MTNTSTERUL EDUCATIEI NATIONALE

Mariana Milogescu

Profilul real
Specializarea:
matematici-informatici, intensiv informaticd

Monuol pentru closo o lX - o

 -. 86"""""""" actloquts Jololuelsuoc eoJeJepoc .r.t.,
W Itr ououlotu op lololtqeue^ eoJeJelcoo .0.e.,
96""""""""
,lllr , , . 96"""""""" ololuelsuoc .2.e.,
IE:. . ) e6"""""""" olep op undll 'L't't
:a e6"""""""" "o^tlerBlcop oltunticnilsul '0',
= =
:-=- eA3 t6"""""""" """ tnlnrueJooJd 'z',
elnlcruls
TWi 68"""""""" oJerueloold op tnlnfequtl oltctlstJolcE)ec'1,
lltf,fl 68""""""" """"""""'rollurt!ro3lB eorslualueldtul ',
aJEnleAf
29"""""""" pctzu op Joloruolqold eore^lozou 'z'g'e
Pcrleuialeu op lolarrjelqoJd eoJe^lozau' L'g'e
rolil.uluo6le eolectldv'g'0
lllll,iF """" lolil.xltJoo1e eiuercrl3 '7'g
t,/""""""""
aluarncoJ rolunJts eoletauoo nJluod tulluo6M 'g'0'e
lofrr -, I'y'9 89"""""""""""" arieJorunu op otuolsrs oJluJ rsra^uoc nlluod rurluo6lv '/'e'e
!trllPJtrov gg"""""""" rpunu rnun rolrrozr^rp eoJercnloJd ru1ued rluluo6lv'g'e'e
S-9
IilF- f.'E's 2g"""""""" """ r.Irud rpurnu rnun eorelsol nJluod tluluo6lv 'g't't
0g"""""""" 'c'p'tu'tu'c eorelnclec nrluod rluluo6lv'r't't
Ir- ""' Jprunu rnun loloJltc eele.lcn;e:d ntluod rLu1lro6;y'g'g'g
rnlnu rxeu eoreurulolep ntluad rurlr.roby' 7' g. g
l].l.yjylr)
:,"H::H1::3Y,"';ilq,,
: : TYiT:I1
""' pnrlrleder eJnlcnrls'0'Z'e
S'g't 60"""""""" P^4euolle Ern]3nrlS'Z'Z'0
"""'Prerurlernl3n4s'L'z'e
Emu -7-9'9
*n 8t"""""""" """"olernlcn4s tt.tpue:6o.rd e;rrdrcuu6 '7'g
Ip.l a n, 8e""""""""
90"""""""" """""""""rolrluluorire eereluezerdou 'L'0
S fi; 9t""""""" """mullroHrv't
Ier lgr
Iffi.?[* 3: : :::: il,;,.]:J:
et"""""""" "rololep eoreouseto 'L'L'z
E99-6 t ?
@' ::l
/""""""""" """"'ourolqold teun ruP^lozor e;ede13 'g'1.
lrOO-g'S'r """ ecrlEr.uJolul'z'L
L
""' .ro;rrieru.ro;ur eoreJonloJd' L'
"""uolulalcos 15 ucllururoJul'I
sulrdnc
 4.3.5. Declararea tipurilor de datd utilizator...... ...........'..'......... 99
4.4. Operaliile de citire giscriere ......'.. 100
Evaluare .--.....--- 104
4.5. Expresia giinstrucliunea expresie................ .... 106
...................3 4.5.1. Operatorii aritmetici .................. .-.......-..-.-- 107
... .,.......,.. ....4 4.5.2. Operatorul pentru conversie implicitd...... ..'..'....'.......'.. 109
4.5.3. Operatorii pentru incrementare 9i decrementare ........... .--..--.-...-.---- 111
4.5.4. Operatorii relalionali ................. '...............
'113

10 4.5.5. Operatoriilogici.... ...........'..." 113

4.5.6. Operatorii logici pe bili.......... ;................'.. -----..-..--.---.--. 114
..,...,,...,..,.,,.12 4.5.7 . Operatorii de atribuire...... ..... 1 18
''.,,.,'.........,..12 4.5.8. Operatorul condilional .............. -----.--..'..--.121
13 4.5.9. Operatorul virguld ..--.--..--.....- 123
19 4.5.10. Operatorul dimensiune -----'.125
21 4.5.11 . Precedenta gi asociativitatea operatorilor ............. .--.- 125
26 Evaluare -----.....- 127
30
36 4.6.1. lnstrucliunea if...e1se....... ..." 131
36 4.6.2. lnstructiunea switch...case................. -...- 134
38 4.6.3. lnstrucliunea whi1e.......... -.-.- 137
38 4.6.4. lnstrucliunea for .............. ..... 139
39 4.6.5. lnstrucliunea do...while .------ 146
43 Evaluare .--..--....149
50 5. Implementarea structurilor de date... .............155
50 date
5.1 . Structurile de ...' 155
5.2. Tablourile de memorie...............
tr,.')
... 158
54 5.3. lmplementarea tablourilor de memorie in limbajul C++..............--.--.--..-..- 162
60 5.3.1. Tabloul cu o singurd dimensiune - vectorul ....----.---.---- 162
62 5.3.2. Tabloul cu doud dimensiuni - matricea.. ...................... 164
65 5.4. Algoritmi pentru prelucrarea tablourilor de memorie ............ 166
68 5.4. 1 . Algoritmi pentru parcurgerea tablourilor de memorie ... 1 66
71 5.4.2. Algoritmi pentru cdutarea unui element intr-un tablou
t3 de memorie """' 174
78 5.4.3. Algoritm pentru gtergerea unui element dintr-un vector...................176
78 5.4.4. Algoritm pentru inserarea unui element intr-un vector......... ............177
82 5.4.5. Algoritmi pentru sortarea unui vector .....-- 179
5.4.6. Algoritm pentru interclasarea a doivectori ................... 188
..89 5.4.6. Aplicarea algoritmilor pentru prelucrarea tablourilor
..89 de memorie ....... 190
ol Evaluare ........... 193
o') 5.5. Figierele ---.-----...-.--.---201
.........93 5.6. lmplementarea figierelor text in limbajul C++ ........".' .....--.--.204
.......95 5.6.1. Fluxuri de date pentru figiere text............. .................... 205
....96 5.6.2. Citiri giscrieri cu format -------.210
.98 5.6.3. Aplicaliicu prelucrdride figiere .--..-.....--..--213
Lt7"""""" IIJSvInpol -S uxauv
9e2"""""" alpn uolsls ep giaung -, Bxauv
ttz"""""" """""""rolalup B Eurolq z.eteluazetdag - t Bxouy
1t2""""""' alieraurnu ap aruelsls- Z Bxauy
222"""""" "'++f, eruruurSord ep 1npatr41- I Bxauv
612""""""" """""""""oJenlelf
 . \Ianualul este aprobat prin Ordinul
Educaqiei gi Cercet[rii, este realizat in
5i Cercet5rii prin Ordinul nr. 3458 din
::'r : .il:1citor. deteriorat.
rinLci
r-m atr nr atici informaticl,
a [\-a \ lrrrirnn \rlilo;cscu .-
, :: . .. Didactice 5i Pedagogicc S.A..
