatale se face prin:
A. Izolarea in cultura a microorganismului
B. Identificarea antigenului agentului infectios in produsele biologice
C. Identificarea productiei de anticorpi de catre fat (Ig M)
D. Identificarea productiei de anticorpi de catre fat (titruri crescande de IgG)
E. Izolarea in cultura prin PCR
CS
12.Infectia rubeolica congenitala pare sa nu cauzeze manifestari clinice daca survine in care din
urmatoarele saptamani de gestatie:
A. Dupa 16 saptamani
B. In saptamanile 13-16
C. In primele 4 saptamani
D. In saptamanile 2-3
E. Dupa 12 saptamani
CM
13.Cele mai frecvente anomalii caracteristice asociate rubeolei congenitale sunt:
A. Cardiace
B. Oculare
C. Pulmonare
D. Neurologice
E. Auditive
CM
14.Anomaliile oculare asociate rubeolei congenitale sunt:
A. Macroftalmie
B. Cataracta
C. Glaucom
D. Retinopatie
E. Iridociclita
CM
15.Anomaliile neurologice asociate rubeolei congenitale sunt:
A. Meningoencefalita
B. Retard mental
C. Tulburari comportamentale
D. Retard de crestere
E. Macrocefalie
CM
16.Tratamentul toxoplasmozei congenitale (simptomatica sau asimptomatica) este asocierea de:
A. Cefuroxim
B. Suplimentare cu acid folic
C. Spiramicina
D. Sulfadiazina
E. Pirimetamina
CS
17.Terapia infectiei primare materne cu Toxoplasma gondii, care reduce transmisia infectiei la fat cu
50% este:
A. Acidul folic
B. Pirimetamina
C. Ampicilina
D. Sulfadiazina
E. Spiramicina
CM
18.Diagnosticul serologic de infectie cu Toxoplasma Gondii se bazeaza pe:
A. Cresterea la sugar a anticorpilor specifici IgA comparativ cu titrul mamei
B. Cresterea la sugar a anticorpilor specifici IgG comparativ cu titrul mamei
C. Prezenta anticorpilor specifici tip IgA sau IgM in primele 6 luni de viata
D. Persistenta anticorpilor specifici tip IgG dupa varsta de 12 luni
E. Persistenta anticorpilor specifici tip IgG dupa varsta de 6 luni
CM
19.La sugarii suspectati de toxoplasmoza congenitala sau cu boala confirmata se indica urmatoarele
evaluari:
A. Auditive
B. Oftalmologice (examenul retinei)
C. Ecografie transfontanelara si examinarea LCR
D. Anti-rubeolice
E. Olfactive
CM
20.Infectia simptomatica cu Toxoplasma gondii se poate manifesta prin:
A. Corioretinita
B. Retard de crestere intrauterina
C. Hidrocefalie
D. Macrocefalie
E. Convulsii
Test 2
CS
1.Leziunile fetale in infectia cu Toxoplasma gondii sunt mai probabile sa apara daca infectia
materna se produce:
A. In prima luna de sarcina
B. In perioda preconceptionala
C. In lunile 7-8 de sarcina
D. In ultima luna de sarcina
E. In lunile 2-6 de sarcina
CM
2.Virusul rubeolic poate fi izolat din:
A. Scaun
B. Sange
C. LCR
D. Nazofaringe
E. Urina
CM
3.Anticorpii antirubeolici de tip IgM care indica infectie recenta la fat se recolteaza:
A. Din sangele cordonului ombilical
B. Nu se pot determina
C. Din urina nou-nascutului
D. Din meconiul nou-nascutului
E. Din serul nou-nascutului
CM
4.Nou nascutii in rubeola congenitala:
A. Prezinta icter, trombocitopenie
B. Dezvolta sechele clinice in primii doi ani de viata
C. Pot fi asimptomatici la nastere
D. Dezvolta sechele clinice in primul an de viata
E. Dezvolta sechele clinice in primii trei ani de viata
CM
5.Sugarii, ca si manifestari clinice ale rubeolei congenitale pot manifesta:
A. Icter
B. Retard de crestere
C. Osteopatie
D. Hepatosplenomegalie
E. Trombocitoza
CM
6.Cele mai frecvente anomalii caracteristice asociate rubeolei congenitale sunt:
A. Stenoza periferica a arterei pulmonare
B. Emfizemul pulmonar
C. Retinopatia
D. Macrocefalia
E. Cataracta
CM
7.Alegeti afirmatiile adevarate referitoare la virusul rubeolic:
A. Este singurul membrul al genului Rubivirus din familia Togaviridae
B. Omul nu este singura gazda naturala a virusului
C. Exista un singur tip antigenic de virus rubeolic
D. Este un virus ADN
E. Este un virus ARN
CM
8.Riscul transmiterii rubeolei congenitale la fat este mai mare daca infectia materna se produce:
A. Dupa 20 de saptamani de gestatie
B. Dupa 30 de saptamani de gestatie
C. Dupa 24 de saptamani de gestatie
D. In primul trimestru de sarcina
E. Dupa 28 de saptamani de gestatie
CS
9.Evolutia cea mai favorabila in infectiile perinatale cu HSV prezinta sugarii cu:
A. Boala localizata
B. Boala neurologica
C. Boala diseminata
D. Cu forma oculara, letargie, febra
