Indrumator Luminotehnica - Gabriel Ispas

ÎNDRUMĂTOR DE LUMINOTEHNICĂ
Șef de lucări dr. ing. Gabriel Ispas – Departamentul de Inginerie Electrică pentru Construcții și
Instalații, Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, Universitatea Tehnică de Construcții București
1. PREDAREA TEMEI DE PROIECTARE. ÎNTOCMIREA

PLANURILOR DE PARTER ŞI SUBSOL
1.1 GENERALITĂŢI
Studenţii din fiecare grupă vor forma subgrupe constituite din câte 4
componenți. Aceste subgrupe vor rămâne neschimbate pe toată durata realizării
proiectului.
Ultima grupă formată poate să nu fie formată din patru studenţi, dar în nici un
caz numărul de studenţi din fiecare grupă nu poate depăşi 4.
Nu se admit mai multe grupe cu un număr mai mic de 4 studenţi.
În prima sedinţă de proiect, studenţii vor primi, în format electronic,
următoarele piese:
A. Un fişier document (extensia *.doc, *.docx), care cuprinde datele aferente
temei de proiectare pentru cei patru studenţi ce formează o subgrupă (temă de
proiectare personalizată). Dacă subgrupa nu este completă, atunci vor rămâne în
tabel câmpuri necompletate pe verticală (coloane).
În anexa 1.1 este prezentată o astfel de temă.
B. Un fişier desen AutoCAD (extensia *.dwg), care cuprinde planul de parter
al clădirii ale cărei instalaţii electrice constituie obiectul proiectului.
Observații:
1. Planul de parter este identic pentru toţi studenţii dintr-o subgrupă.
2. Acest plan se va tipări (plota) pe un format corespunzător la scara
1:50. În situaţii excepţionale, dar numai cu acordul cadrului didactic
îndrumător, se admite şi plotarea la scara 1:100.
3. Parterul se consideră identic, din punct de vedere al
compartimentării şi implicit al instalaţiilor electrice, cu orice etaj superior. De
aceea nu este necesară livrarea planurilor de arhitectură pentru restul etajelor
supraterane.
C. Un alt fişier document (extensia *.doc, *.docx), care cuprinde datele
aferente temei de proiectare generice. Acesta este un fişier valabil pentru toţi
studenţii de la Facultatea de Instalaţii şi pe câmpurile orizontale (rândurile) 1-12 din
1
tema de proiectare personalizată, se vor completa rândurile corespunzătoare din
tema de proiectare generică, care este prezentată în anexa 1.2.
Observații:
1. Această piesă scrisă se va dispune la începutul proiectului,
imediat după foaia de capăt.
2. Tema de proiectare personalizată se va dispune în proiect imediat
după tema de proiectare generică.
3. Prevederile din paginile 2 şi 3 ale temei generice de proiectare
(cap. 1...6 la piese scrise şi cap. 1...15 la piese desenate) trebuie respectate
obligatoriu în această ordine, fără nici un fel de piesă lipsă.
În continuare sunt prezentate paginile acestei teme generice – faţă şi verso.
D. Un fişier desen AutoCAD (extensia *.dwg), care cuprinde cartuşul ce se
va ataşa desenului. Forma sa este prezentată în anexa 1.3.
1.2 PARTICULARITĂŢI ALE ÎNTOCMIRII TEMEI DE PROIECTARE

Având la dispoziţie tema de proiectare particularizată, primul pas este
introducerea datelor corespunzătoare punctelor 1 – 11 din tema de proiectare
generică.
Astfel, la punctul 1 se completează destinaţia clădirii: clădire pentru
învăţământ (şcoală, grădiniţă, liceu etc.), clădire administrativă de birouri, clădire
comercială, clădire din domeniul sănătăţii (spital, policlinică) etc. Destinaţia clădirii
este unică pentru toți studenții dintr-o subgrupă.
La punctul 2 se trece numărul de niveluri suprateran peste S+P, care sunt
obligatorii din tema de proiectare. Deoarece proiectul este de tip didactic, se pot
întâlni şcoli sau grădiniţe de S+P+7, ceea ce reprezintă, evident, o exagerare a
realităţii. Regimul de înălţime este diferit de la student la student, într-o subgrupă.
La punctul 3 se introduc valorile tensiunii de alimentare şi a frecvenţei
acesteia: 3x400/230V - 50Hz.
Alimentarea cu energie electrică se poate face din cofret (firidă) de
branşament (CB) sau din post de transformare (post trafo, PT, punctul 4). În
realitate însă, alegerea sursei de alimentare se face în funcţie de calcule tehnico –
2
economice complexe ce fac parte dintr-un studiu de soluție realizat de către
furnizorul de energie electrică.
De asemenea, prin tema de proiectare (mod de tarifare, punctul 5) se
stabileşte dacă tablourile generale de lumină şi forţă se alimentează printr-o coloană
generală comună (tarifare unică sau unitară) sau alimentarea se face prin coloane
generale separate (tarifare separată).
La punctul 6 sunt prezentate valorile înălţimii nivelurilor: înălţimea
subsolului, considerat tehnic, este mai mare decât înălţimea etajelor supraterane
(parterul este identic din punct de vedere constructiv cu restul etajelor supraterane).
Structura clădirii (punctul 7) prezintă interes în vederea realizării golurilor
prin planşee şi pereţi, precum şi prin prisma detaliilor de pozare a aparatelor, a
tuburilor de protecție şi a celorlalte echipamente electrice.
Toţi studenţii dintr-o subgrupă primesc prin temă 5 tipuri de motoare (punctul 8
- Receptoare de forță), dintre care 4 cu pornire directă (cele care au puterea sub 5,5
kW, inclusiv) şi unul cu pornire stea – triunghi (cel cu puterea cea mai mare, şi
anume peste 5,5 kW, exclusiv).
Turaţiile diferă pentru fiecare student în parte (750, 1000, 1500 şi 3000
rot/min), astfel că fiecare pereche (Pi, n) dă naştere unei triplete diferite de valori
(randament η, factor de putere cos ϕ, coeficient kp = Ip/Ib).
Cele trei valori vor fi determinate de fiecare student și se vor trece în tabelul
corespunzător din tema de proiectare generică.
Tabelul de la punctul 8 se va completa odată cu completarea tuturor
datelor din tema de proiectare generică.
La punctul 9 sunt prezentate valorile pentru rezistivitatea electrică a solului,
care se utilizează la calculul prizei de pământ. Datele prezentate în acest proiect au
semnificaţie pur didactică. În mod real, valoarea acestei mărimi fizice se determină
exact prin studiul geotehnic aferent proiectului, la cererea expresă a proiectantului de
instalații electrice sau se poate aprecia, ținând seama de structura solului din zonă.
Încăperea de la punctul 10 se va alege de către student împreună cu cadrul
didactic numai după proiectarea completă a celor două planuri de arhitectură, iar cea
de la punctul 11 se va alege de către student împreună cu cadrul didactic numai
3
după amplasarea completă a corpurilor de iluminat pe planurile de subsol și parter.
Poate fi aceeași încăpere cu cea de la punctul 10, dar nu obligatoriu.
La punctul 12 se stabileşte de la început, prin tema de proiectare, încăperea în
care se va detalia instalaţia de forţă şi de automatizare. Această încăpere nu poate fi
decât centrala termică (punctul termic), centrala de ventilare sau staţia de hidrofor.
Această încăpere va constitui totodată şi subiectul antemăsurătorii din cadrul
capitolulului 6 – piese scrise.
1.3 ÎNTOCMIREA PLANULUI DE ARHITECTURĂ DE LA SUBSOL

Pentru a reliza acest al doilea pas al proiectului, trebuie subliniat faptul că
planul de subsol se construieşte independent de către fiecare student în parte,
păstrându-se structura de rezistenţă de la parter (stâlpi, grinzi, diafragme etc.) şi
gândind o compartimentare care să cuprindă următoarele tipuri de încăperi:
- încăperi cu destinaţie tehnică (cameră tablou electric - CTE, centrală
termică (CT) sau punct termic (PT), centrală de ventilare (CV), staţie de hidrofor -
SH), amplasate în centrul de consum al clădirii, nu la extremitățile sale;
- holuri, coridoare, alte spații de circulație;
- cel puțin o casă scării; scara va fi de tipul celei de la etajele supraterane și
de preferat cu rampă dublă și podest intermediar;
- grupuri sanitare separate pe sexe (pe aceleaşi verticale cu cele de la
parter); indiferent de compartimentarea sa interioară, un grup sanitar este privit ca o
singură încăpere;
- arhive, depozite, magazii;
- ateliere cu diverse funcţiuni (mecanic, tâmplărie, tipărit, vopsitorie,
lăcătuşerie etc.);
- sală de gimnastică, bufet, laboratoare etc.
Aceste încăperi se vor regăsi pe plan, fiind dispuse în mod diferit de la student
la student, astfel încât planurile de subsol nu pot fi identice.
4
Observații:
1. În centrul de consum sau cât mai apropiat de acesta se
amplasează CTE (camera tablourilor electrice). Suprafața uzuală este 20 ... 30
mp.
2. Fiecare student va lua în considerare, în afara CTE, câte 3 încăperi
cu destinaţie tehnică (CT/PT, CV, SH). Pe un plan nu se vor găsi simultan
centrala termică şi punctul termic, din considerente funcționale evidente.
3. Fiecare student are definită, prin tema de proiectare, o încăpere
tehnică (cea pentru care se vor realiza detaliile cerute prin temă). În afară de
aceasta, va trebui să mai conceapă încă două încăperi din gama celor enunţate,
cu observaţia de la punctele 1 și 2.
4. Studenţii care au impusă prin temă existenţa unei centrale termice
nu vor putea alege, în plus, decât centrală de ventilare şi staţie de hidrofor. În
mod analog şi cei care au punct termic. Atenţie la impunerea prin temă a staţiei
de hidrofor şi a centralei de ventilare, în ideea de a nu considera şi centrală
termică şi punt termic (a se vedea punctul 2).
5. Tipurile de încăperi de la punctele 1...4 se vor regăsi în mod
obligatoriu pe planurile de subsol.
Se recomandă ca încăperile se aibă o formă rectangulară sau „L” în plan,
datorită limitărilor impuse de programul de calcul automat Dialux Light, utilizat la
calculul automat de predimensionare prin metoda factorului de utilizare.
1.4 PREGĂTIREA PLANURILOR PENTRU LUCRU

După realizarea celor două partiuri arhitecturale, încăperile vor trebui
numerotate, în vederea continuării calculelor. Astfel, este indicat să se utilizeze o
notaţie de forma P01...P12 (planul de parter conţinând aşadar 12 încăperi) şi, în mod
similar, S01...S10 (subsolul având 10 încăperi).
Notaţia de va face în sens orar, de sus în jos.
Prin încăpere se înţelege orice spaţiu care necesită prevederea unei
instalaţii electrice (iluminat şi/sau prize şi/sau forţă).
5
Holurile, casa scării, grupurile sanitare, încăperile de activitate intelectuală,
laboratoarele, arhivele, depozitele, magaziile, atelierele, încăperile tehnice ş.a.m.d.
constituie aşadar încăperi din acest punct de vedere.
Grupurile sanitare se vor nota diferit în funcţie de sexe (deci vor fi identificate
prin două numere diferite, fără a ţine seama de compartimentarea lor interioară).
Holurile se pot separa în mai multe suprafeţe (de exemplu un hol în formă de
“L” poate fi împărţit în două holuri de formă rectangulară, fiind notate separat, ca şi
când ar forma două încăperi).
Astfel, în fig. 1.1 și fig. 1.2 sunt prezentate planurile arhitecturale pentru două
niveluri – parter și subsol – aferente unui institut de proiectare.
6
Fig. 1.1 Planul nivelului parter pentru o clădire administrativă
7
Fig. 1.2 Planul nivelului subsol pentru o clădire administrativă
8
2. PREDIMENSIONAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

PRIN METODA FACTORULUI DE UTILIZARE
2.1 GENERALITĂȚI
Calculul de predimensionare a sistemelor de iluminat este o etapă extrem de
importantă în stabilirea soluției luminotehnice pentru o anumită încăpere.
Datorită volumului foarte mare de calcule, este indicată sintetizarea acestora
într-un tabel (prezentat în anexa 2.1).
Calculele de predimensionare se vor realiza astfel:
- manual, pentru încăperea de la punctul 10 din tema de proiectare
generică;
- automat, prin utilizarea programului Dialux Light sau a altui software
specializat (Relux, AGI32 etc.).
În ambele cazuri, rezultatele calculelor se vor trece în tabel la rubricile
corespunzătoare.
Tabelul sintetizator al calculelor de predimensionare a sistemului de iluminat
cuprinde un număr de 40 de coloane, notate de la 0 la 39, prima și ultima coloană
fiind identice (coloana 39 este utilă pentru facilitarea citirii datelor din partea dreaptă
a tabelului, mai ales cele din secțiunea de calcule propriu-zise).
Aranjarea coloanelor se face în ordinea dictată de calcule, ele fiind structurate
pe anumite capitole de interes:
- nivelul de iluminare medie normată;
- tipul de corp de iluminat propus;
- geometria încăperii;
- caracteristicile fotometrice ale încăperii;
- tipul de lampă (lămpi) ce echipează corpul de iluminat corespunzător;
- calcule propriu – zise.
9
2.2 CALCULUL MANUAL DE PREDIMENSIONARE PRIN METODA
FACTORULUI DE UTILIZARE
Se presupune că se indică, prin tema de proiectare, încăperea P04 – Birou
de proiectare (fig. 1.1, parter) pentru realizarea calculelor manuale de
predimensionare a sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare - a se
vedea anexa 2.31.
2.2.1 Numărul încăperii (coloanele 0 și 39)