-'. : .. -r.rt-lc din aceastf, hrcrare se face
Elena \lariana Bogdan
--.-, i rte Intbruraticd
Scolar al Municipiului Bucuregti
(, a b riela Dornescu, Colegiul
Rere;". Bucuregti; metodist de
- i:tbrmaticd - I.$.M. Bucuregti
- Liliana D[buleanu
, -: \lrlosescu
1. Informatica qi societatea
1.1. Prelucrarea informafiilor
Galculatorul a fost inventat de om pentru a prelucra informafia. El il ajutd sd
prelucreze foarte ugor, intr-un timp extrem de scurt, cu foarte mare acuratete, o
mare cantitafe de informalie foafte complexd.
Prelucrarea informaliei este veche de c6nd lumea. Prelucrarea voluntare a informa-
liei s-a fdcut insd abia atunci c6nd babilonienii au scris primele semne cuneiforme pe
iaOtilete de lut. Agadar, prima manifestare a prelucrdrii informaliei a fost scr.su/. incd din
antichitate pot fi puse in evidenld doud tipuri de prelucrdri de informalii:
/ prelucrarea textelor = scrisul;
/ prelucrarea numerelor = calculul numeric.
Prelucrarea automati a informaliei a fost posibild o datd cu aparilia calculatoarelor
electronice. Agadar, scopul utilizdrii unui calculator este de a prelucra informafia.
lnformalia prelucratd poate fi formatd din texte, numere, imagini sau sunete 9i este
pdstrat6 pe diferite medii de memorare, in diferite formate, sub formd de date.
Transformarea datelor in informalii nu este un atribut exclusiv al calculatorului. Acest
fenomen a apdrut o datd cu omul. De la primele reprezentdri ale unor cantitdli, cu
ajutorul degetelor, al pietricelelor sau al beligoarelor, 9i de la manipularea manuald a
acestor obiecte pentru a afla c6te zile mai sunt pAnd la un anumit eveniment, sau
c6te animale au fost vAnate, sau c6!i rdzboinici are tribul vecin, putem spune cd are
loc un proces de transformare a datelor in informalii. Degetele, pietricelele gi belele
reprezintd datele, iar ceea ce se obline prin manipularea lor (numdrul de animale
vdnate, numdrul de zile, numdrul de rdzboinici) reprezintd informalia. Ceea ce
deosebegte un astfel de proces de o prelucrare cu ajutorul calculatorului sunt viteza
de oblinere a informaliilor gi modul de reprezentare a informatiilor sub formd de date.
Calculatorul nu gtie sd prelucreze dec6t giruri de cifre binare care pot fi modelate
fizic prin impulsuri de curent, cu doud niveluri de tensiune, ce corespund celor
doud cifre binare: 0 9i 1. Prin urmare, datele vor fi codificdri binare ale informaliei
existente in exteriorul calculatorului. Dacd, intr-o prelucrare manuald, datele sunt
reprezentate de obiecte care pot fi manipulate de om (beligoare, pietricele sau
degete), in cazul unei prelucrdri automate datele vor fi reprezentate prin obiecte pe
care le poate manipula calculatorul, adicd giruride bili.
Agadar, din punct de vedere al unei prelucrdri automate a informaliei, diferenla din-
tre datd gi informalie este:
/ lnformatia este un mesaj care inldturd necunoagterea unui anumit eveniment gi
are caracter de noutate. lnformaliile sunt interpretate de oameni.
 'Pclletutolut :olelt^tlce
-- ?'-ezt^tp olso eclleul op ntuotuop nou tnun e rs eiurrls tou toun erir.rede el snp e tnlnJolelnclBc eoltsolol
-:*3pqns od aleluouo
?--?- ? 3ads op PlnleJelll uJIlBruJoJuI .z.I
?=- nlluod alueLU
=-?f,rac 'Jol e aJeclunuoc
_ 9 -cltue nlndacul El ;S eleluezetdeJ op Jotlcluqel ea.iliplpunqul rS exe;duoc
roleue;qo:d eoJe^lozoJ n4uod 'riueulto;led teu lpc ,;ru11.ro6;e lou ep eallspE
? - ?-, a^lu ap alafequll 2
:rScolduloc telu ]go lu.r1r.ro6;e purs
a:. :3leqLull uJ osllss -olol'oJetu tEr.x lg3 Efzolr^ nc ezemn;ald o ps oJec ed 'erieiulolut pllnu tpr.u lgc
' - .: ro e[EqLUll ala]de3
azoqcols ps elrqedec oU ps ealsace lgcul lallse Jololueuedlqce eorcllohzap
?-= ?lescd a.lec ']ueL.Ll..loi 7
:illcoJp Pnop uJ
.=-- a-=.) altuJlad e nlluad
lncgl e-s tnlnJolelnclec ;n:o}n[e nc lo;rfeuro;ut e o]euo]ne luplcn;erd eolello^zoo
?'- -?--)3luluJ olsllEl3ads
?3. il 'aleolElncle3 'pcrtul;.ro61e purSeu o olso ,ul1lro6;e rnun
--,:i InJolelnclec ocoJeoap
i: - uJ allun alaleis ;nro1n[e nc sucsap r; eelnd e n4ued l6ed u1 snduocsep r,r eleod p^loz€.l as olpc
; =-:=_a
--t tsaSE lololeole uJ Inpou pcep teunu tnlnJolElnclec ;nlolnle nc e^lozoJ aleod es putsJes o ,.repesy
r-, - 3s qcuj u iod allln3 'rosecold uJ octuoJlcola o1ncJp op pLUJoJ qns lelueue;dur
=,=:-= _-
lernlsnJls [equtt purg purseru ep dq rnrpceg nr.rdord olso ocaJeoop purseru
Qolelnclac) [eqr.ur; alser.unu
:-- 2 ,.- lt AJAlqCll es fequr; 'ro]elnclec rulued e{ecpuues p}runue