E. Prematuri
CS
10.Simptomele in boala neurologica a infectiilor perinatale cu HSV apar la:
A. 14-28 zile de viata
B. 1-5 zile de viata
C. 10-14 zile de viata
D. 5-10 zile de viata
E. 28-36 zile de viata
CS
11.Simptomele in infectiile perinatale cu HSV pot aparea oricand intre:
A. Nastere si 2 ani de viata
B. Nastere si 10 saptamani de viata
C. Nastere si 4 saptamani de viata
D. Nastere si 8 saptamani de viata
E. Nastere si un an de viata
CS
12.Momentul debutului in infectia perinatala cu HSV poate fi in boala diseminata la:
A. La 1-5 zile de la nastere
B. 5-14 zile de la nastere
C. La 28-36 zile de la nastere
D. La 14-28 zile de la nastere
E. La 2-10 zile de la nastere
CM
13.Boala neurologica in infectia perinatala cu HSV cuprinde urmatoarele manifestari:
A. Pareze
B. Paralizii
C. Febra
D. Letargie
E. Convulsii
CM
14.Boala localizata in infectia perinatala cu HSV cuprinde urmatoarele afectari:
A. Ale cavitatii bucale
B. Olfactive
C. Ale canalului anal
D. Oculare
E. Cutanate
CM
15.Tablourile clinice ale infectiei perinatale cu HSV sunt:
A. Boala neurologica
B. Boala psihiatrica
C. Boala diseminata
D. Boala localizata
E. Boala pulmonara
CM
16.Manifestarile clinice si modalitatile de diagnostic din sifilisul congenital, afirmatii adevarate:
A. Peste 90% din sugarii simptomatici prezinta modificari radiologice de oase lungi
B. Examenul LCR poate releva proteinorahie scazuta
C. Cele mai frapante leziuni se localizeaza la nivelul: tegumentului, mucoaselor si oaselor
D. Aproximativ 60% din nou nascutii cu sifilis congenital sunt simptomatici
E. Semnele precoce ale infectiei in sifilisul congenital precoce constau in rinoree si inapetenta
CM
17.Rata de transmitere a infectiei cu T. pallidum este de :
A. 60-90% in caz de sifilis matern primar netratat
B. 40% in caz de sifilis latent precoce al mamei
C. 60% in caz de sifilis latent precoce al mamei
D. 100% in caz de sifilis matern primar sau secundar netratat
E. Sub 10% in caz de sifilis latent tardiv al mamei
CM
18.Despre infectia perinatala cu Chlamydia trachomatis, sunt adevarate urmatoarele:
A. Se recomanda profilaxie topica cu Penicilina si Amoxicilina
B. Riscul de pneumonie la nou nascut este de 5-20%
C. Riscul de conjunctivita la nou nascut este de 25-50%
D. Pneumonia apare la 2-19 zile dupa nastere
E. Nou nascutii cu pneumonie pot fi tratati cu eritromicina p.o timp de 14 zile sau azitromicina p.o
timp de 5 zile
CM
19.Despre conjunctivita neonatala cu C. trachomatis, sunt adevarate urmatoarele:
A. Aproape intotdeauna este bilaterala
B. Frecvent este afectata si corneea (keratita)
C. Dureaza 4 saptamani
D. Apare la 5-14 zile dupa nastere
E. Secretiile conjunctivale sunt apoase, transparente si ulterior devin purulente
CM
20.Despre infectia perinatala cu N. gonorrhoeae, sunt adevarate:
A. Oftalmia gonococica debuteaza dupa 3-7 zile de viata
B. In infectia localizata tratamentul consta in doza unica de ceftriaxona p.o
C. Tratamentul in boala diseminata se efectueaza timp de 7 zile, atunci cand nu asociaza meningita
D. Riscul de conjunctivita gonococica la nou nascut provenit din mama infectata este de 50% in
absenta profilaxiei
E. Transmiterea infectiei la sugar are loc, de obicei, postnatal
Test 3
CM
1.Caile majore de transmitere a infectiilor perinatale:
A. Infectia fatului in momentul nasterii
B. Infectii postnatale
C. Infectii ascendente la 3 ore de la ruperea membranelor amniotice
D. Infectii hematogene transplacentare
E. Infectii ascendente din vaginul superior prin colul uterin
CM
2.Rata transmiterii in utero a agentilor infectiosi variaza in functie de:
A. Varsta gestationala in momentul infectiei materne
B. Rangul nasterii
C. Antecedentele personale patologice materne
D. Agentul infectios
E. Statusul imun al mamei
CM
3.Infectiile congenitale au o serie de manifestari clinice comune:
A. Calcifieri intracraniene
B. Retard de crestere intrauterina
C. Eruptii cutanate
D. Malformatii congenitale
E. Microcefalie
CM
4.Triada Hutchinson NU cuprinde:
A. Dintii Hutchinson
B. Keratita interstitiala
C. Keratoconjuctivita sicca
D. Keratita flictenulara
E. Surditate prin afectarea nervului vestibulo-cohlear
CM
5.Tratamentul infecției congenitale cu CMV se poate realiza cu:
A. Profilaxie topică
B. Valganciclovir p.o.
C. Ganciclovir parenteral
D. Ganciclovir, indicat la nou - născuții cu infecție congenitală simptomatică sau asimptomatică
E. Valganciclovir, urmat de lipsa progresiunii hipoacuziei
CM
6.Infecția congenitală cu CMV:
A. Infecția cu CMV este cea mai frecventă infecție congenitală în țările dezvoltate
B. La prematuri poate să apară hepatita, pneumonia și disfuncție renală
C. Aproximativ 40% din nou - născuți cu infecție congenitală cu CMV prezintă manifestări la
naștere
D. Infecția se poate produce intrauterin, intranatal sau postnatal
E. Infecțiile intra- și postnatale nu cauzează în general simptome sau sechele
CM
7.Manifestări sugestive de rubeolă congenitală :
A. Anomalii oculare
B. Adenopatie generalizata
C. Anomalii cardiace
D. Microcefalie
E. Anomalii auditive
CM
8.Despre rubeola congenitală se poate afirma că :
A. Dacă infecția apare între săptămânile 13-16 de gestație, 35% din nou - născuți vor avea anomalii
congenitale
B. Virusul este transmis cel mai frecvent în timpul nașterii, prin expunerea la sânge infectat
C. Infecția dobândită în primele 4 săptămâni de gestație duce mai frecvent la avort decât la
malformații congenitale
D. Riscul teratogen este mai mare daca infecția fătului se produce în timpul organogenezei
E. Infecția sub 16 săptămâni de gestație pare să nu cauzeze manifestări clinice
CM
9.Despre patogenia infecțiilor perinatale se poate afirma că :
A. Pneumonia fetală ca urmare a pătrunderii lichidului amniotic infectat în plămâni este o
complicație rară
B. Severitatea infecției la mamă se corelează cu severitatea infecției la făt
C. Când infecția este transmisă ascendent, agentul infecțios cauzează cel mai frecvent amniotită
D. Când infecția este transmisă hematogen, agentul infecțios este cel mai adesea un virus
E. Când infecția este transmisă ascendent, agentul infecțios cauzează cel mai frecvent funizită
CM
10.Infecții perinatale ce se pot trasnmite doar transplacentar sunt:
A. CMV
B. Rubeola
C. Parvovirus B19
D. Toxoplasma gondii
E. HIV
CM
11.Alegeți căile de transmitere ale enterovirusului în cadrul infecțiilor perinatale:
A. Intranatal
B. Ascendent transcervical
C. Poată să apară doar la nou-născuți prematur
D. Postnatal
E. Hematogen transplacentar
CS
12.Reducerea transmiterii infecției cu toxoplasma gondii la făt cu 50% se poate face prin terapia
infecției primare materne cu:
A. Azitromicină
B. Eritromicină
C. Pirimetamină
D. Sulfadiazină
E. Spiramicină
CS
13.Prezența incluziilor intracitoplasmatice albăstrui la nivelul celulelor epiteliale (colorație
Giemsa)sugerează infecție cu:
A. Listeria monocytogenes
B. Toxoplasma gondii
C. Chlamydia trachomatis
D. Neisseria gonorrhoeae
E. Treponema pallidum
CS
14.Riscul de conjunctivită gonococică la un nou-născut provenit din mamă infectată scade la 5% în
cazul administrării profilaxiei cu:
A. Tetraciclină
B. Cefotaximă doză unică
C. Acid folic
D. Nitrat de Ag
E. Ceftriaxonă doză unică
CM
15.Infecția cu Neisseria gonorrhoeae diseminată se poate manifesta prin:
A. Hepatită
B. Pneumonie
C. Artrită
D. Meningită
E. Sepsis
CM
16.În infecția cu HSV, decesul se poate produce prin:
A. CID
B. Pneumonie
C. Meningită
D. Sepsis
E. Encefalită
CM
17.În infecția cu Treponema pallidum, sugarii pot prezenta afectare severă la naștere cu următoarele
manifestări:
A. Disfuncție hepatică severă
B. CID
C. Anemie severă
D. Manifestări de glomerulonefrită
E. Pneumonie alveolară severă