Se trec în coloanele 0 și 39, în ordine, toate încăperile notate anterior pe
planuri, astfel:
- pentru subsol, de la S01 la ultima încăpere marcată (S10 pentru planul de
subsol din fig. 1.2);
- pentru parter, de la P01 la ultima încăpere marcată (P12 pentru planul de
parter din fig. 1.1).
Pentru încăperea de calcul, se notează P04.
2.2.2 Destinația încăperii (coloana 1)

Se notează în această rubrică destinația încăperilor notate anterior.
Pentru încăperea de calcul, se notează Birou proiectare.
2.2.3 Iluminarea medie normată Em (coloana 2)

Mărimea fizică ce stă la baza dimensionării sistemelor de iluminat interior este
iluminarea.
În această coloană se trec valorile iluminării medii normate Em (lx), pentru
fiecare dintre încăperile marcate în tabel, în funcție de destinația fiecăreia.
Valoarea iluminării medii normate Em (lx) este indicată în Normativul pentru
proiectarea și executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri, indicativ
NP 061-2002.
În funcție de tipul clădirii și destinația încăperii, în anexa 2.2 (conform anexei 2
din NP 061-2002) sunt prezentate valorile iluminării medii menținute Em, precum și
coeficientul UGRL, indicele Ra și înălțimea utilă Hu.
10
În cazul în care destinația încăperii nu se regăsește în anexa 2.2., se va
asimila destinația încăperii de calcul cu cea mai apropiată destinație din punct de
vedere al activității specifice.
Conform cap. 22 din această anexă, presupunând că activitatea specifică
este cea de proiectare asistată de calculator, se consideră valoarea Em = 500 lx.
2.2.4 Corp de iluminat propus (coloanele 3...6)

Conform prevederilor normativului NP 061-2002, datele de catalog pe care
producătorii de corpuri de iluminat au obligaţia de a le indica sunt următoarele:
- modul de echipare - număr de lămpi ce echipează un corp de iluminat (în
mod uzual 1, 2, 3 sau 4) şi puterea nominală a unei lămpi componente (fără puterea
absorbită de balast);
- pentru corpurile de iluminat ce au o distribuţie uniformă în spaţiu a fluxului
luminos, curba de distribuţie a intensităţii luminoase, pentru o echipare cu o lampă
etalon de 1000 lm (de preferat în coordonate polare);
- pentru corpurile de iluminat ce au o distribuţie neuniformă în spaţiu a fluxului
luminos, curbele de distribuţie a intensităţii luminoase pentru diferite planuri uniform
plasate faţă de planul de referinţă 00–1800 - de preferat planurile: 450-2250, 900-2700,
1350-3150 (de asemenea în coordonate polare);
- distribuţia intensităţii luminoase şi sub formă tabelară din 50 în 50 (sau din
100 în 100) pentru aceleaşi planuri menţionate mai sus;
- distribuţia zonală a fluxului luminos sub formă grafică, pentru situaţia în care
corpul de iluminat este echipat cu lampă etalon (care are fluxul luminos de 1000 lm),
în coordonate carteziene φ=f(Ω) sau φ=f(α), unde α este semiunghiul plan ce
corespunde unghiului solid Ω;
- indicii N1, N2, N3, N4 şi N5 corespunzători distribuţiei zonale a fluxului
luminos;
- randamentul luminos al corpului de iluminat;
- distribuţia luminanţelor în spaţiu, sub formă tabelară şi sub formă grafică,
suprapuse peste curbele limită de luminanţă, atât pentru axa de privire în lungul
corpului cât şi pentru axa de privire perpendiculară pe acesta (în cazul corpurilor
liniare);
11
- valorile factorilor de utilizare pentru indici ai încăperii cu valoarea minimă 0,6
şi reflectanţe pentru plafon, pereţi, plan util/pardoseală de regulă cu valori între 0,8 şi
0,1;
- unghiul de protecţie vizuală;
- poziţiile de montare şi influenţa poziției de montare asupra caracteristicilor
corpului de iluminat, atunci când este cazul – de exemplu lămpi cu descărcări;
- dimensiunile geometrice şi masa corpului de iluminat;
- dispozitivele de prindere și elementele de construcție utilizate în acest scop:
pe plafon, pe perete (de zidărie din cărămidă, beton, BCA sau din metal);
- gradul de protecţie la pătrunderea corpurilor solide, pătrunderea apei şi la
şocuri mecanice, acolo unde este cazul;
- clasa de protecţie "antiexplozivă", când este cazul; pe carcasele corpurilor
de iluminat se va marca vizibil tensiunea de utilizare şi puterea maximă a lămpilor;
- caracteristicile echipamentului auxiliar pentru funcţionarea lămpilor din
corpul de iluminat atunci când sunt montate în corpul acestuia: balast, condensator,
starter, generator sau convertor de frecvenţă, igniter etc.; atunci când aceste
echipamente nu se montează în aparat se vor indica condiţiile de montare;
- caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere; nu
se prevăd corpuri de iluminat fără echipament de ameliorare a factorului de putere;
- caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbaţiilor electromagnetice
atât asupra altor instalaţii (de telefonie, de transmitere a datelor etc.) cât şi asupra
instalaţiilor furnizorului de energie electrică.
- distribuţia fluxului luminos în emisfera inferioară şi respectiv în emisfera
superioară, astfel ca aceasta să se afle în concordanţă cu destinaţia încăperii, aşa
cum se recomandă în tabelul 2.1 (tabel 5.1 din NP 061-2002);
- randamentul luminos, recomandându-se corpuri de iluminat cu randamente
cât mai mari;
- luminanţa aparatului, corelată cu poziţia cea mai dezavantajoasă în care s-ar
putea afla un observator în încăpere;
- unghiul de protecţie vizuală, astfel încât în câmpul vizual al persoanelor din
încăpere să se reducă cât mai mult posibil prezenţa luminanţelor ridicate, pentru a
12
evita fenomenele de orbire fiziologică (directă, de incapacitate) şi psihologică (de
inconfort.
Tabelul 2.1. Clasificarea corpurilor de iluminat din punct de vedere al distribuției

fluxului luminos în cele două emisfere (superioară, respectiv inferioară)
Distribuţia φ∩ % Destinaţii recomandate Observaţii
fluxului
luminos φ∪ %
0 1 2 3
Directă 0 − 10% - iluminat industrial fără sarcini - în planul util se formează
vizuale pretenţioase; umbre foarte pronunţate;
100 − 90% - iluminat în care prezenţa - contrastul dintre suprafaţa
umbrelor nu influenţează luminoasă a corpului de
negativ activitatea; iluminat şi plafon este foarte
- iluminat în încăperi cu mare;
înălţime mare astfel încât - conduce la un iluminat
plafonul nu se află în câmpul economic: număr mic de
vizual; corpuri în sistem şi consum
- spaţii de depozitare redus de energie electrică
Semi- 10 − 40% -birouri, spaţii administrative; - umbrele sunt pronunţate;
directă - laboratoare, spaţii din - contrastul corp de iluminat-
90 − 60% învăţământ; plafon este ridicat;
- căi de circulaţie importante - creşte costul sistemului de
din clădire iluminat şi costul energiei
electrice,
- confort mai bun decât în
cazul iluminatului direct
Directă- 40 − 60% - iluminatul spaţiilor mari, cu - umbre mai puţin remarcate;
Indirectă candelabre (săli de operă); - contrastul corp de iluminat-
60 − 40% - birouri plafon scade;
- confort luminos bun;
- creşte şi costul sistemului de
iluminat şi al energiei electrice
dar sistemul cel mai apreciat
din punct de vedere al
raportului confort/cost
Semi- 60 − 90% - hoteluri, restaurante, - umbre reduse;
indirectă cofetării; - contrastul corp iluminat-
40 − 10% - spaţii de odihnă; plafon redus;
- locuinţe - confort luminos foarte bun;
- costuri ridicate
Indirectă 90 − 100% - spaţii de odihnă; - umbrele lipsesc complet,
- spaţii cu cerinţe de confort fluxul ajungând pe planul util
10 − 0% deosebit de bune din toate direcţiile prin reflexie;
- plafon foarte bine iluminat,
elimină contrastul corp-plafon;
- confortul luminos este
deosebit;
- costurile sunt maxime
13
În prezentul proiect se vor utiliza cu preponderență corpuri de iluminat
fabricate de SC ELBA SA Timișoara, principalul fabricant de corpuri de iluminat din
România.
Denumirea corpurilor de iluminat cuprinde câteva litere semnificative dispuse
în diverse grupări într-o anumită ordine, după cum urmează:
Tabel 2.2. Formarea denumirii corpurilor de iluminat de la SC ELBA SA Timișoara

Litera Semnificație Tipuri de corpuri de iluminat ELBA
semnificativă
F fluorescent Toate corpurile echipate cu lămpi
tubulare fluorescente liniare
I pentru montaj interior Toate corpurile echipate cu lămpi
tubulare fluorescente liniare
A pentru montaj aparent FIA, FIAG(S), FIDA, FIRA, FIPA,
FIPRA, FIPAD, FIAGS, FIRAG, FISA,
FIRADS, FIPAT
I (într-o a pentru montaj îngropat (încastrat, FIRI, FIDI
doua poziție) înglobat) – specific plafoanelor
false
S suspendat FIAGS, FIRAS, FIRS, FISA, FIRADS
R cu reflector (dispozitiv optic) FIRA, FIRI, FIRAS, FIRAG, FIRS,
FIRADS
D cu difuzor (dispozitiv optic) FIDA, FIDI, FIRADS
G cu grătar de protecție vizuală FIAG, FIAGS
(dispozitiv optic)
P protejat împotriva pătrunderii FIPA, FIPRA, FIPAD, FIPAT
corpurilor solide și a apei
T tubular FIPAT
În ultimii ani, pe lângă denumirea neutră formată astfel, ELBA a inclus în scop
comercial adăugiri la denumirea „clasică” a corpurilor de iluminat (rezultând denumiri
combinate - de exemplu SOLARIS-FIRI, SIGMA-FIRI, SUSPENDO-FIAGS, STICK-
FIAG, CONECTA-FIRS, CRISTAL-FIDI, ODEON-FIRI, PLATOS-FIRI, ICAR-FIRI,
PLANO-FIRAS, SELENA-FIDA, MARNA-FIRA, MATIS-FIRA, LINEXA-FIRA,
SIMPLO-FIA, BENELUX-FISA, HIDRO-FIPAT, LINETA etc.).
14
În anexa 2.3 sunt prezentate tabelele pentru alegerea factorilor de utilizare și
curbele de distribuție a intensității luminoase în coordonate polare pentru corpurile de
iluminat echipate cu tuburi fluorescente liniare din producția curentă SC ELBA SA.
Se presupune că, pentru sistemul de iluminat din încăperea de calcul, se va
utiliza un corp de iluminat de tip MATIS FIRA-03-418DP (7 lamele) (DP – reflector
dublu parabolic, indicat spre utilizare în încăperile în care activitatea presupune
existența monitoarelor). Un extras din fișa tehnică a acestui corp de iluminat este
prezentat în fig. 2.1.
Fig. 2.1 Extras din fișa tehnică a corpului de iluminat FIRA-03-236DP MATIS
Pentru încăperea de calcul, se vor completa următoarele date legate de

alegerea corpului de iluminat:
- fabricant (coloana 3) – SC ELBA SA;
- denumire (coloana 4): MATIS FIRA-03-418DP 7 lamele;
- putere totală consumată, PCIL (coloana 5): se completează după ce se
alege tipul echipamentului de control – coloana 23;
15
- tip sistem de iluminat (coloana 6): se completează în conformitate cu
datele din tab. 2.1 și din fișa tehnică a corpului de iluminat, iar în
acest caz este de tip direct (D).
Pentru a putea stabili cu precizie tipul de sistem de iluminat, se are în vedere
utilizarea datelor de catalog din tabelul ce conține indicatorii de distribuție zonală a
fluxului (N1, N2, N3, N4, N5), extrași din diagrama zonală a fluxului luminos.
Astfel, în funcţie de valorile indicatorului N4 se deosebesc cinci categorii de
distribuţii spaţiale ale fluxului luminos:
• distribuţie directă – D (N4 > 0,9);
• distribuţie semidirectă – SD (N4 = 0,6 ... 0,9);
• distribuţie mixtă sau direct – indirectă – M (D – I) (N4 = 0,4 ... 0,6);
• distribuţie semiindirectă - SID (N4 = 0,1 ... 0,4);
• distribuţie indirectă (ID) (N4 < 0,1).
Valorile indicatorului N1 caracterizează distribuţia fluxului luminos inferior.
Astfel, pot exista aparate de iluminat:
• cu flux intensiv (N1 > 0,43);
• cu flux extensiv (N1 < 0,43).
Fig. 2.2 Diagrama zonală a fluxului luminos și tabelul cu indicatorii de distribuție

zonală a fluxului pentru corpul de iluminat ELBA MATIS FIRA-03-417DP 7 lamele
16
Astfel, pentru corpul de iluminat tip MATIS FIRA-03-418DP 7 lamele, rezultă
următoarele valori ale indicilor (fig. 2.2):
N4 = 1,00 (sistem de iluminat direct);
N1 = 0,67 (distribuție intensivă).
2.2.5 Geometria încăperii (coloanele 7...14)