]socv o ne orec flq ep rrs un pcrpe
"a
?': a ' azoJ al 9s Elnqer- '(pur6eu lequll ul runfcru1sur) gulSetu lun{cru1sul ep dn.r6 un-4uJ esnpeJ} e^ oJeru
:-- -:: ? ou Pl 16 a.le.l?la U
-er6ord ep lnlequrl urp eunricrulsur oJecou ocoJeoap '(epcaxe ol ps oJec ed zueuoc
:= :s ? .]luad nnu.ua: eep g ps) lruolelnclec n3 ocrunuoc Els tnlnuo eyuuted u lf 'lnlolelnclec olncoxo ol ps
a^ ,' azea ndlua'J ?l?- alnqoJ] alec ed elemn;eld ep e;tfetedo oucsop '(lun;icn4sul) ecr;oqr-urs upLuudxe uud
a'_ :1 +: '_a-'.-).) loqoS 'aJsJ lelculue [equ;l un olso ereurer60rd ap ln[equ;1 'ereurer60jd ep
uPJUol ' 2)-\-)t ?94. - [eqru;; un-r]uJ
_:^^ stJcs olso ;nupo6;e pounuoc os I oJes upd ;nuer6o.rd 'e.leurq o4lc tetunu emn;eld
gleod ps lgcuJ loJlse ilnJlsuoc olso oJec 'rolelnclec ep seleiul olso nu (rrueueo gcru
. - - - I .l -lc ln.--?-: -nuloc elec uud |n[equ;|) lEJnleu 1n[eqru;; ocoteoao 'urer6oJd tnun lntporrJelur ur.rd
rnlnJolelnclec olil.usue4 es r erieulolut plseocv'raure;qo:d e €,e^loz?, ep
;nu1uo6;e
Pcseounc ps porpe 'o^lozor o ps eleod oJec ul Inpou ardsep eiuusounc pqle ps
otnqa4 'putclEs elrunue o e^lozoJ eepd e rulued 'Jolelnclec un 15 ,;nulo l5 ec
lel e1
'oleltntlce op luoruop olle ul rS surye e-s.ro;rr.u1r.ro61e
?s 3 PxAUe alEll^l13E C ;nlolnte
nc eue;qold toun e oJe^lozoJ op topoloru eoJoucsop ';nduirl nc .clo arieleunu
op pzeq pile o-JluJ leluezerdel Jpr.unu un-Jlul ocoz ezeq u1 lelueza:dol lErunu tnun
totsJo^uoc lnuytoole 'Jptunu un-4utp ele.r1pd llulcpp-eJ rue6e4xe ,lpunu
lnuy.roole
rnun ru{:pdtu1 lnr-uy.ro6;e 'oJoLunu pnop oJ}utp untuoc Joztltp oJetu teu rn;ac ealrsp6
n:1ued prlcnf rnl lnr-u1uo61e :ruil.ro6;e r1sece urp eyed o efep leignul
[y .euo6e1ec
Plrunue o-llutp eue;qold toJpctJo edeNozeJ oucsop os ps alec uud runricrulsur
op crun los un pcseespo as ps elnpc os orec uud ilcrleueleu e pur;drcslp o
lso} e rolil.uluoo;e ;nrpnls ';erfuu; 'enncedser reure;qord eeren;ozer n.llued ;nu1uo6;e
Pzeow)o! rsed ep las lsocv 'eutcJes luErztleoJ ps ec up]ncoxo t-Ers otnqoJ] elec ed
rsed ap los un pcrpe 'ppololu plrunue o ursp6 ps arnqaJ] ,elsesce nJluad .eulozoJ
Luelnd o oJec ul Jnpou uelseounc ps otnqoJl'purcJes Efltunue o e^lozol e ruluad
'r[eLuJoJUr rnlnuo ezluJn! eleod
;ruo1e;nclec 'Joplep ru-e:cn1eJd eurn uJ
m!qe'Er.!.m+uI
.ppp ap dn
tnJpcau ecgoeds rrie.redo ur.rd pzeacnleld e; leulnu lo ,olep rolsoce
lnfnuriuoc e6e1
-aiu1 nu InJolernclec 'rnlnJolernclec InJoualur ul lefeuio;ur ee.,eluereide, Jlsa eleq
Belulalcos 1$ uclluuro;u1 v
Drmatica gi societatea
l'J Ji, Calculatorul nu inte-
- :peratii specifice fiecarui
' Jitiza omului informatii.
- i'cdul in care o putem
:od6 ad ca un set de pagi
::s: set de pagi formeaza
s:;Ciui algoritmilor a fost
:5s=ascd un set unic de
;'r: erle dintr-o anumita
::':rul lui Euclid pentru
, - ::ritmul impd(irii unui
- z' a goritmul conversiei
z.''.a'. intr-o altd bazd de
,a'= a unei probleme cu
::
: :- -^rira sarcina, trebuie
:: ,: adicd sa cunoascd
re :':nsmite calculatorului
| -:alui prin care comu-
;:r-: =sJel incat sa poata
-' -z =:oritmul este scris
, -- limbaj artificial care,
.'. - .'=.. pe care trebuie
i -- t.: :.l atorul (sd ii dea
-: I - nbajul de progra-
-_r.
'.2.-
-- n Iimbaj magind),
='..t Acest limbaj se
= -=: ^a tca culator) fiind
daca modul in
.=: ' ::scris cu ajutorul
. specialiste in informaticdt.in 1971a fost creat, de firma Bell-Telephone, limbajul C,
-= _, =.or.llui s-a facut
'= '_.a r: e Sa StOCheZe
l:- = ,.- ^-ar mare, fOlO-
:_ =-== problemelor
;::-_ilcarealor.
, - -- eniu de
Informatica 5
Primul calculatorelectronica apdrutin anul 1946, ca urmare a unei cereri precise din
partea armatei americane, care a fost capabili sd flnanleze un proiect at6t de costisi-
tor. Apoi, administralia americand a cumpdrat primul calculator non-militar ih '1951,
pentru recensdmAntul populaliei. Doi ani mai tAziu a fost construit primul calculator
destinat unei firme particulare, c6nd General Electric a cumpdrat un calculator pentru
uzina sa din Louisville. incep6nd din 1953, firma IBM a inceputsd pdtrundd gi ea pe
piala de calculatoare, prezentdndu-gi calculatoarele in mediile gtiinlifice. Astfel, calcula-
toarele au inceput sd pdtrundd giin mediile universitare. Dezvoltarea continud a echi-
pamentelor electronice de calcul a fdcut ca din 1965 informatica si nu maifie doar
o activitate anexe, ci sd devini ea insigi o industrie. in contextul unei cregteri pu-
temice a pielei, calculatorul a devenit o unealtd folositd in toate domeniile de activitate.
La primele calculatoare electronice programele erau scrise in cod magind (binar)sau
erau cablate sub formd de circuite electronice. Modificarea unui program sau
introducerea unuia nou era foarte complicatd, deoarece insemna introducerea pro-
gramului bit cu bit. Din necesitatea rezolvdrii acestei probleme au apdrut primele
sisteme de operare 9i primele limbajele de programare, numite limbaje de nivelinalt:
in 1956 limbajul Fortran, orientat pe calcule tehnico-gtiintifice, gi in 1960 limbajul
Cobol, orientat pe aplicatii economice care folosesc puline operalii de calcul, dar
care manipuleazd un volum mare de date. Limbajele de programare s-au dezvoltat
continuu pentru a se adapta la noile echipamente hardware, la noile sisteme de
operare gi la noile cerinfe ale utilizatorilor, care insemnau de fapt noi sarcini pe care
trebuia sd le rezolve calculatorul, adicd noi algoritmi orientafi pe rezolvarea anumitor
probleme. in 1971 a fost creat in universitdlile elveliene limbajul Pascal, primul
limbaj structurat (fiecare prelucrare elementard este consideratd ca un bloc, iar blo-
curile pot fi inchise - incapsulate - unele in altele). O datd cu aparilia microcalcu-
latoarelor, acest limbaj s-a rdsp6ndit foarte mult. Limbajul Basic a fost creat in
Statele Unite, in 1975, ca un Iimbaj interactiv 9i nu putea fi folosit decAt pe micro-
calculatoare. El permitea abordarea programdrii 9i de cdtre persoane care nu erau
pentru a permite realizarea sistemului de operare Unix. Este un limbaj foarte per-
formant, care posedd atdt conceptele limbajelor structurate de nivel inalt, c6t 9i con-
ceptele limbajelor de nivel scdzut, care ii permit accesul la hardware. Programele
scrise in limbajele apdrute recent au crescut productivitatea programatorilor.
Limbajele de nivelinalt au pus bazele ingineriei programirii.
La inceputul anilor '60, in mediile universitare au inceput sd se formeze departa-
mente pentru cercetarea gi studierea calculatoarelor. Cu timpul, a apdrut o bogatd
literaturd de specialitate, iar cursurile din domeniul informaticii au inceput sd fie
orientate pe subdomenii gi s6 fie gradate pe niveluri de dificultate. Astdzi, infor-
matica este divizatd in noud subdomenii
) eareleoldxo ul PJede PS
ap unlas op oruilnu o ls
S rn;nuerbord eelelsel
'rnlnrolelnclec
cqrcads rc oleyuroJuoo
e arE^lozoJ ep lniuy.to6;y
p rnlnpou BeJPsulpoc
?s ]9cuj leJlse InJolelnc
e pcr6o1 eertutlep eund
3 ezel Plseosv 'rol.uolq
'ard rolsece earoucsog
?.- 33 AreC .rO;t.tprcn;eld
?s aJec uud tepolau
rp rnlnpou eoJBJoqelf
ar-.rrp ernlp6el ep eputd
; J_ InpolA 'rrie;et elualtp
Jnue un Pcrpe 'arerou
)r:?urolur ep dt1 tnrgcetS
p :rolatep ;nrolnle nc
; are.r1ul ap rollrieu
llnxnl, ealPc!]!|uapl 7
';nLue:6
n;nuer6old ericun3 2
e:i:adg rn;nLuer6ord e
--
:ads alseov 'eLue;qotd
>gicads E]lnzar ron eleo
]r';'rauelQord eztleuy
r;nuer6o.rd eerelsol',
rnlnpou.r earecllrpo9'e
rnlnpou eajPJoqPlo 'z
:raua;qord ezrleue '!
-L.l- :s,lncred arnqar] tnlnr
,.. ?znec ?]sEace ulc
rr Prlu I
.= :re;cnlard ecttg
- -.^ :
)zal aladBll
fi:_ _- ?:,?Jollce
!. -:. . = -6erut
pllxl:,: :. S : IELUIUV '6
- - -=rrrloJUI
'('c1e qeS ep
;nco[ e; ro;eseld eoJe]nu 'Putctpotu uJ cgsouOetp tnun eert;tqe1s)
exe;du.roc rfenys rcun tupnle^o euln uJ ttztcop Joun eelenl 'PUe op eledo pun
eoJeoJc 'rrc;znul ee:eundusc'ec[euo]eu ttJoo] tou ep eoleom 'lequll tnun eele6e;
-aiul nlduexo ap sJ '.to1ttupo6;e ;ruopfe nc sucsap op llculp ]uns ersJ ',,4]uo0lelul"
opolau utdgzeeztleoJ ol Inuo oJec od rriecrlde olezleuolne g eelnd e ep ;ndocs nc
pueun eelur.u gzeeuofer rS edected ore: uJ Inpou Pzetpn]S'PlPlsUlIP eiue6lla]ul '8
'ro; r[plunces eerernOtse nc 'tJola pJp]'luetc4o
pce; os ps ornqoJl olep Jolsoce eolelcnloJd 'erie.rlsluttupe u1 tS uepuude4ul
ul'olercos-ocrrxouoco e;eseco.td u1 elelcnlald :o;ttieu:o1ut Inzec elsf 'exelduoc
ocrleuoleu elnclec e:acn;eld uJ Pltsocou nu ec olep ap lJeru liPtltuec elezlu
,L
-e6ro r; 1od erec ul Inpou pzetpnls 'alep op Jolazeq e aunllse6 op oulolsls
'cla rololncryed eerecstut 'lo;eleue;d e rS lo;{r;e1es euo}coleJ} 'tuuelu t[ue:nc 'lo;
-oueorne InJoqz :luns unc 'oxolduoc lolouotuouoJ e lolelnclec uJ eoJeluezelde.l
rS eereucsap plrr,ured ps aJec oc[euo]eu olopotu tspb e op olso nluol.uopqns ln]
-sace ;ndocg 'rupto6;e uud sucsep ep to6n ac[euoptx olopotu Pufqo os Ps ]gcu1
;egse cuqeOle elelndgueu.r g 1od e.rec 'ectleuoleu JolalnrllJol InlpotuJolu! ut.td ple
-oJ eeunl urp JoleuouroueJ eaJoucsep Pzetpnls 'oc!loquls 15 eclleutnu olncleC '9
'1eleoldxe ep ro5n tS uole pJp] 'oluetcue 'alcoloc euuel6o.td puriqo es ps