Lungimea L (coloana 7) și lățimea l (coloana 8) a încăperii se iau din
planurile de arhitectură și se exprimă în metri.
Înălțimea parterului (Hp) se consideră egală cu înălțimea restului nivelurilor
supraterane. Înălțimea subsolului (Hs) este mai mare decât Hp, deoarece subsolul
este considerat tehnic. Atât Hp cât și Hs sunt precizate în tema de proiectare, la
punctul 6. Valoarea înălțimii se trece în rubrica 9 în tabelul centralizator.
În coloana 10 se trec valorile suprafeței încăperii. Există două situații distincte
ce pot fi întâlnite:
- dacă încăperea este rectangulară, atunci se aplică formula:
S = L x l (m2) (2.1)
- dacă încăperea nu are formă rectanglară, atunci o soluție ar fi
"îmbrăcarea" suprafeței sale interioare cu o polilinie în AutoCAD
Educational sau în alt program CAD, după care se dă comanda List, care
furnizează, pe lângă alte informații de interes, și valoarea suprafeței
delimitate de polilinie, ca și valoarea perimetrului încăperii, din care se
poate determina valoarea semiperimetrului acesteia.
Înălțimea planului util hu (coloana 11) corespunde valorii Hu din coloana 4 din
anexa 2.2 și este dictată de tipul activității specifice din respectiva încăpere.
Coloanele 12 (înălțimea de atârnare, ha) și 13 (înălțimea liberă, h) se pot
completa pe baza determinării celor două valori, urmărind secțiunea reprezentativă
prin încăpere din fig. 2.3.
Este valabilă relația:
Hp (Hs) = hu+h+ha = hm+ha, unde: (2.2)
hu este înălţimea (utilă) de la planul pardoselii la planul util;
ha - înălţimea (de atârnare) de la planul surselor la planul plafonului; dacă
sistemul de iluminat se compune din corpuri de iluminat înglobate în plafonul fals,
17
atunci ha = 0; dacă corpurile de iluminat sunt montate aparent pe plafon, atunci ha se
poate considera chiar înălțimea corpului de iluminat, luată din catalogul fabricantului;
dacă sistemul de iluminat este echipat cu corpuri de iluminat în montaj suspendat,
atunci ha se alege uzual 30....60 cm (înălțimea de suspendare).
Fig. 2.3 Secțiune reprezentativă prin încăperea de calcul
hm – înălțimea de montaj a corpurilor de iluminat;

h - înălţimea liberă – înălțimea dintre planul util şi planul surselor de lumină.
În coloana 14 se trece valoarea indicelui încăperii, o valoare care descrie
global caracteristicile geometrice ale încăperii de calcul. Corespunzător celor două
situații descrise la calculul suprafeței încăperii, și în acest caz se pot face
următoarele observații:
- dacă încăperea este rectangulară, atunci se aplică formula:
L⋅l
i= (2.3)
h ⋅ (L + l)
- dacă încăperea nu are formă rectanglară, atunci se aplică formula
generică:
18
S
i= , expresie în care: (2.4)
h ⋅ Sp
S = suprafaţa încăperii (m2);
Sp = semiperimetrul încăperii (m).
Pentru încăperea de calcul, se vor completa următoarele date, ținând
seama că forma sa este rectangulară:
- lungimea încăperii (coloana 7), L = 4,83 m;
- lățimea încăperii (coloana 8), l = 4,13 m;
- înălțimea încăperii, dată prin temă (coloana 9), Hp = 3,85 m;
- suprafața încăperii (coloana 10), S = L x l = 4,83m x 4,13m = 19,95 m2;
- înălțimea planului util (coloana 11), hu = Hu = 0,70 m (din NP 061-
2002);
- conform extrasului de fișă tehnică din fig. 2.1, înălțimea de atârnare
pentru acest corp de iluminat are valoarea ha = 89 mm (coloana 12);
- înălțimea liberă (coloana 13) este h = 3,85 m – 0,7 m – 0,089 m = 3,061
m;
- indicele încăperii (coloana 14) are valoarea: i = 19,95/(3,061 x 8,96) =
0,727.
2.2.6 Caracteristicile fotometrice ale încăperii (coloanele 15...17)

Unele dintre cele mai importante mărimi ce intervin în calculul de
predimensionare a sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare sunt
reprezentate de factorii de reflexie (reflectanțele) principalelor suprafețe ce compun
încăperea – plafon (tavan), pereţi, pardoseală.
Se urmărește ca valorile reflectanțelor pentru plafon și pereți să fie cât mai
mari (prin utilizarea de finisaje cât mai albe și prin asigurarea menținerii sistemelor de
iluminat), în timp ce suprafața pardoselii trebuie să fie cât mai puțin reflectantă.
Valorile factorilor de reflexie sunt crescătoare în sensul pardoseală - plan util -
pereţi - plafon şi, de asemenea, se consideră mai mari la parter (etaj) cu aproximativ
20% decât la subsolul tehnic.
SC ELBA SA Timișoara propune următoarele valori pentru factorii de reflexie
în cazul diverselor tipuri de finisaje:
19
- pentru plafon (tavan) – coloana 15:
o ρt = 0,8 pentru vopsea albă pe bază de apă, aplicată pe o tencuială
netedă sau faianță cu glazură albă;
o ρt = 0,7 pentru vopsea albă pe bază de apă, aplicată pe plăci
acustice sau tavane false (rigips);
o ρt = 0,6 pentru vopsea albă pe bază de apă, aplicată pe o tencuială
rugoasă;
o ρt = 0,5 pentru vopsea albă pe bază de apă, aplicată plăci de fibre
lemnoase (PFL).
- pentru pereți – coloana 16:
o ρp = 0,8 pentru vopsea albă pe bază de apă, aplicată pe o tencuială
netedă;
o ρp = 0,7 pentru tapet alb;
o ρp = 0,65 pentru tencuială în culori deschise, pastel (roz);
o ρp = 0,4-0,6 pentru ferestre obturate cu draperii sau jaluzele;
o ρp = 0,4 pentru ciment alb, zidărie din cărămizi prefabricate de
culoare gri deschis sau ciment Portland neted;
o ρp = 0,35 pentru oțel inoxidabil;
o ρp = 0,3 pentru cărămidă;
o ρp = 0,25 pentru beton gri deschis, ciment Portland rugos, lambriuri
din lemn de stejar;
o ρp = 0,2 pentru panel din cherestea sau zidărie gri închis;
o ρp = 0,15 pentru gresie de culoare închisă;
o ρp = 0,1 pentru ferestre neobturate;
o ρp = 0,05 pentru tablă școlară vopsită în negru.
- pentru pardoseală – coloana 17:
o ρpd = 0,8 pentru hârtie de culoare albă;
o ρpd = 0,45 pentru ciment, linoleum crem, mochetă gri deschis sau
bej, gresie și marmură de culoare deschisă;
o ρpd = 0,35 pentru parchet din lemn de fag, mesteacăn sau arțar;
20
o ρpd = 0,25 pentru parchet de stejar, linoleum marmorat maro cu

crem, mochetă turcoaz sau verde, gresie maro, marmură de culoare
închisă;
o ρpd = 0,2 pentru parchet din lemn de esențe închise la culoare, lemn
de plută neted;
o ρpd = 0,1 pentru plăci neșlefuite, carpete negre sau neîntreținute,
linoleum maro închis, parchet din lemn negru, marmură neagră.
În cataloagele de corpuri de iluminat, tabelele cu factorii de utilizare (v. anexa
2.3) nu pot lua în considerare toate valorile factorilor de reflexie și toate combinațiile
posibile. Un exemplu de astfel de tabel ia în considerare următoarele combinații:
ρt = 0,70, ρp = 0,50/0,30/0,10, ρpd = 0,30/0,30/0,30;
ρt = 0,50, ρp = 0,50/0,30/0,10, ρpd = 0,30/0,30/0,30;
ρt = 0,30, ρp = 0,50/0,30/0,10, ρpd = 0,30/0,10/0,00.
Pentru încăperea de calcul, se vor completa următoarele date, ținând
seama că ea se situează la parter:
- factorul de reflexie al plafonului (coloana 15), ρt = 0,70;
- factorul de reflexie al pereților, considerați identici (coloana 16), ρp =
0,50;
- factorul de reflexie al pardoselii (coloana 17), ρpd = 0,30.
În cazul în care încăperea s-ar fi aflat la subsol, valorile alese ar fi fost cu
20% mai mici pentru plafon și pereți, pentru pardoseală reflectanța păstrându-
și valoarea:
- factorul de reflexie al plafonului (coloana 15), ρt = 0,50;
- factorul de reflexie al pereților, considerați identici (coloana 16), ρp =
0,30;
- factorul de reflexie al pardoselii (coloana 17), ρpd = 0,30.
2.2.7 Factorul de utilizare (coloana 18)

Factorul de utilizare se determină din tabelele specifice, în funcție de tipul
corpului de iluminat, reflectanțele plafonului, pereților și pardoselii, precum și de
indicele încăperii.
21
Dacă valoarea indicelui încăperii se află între două valori consecutive din
intervalul (0,60 – 5,00), atunci valoarea factorului de utilizare u se stabilește prin
interpolarea liniară a valorilor factorilor de utilizare corespunzătoare celor două valori
consecutive ale indicelui încăperii.
În cazul în care valoarea indicelui încăperii se află în afara domeniului (0,60 –
5,00), atunci valoarea factorului de utilizare se ia egală cu ultima valoare dată în
tabel pentru cele două limite ale valorii indicelui încăperii (valoarea factorului de
utilizare corespunzătoare valorii i = 0,60, dacă i < 0,60, respectiv valoarea factorului
de utilizare corespunzătoare valorii i = 5,00, dacă i > 5,00).
Fig. 2.4 Tabelul factorilor de utilizare pentru corpul de iluminat MATIS FIRA 03 418
DP (7 lamele)
Conform figurii 2.4, indicele încăperii i = 0,727 și se află între valorile i = 0,60,
pentru care u = 0,35 și i = 0,80, pentru care u = 0,41.
22
Evident, se folosește prima coloană din tabel, pentru care ρt = 0,70, ρp = 0,50
și ρpd = 0,30.
Pentru încăperea de calcul, în condițiile date, se poate concluziona că
factorul de utilizare are valoarea u = 0,39 (coloana 18).
2.2.8 Factorul de menținere (coloana 19)

Conform SR EN 12464-1:2011, factorul de menţinere Mf reprezintă raportul
dintre iluminarea menţinută (Em) şi nivelul de iluminare stabilit atunci când sistemul
de iluminat este nou realizat (Enou).
Cu alte cuvinte, este valabilă relaţia:
E m = E nou ⋅ M (2.5)
f
Acest lucru înseamnă că sistemul de iluminat trebuie ușor supradimensionat la
momentul proiectării, astfel încât la orice moment ulterior punerii în funcțiune,
valoarea iluminării să nu scadă sub valoarea normată Em. Cu alte cuvinte, iluminarea
în starea nouă Enou este cu atât mai mare, cu cât factorul de menținere Mf are o
valoare mai mică.
Pe de altă parte, factorul de menţinere depinde, în general, de următorii patru
factori:
- LLMf, care reprezintă factorul de menţinere al surselor de lumină; el ia în
considerare deprecierea în timp a fluxului luminos al surselor de lumină, fiind
dependent de:
o tipul constructiv al sursei de lumină;
o puterea electrică absorbită de sursa de lumină și de echipamentul
electric anex;
o modul de înlocuire a lămpilor (individual sau în grup);
o intervalul de întreţinere pentru lămpi, în ani;
o timpul de funcţionare a lămpilor, în ore/an.
- LSf reprezintă generic factorul de defectare prematură a sursei de lumină şi
ia în considerare posibilitatea ca lampa să iasă din funcţiune înaintea expirării duratei
sale prescrise de funcţionare.
23
- LMf reprezintă, în mod generic, factorul de menţinere al corpului de iluminat
şi ia în considerare deprecierea în timp (în principal prin acoperire cu praf) a
suprafeţelor emisive ale aparatelor de iluminat, depinzând de:
o tipul constructiv al corpului de iluminat, inclusiv gradul său de protecţie
(IP);
o intervalul de curăţare a aparatului de iluminat (în ani).
- RMf reprezintă factorul de menţinere al încăperii în care se află sistemul de
iluminat şi ia în considerare micşorarea reflectanţelor suprafeţelor reflectante ale
încăperii (de asemenea în principal prin acoperire cu praf), fiind dependent de:
o dimensiunile încăperii (lungime, lăţime, înălţime);
o mediul din interior (curat sau murdar);
o intervalul la care este programată curăţarea camerei, în ani;
o tipul de sistem de iluminat, în funcţie de distribuţia fluxului luminos în
cele două semisfere (direct, semidirect, mixt, semiindirect, indirect).
Cauzele principale ale scăderii nivelului de iluminare sunt, așadar:
• îmbătrânirea surselor de lumină;
• defectarea lămpilor;
• murdărirea suprafețelor corpului de iluminat;
• murdărirea suprafețelor reflectante ale încăperii.
Formula pentru determinarea valorii factorului de menținere este:
M = LLM ⋅ LS ⋅ LM ⋅ RM . (2.6)
f f f f f
În calculele de proiectare, valoarea factorului de menținere Mf se apreciază în
mod global, conform tabelului 2.3, deoarece este dificil, dar și inutil, să se ia în
considerare valori exacte pentru factorii LLMf, LSf, LMf și RMf.
De menționat că mărimea inversă a factorului de menținere (1/Mf) este
denumită coeficient de depreciere (∆) și are întotdeauna valori supraunitare.
În cazul încăperii de calcul, mediul este considerat curat, deci valoarea
Mf = 0,67.
Dacă s-ar fi considerat o valoare Mf = 0,80, este evident că sistemul de
iluminat ar fi fost subdimensionat, deci ar exista riscul ca, la un anumit
moment în timpul exploatării, valoarea iluminării să scadă sub 500 de lucși.
24
Dacă, dimpotrivă, ar fi fost luate în considerare valorile Mf = 0,57 sau Mf =
0,50, sistemul de iluminat ar fi fost supradimensionat în mod nepermis.
Tabel 2.3. Valorile de referință recomandate pentru factorul de menținere Mf