lgcul lollse 'ro;r[eu;.to1ut e ele:cn;eld ep 'tolrriecrlde e oJe]cetold ep eelellntpe
plezqeruolne g eleod elec uud elopolau Pzetpnls 'llrpuel6o.td e;reu;6u; '9
'rr-u1r.ro6;e t5rentp ollul eaJec
-runuoc ezled pleod as PS Inzec also pugc tcunle let 'rri1e nc llun ozoJo;.tolul
ps rurcres Jolsoce eore^lozoJ nucsap alec JolttultJo6le rr6ed ea ?JP! 'lulcles ollnu
reu du.rrl rSe;ece uJ o^lozol ps Jolelnclec un oce] e op olso nluotuopqns lnlsoce
gndocg 'lnclec op Inuolsts urp e;rrietedo aleo+ Pzeeuoplooc tS pzee;o.t1uoc oJec
e;euer6ord eleztuebro oU ps etnqoJl oJec uJ Inla] PzetpnlS 'eleredo ep aualsls
,t
'pluolstxo er6olouqal tS eppugqop tt-u1t.t
-o61e erdsep aqeiurlSounc putsolol ounq teu lgc octulltloO;e rur5eu.r auriqo e ep
olsa nruauopqns tnlsoce lndocg ';tp tS ln6rs 'luotc4a ulolsls un euriqo eelnd e
ru1ued olelcouoc luns oJec uJ Inpou tS tn1ruo1e;nclec ole aJe^ pteq elueuoduoc
olpollp elezguebro luns oJec ui lnpou Pzetpnls 'roloJeolelnclm plnlcol!LlJV 't
'.ropu.r1uo6;e e oJecrunuoc tS eleluezelde: ep tctuqol tou tsp6 e op olso nluauop
-qns rnlsoce lndocg 'lnlolelnclec p6eeleiul ol ps oJec ed tzueuoc ep eiuences
uJ asnpeJl ro6n t; 1od rS lelnleu rn;nlequt; eletdorde luns elequtl olsocv 'PleJc
-n;e.rd g pleod ps eriectlde lgcuJ lollse 'alep op altrnlcnlls tS tttult.to6;e fle1uez
-erder r; Jo^ oJec uud (elefequup) alrrielou pzetpnls 'ereuerEord ep a[equ;1
'riuerc4a letu lgc tu4uo6;e auriqo e ru1ued :oqtu.tlt.to6;e JoltctlsuolceJec e eleleduoc
rS pzr;eue op olopolotu rS ;nuu1uo6le uedocsep e rulued lepecold otnqoJl oJec
't'I uJ lnpour rsq6 e op 'rolltuluoO;e ;n:ople nc ostJcsop g lod elec e;euelqold ecgtl
-uopr e op olso nruouopqns tnlsoce lndocg '.rolrriecr;de eoJezled ru1ued llesoc
-eu ro;r6ed e erezgutldo ap alapoloul tS alelcn;eld U Jo^ oJec e;ttieu:o;ur oleluoz
-erdel !] ro^ orec uJ Inpolll 'tflerulo;ut op oselc o]lJo]lp ezelcn;eld ps e:ec ttiec
-rlde euriqo lod es erec uud olepolor.u pzptpnls 'olep op lrnlcnrls 15 1tu1;ro6;y I
BelulalJos 15 ucpuuuo;u1
)rnratica 5i societatea
'- -:.are se pot obtine apli-
-::; in care vor fi repre-
1= :prlrn172ye a pagilor ne-
.l5::meniu este de a iden-
-:- lr de a gasi modul in
-< -.rodele de analiza 9i
tmi cat mai eficienti.
= =..t
,a :rin care vor fi repre-
:: :a: a sa poata fi prelu-
= s pct fi ugor traduse in
:::-- Scopul acestui sub-
:,- -^rcare a algoritmilor.
-3 s--: crganizate diferite
-a'= s-nt conectate pentru
: -=s:-r subdomeniu este
-_-I_1 .r-:ele despre algo-
'= -';:r- zate programele
s::--- Ce calcul Scopul
::: .: ^ acelagi timp mai
:- --== acestor sarcini sa
" / Functia programului. Prin ea se determini ceea ce urmeazd sd realizeze pro-
S= : : =:i 'ealiza COmuni-
'= r t 3ic fl automatizata
a -':'-atiilor, astfel incat
--a:' l: e xp oatat
'=-:-:relor din lumea re-
-.^.r ate algebric astfel
:-' '- i.t tmi. Scopul aces-
'= :a :
='-ita descrierea gi
:-- s-n:. zborul avioane-
- ::,'=t particulelor etc.
--r- '- care pot fi orga-
.a'='= _a cule matematice
!,; : ::: ^OmiCO-SOCiale, in
:= = .-e5uie sa se faca
t : ^ ==12 mintea umana
- '.
-r : :. -==Zaprin metOde
rr- ' ,=::exempluinte-
mn- '-._::ii complexe
& : ::- ::a ),
Informatica
9. Animafie gi robotici. Studiazd metodele prin care pot fi generate gi prelucrate
imaginile gi modul in care se poate rdspunde unei situalii din exterior prin
aclionarea unui robot.
1.3. Etapele rezolvirii unei probleme
Orice prelucrare automatd a informafiilor presupune definirea urmdtorului lan!:
Din aceastd cauzd, pentru orice rezolvare a unei probleme cu ajutorul calculato-
rului trebuie parcurse urmdtoarele etape:
1. analiza problemei;
2. elaborarea modului de rezolvare a problemei;
3. codificarea modului de rezolvare a problemeiintr-un limbaj de programare;
4. testarea programului gi corectarea erorilor.
Analiza problemei. Aceastd etapd constd in formularea enunlului problemei, din
care vor rezulta specificafiile complete gi precise ale programului care va rezolva
problema. Aceste specificaliitrebuie sa lina cont de condiliile concrete de realizare
a programului. Specificaliile sunt:
gramul.
r' ldentificarea fluxului de informafii. Aceasta presupune identificarea infor-
mafiilor de intrare gi, respectiv, a informafiilor de iegire care vor fi descrise
cu ajutorul datelor: date de intrare gi, respectiv, date de iegire.
Fiecdrui tip de informalie ii corespunde un anumit mod de stocare in mediul de me-
morare, adicd un anumit tip de dati. lntre datele prelucrate de un program existd
diferite relalii. Modul in care vor fi aranjate aceste date in mediul de memorare de-
pinde de legdtura dintre ele.
Elaborarea modului de rezolvare a problemei. Aceastd etapd constd in gdsirea
metodei prin care sd se poatd rezolva problema. Ea presupune identificarea
prelucririlor care se fac asupra datelor de intrare pentru a obline datele de iegire.
Descrierea acestor prelucrdri se face cu ajutorul algoritmului de rezolvare a pro-
blemei. Aceastd fazd este cea mai importantd gi cea mai grea, deoarece presu-
pune definirea logicd a unei secvenle de operalii pe care sd le poatd executa cal-
culatorul astfel inc6t sd se oblind rezultatele dorite.
Codificarea modului de rezolvare a problemei intr-un limbaj de programare.
Algoritmul de rezolvare a problemei este transpus intr-un limbaj de programare ales in
conformitate cu specificul problemei care trebuie rezolvatd, pentru a fi comunicat
calculatorului.
Testarea programuluigi corectarea erorilor. Pentru testarea programului se va folo-
si o mullime de seturi de date de intrare care trebuie sd prevadd toate situaliile care pot
sd apard in exploatarea curentd a programului. Testarea consti in executarea repetatd
 '/ lnsed
=e
qedwoc '0 lnsed
, ectunwoc 'z lnsed
lndTul 'L lnsEd
, 13 srecllo z lnl eoleol 'rxluoole ltunue un Pdnp
I P' raliEnco e ale^lozel Plez'€eJ olso iololep ealelcnloJd 'csaJop os oJec olelellnzol ep o[cunl ul .oJt6ot op
tgtJj la,]se '9leoJ aleol alolep ou[qo as e nJ]uod ajeJcnlald op socoJd tnun osndns luns olel]ut op olo]e(l
if' ?-Jrza.rdoJ z )et'aleo)
3!333 ]uns q ls 8 opun InulIJoSIY .?.I
J-.ro6le ap nlduaxo un '{(S'l :S'Z) '(g'l :O) '(0 :O)i r1 eleod erer}ur op atep
unlos op pleJdruoc er.uri;nr.u o ler '(qle) liuercr;eoc ep eeqcelad op ]euJJoJ
-?
)tA)Ol '?|, InsEd also oJe4ur op olep op los un pc eJoptsuoc eA es rn;nue:6old eelelsel nJluad
--- '01 InsEd
=- zDlqCUl
--)-v+ev
.-- - =-lpcr6g 'z L InsBd 'rg1u11npel6 ep rerience e oJeA
. - 2-:ea$1 'f ! Insed -lozoJ op ctleuoleu ;nuy.ro6;e U eA totuolqold eelen;ozel ru1ued pilsolo; epolol4
=
tse4 z, '5taw 'x eJSor ap elep uud ecel en es rerience refn;os e puJolut eeleluezeldau .tnlruo]tu
..: . ?iunuv '0 ! lnsed -ou InueJco else ar6er ep erieulolur plelueze:del I B^ alec ed uleye lnyodng
= =-
a'6 lnsed?;nCSlO '[eseu un 'plsrxe nu gJpp let '^elstxo pcep 'refence efn;os g en elSeg ap elieulolul
.J= =-> = la]llY 2
'q rS e elerlu! op alalpp
,eostad ?ceo 'g Insed
uud ecel err es rerieuJoJut e Eulelut ea:elueze:dou 'elnlelsel alsa ocnpo4ut JoA
-:-= a- a QUIA os orec uud ulalxe ;npodns ler 'rerience r[uenr;eoc luns oJeJ]u! ep elllieu.rolu1 2
tdset e gceq '/ lnsed 'leseu un pzeeSrle os leJluoc zec u!,pzee;nc;ec es ,g;eel erinlos
- -:- atlta
Jjtl v
'g lnsPd o Eflstxo
g-q+x? rg1u1 ;npet6 ep elience nlluad pce6 .lnlnuetEord e;icun3 2
Tsgt nu 2ceq :;nlnuel6old eliecll;ceds euriqo es reuue;qold tozleue etuJn ul
Jrtte
tuolalal ?teo '9 lnsed '1-Q+xe :fiueo4eoc r,lSace nc
lglu! ppefi
lSed ? c,?w ep efience oApzoJ os q)s 'g E e eleu o)ownu ?nop alep puuJ :pwolqord ;niunu3
uol ate ?aeo '? lnsBd 'eLuelqord roun e alenlozoJ ep lo;edele eelecr;l;duexe :docg
't lnsPd
'z lnsed
'L lnsed
'oteJlul op olep op pLuJol qns pctunuoc
es I otec 'putcJes eoce azozlleol ps ec ;nu1uo6;e oto^ou oJE oJec ep e;rrieulolul 2
'uerEord tnun etuJoJ qns pctunul
-oc os r elec';nur11.ro6;e pcrpe'eutcJes ezozled ps oJec uJ tnlnpou eoJotJcsoo 7
:rlieurJoJul ep ruoEalec enop pcseoulrd gs ,nps
InpugJ el 'eo otnqerl '1;ieulolu; ecnpold gleod ps rolelnclec un ec ru1ued ,.repe6y
'uer6o.rd uJ olelcoJoc rS ln;nuy.ro6;e InJpec ul olsJguuopl lnqo4
JoA olo 15 ese;e oJe^lozoJ ap lopoloru eznyJ utp lede pcr6o; ap oluoJf 'uel6o.rd ul olel
-coJoc u JoA ap r5.ro;runfcru}sut e p]coJosut eoJoucs urp lede pxe]uts op oluojf ']tJop cu
+
-er6 lnlcadse are JololeilnzoJ e puJoxo eereluezerde: pcep rs pcrool ep eluoJo 'ErxElurs
ll[]i iir
op oltroro giueprne u1 und es pdele plseoce ul'lJolo eelpde 1od eleleo;dxe ep edele
9illll u1 15 rn;nupo6;e e;eese.r1 e1eo1 ed lelsol u en nu ;nule.r60td 'lceloc pseole olsa nu olep
fir op unlos ep euri;nul ^elseoce Erceo 'oJe4ut op olep op los oJecog ru1ued ln;nuleloold e
ualBlalJos Is ucllururo;u1
ormafica ;i societatea
:easta mullime de seturi de
:e iraseele algoritmului gi in
i pun in evidentd erorile de
zr tatelor are aspectul gra-
uc:junilor gi ele vor fi corec-
z r=zo)vare alese 9i ele vor
Tatii trebuie ca, la 16ndul
i algoritmul, care i se co-
rZ2 ACe.z Sarcind, care i se
,= .= 'ezolve ecuatia de
rului
--.= .tt--h=U exista
- o
- -Ja)
::1- exiern prin care se
-': -^'=:rei se va face prin
' := -z ^ r exista. un mesaj.