Tipul mediului Interval de Exemple de încăperi/clădiri Valoarea
menținere
recomandat
Foarte curat 3 ani Camere curate, centre de date, ateliere de 0,80
asamblare pentru componente electronice
Curat 3 ani Birouri, școli 0,67
Normal 2 ani Magazine, laboratoare, restaurante, 0,57
depozite
Murdar 1 an Oțelării, platforme chimice, turnătorii, 0,50
ateliere de sudură/mecanice, fabrici de
prelucrare a lemnului
Produsul u . Mf se numește utilanță și, din punct de vedere fizic, reprezintă un

„randament” al sistemului de iluminat.
2.2.9 Sursa de lumină propusă (coloanele 20...26)

Conform prevederilor normativului NP 061-2002, datele de catalog pe care
producătorii de lămpi au obligaţia de a le indica sunt următoarele:
- tensiunea nominală, în V;
- puterea nominală (puterea absorbită de lampa propriu-zisă, fără
echipamentul auxiliar, în W);
- puterea totală absorbită (puterea lămpii la care se adaugă puterea
echipamentului auxiliar, în W);
- fluxul luminos nominal (fluxul după 100 de ore de funcţionare, când se
apreciază că fluxul lămpii este stablizat pentru perioada imediat următoare, în lm);
- fluxul iniţial (în lm);
- eficacitatea luminoasă (în lm/W);
- durata de viaţă (în ore);
- durata de funcţionare (în ore);
- indicele de redare a culorilor (Ra);
25
- temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelată (Tc, Tcc);
- culoarea aparentă;
- echipamentul auxiliar pentru conectare la reţea;
- condiţii speciale de montare;
- variaţia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de
viaţă, fluxul luminos, puterea nominală şi puterea totală absorbită;
- posibilitatea reglării fluxului luminos prin variaţia tensiunii de alimentare
(utilizând un variator de tensiune sau un alt sistem de tip dimmer);
- modul în care frecvenţa întreruperilor afectează durata de funcţionare;
- dimensiuni geometrice;
- tipul soclului.
La alegerea surselor de lumină (lămpilor), proiectanţii trebuie să ţină seama
de:
- culoarea aparentă a surselor de lumină, care este definită de temperatura de
culoare corelată, conform tabelului 2.4 (tabelul 3.4 din NP061-2002).
Tabelul 2.4. Conexiunea dintre culoarea aparentă și temperatura de culoare corelată

a surselor de lumină
Culoarea aparentă Temperatura de Recomandări pentru utilizare
culoare corelată
(K)
caldă ≤ 3300 - pentru încăperi amplasate către nord şi puţin
vitrate;
- pentru încăperile destinate odihnei
neutră 3300-4000 - pentru încăperile de muncă intelectuală şi în
neutră - caldă care vitrarea este normală
(intermediară) neutră 4000-5300 K - pentru încăperile de muncă fizică, cu vitrare
- rece mare şi unde se lucrează numai în timpul zilei
rece ≥ 5300 - pentru încăperile plasate spre sud şi puternic
vitrate;
- încăperi în care activitatea cere atenţie şi
concentrare mărită
- necesitatea redării corecte a culorilor: astfel, în încăperile în care redarea

culorilor se impune în mod necesar se aleg lămpi cu indicele de redare a culorilor din
grupa 1A sau 1B în funcţie de destinaţie, așa cum este prezentat în tabelul 2.5
(tabelul 4.1 din NP061-2002); astfel, în încăperile unde se lucrează permanent sau
perioade mari de timp se vor utiliza numai lămpi cu Ra > 80.
26
- eficacitatea luminoasă (în lm/W): se preferă lămpile cu eficacitate luminoasă
ridicată, pentru a reduce puterea instalată a sistemului de iluminat, dar trebuie avută
în vedere corelarea acestei recomandări cu tipul corpului de iluminat în care se
montează lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasă mare prin
utilizarea unui corp cu randament luminos mic.
În alegerea lămpilor se pot utiliza recomandările din tabelul 2.6 (bazat pe
tabelul 4.2 din NP061-2002).
Tabelul 2.5. Recomandări privind alegerea lămpilor în funcţie de indicele de redare a

culorilor (conform normei CIE nr. 29/2-1986)
Grupa de Domeniul valorilor Culoare aparentă Exemple de utilizare
redare a indicelui de redare preferabil acceptabil
culorilor a culorilor
0 1 2 3 4
1A Ra ≥ 90 caldă intermediară Examinări clinice,
rece galerii de artă,
industria coloranţilor
şi vopselelor,
industria alimentară
1B 90 > Ra ≥ 80 Caldă, intermediară Hoteluri, restaurante,
magazine, birouri,
şcoli, spitale, locuinţe
intermediară rece Tipografii, industria
textilelor, controlul de
calitate din industrie
2 80 > Ra ≥ 60 caldă intermediară Industrie (în general)
rece
3 60 > Ra ≥ 40 Industrie grea
4 40 > Ra ≥ 20 Industrie
grea –
metalurgie,
siderurgie
În anexele 2.4 și 2.5 sunt prezentate recomandările Osram și Philips privind

alegerea surselor de lumină în funcție de destinația încăperilor pentru care se
prevede sistemul de iluminat.
Se face observația că, în codul internațional al culorilor, reprezentat prin două
sau trei cifre, semnificațiile acestora sunt:
• Cod de două cifre: XY, astfel:
o X = grupa de redare a culorii (de exemplu 8 = grupa 1B, 9 = grupa
1A);
27
o Y = prima cifră semnificativă a valorii temperaturii de culoare
corelate (de exemplu 2 = 2700 K, 3 = 3000 K, 4 = 4000 K etc.)
Exemple: 82, 83, 84, 85, 92, 93, 94, 95
• Cod de trei cifre, XYZ, care este mai sugestiv, astfel:

o X = grupa de redare a culorii (de exemplu 8 = grupa 1B, 9 = grupa 1
A);
o YZ = primele două cifre semnificative ale valorii temperaturii de
culoare corelate (de exemplu 27 = 2700 K, 30 = 3000 K, 35 = 3500
K, 40 = 4000 K, 54 = 5400 K, 65 = 6500 K, 80 = 8000 K etc.)
Exemple: 640, 827, 830, 835, 840, 865, 927, 935, 954, 965
Observație:
Nu trebuie confundată valoarea codului internațional de culoare format
din două cifre cu valoarea indicelui de redare a culorilor (Ra). De exemplu, cod
de culoare 84 nu înseamnă Ra = 84!!!!
28
Tabelul 2.6. Recomandări privind alegerea lămpilor
Tipul lămpii Domenii de utilizare
Fluorescente de joasă - clădiri social-administrative (birouri, şcoli, spitale, policlinici,
presiune (tuburi laboratoare, etc);
fluorescente), leduri - spaţii industriale în care se cer niveluri mari de iluminare (industria
optică, mecanică fină, electrotehnică, electronică, laboratoare);
- în încăperi ce nu depăşesc 6m;
- spaţii comerciale;
- săli de spectacol, cinematografe, săli de sport
Fluorescente- - locuinţe;
compacte, leduri - încăperi cu înălţimi sub 3m;
- hoteluri;
- în iluminatul local
Fluorescente de înaltă - spaţii industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgică,
presiune (baloane metalurgică, etc);
fluorescente) - spaţii de depozitare
Cu descărcări în - spaţii industriale cu niveluri mari de iluminare şi în care nu este
vapori de sodiu de necesară redarea culorilor;
joasă sau înaltă - platforme industriale;
presiune - hale cu înălţime mare (peste 6m);
- spaţii în care există ceaţă sau degajări de fum
Incandescente, leduri - locuinţe;
- încăperi cu frecvenţă mare a acţionării (grupuri sanitare mici,
debarale)
Cu halogeni, leduri - spaţii comerciale;
- expoziţii de sculptură;
- hoteluri, restaurante, cofetării;
- locuinţe
Cu descărcări în - spaţii comerciale;
vapori de mercur şi cu - săli de spectacole
adaos de halogenuri
metalice, leduri
)
Cu inducţie - clădiri social-administrative , în încăperi cu înălţime mare*
)
* Corpurile de iluminat prevăzute cu astfel de lămpi au dimensiuni mari pentru a se evita
apropierea de generatorul de frecvenţă înaltă astfel încât fenomenele de inducţie în corpurile
metalice să nu ducă la accidente.
Denumirile standardizate internaționale ILCOS (coloana 20) și ZVEI (coloana

21) sunt absolut necesare pentru a putea face referire la un anumit tip constructiv de
lampă în mod unitar, fără a mai apela denumirile impuse de standardele locale, ceea
ce ar putea crea confuzii.
Sistemul ILCOS (International Lamp Coding System, DIN 49805) -
coloana 20 - ia în considerare diverse aspecte în clasificarea și denumirea lămpilor,
cum ar fi: modul de generare a luminii, formele baloanelor și alte considerente
tehnice.
Există trei grade de complexitate ale acestui sistem:
29
ILCOS-L, abreviere utilizată pentru clasificarea generală a lămpilor,
caracterizată numai de litere;
ILCOS-D, o variantă medie ca și complexitate, ce conține, pe lângă datele
oferite de ILCOS-L, și alte caracteristici suplimentare (puterea electrică, diverse date
măsurate dacă este necesar, indicele de redare a culorii, tipul de soclu),
caracterizată de litere și cifre;
ILCOS-T, varianta cea mai complexă de clasificare, ce conține descrierea
precisă și detalii despre standardizare, precum și alte date suplimentare.
2.2.9.1. Lămpi cu incandescență

Aceste lămpi utilizează litera I (de la Incandescent) ca primă literă
caracteristică. Grupurile principale sunt caracterizate de o a doua literă, care poate
fi (tabel 2.7):
Tabel 2.7. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență în

clasificarea ILCOS
A diametrul balonului > 45 mm
B diametrul balonului < 45 mm
N lampă cu destinație specială
R lampă cu reflector
PAR lampă cu reflector din sticlă presată
Pentru grupurile A, B și N se poate defini o a treia literă caracteristică, și

anume forma balonului (tabel 2.8):
Tabel 2.8. A treia literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență din
grupurile A, B și N în clasificarea ILCOS
A linie standard (forma pară)
B formă lumânare
G formă glob (sferică)
P tip lustră
T formă tubulară
30
Pentru grupul R se pot defini următoarele caracteristici (a treia literă
caracteristică) - tabel 2.9:
grupul R în clasificarea ILCOS
A linie standard cu capăt argintat
P tip lustră cu capăt argintat
Pentru grupul PAR se poate defini următoarea caracteristică (a treia literă

caracteristică) – tabel 2.10:
grupul PAR în clasificarea ILCOS
D reflector cu lumină rece
2.2.9.2. Lămpi cu incandescență cu halogen

Aceste lămpi utilizează litera H (de la Halogen) ca primă literă caracteristică.
Grupurile principale sunt caracterizate de o a doua literă, care poate fi (tabel 2.11):
Tabel 2.11. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență cu

halogen în clasificarea ILCOS
S soclu simplu
D soclu dublu
R lămpi cu reflector cu lumină rece (corp de sticlă)
A lămpi cu reflector din sticlă aluminizată
M lămpi cu reflector oglindat (metalic)
I soclu simplu cu reflector intern
E soclu simplu cu balon suplimentar protector
A treia literă caracteristică descrie domeniul de aplicare (tabel 2.12):
31
Tabel 2.12. A treia literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență cu
halogen în clasificarea ILCOS
G iluminat general
P lămpi cu proiector
S lămpi flash/lămpi pentru aplicații în studiouri TV
F proiectoare
În plus, pentru lămpi cu reflector (R, A, M), se poate utiliza litera specifică I
(tabel 2.13):
Tabel 2.13. Litera specifică pentru definirea lămpilor cu incandescență cu halogen cu

reflector (R, A, M) în clasificarea ILCOS
I front integrat din sticlă
2.2.9.3. Lămpi fluorescente

Aceste lămpi utilizează litera F (de la Fluorescent) ca primă literă
caracteristică. Grupurile principale sunt caracterizate de o a doua literă, care poate
fi (tabel 2.14):
Tabel 2.14. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor fluorescente în

clasificarea ILCOS
S lămpi cu soclu simplu (compacte)
B lămpi cu soclu simplu (compacte) cu balast integrat
D lămpi cu soclu dublu (tubulare liniare)
C lămpi tubulare circulare
U lămpi tubulare în formă de U
Pentru lămpile compacte fluorescente S și B sunt posibile următoarele

specificații (tabel 2.15):
32
Tabel 2.15. Specificații pentru definirea lămpilor fluorescente compacte de tip S și B
în clasificarea ILCOS
D lămpi fluorescente compacte standard (tub simplu)
Q lămpi fluorescente compacte cu tub dublu
M lămpi fluorescente compacte cu tub triplu/cvadruplu
S lămpi fluorescente compacte cu tub multiplu de o parte și de alta
G lămpi cu balon protector în formă de glob
Pentru lămpile compacte fluorescente de tip D, Q și M, în mod suplimentar

există (tabel 2.16):
Tabel 2.16 Litera specifică suplimentară pentru definirea lămpilor fluorescente

compacte de tip D, Q și M în clasificarea ILCOS
-I cu starter integrat (lămpi cu doi pini)
Pentru lămpile compacte fluorescente cu balast integrat (tip B), pot exista
următoarele caracteristici (tabel 2.17):
Tabel 2.17. Litere caracteristice pentru definirea lămpilor fluorescente cu balast

integrat (tip B) în clasificarea ILCOS
D lămpi fluorescente compacte standard (tub simplu)
Q lămpi fluorescente compacte cu tub dublu
M lămpi fluorescente compacte cu tub triplu/cvadruplu
S lămpi fluorescente compacte cu tub multiplu de o parte și de alta
G lămpi cu balon protector în formă de glob
Lămpile compacte fluorescente de tip -S, -D și C pot fi proiectate pentru a

funcționa cu balasturi electronice (H) – tabel 2.18:
Tabel 2.18. Litera caracteristică pentru definirea balastului electronic de înaltă

frecvență în cazul lămpilor fluorescente compacte de tip S, D și C în clasificarea
ILCOS
H balast electronic (de înaltă frecvență)
33
2.2.9.4. Lămpi cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune
Aceste lămpi utilizează litera Q ca primă literă caracteristică. La fel ca și în
cazul celorlalte lămpi cu descărcări la înaltă presiune, al doilea element caracteristic
descrie forma balonului (tabel 2.19) :
Tabel 2.19. A doua literă caracteristică pentru definirea formei balonului în cazul
lămpilor cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune în clasificarea ILCOS
T formă tubulară
E formă elipsoidală, mat
C formă elipsoidală, clar
G formă de glob
R lămpi cu reflector
Numai în cazul acestor lămpi poate exista (tabel 2.20):
Tabel 2.20. Litera caracteristică pentru definirea balastului integrat în cazul lămpilor
cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune în clasificarea ILCOS
B balast integrat
Această literă poate fi urmată uneori, suplimentar, de (tabel 2.21):
Tabel 2.21. Litera caracteristică pentru definirea reflectorului în cazul lămpilor cu

descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune în clasificarea ILCOS
2.2.9.5. Lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

Aceste lămpi utilizează litera L ca primă literă caracteristică. Lămpile de acest
tip au actualmente o arie de utilizare foarte restânsă.
Următoarele litere caracteristice descriu tipul soclului (tabel 2.22):
34
Tabel 2.22. Litere caracteristice pentru definirea tipului de soclu în cazul lămpilor cu
descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune în clasificarea ILCOS
S lămpi cu soclu simplu (forma tubului de descărcare, în U)
D lămpi cu soclu dublu
Doar pentru tipul S este posibilă gruparea (tabel 2.23):
Tabel 2.23. Litera caracteristică pentru definirea tipului de soclu simplu Edison în
cazul lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune de tip S în
clasificarea ILCOS
SE lămpi cu soclu simplu de tip E (Edison)
2.2.9.6. Lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

Aceste lămpi utilizează litera S ca primă literă caracteristică. Al doilea element
caracteristic descrie forma balonului (tabel 2.24):
Tabel 2.24. A doua literă caracteristică pentru definirea tipului de balon în cazul
lămpilor cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune în clasificarea ILCOS
T formă tubulară cu soclu simplu
E formă elipsoidală, mat
C formă elipsoidală, clar
D lămpi cu soclu dublu
În plus, poate fi introdusă o literă care să descrie calitatea redării culorilor

(tabel 2.25):
Tabel 2.25. Litera caracteristică pentru descrierea redării culorilor în cazul lămpilor cu
descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune în clasificarea ILCOS
M cu redare îmbunătățită a culorilor
H cu înaltă redare a culorilor
35
2.2.9.7. Lămpi cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune și
adaosuri de halogenuri metalice (metal halide)
Aceste lămpi constituie unul dintre cele mai importante elemente în realizarea
sistemelor de iluminat moderne. Ele utilizează litera H ca primă literă caracteristică.
Al doilea element dă informații suplimentare despre forma constructivă (tabel 2.26),
iar alte caracteristici sunt descrise în tabelul 2.27:
Tabel 2.26. A doua literă caracteristică pentru descrierea formei constructive în cazul
lămpilor metal halide în clasificarea ILCOS
T formă tubulară cu soclu simplu
E formă elipsoidală sau BT, mat
C formă elipsoidală sau BT, clar
D lămpi cu soclu dublu și cu balon exterior
N lămpi cu soclu dublu și fără balon exterior
Tabel 2.27. Alte litere caracteristice pentru descrierea lămpilor în clasificarea ILCOS
//C pentru redarea îmbunătățită a culorilor cu lămpi metal halide
/H este permisă numai poziția de funcționare orizontală
/V este permisă numai poziția de funcționare verticală
A domeniul de tensiuni pentru lămpi incandescente clasice sau cu ciclu
regenerativ de halogen 6-48V
B domeniul de tensiuni pentru lămpi incandescente clasice sau cu ciclu
C domeniul de tensiuni pentru lămpi incandescente clasice sau cu ciclu
-D51 diametru de 51 mm
-L127 lungime de 127 mm
În tabelul 2.28 sunt prezentate câteva denumiri complete de lămpi în

conformitate cu standardul ILCOS.
36
Tabel 2.28. Câteva denumiri complete de surse de lumină în conformitate cu
standardul ILCOS
IAA-D60/m 100W lampă incandescentă clasică cu balon mat, diametru 60 cm, putere
electrică 100W
HRGI-D51 50W lampă cu incandescență cu ciclu regenerativ de halogen, funcționare
la tensiune joasă, cu reflector cu lumină rece, închis, diametru 51
mm, putere electrică 50W
HDG-IR-D12 350W lampă cu incandescență cu ciclu regenerativ de halogen, funcționare
la tensiune normală, cu reflector vopsit împotriva degajărilor mari de
căldură, soclu dublu, diametrul tubului 12 mm, putere electrică 350W
HAGI 40W 300 GU10 lampă cu incandescență cu ciclu regenerativ de halogen, funcționare
la tensiune normală, cu reflector din sticlă presată, diametru 51 mm,
0
putere electrică 40W, unghiul fasciculului 30 , soclu G10
QE 400W lampă cu decsărcări în vapori de mercur la înaltă presiune cu formă
elipsoidală a balonului, putere electrică 400W
MD//C-830 150W/1B- lampă metal halide, formă tubulară a balonului, soclu dublu, redare
30 îmbunătățită a culorilor, putere electrică 150W, indice de redare a
culorilor Ra>80 și temperatură de culoare Tc=3000K
SE/V 400W lampă cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune, formă
elipsoidală a balonului, balon clar, putere electrică 400W, poziția de
funcționare obligatoriu verticală
Sistemul ZVEI (Zentralverband Elektrotechnik - und Elektroindustrie e.V.)

se caracterizează prin faptul că prima literă indică modul de producere a luminii
(tabel 2.29).
Tabel 2.29. Prima literă caracteristică, indicând modul de producere a luminii, în

conformitate cu standardul ZVEI
I Incandescent lamp (lampă cu incandescenţă)
H High – pressure discharge lamp (lampă cu decărcări la înaltă
presiune)
L Low – pressure discharge lamp (lampă cu decărcări la joasă
presiune)
Cea de-a doua literă indică materialul învelişului exterior în cazul lămpilor cu
incandescenţă sau metalul în ai cărui vapori se realizează descărcarea, în cazul
37
lămpilor ce funcţionează pe acest principiu (descărcări în vapori metalici) – tabel
2.30.
Tabel 2.30. A doua literă caracteristică pentru descrierea surselor de lumină în

conformitate cu standardul ZVEI
G Glass (sticlă)
Q Quartz glass (sticlă de cuarţ)
M Mercury (mercur)
I Iodide (metal halide)
S Sodium (sodiu)
Se pot defini, astfel, grupările de două litere din tabelul 2.31, care pot fi urmate
de litere sau grupuri de litere ce indică forma lămpii şi alte caracteristici (tabel
2.32):
Tabel 2.31. Grupări de litere caracteristice întâlnite în descrierea surselor de lumină

în conformitate cu standardul ZVEI
IG General service lamps – lămpi incandescente clasice (în mod normal
acest grup nu se indică, ci doar litera care descrie forma)
IQ Tungsten halogen lamps – lămpi cu incandescenţă cu halogen,
tensiune joasă şi normală (în mod normal se indică doar litera Q)
LM Low – pressure mercury vapour discharge lamps (fluorescent lamps) –
lămpi cu descărcări în vapori de mercur la joasă presiune (lămpi
fluorescente) (în mod normal acest grup nu se indică, ci doar litera care
descrie forma)
HM High – pressure mercury vapour discharge lamps – lămpi cu descărcări
în vapori de mercur la înaltă presiune
LS Low – pressure sodium vapour discharge lamps – lămpi cu descărcări
în vapori de sodiu la joasă presiune
HS High – pressure sodium vapour discharge lamps – lămpi cu descărcări
în vapori de sodiu la înaltă presiune
HI High – pressure iodide discharge lamps – lămpi cu descărcări în vapori
de mercur la înaltă presiune cu adaosuri de halogenuri metalice (metal
halide)
38
Tabel 2.32. Litere și grupări de litere caracteristice în continuarea primelor două litere
caracteristice, întâlnite în descrierea surselor de lumină în conformitate cu standardul
ZVEI
A formă standard
C formă lumânare
CO formă conică
D tip lustră
E formă elipsoidală
G formă glob
PAR reflector sticlă presată
T formă tubulară
TC lampă compactă tubulară
Cele mai utilizate surse de lumină sunt denumite astfel în terminologia ZVEI
(tabel 2.33):
39
Tabel 2.33. Denumirile celor mai utilizate surse de lumină în conformitate cu
standardul ZVEI
Tip lampă Formare Denumire
denumire standard
General service lamp (lampă cu incandescenţă clasică) (I)(G)A A
Parabolic reflector lamp (lampă cu reflector parabolic) (I)(G)PAR PAR
Reflector lamp (lampă cu reflector) (I)(G)R PAR
Halogen reflector lamp (lampă cu reflector cu halogen) (I)QR QR
Halogen lamp, tubular form (lampă cu incandescenţă (I)QT QT
cu halogen, formă tubulară)
Mercury lamp, ellipsoidal form (lampă cu descărcări în HME HME
vapori de mercur, formă elipsoidală)
Mercury lamp, reflector form (lampă cu descărcări în HMR HMR
vapori de mercur, formă reflector)
Metal halide lamp, ellipsoidal form (lampă cu HIE HIE
halogenuri metalice, formă elipsoidală)
Metal halide lamp, reflector form (lampă cu halogenuri HIR HIR
metalice, formă reflector)
Metal halide lamp, tubular form (lampă cu halogenuri HIT HIT
metalice, formă tubulară)
High – pressure sodium lamp, ellipsoidal form (lampă HSE HSE
cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune,
formă elipsoidală)
High – pressure sodium lamp, tubular form (lampă cu HST HST
descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune, formă
tubulară)
Fluorescent lamp (lampă fluorescentă) (L)(M)T T
Compact fluorescent lamp (lampă compactă (L)(M)TC TC
fluorescentă)
Low – pressure sodium lamp (lampă cu descărcări în LST LST
vapori de sodiu la joasă presiune)
Urmează elemente suplimentare de identificare, separate prin cratimă, ca de

exemplu (tabel 2.34):
40
Tabel 2.34. Elemente suplimentare de identificare, separate prin cratimă, întâlnite în
descrierea surselor de lumină în conformitate cu standardul ZVEI
-CB reflector cu lumină rece
-CBC reflector cu lumină rece, închis
CRI indice de redare a culorii îmbunătăţit
-DE lămpi cu soclu dublu
-D lămpi fluorescente compacte cu tub dublu
-DEL lămpi fluorescente compacte cu tub dublu şi balast electronic
-DSE lămpi fluorescente compacte cu tub dublu şi balast electronic integrat
-F lămpi fluorescente compacte cu tub multiplu, plat, de o parte și de alta
-IHf lămpi fluorescente cu inducţie (radio – frecvenţă)
-Q/-QEL lămpi fluorescente compacte cu tub cvadruplu/cvadruplu cu balast
electronic
-R lămpi fluorescente circulare
-T/-TEL lămpi fluorescente compacte cu tub triplu/triplu cu balast electronic
-TELI/-QELI lămpi fluorescente compacte cu tub triplu/cvadruplu cu balast
electronic şi aditivi pentru flux luminos mărit la temperaturi ridicate
UVr lămpi cu emisie redusă în ultraviolet
/c tub de sticlă, clar
/m tub de sticlă, mat
În fine, anumite litere sunt adăugate în cazul în care este necesară