: :s,re este ecranul mo-
::: :.rn data de iegire x.
-- -atematic de rezol-
l= l::e de intrare este
-: =.= ie seturi de
EAJ
ffi
-Y
.e cbtine datele
n-: :' este realizala
Informatica 9
intre datele de intrare gi datele de iegire ale algoritmului existd o relalie bine
determinatd de insSgi construclia algoritmului.
in activitdlile zilnice int6lnim Ia tot pasul algoritmi: algoritmul de utilizare a maginii
de spdlat rufe sau vase (exprimat prin setul de instrucliuni din cartea tehnicd a ma-
ginii sau de pe capacul maginii de spSlat), algoritmul de inregistrare pe o casetd
video (exprimat prin setul de instrucliuni din cartea tehnicd a videorecorderului),
algoritmul de interpretare a muzicii (exprimat prin partiturd), algoritmul de con-
struire a unui model de avion sau de navd (exprimat prin setul de instructiuni care
insolesc piesele care compun modelul), algoritmul de rezolvare a unei probleme
matematice (exprimat printr-un set unic de operalii prin care se descrie modul de
rezolvare a oricdrei probleme dintr-o categorie de probleme). De fapt, aproape toa-
te acliunile noastre se desfdgoard dupd un algoritm bine definit. Un exemplu de
algoritm al activitdlilor zilnice este o convorbire telefonicS:
Pasul f.inceput.
Pasul 2.Mergi la telefon.
Pasul 3.Ridicd microreceptorul telefonului.
Pasul 4. Dacd are ton, formeazd numdrul de telefon; altfel, pleacd la vecin 9i
mergi la Pasul 10.
Pasul 5. Dacd telefonul este ocupat, inchide telefonulgi mergila Pasul 11;
altfel, agteaptd sd rdsqundd.
Pasul 6. Dacd nu rdspunde, pune microreceptorulin furcd gi mergi la Pasul 12;
altfel, incepi disculia cu persoana care a rdspuns'
Pasul 7. Dacd a rdspuns persoana cdutatd, mergi la Pasul 9; altfel, cere sd
vind la telefon Persoana cdutatd.
Pasul 8. Dacd persoana cdutatd nu poate sd vind la telefon, mergi la Pasul 13;
altfel, agteaptd sd vind la telefon.
Pasul 9. Discutd la telefon cu persoana cdutatd gi mergila Pasul 13'
Pasul 10. Anunld la serviciul ,,Deranjamente telefoane" cd aitelefonul defect 9i
mergi la Pasul 14.
Pasul 11. Agteaptd 15 minute gi mergila Pasul 2.
Pasul 12. Agteaptd 1 ord gimergila Pasul2.
Pasul 13. inchide telefonul.
Pasul 14. Terminat.
Un exemplu de algoritm matematic este rezolvarea ecualiei de gradulintAi:
axz*b:0
unde a gi b sunt coeficienlii ecualiei gi pot lua orice valori din domeniul numerelor
reale, iar zreprezintd un numdrcare se calculeazd gi care poate lua 9i el orice va-
loare reald, astfel inc6t sd fie indeplinitd relalia definitd prin ecualie. Algoritmul de
rezolvare a ecualiei va prezenta un set unic de operalii prin care se calculeazd va-
loarea lui z oricare ar fi valorile pentru a gi b:
Pasul 1. fnceput.
Pasul 2. Comunicd valorile pentru a 9i b.
Pasul 3. Compard a=0. Dacd este adevdrat, executd Pasul 4; altfel, executd
Pasul 7.
 'rn;nupo6;e ;ruople nc pstJcsop
B olpod orenlozor roJErc e
euelqold ep e;durexe n.4ed rS rnlnupo6le 1n.ro1n[e
^3 euelqold lalsace nc psucsop ll oleod nu oJellozol JoJEfc e er-ue;qold ep .t
e;dr,uexe n.rled rieg
elu)o] Jod ep gcep 'Jeutlnc rn;nsnpotd
:?Jrn qlaplsuoc as 'e eererederd ru1ued ;nr.upo6le rieurr-ula1e6 'olecnq ep eauec urp pleie: o [lIO .t
lc:elnslec lnlolnle nc 'n;durexe lsoce uJ'tn;nu1uo6;e
.Z
i-,tt-tl eue ezenclec elripleudord riecgrluepl 'reoc rnun eeleledald nllued ;nu1uo6;e rieuru.uele6
lod QceP arn;nul1r.ro6;e rrSed luns e3 au.r1r.ro6;e un olso oC 'l
=:-ezetdu
::?J.rn ?laplsuoc os 'z :riepundspg
ac aqedela riaucsag
; -e,lQd tnun runlel
--?Jln qlaplsuoc as 'l
:lie^lozsu 'oJeolpcplsrles erzrceld o nc nes
grlrqelserd eztcetd nc 'r6ed op ututru Jprunu un pdnp plnuriqo eg ps rer.ue;qold
: alelrug (e erinlos lgcul laJlse osale arnqa4 ;nu1uo6;e unduoc elec e;rfleled6 'eiue;cr13 2
'e;rqruodsrp olo$nsoJ nc eJnooxo 1od es e:ec
: :-:-audold Plseoov
,j -: ,-nlos ealeuriqo rrieredo elurzerder Ers ernqeJ] ;nu1uo61e unduoc elec rrSe6 'eolellllqezlleou ,^
:-e- lud lnr-u1rto61Y 'Z 'eue;qo:d
aleluelc (e op psep eace urp puelqord ecuo ellozeJ e ap ee1e1r;rqrsod sJo1o Ers otnqaJl lf
I 'oreJlur op ololep uud reulnu ale eJluJ pJoltp oJec rS dr1 r5e;ece op
*- -,: z e eielatldold luns oJec 'au
r:.: :-a atec utld t6ed -elqold op osep roun eorelloze: qrlrr.uted ps otnqo4 ;nuy.ro6;y 'EolelllpsJelqn ,/
'lelncoxo oll ps pzeouln oJec ;nsed le;c ezezcetd os ps etnqoJl'rurplo tolsece
.-z - . td 1nr-u1uo61Y 't
tupqutqcs ealersocau olede e:ec uI Inzec uI '(15!cs lsoJ ne olec ul eeurplo) ple
:rieEalY -riuencas aurpJo u! plncoxo os ro toctqo oO 'pleuttuJolop outq outpJo o-11u1 riepc
-axa arnqo4 1nu1uo6;e undu.roc elec rrSe6 'ro;lSed e Fleu!uJolop eounlsoccns ,r'
_-
-?. == - p lEU.l aulAep 'Jololellnzol ee:auriqo rS reu.reJqo.rd ee':,e^lozeJ e; p6unte