diferenţierea între anumite lămpi din aceeaşi categorie (de exemplu diametrul lămpii
pentru tipul incandescent sau diametrul reflectorului pentru lămpile cu reflector).
În tabelul 2.35 sunt prezentate câteva denumiri complete de lămpi în
conformitate cu standardul ZVEI.
41
Tabel 2.35. Câteva denumiri de surse de lumină în conformitate cu standardul ZVEI
QT-DE lampă cu incandescenţă cu ciclu regenerativ de halogen,
soclu dublu
QR-CB lampă cu incandescență cu ciclu regenerativ de halogen,
reflector cu lumină rece
QR-CBC lampă cu incandescență cu ciclu regenerativ de halogen,
reflector cu lumină rece, închis
HIT-DE lampă metal halide, soclu dublu
TC lampă compactă fluorescentă
TC-EL lampă compactă fluorescentă balast electronic neintegrat
TC-D lampă compactă fluorescentă cu tub dublu
TC-DSE lampă compactă fluorescentă cu tub dublu şi balast
electronic integrat
TC-DEL lampă compactă fluorescentă cu tub dublu şi balast
electronic neintegrat
TC-L lampă compactă fluorescentă liniară
A60/m 100W lampă cu incandescenţă clasică, balon sticlă mată,
diametru 60 mm, putere 100W
QR-CBC51 50W lampă cu incandescenţă cu halogen de joasă tensiune,
reflector cu lumină rece, închis, diametru 51 mm, putere 50
W
QT-DE12-IR 350W lampă cu incandescenţă cu halogen tensiune normală,
soclu dublu, strat reflexiv de radiaţie IR, diametru 12 mm,
putere 350 W
QPAR16 40W 30° GU10 lampă cu incandescenţă cu halogen tensiune normală,
reflector din sticlă presată, diametru 51 mm (16/8 inch),
0
putere 40 W, unghi de emisie fascicul 30 , soclu GU10
HME 400W lampă cu descărcări în vapori de mercur la înaltă presiune,
formă elipsoidală, putere 400 W
HIT-DE CRI 150W/830 lampă metal halide, formă tubulară, soclu dublu, indice
îmbunătăţit de redare a culorilor, putere 150 W, Ra > 80 şi
Tc = 3000K
HSE/c 400W/BU lampă cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune,
formă elipsoidală, balon clar, putere 400W, poziţie de
funcţionare exclusiv cu elemente de prindere
42
În publicația ZVEI intitulată LAMPENBEZEICHNUNGSSYSTEM LBS
Einheitliches System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für die
Allgemeinbeleuchtung (einschließlich der ILCOS-Bezeichnung nach CEI IEC TS
61231), poate fi întâlnită o descriere exhaustivă a tuturor tipurilor de surse de lumină
ce se fabrică în prezent, atât din punct de vedere al standardului ILCOS-D, cât și al
standardului ZVEI.
În privința lămpilor fluorescente, se face următoarea remarcă:
• în sistemul internațional, diametrul tubului fluorescent se exprimă în
milimetri.
• în sistemul anglo – saxon, diametrul diametrul tubului fluorescent se
exprimă în optimi de inch (1 inch = 25,4 mm).
În tabelul 2.36 se face o prezentare a lămpilor (standard ZVEI) în cele două
sisteme de măsură.
Tabel 2.36. Prezentarea echivalenței diametrului lămpilor tubulare fluorescente în

sistemul internațional și sistemul anglo – saxon – standard ZVEI
Denumire lampă Diametru exterior Denumire lampă Diametru exterior
sistem anglo – saxon lampă (optimi de inch) sistem internațional lampă (mm)
T2 2 (2*25,4/8=6,35 mm) T7 7
T5 5 (5*25,4/8=15,875 mm) T16 16
T8 8 (8*25,4/8=25,4 mm) T26 26
T12 12 (12*25,4/8=38,1 mm) T38 38
În fig. 2.5 se prezintă (conform LAMPENBEZEICHNUNGSSYSTEM LBS

Einheitliches System zur Bezeichnung elektrischer Lampen für die
Allgemeinbeleuchtung, par. 6.4), denumirile lămpilor fluorescente tubulare T26 (T8),
conform standardelor ILCOS și ZVEI.
În conformitate cu standardul ILCOS-D, așa cum este prezentat în ultima
coloană - fig. 2.5, se exemplifică cu o lampă tubulară fluorescentă cu denumirea:
FD-36/65/1B-E-G13-26/1200.
Această denumire înseamnă, în detaliu, următoarele:
F – lampă fluorescentă;
D - lampă cu soclu dublu (lampă tubulară liniară);
43
36 – puterea lămpii, fără balast (36 W);
65 – primele două cifre semnificative ale temperaturii de culoare corelate
(6500 K, culoare aparentă rece);
1B – grupa de redare a culorilor (Ra = 80...89);
E – sursă de lumină pentru utilizare cu balast extern (adică balastul nu
este integrat în lampă);
G13 – tipul soclurilor lămpii;
26 – diametrul tubului, 26 milimetri;
1200 – lungimea lămpii, 1200 mm.
În conformitate cu standardul ZVEI, așa cum este prezentat în penultima
coloană - fig. 2.5, se exemplifică cu o lampă cu denumirea:
T26 36W/865 G13.
Această denumire înseamnă, în detaliu, următoarele:
T26 – lampă fluorescentă tubulară cu diametrul de 26 mm (similar T8 în
sistemul anglo – saxon);
36W – puterea lămpii fără balast (W);
865 - codul de culoare de trei cifre, XYZ, în care X reprezintă grupa de
redare a culorii (8 = grupa 1B) și YZ = primele două cifre semnificative ale
valorii temperaturii de culoare corelate (de exemplu 65 = 6500 K);
G13 – tipul soclurilor lămpii.
Conform anexelor 2.4. și 2.5, Osram recomandă pentru birouri din clădiri de
birouri utilizarea culorilor 880, 840, 835 și 830, iar Philips recomandă pentru birouri
de proiectare utilizarea culorilor 84, 85 și 86. Deoarece gradul de vitrare nu este
mare, utilizarea culorii 840 este cea mai potrivită în situația dată.
Ținând seama de aceste recomandări și de terminologia ILCOS și ZVEI, în
coloana 20 se va completa denumirea ILCOS a lămpii alese:
FD-18/40/1B-E-G13-26/590.
În mod similar, în coloana 21 se va completa denumirea ZVEI a sursei de
lumină alese:
T26 18W/840 G13.
44
Șef de lucări dr. ing. Gabriel Ispas – Departamentul de Inginerie Electrică pentru Construcții și Instalații, Facultatea de Inginerie a Instalațiilor, Universitatea
Tehnică de Construcții București
Fig. 2.5 Denumirile lămpilor fluorescente tubulare T26 (T8), conform standardelor ILCOS și ZVEI
45
În coloana 22 se precizează puterea lămpii, fără echipament de control
(Pl), în W. Aceasta este o caracteristică de bază în cataloagele fabricanților de surse
de lumină (cei mai importanți sunt Philips, OSRAM, General Electric și Sylvania).
Puterii absorbită de lampă, fără considerarea puterii absorbite de
echipamentul electric anex, este evidențiată în mod clar în denumirea sursei de
lumină conform LAMPENBEZEICHNUNGSSYSTEM LBS Einheitliches System zur
Bezeichnung elektrischer Lampen für die Allgemeinbeleuchtung, atât în termonologia
ILCOS, cât și în cea ZVEI.
De asemenea, fabricanții de corpuri de iluminat prezintă în cataloagele de
produse caracteristicile de bază ale surselor de lumină utilizate în echiparea
corpurilor de iluminat fabricate, astfel încât puterea lămpii este o caracteristică foarte
ușor de determinat.
În tabelul 2.37 sunt prezentate valorile Pl (W) pentru tipurile uzuale de surse
de lumină tubulare fluorescente liniare.
Cele mai importante caracteristici ale lămpilor fluorescente T5 și T8 sunt
prezentate în anexele 2.6 – 2.18.
Se alege o sursă liniară fluorescentă tip T26 (T8) cu Pl = 18 W.
Tabel 2.37. Valorile Pl (W) pentru tipurile uzuale de surse de lumină tubulare
fluorescente
Denumire lampă (ZVEI) Putere absorbită de lampă, fără echipament electric
anex, Pl (W)
T7 (T2) 6 W, 8 W, 11 W, 13 W
T16 (T5) HE (high efficiency – 14 W, 21 W, 28 W, 35 W
eficacitate luminoasă mărită)
T16 (T5) HO (high output – flux 24 W, 39 W, 54 W, 49 W, 80 W
luminos mărit)
T26 (T8) 10 W, 15 W, 16 W, 18 W, 30 W, 36 W, 38 W, 38 W, 70 W
T38 (T12) QS (quick start – pornire 20 W, 40 W, 65 W
rapidă)
T38 (T12) HS (high safety – 15 W, 20 W, 40 W, 65 W
siguranță mărită)
46
Tipul echipamentului de control este descris în rubrica 23. Există lămpi
care pot funcționa prin simpla conectare la rețea, fără echipament anex – de
exemplu lămpile incandescente convenționale și cele incandescente cu halogen
pentru tensiunea de 230 V, dar majoritatea surselor de lumină necesită echipament
electric anex pentru pornire și funcționare (balast electromagnetic, starter, balast
electronic, starter electronic, igniter etc.).
Lămpile fluorescente tubulare necesită, în marea majoritate a situațiilor,
următoarele echipamente electrice anexe pentru pornire și funcționare:
• fie balast electromagnetic și starter clasic (OSRAM numește această
grupare “conventional control gear” – CCG);
• fie balast electronic („electronic control gear” - ECG în terminologia
OSRAM).
Cea mai importantă clasificare a balasturilor pentru lămpile cu descărcări la
joasă și înaltă presiune este în conformitate cu ghidul CELMA EEI (Energy Efficiency
Index). Astfel, conform tabelulului 2.38 (Zumtobel Lighting Handbook):
• pentru balasturi fără posibilitatea de reglaj al fluxului luminos (nedimabile),
în ordinea scăderii eficienței energetice: A2BAT, A2, A3, B1 și B2 (BAT –
Best Available Technology);
• pentru balasturi cu posibilitatea de reglaj al fluxului luminos (dimabile), în
ordinea scăderii eficienței energetice: A1BAT și A1.
Tabel 2.38. Clasificarea CELMA EEI a balasturilor pentru lămpi cu descărcări

Clasificare CELMA Caracteristici tehnice și funcționale Observații
EEI a balastului
A1BAT, A1 Balasturi dimabile (permit reglajul fluxului luminos) Cel mai eficient
d.p.d.v energetic
A2BAT, A2 Balasturi electronice cu pierderi mici Nedimabile
A3 Balasturi electronice standard Nedimabile
B1 Balasturi electromagnetice cu pierderi foarte mici
B2 Balasturi electromagnetice cu pierderi mici
C Balasturi electromagnetice standard cu pierderi Fabricarea permisă
normale până la 21 noiembrie
2005
D Balasturi electromagnetice cu pierderi mari Comercializarea
permisă până la 21
mai 2002
47
Balasturile electronice utilizate de SC ELBA SA în echiparea corpurilor de
iluminat fluorescente din producția proprie se pot împărți, la rândul lor, în trei
subgrupe, așa cum este prezentat în tabelul 2.39, conform catalogului de
echipamente pentru iluminat ELBA.
Tabel 2.39. Balasturile electronice utilizate de SC ELBA SA în echiparea corpurilor

de iluminat fluorescente din producția proprie
BALAST BALAST BALAST
ELECTRONIC ELECTRONIC ELECTRONIC
REGLABIL PERFORMANT STANDARD
Simbol balast HF-R HF-P HF-S
Clasificare CELMA A1 A2 A3
EEI a balastului
Durata medie de 50000 50000 30000
viață (ore)
Recomandat DA, precum și pentru DA NU
pentru utilizarea reglarea fluxului
combinată cu luminos din buton,
senzori de senzor sau
prezență telecomandă
0 0 0 0 0 0
Interval de +5 C…+50 C -25 C…+50 C -25 C…+50 C
temperatură pentru
amorsarea
descărcării
luminoase
Timp de aprindere <2 < 1,5 < 1,5
rapidă (s)
În anexele 2.19 ... 2.30 sunt prezentate caracteristicile balasturilor electronice

produse de Osram și Philips pentru lămpi fluorescente tubulare liniare.
Pentru prezentul proiect se alege un balast electronic de tip Philips:
HF-S 418 TL-D II 220-240V 50/60Hz
care absoarbe o putere (împreună cu cele două surse de lumină) de 66,0 W,
fiind clasificat conform CELMA EEI - categoria A2 BAT, valoare care se trece în
coloana 5.
Ultimele trei coloane (24, 25 și 26) din cadrul capitolului dedicat sursei de
lumină ce se propune au la bază datele din anexele 2.4...2.18, tabelele 2.4, 2.5 și 2.6
precum și detalierea teoretică a notațiilor ILCOS și ZVEI de la coloanele 20 și 21.
Astfel, în coloana 24 (temperatura de culoare corelată, Tcc) se precizează
faptul că Tcc = 4000 K.
48
În coloana 25 (indice de redare a culorilor, Ra), se poate completa cu
valoarea 1B (conform denumirii ILCOS a lămpii alese, tip FD-18/40/1B-E-G13-
26/590).
Dacă se beneficiază de mai multe date, se poate trece chiar valoarea absolută
a Ra, între paranteze. Cu alte cuvinte, consultând anexa 2.16, coloana 3, se poate
observă că lampa Philips (Master) TL-D Super 80 18W/840 1SL are un indice de
redare a culorilor 85Ra8. De aceea se poate completa notația din coloana 25 după
cum urmează:
1B (85Ra8).
În fine, în coloana 26 se introduce fluxul luminos al lămpii pentru condițiile
standard de funcționare – condițiile caracterizate de o temperatură ambiantă la care
valoarea fluxului luminos emis (Φl) este maximă. Atenție, pentru lămpile T5 (T16)
temperatura standard de funcționare este 350C, în timp ce pentru lămpile T8 (T26),
această temperatură are valoarea de 250C. În conformitate cu anexele 2.14 coloana
5 și 2.16 coloana 4, valoarea acestui flux luminos pentru lampa ILCOS tip FD-
18/40/1B-E-G13-26/590 este de 1350 lm la o temperatură ambiantă de 250C.
2.2.10 Calcule (coloanele 27...37)

Fluxul luminos necesar Φnec (coloana 27) este fluxul luminos emis de
sistemul de iluminat în condiţiile geometrice şi fotometrice date şi se calculează cu
formula:
E ⋅S
Φ = m (2.7)
nec u ⋅M
f
În cadrul prezentului proiect, valoarea fluxului luminos necesar este:
500lx ⋅ 19,95m 2
Φ = = 38175lm.
nec 0,39 ⋅ 0,67
În coloana 28 se calculează numărul n de surse de lumină necesare cu
ajutorul formulei:
Φ
n= nec (2.8)
Φl
Pentru acest exemplu, rezultă:
49
38175lm
n= = 28,3surse.
1350lm
Acest număr trebuie rotunjit prima valoare valoare întreagă (de obicei prin
adaos) cu proprietatea că, în mod obligatoriu, acest număr (n0, coloana 29) întreg
trebuie să fie un număr multiplu de numărul de surse dintr-un corp de iluminat
(pot exista corpuri de iluminat cu 1, 2, 3 și 4 surse de lumină).
În situația de față, corpul de iluminat este de tip MATIS FIRA-03-418DP 7
lamele, deci este justificată alegerea unui număr n0 = 32 surse de lumină, divizibil
cu 4 (numărul de surse ce echipează corpul de iluminat propus).
Pentru determinarea numărului N de corpuri de iluminat (coloana 30) se
aplică următoarea relație de calcul:
n
N= 0 (2.9)
nr. surse ce echipeaza un CIL
În situația din acest proiect, rezultă:
32
N= = 8CIL, pentru rotunjire prin adaos (soluție recomandată) și
4
28
N= = 7CIL, pentru rotunjire prin lipsă (soluție nerecomandată).
4
Așa cum se poate observa, s-ar fi putut alege prin rotunjire prin lipsă un număr
de 28 de surse (număr de asemenea divizibil cu 4 surse pe corpul de iluminat
utilizat), dar s-ar fi obținut un număr de 7 corpuri de iluminat, mult mai dificil de
amplasat decât în situația în care s-ar obține N = 8 corpuri de iluminat.
În rubrica 31 se introduce valoarea puterii necesare totale, P (W). Aceasta
este puterea activă totală absorbită de toate corpurile de iluminat din respectiva
încăpere.
Valorile puterilor electrice active absorbite de ansamblurile sursă (surse) de
lumină – balast electronic (balasturi electronice) pentru un corp de iluminat sunt
prezentate în anexele 2.19 – 2.30.
Pentru prezentul proiect, s-a stabilit deja faptul că puterea totală
absorbită de un corp de iluminat are valoarea de 66 W. Deoarece N = 8 CIL,
rezultă că puterea totală absorbită de corpurile de iluminat ce alcătuiesc sistemul de
iluminat din încăperea de calcul are valoarea:
50
W
P = 8CIL ⋅ 66 = 528W .
CIL
Raportând această putere totală la suprafața încăperii, se obține puterea
specifică (W/m2). Această mărime este prezentată în coloana 32. Așadar, pentru
încăperea de calcul din proiect, rezultă:
528W W
p= = 26,5 .
19,95m 2 m 2
Fluxul luminos efectiv (Φ

Φ ef, coloana 33) reprezintă fluxul luminos emis de
numărul real n0 de surse de lumină din echiparea celor N corpuri de iluminat
determinate prin calcul, în aceleași condiții geometrice și fotometrice pentru care s-a
făcut și calculul fluxului luminos necesar, Φnec. El poate fi:
• mai mare decât fluxul luminos necesar (Φnec), în cazul în care rotunjirea n
la n0 s-a făcut prin adaos (cazul cel mai des întâlnit);
• mai mic decât fluxul luminos necesar (Φnec), în cazul în care rotunjirea n la
n0 s-a făcut prin lipsă (un caz mai rar întâlnit);
• egal cu fluxul luminos necesar (Φnec), dacă n = n0 (situația este aproape
imposibil de întâlnit în practica proiectării).
Relația de calcul pentru fluxul luminos efectiv este:
Φ = n ⋅Φ , (2.10)
ef 0 l
deci pentru exemplul în discuție:
lm
Φ = 32surse ⋅ 1350 = 43200lm .
ef sursa
Raportând fluxul luminos efectiv la suprafața încăperii de calcul, rezultă fluxul
luminos specific φ (coloana 34):
43200lm
φ= = 2165lm .
19,95m 2
Iluminarea medie efectivă (coloana 35) este valoarea iluminării medii

produse de cele n0 surse de lumină, grupate în N corpuri de iluminat, care produc
fluxul luminos efectiv Φef în în aceleași condiții geometrice și fotometrice pentru care
s-a făcut și calculul fluxului luminos necesar, Φnec. Ea se calculează pe baza relației
(2.11):
51
Φ ⋅u ⋅ M
E= ef f . (2.11)
S
Înlocuind cu valorile anterior determinate, pentru exemplul de calcul se obține
valoarea:
43200lm ⋅ 0,39 ⋅ 0,67
E= = 566lx .
19,95 m 2
Iluminarea medie efectivă trebuie comparată cu valoarea de la care a pornit
calculul de predimensionare, și anume iluminarea medie normată menținută (Em).
Comparația dintre cele două valori se face prin determinarea unei abateri
(coloana 36):
E -E
ε% = m ⋅ 100 . (2.12)
E
m
Înlocuind cu valorile calculate, pentru încăperea de calcul exemplificată se
obține o abatere (eroare) de:
566 - 500
ε% = ⋅ 100% = 13,2% .
500
În mod uzual, valorile acestei abateri sunt cuprinse în intervalul [-5%...+10%].
Se admit însă și valori până la limita superioară de +20%, deoarece, în anumite
situații, este necesar să fie ales un număr convenabil de corpuri de iluminat pentru ca
amplasarea acestora să nu dăuneze aspectului estetic (așa cum s-a procedat în
exemplul de calcul prezentat, în care numărul de corpuri de iluminat a fost mărit de la
7 la 8 tocmai pe baza considerentelor de mai înainte).
Coloana 37 permite introducerea valorii calculate manual (pentru încăperea
de calcul) și automat (pentru restul încăperilor) pentru indicele global de orbire
UGR.
Acest calcul se va realiza după amplasarea corpurilor de iluminat în
încăperea de calcul.
Metoda de apreciere cantitativă a sistemelor de iluminat interior este bazată
pe sistemul unificat CIE de evaluare a orbirii UGR (de la Unified Glare Ratio).
Metoda presupune calculul unui indice global UGR prin utilizarea unei relaţii
analoge cu formulele lui Einhorn/Hopkinson, cele care permit determinarea indicelui
global din metoda britanică (BZ):
52
0,25 L2 ω
UGR = 8 ⋅ lg ∑ , (2.13)
L
b p2
unde:
- Lb reprezintă luminanţa fondului (cd/m2);
- L reprezintă luminanţa părţilor luminoase ale fiecărui aparat de iluminat în
direcţia ochiului observatorului (cd/m2);
- ω este unghiul solid sub care se văd suprafaţele luminoase ale fiecărui
aparat de iluminat pe direcţia ochiului observatorului (steradiani);
- p reprezintă indicele de poziţie (sau indice Guth) pentru fiecare aparat de
iluminat individual (dă informaţii despre poziţia sa faţă de linia vederii).
Metoda UGR este pe deplin aplicabilă în cazul sistemelor de iluminat general
uniform distribuit, fără a se putea confirma sau infirma valabilitatea predicţiilor în
cazul sistemelor de iluminat indirect sau al plafoanelor luminoase.
Există patru modalități de abordare a acestui calcul:
1. Cel mai simplu mod de evaluare este pe baza tabelelor UGR pentru toate
corpurile de iluminat cu componentă nenulă a fluxului luminos în semisfera
inferioară, pentru un raport spațiu – înălțime (SHR) de 0,25 sau 1. Metoda
este manuală, mai puțin precisă și se folosește - în cadrul prezentului
proiect - doar pentru încăperea de calcul manual de predimensionare a
sistemului de iluminat prin metoda factorului de utilizare.
2. Calcul automat pentru o cameră „standard” (rectangulară, fără mobilier,
sistemul de iluminat fiind compus dintr-un singur tip de corp de iluminat),
având ca rezultat cele patru valori standard UGR pentru peretele din
stânga și cel de jos (conform imaginii generice realizate în Dialux), poziţiile
observatorului fiind cele mai dezavantajoase – la mijlocul celor doi pereţi
adiacenţi, pentru direcţii de privire paralelă cu şirurile luminoase şi
perpendiculară pe acestea). Metoda se aplică pentru toate încăperile
predimensionate prin metoda factorului de utilizare cu ajutorul programului
Dialux Light.
53
3. Calcul automat cu luarea în considerare a poziționării observatorilor şi în
alte poziţii decât cele standard, utilizării mai multor tipuri de corpuri de
iluminat, poziției și rotației corpurilor de iluminat, umbririi și reflexiei luminii.
4. Calcul automat pe baza definirii unor zone UGR. Astfel se obține distribuția
valorilor UGR pe acea suprafață (sub formă de curbe, zone, grafic sau
tabel de valori), calculul fiind comparabil cu cel utilizat la precedenta
metodă. Valorile UGR sunt încadrate în domeniul [10-30], valorile mai mici
de 10 fiind notate <10, iar cele mai mari de 30, >30. Breviarul de calcul dă
informații despre eventuale probleme legate de orbire în diverse locuri de
poziționare pe suprafața UGR. Această metodă se aplică pentru încăperea
la care se va face calculul de verificare a sistemului de iluminat.
De menționat că, pentru evaluarea automată a orbirii realizate de sistemul de
iluminat interior prin metoda UGR (Unified Glare Rating), se vor utiliza facilitățile
programului automat de calcul Dialux.
În continuare este prezentată metodologia de calcul manual a indicelui
UGR pentru încăperea de calcul, care are următoarele caracteristici:
• lungimea L = 4,83 m;
• lăţimea l = 4,13 m;
• înălţimea h = 3,85 m;
• factori de reflexie: ρtavan = 0,7, ρpereţi = 0,5, ρpodea = 0,3;
• aparatele de iluminat sunt de tipul MATIS FIRA 03 418 DP (7 lamele),
amplasate la o distanţă de 2 m între ele, atât longitudinal cât şi
transversal.
Se stabileşte înălţimea de montare deasupra nivelului ochiului observatorului
aşezat (care se consideră în mod standard hobs = 1,2 m):
H = h−h = 3,85m - 1,2m = 2,65m .
obs
Dimensiunile încăperii exprimate în funcţie de H sunt:
L = 4,83m = 2H ,
respectiv:
l = 4,13m = 2H .
54
Din tabelul standard detaliat UGR (fig. 2.6), pentru o încăpere cu dimensiunile
2H x 2H şi cu factorii de reflexie ai tavanului, pereţilor şi pardoselii având valorile de
mai sus, rezultă valorile pentru indicii de orbire UGR, astfel:
• UGR = 14,7 pentru direcţia de privire perpendiculară pe axa principală a
corpului de iluminat și
• UGR = 14,7 pentru direcţia de privire paralelă cu axa principală a corpului
de iluminat.
Deoarece încăperea reală este foarte diferită de cea standard pentru care s-
au determinat indicii UGR (L = 1,82H, l = 1,56H și ρpodea = 0,3), este necesară
corecția acestor indici UGR.
55
Fig. 2.6 Tabelele standard detaliat şi restrâns UGR pentru

corpul de iluminat MATIS FIRA 03 418 DP (7 lamele)
În fig. 2.7 este prezentată amplasarea corpurilor de iluminat în încăperea de

calcul. Se poate observa că:
56
• pe Ox, distanța dintre două șiruri consecutive de corpuri de iluminat este

de 1,21 m, deci spațierea corpurilor de iluminat pe Ox este 1.0H (în mod
real, 0.46H);
• pe Oy, distanța dintre două șiruri consecutive de corpuri de iluminat este
de 2,07 m, deci spațierea corpurilor de iluminat pe Oy este 1.0H (în mod
real, 0.78H).
Fig. 2.7 Amplasarea corpurilor de iluminat în încăperea de calcul
Valorile factorilor de corecţie din tabel sunt calculate pentru o spaţiere S =