'0
os ps eJoJ-ec eoJelnc
. : I *:x3 Pnop llec L
-exe uud 'r6ed ap ltuU lpunu un-rlutp leruroJ oU ps atnqo.rl lnu1r.ro6y 'eeleilu!J /
- :'ia a nlolE nclgc 'nnbrque cruru ozolntuJot ps 'rerin;os ee.reuriqo
-elpl e; pugd esrncled otnqoJl oJsJ
r':_- l-,:(= lCielnCleS aledele oleol Jep elurze:d ps sneld
'6 ]tuuop eg ps otnqo] u1uo6;e muo 'ealeltJelC ,,
?= =
'-al l? O;eO: '\
:;ipleudo.rd oloJeolptu.tn ne rruluo6;e tepeSy
I ^.,-^
'(O q'0 B)
- 1 - -= --=-' 'r = = 0 = 0 -zxg nes (f-= q'0 = u) 0
l. ?-: , a -..-?.a ?: I =l -zx} nes (7- =q,'Z = u) Q = I -zxz nldu;exe ep ec 'q;5 u rn1 e;e elezrceld uo;
-en n4ued rglug 1npe.r6 ep erience ?Alozel os pctpe 'le;ncrped zec un leleJt U eA plel
-eue6 pua;qold o eucsep olec rn;nulllro6;e e oJelncoxa oJeco4 e1 'e;elaua6 oulelq
-ord reun eaJe^lozoJ orJcsop 1nuu1l.ro61e lcop 'q ;5 u ;n; ole uole^ ecuo nllued elnc
-oxo Jo^ as rn; rr5ed 'u.r1lro6;e lsace iluuep plep O 'pctunuoc 'pzeolnclec 'pr.teduoc
:elncoxo 1od as elec runrice plurzelde.l lr6ed riol '(;Sed 6) ltug elso r6ed ap lnrplunN
'leulwJol '6lnsed
'z tnl eoJeoleA 'g lnsEd
Pclunuoc
'e/Q-=z ?zeolncleC 'z lnsed
'6 lnspd e1 $teyy ',,yjryos de nu efienc1,, pfesew pclun,aoC '9 lnsed
6 lnsed e1 pteyy ',Jinps op olel!u!!u!o erc efienc1,, pfesow pclunuoC '9 lnsed
.g
lnsed
?Jncoxo 'pllp :g tnsed pJncoxo 'leJ?^ape olso pce1 'O=q ?teduoC 'r lnsed
BolBlorJos gS uclluurro;u1 01.
rformatica gi societatea
,asul 5. altfel, executa
> solutii" Mergi la Pasut g.
gi /a Pasul 9.
3i!!.rnt care se pot executa:
3n.r pagii lui se vor exe-
scrre rezolvarea unei pro-
descle o problema gene-
de gradul intAi pentru va-
= 2 b = -4) sau lxz- 4=
prezinte clar toate etapele
l{-r-J eze nimic ambiguu.
rar'init de pagi, prin exe-
c!. ^erea rezultatelor.
gcritmul trebuie exe-
"rn a
xec;ia in ordine secventi-
lre :ecesitatea schimbarii
fiezze sa fle executat.
nsa ..rnei clase de proble-
r,.a, cnn datele de intrare.
rh era din acea clasd de
rie sa reprezinte operalii
a ese astfel inc6t solulia
si :r precizia prestabilitd
:=-':aii proprietatile
Tr- :=^.'U prepararea
- - lescrlsa CU
--_ .=.e poate fi
Informatica 11
5. Prin definilie, calculatorul este o unealtd care ajutd omul sd execute mai bine 9i
mai ugor unele sarcini. Ce gen de sarcini poate executa calculatorul? ln ce
domenii poate fi folosit calculatorul pentru a ajuta oamenii pentru realizarea
acestor sarcini?
6. De ce calculatorul este o magind care prelucreazd informalia? Enumerali patru
motive care sd justifice acest rdspuns
7. Aplicaliile care presupun calcule complexe executate repetat, precum 9i cele
care necesitd alcdtuirea de tabele, au constituit motivalia apariliei 9i dezvoltdrii
calculatoarelor. Dati un exemplu pentru fiecare dintre aceste aplicalii gi explicali
c6t de greu i-ar fi omului sd execute aceste operalii fdrd ajutorul unui echipament
de calcul electronic. Dali exemple de activitdli din liceu in care poate fi folosit
calculatorul.
8. Ce legdturi existd intre calculator gi matematicd? Dar intre informaticd 9i
matematicd? Numili subdomeniile informaticii in care aceste legdturi sunt
foarte importante.
g. Nu toate aplicafiile de prelucrare a informaliilor pot fi automatizate folosind un
calculator. Exemplificafi cu trei genuri diferite de aplicalii in care folosirea
calculatorului este limitatd.
10. Dali doud exemple in care executarea unei aplicalii cu ajutorul calculatorului
devine maidificild decdt executarea ei manuald.
Alegefi:
1. Algoritmul prin care s-a descris rezolvarea ecuafiei de gradul intAi folosegte
pagi prin care se executd operalii de comunicare, comparalie 9i calcul. Aceastd
proprietate a algoritmului se numegte.
a) claritate b) realizabilitate c) eficien!d
2. Algoritmul prin care s-a descris rezolvarea ecualiei de gradul intSi permite
oblinerea soluliilor pentru orice combinalie de valori ale coeficienlilor a 9i b.
Aceasti proprietate a algoritmului se numegte:
a) finitate b) claritate c) universalitate
Rezolvali:
1. Se considerd urmdtorul enunt: Fiind dat un numdr a care reprezintd lungimea
laturii unui pdtrat, sd se calculeze perimetrul, aria gi diagonala pdtratului.
Descriefi etapele de rezolvare a acestei probleme cu ajutorul calculatorului.
2. Se considerd urmdtorul enun!: Fiind date trei numere a, b 9i c sd se verifice
dacd pot reprezenta lungimile laturilor unui triunghi gi, in caz afirmati% sd se
calculeze aria triunghiulur. Descrieli etapele de rezolvare a acestei probleme
cu ajutorul calculatorului.
3. Se considerd urmdtorul enun!: Fiind date trei numere a, b 9i c sd se verifice
dacd ete pot forma o progresie geometricd. Descrieli etapele de rezolvare a
acestei probleme cu ajutorul calculatorului.