0.25H (sau SHR = 0.25), în cazul poziţionării celei mai dezavantajoase pentru
observator (la mijlocul pereţilor, cu direcţia de privire perpendicular pe şirurile de
aparate de iluminat).
Pentru spaţierea reală, de 1.0H, valorile factorilor de corecţie sunt:
57
• +1,4 pentru direcţia de privire perpendiculară pe axa principală a aparatului

de iluminat (a lămpii) şi respectiv:
• +0,9 pentru direcţia de privire paralelă cu axa principală a aparatului de
iluminat (a lămpii).
Valorile corectate pentru indicii de orbire UGR sunt aşadar:
• UGR = 14,7+1,4=16,1 pentru direcţia de privire perpendiculară pe axa
principală a corpului de iluminat şi:
• UGR = 14,7+0,9=15,6 pentru direcţia de privire paralelă cu axa
principală a corpului de iluminat.
Nu mai este necesară o eventuală corecţie de flux luminos, deoarece valorile
indicilor din tabel sunt exprimate pentru fluxul luminos real total emis de aparatul de
iluminat, de 5400 lm (4 surse de lumină x 1350 lm/sursă).
Conform normativului NP061-2002, pentru birouri valoarea indicelui de orbire
limită este UGRL = 19.
Rezultă că pe ambele direcţii sunt îndeplinite condiţiile de evitare a orbirii de
inconfort, deoarece valorile calculate ale indicelui UGR pe cele două direcţii de
privire în cele mai dezavantajoase poziţii ale observatorului sunt sub valoarea limită
impusă de norme.
Totuși, pentru a putea obține valori precise ale indicelui UGR, utilizarea
programelor automate de calcul este obligatorie.
Soluția luminotehnică aleasă este prezentată în coloana 38. Ea sintetizează
aspecte referitoare la:
• numărul de corpuri de iluminat (N);
• tipul constructiv al acestora;
• tipul lămpilor care le echipează.
Pentru situația exemplificată, soluția luminotehnică este:
8 MATIS FIRA-03-418DP 7 lamele/840.
Tabelul sintetizator completat cu datele calculate manual prin metoda
factorului de utilizare este prezentat în anexa 2.31.
58
2.3 CALCULUL AUTOMAT DE PREDIMENSIONARE PRIN METODA
FACTORULUI DE UTILIZARE
2.3.1 Instalarea programului DIALux Light

Pentru un calcul rapid și de precizie ridicată se utilizează un program automat
de calcul. Se propune programul DiaLUX, care poate fi downloadat de pe site-ul
www.dial.de.
Utilizarea programului este complet gratuită.
În vederea instalării acestui program de calcul automat se poate opta pentru
una dintre limbile germană, engleză, franceză, italiană, spaniolă sau chineză.
Utilizatorul va alege varianta convenabilă. În continuare se presupune că a fost
aleasă din meniul Sprache varianta English. O captură de ecran sugestivă este
prezentată în fig. 2.8.
Fig. 2.8 Captură de ecran la intrarea pe site-ul www.dial.de (limba engleză)
În continuare, din bara de meniuri se alege Dialux – Download și se alege

varianta Dialux corespunzătoare etichetei Emergency lighting, Daylighting,
Sports complex lighting și se apasă butonul Download (atenție să nu se
59
downloadeze în mod greșit software-ul Dialux Evo, care nu este necesar pentru
rezolvarea acestui proiect!).
O captură de ecran sugestivă este prezentată în figura 2.9.
Fig. 2.9 Captură de ecran la alegerea software-ului Dialux ce se va downloada
Se salvează fișierul DIALux_VERSB_Admin_Setup.exe, in care VER este o

grupare de trei cifre ce semnifică versiunea principală (de exemplu 412 îmseamnă
versiunea 4.12), iar SB este o grupare de două cifre reprezentând sub-versiunea (de
exemplu 01).
Fișierul are o mărime de aproximativ 270 MB și reprezintă arhiva
autoextractibilă a programului de calcul luminotehnic Dialux.
După ce acest fișier a fost downloadat, se intră în folderul în care acesta se
află și se dă dublu click stânga pe pictograma lui, pornindu-se procesul de
dezarhivare. O imagine prezentând captura de ecran la acest moment este redată în
figura 2.10.
Se apasă butonul Next și se alege locația în care va fi dezarhivat programul
(se poate opta pentru locația implicită sau se poate indica o altă locație).
Se apasă din nou butonul Next și procesul de dezarhivare începe.
60
Fig. 2.10 Captură de ecran la momentul începerii dezarhivării automate

a programului Dialux
După ce arhiva a fost extrasă, ecranul arată ca în figura 2.11.
Fig. 2.11 Captură de ecran la momentul finalizării dezarhivării automate

a programului Dialux
61
Se păstrează bifat butonul Run DIALux VERSB Setup și se apasă butonul
Finish. Din acest moment începe procedura de instalare propriu – zisă a programului
Dialux. Ecranul arată ca în figura 2.12.
Fig. 2.12 Captură de ecran la instalarea efectivă a programului Dialux
Se apasă butonul Next și, în următoarea casetă de dialog se bifează butonul I

agree to the terms of this license agreement, apoi se apasă butonul Next.
Fig. 2.13 Captură de ecran la momentul alegerii locației de instalare a Dialux
62
În următoarea casetă de dialog se dau ultimele informații înainte de instalare,
alegându-se locația programului și menționându-se date referitoare la spațiul cerut
de program pe partiție (în jur de 450 MB) și la dimensiunea spațiului liber de pe
partiția aleasă pentru instalare (figura 2.13). În acest caz a fost aleasă locația
propusă în mod implicit de program.
Se apasă butonul Next și apare o nouă casetă de dialog, care permite
alegerea pachetelor ce vor fi instalate. Se păstrează neschimbate (bifate) butoanele
Furnitures și Textures, iar butoanele Languages și Help se vor expanda prin
apăsarea semnelor „+” din dreptul lor și alegerea limbii române ca limbă de lucru,
precum și a afișării meniului Help în limba engleză (de preferat) sau în altă limbă
cunoscută de către proiectant (figura 2.14).
Fig. 2.14 Captură de ecran la momentul selectării pachetelor

incluse în programul Dialux
Se apasă butonul Next și din nou Next pe următoarea casetă de dialog, care
face o sinteză a datelor alese, permițând o eventuală intervenție de ultimă oră înainte
de instalarea propriu-zisă.
Procesul de instalare propriu-zisă va demara (figura 2.15).
63
Fig. 2.15 Captură de ecran la momentul demarării efective a

procesului de instalare a programului Dialux
O casetă de dialog atenționează utilizatorul asupra momentului la care este

finalizată instalarea programului (figura 2.16). Se păstrează bifat butonul Install
raytracer PovRay for DIALux și se apasă butonul Finish.
Fig. 2.16 Captură de ecran la momentul finalizării

procesului de instalare a programului Dialux
64
Se instalează în continuare programul Pov-Ray for Windows prin apăsarea
consecutivă a butoanelor Next atașate casetelor de dialog aferente.
După finalizarea instalării, pe ecran (desktop) apar trei pictograme: una de
culoare roșie, aferentă programului DIALux Professional, o alta de culoare albastră,
aferentă programului DIALux Light și o a treia pictogramă, corespunzătoare
programului POV-Ray.
2.3.2 Aspecte generale ale calculului automat de predimensionare a

sistemelor de iluminat cu ajutorul programului Dialux
Pentru calculele automate de predimensionare a sistemelor de iluminat
interioare prin metoda factorului de utilizare, în acest proiect se utilizează programul
Dialux Light, care reprezintă o variantă simplificată a programului Dialux
Professional.
Dialux Light ia în considerare faptul că fiecare încăpere pentru care se
proiectează un sistem de iluminat reprezintă un proiect individual (cu alte cuvinte
acest software nu se poate utiliza pentru predimensionarea sistemelor de iluminat
aferente tuturor încăperilor din clădire, în ansamblu, în cadrul aceluiași proiect).
Programul Dialux Light se pornește prin efectuarea unui prin dublu – click pe
pictograma albastră corespunzătoare de pe desktop.
2.3.3 Predimensionarea sistemului de iluminat pentru încăperea P01 –

Birou proiectare
Se completează. conform fig. 2.17, câmpurile aferente formei de deschidere
Informațiile proiectului (Nume proiect, Nume spațiu, Descriere proiect), precum
și datele referitoare la proiectant și firmă. Se atașează pictograma logo UTCB.bmp
și, pentru că se vor proiecta sistemele de iluminat pentru toate încăperile acestei
clădiri, se va selecta Proiectant standard. Apoi se apasă butonul Next.
Apare o a doua formă, denumită Introducere date, ale cărei câmpuri de vor
completa astfel:
• Geometria spațiului (lungime L, lățime l și înălțime H, care se cunosc
din tema de proiectare). Nu se bifează butonul Utilizare spațiu L,
65
deoarece încăperea al cărei sistem de iluminat se predimensionează
are o formă perfect rectangulară în plan;
Fig. 2.17 Captură de ecran cu câmpurile corespunzătoare primei forme din Dialux
Light (Informațiile proiectului)
• Grade de reflexie (tavan ρt, pereți ρp și pardoseală ρpd, alegându-se

valorile tipice pentru plafon standard (70%), perete standard (50%) și,
definit de utilizator, pentru podea (30%));
• Factorul de menținere Mf se alege pentru tipul de utilizare Spațiu
curat, ciclu de întreținere 3 ani (Mf = 0,67);
• Înălțimea planului util se alege corespunzător NP061-2002 (0,70 m),
iar zona de perete se alege 0 m (pentru că nu se consideră spații de
circulație lângă pereți, suprafața planului util fiind L x l);
• Selectare corpuri de iluminat – se recomandă alegerea a cât mai
multor tipuri constructive de corpuri de iluminat, chiar pentru încăperi cu
66
destinații similare sau apropiate – în acest caz se propune un corp de
iluminat de tip ELBA MATIS FIRA-03-236DP/840. Lampa aleasă este
de tip T8 36 W, care, conform anexelor corespunzătoare, are un flux
luminos de 3350 lm la 250, la echiparea cu majoritatea tipurilor de
balasturi electronice sau electromagnetice. Balastul electronic utilizat în
cazul de față se consideră de tip Osram HF 2x36/230-240 DIM (anexa
2.20); el absoarbe, împreună cu lămpile, doar 71 W, dar are și un efect
negativ, și anume micșorarea fluxului luminos al lămpii de la de la 3350
la 3200 lm (deci fluxul luminos pentru două lămpi se micșorează
de la 6700 la 6400 lm);
• Tipul montajului se consideră aparent. Programul va calcula în mod
automat și transparent, fără intervenția proiectantului, toate înălțimile
specifice aferente sistemului de iluminat.
Fig. 2.18 Captură de ecran cu câmpurile corespunzătoare celei de-a doua forme din
Dialux Light (Introducere date)
67
Forma Introducere date, completată așa cum a fost descris mai sus, este
prezentată în fig. 2.18.
La prima utilizare a programului, există doar o mică bază de date implicită de
corpuri de iluminat a Dialux, care în nici un caz nu acoperă necesitățile unei
proiectări profesioniste. De aceea este necesară introducerea bazei de date a
producătorului ale cărui produse vor fi utilizate în acest proiect (în acest caz, SC
ELBA SA Timișoara).
Pentru aceasta, se apasă butonul Catalog din partea dreapta – sus a formei,
apoi se alege Catalog online și, în final, se alege ELBA. Se deschide un link către
pagina producătorului, ceea ce permite downloadarea unui plug-in, care nu este
altceva decât un fișier autoextractibil ce conține baza de date arhivată. Odată
downloadat acest fișier, prin executarea unui dublu click pe pictograma sa, acest
plug-in se va instala în secțiunea special dedicată din arborele de directoare Dialux,
fără să fie nevoie de intervenția utilizatorului în vreun fel.
La sfârșitul acestei operațiuni baza de date ELBA este instalată, dar pentru a o
putea folosi este nevoie ca programul Dialux să fie închis, apoi repornit.
Se apasă butonul Next din a doua formă (Introducere date) și apare a treia
formă Dialux Light, denumită Calcul și rezultate (fig. 2.19).
Câmpurile asociate acestei forme se completează după cum urmează:
• Em planificat se alege conform NP061-2002 (500 lx);
• Dialux calculează automat numărul necesar de corpuri de iluminat N
pentru asigurarea acestui nivel de iluminare în condițiile geometrice și
fotometrice considerate, propunând totodată o amplasare conformă cu
normele în vigoare a corpurilor de iluminat; totuși, în funcție de structura
plafonului, de existența anumitor elemente de construcție (grinzi, stâlpi
etc.), proiectantul poate interveni, așa cum se va vedea în capitolul
dedicat amplasării corpurilor de iluminat, fie asupra numărului de
corpuri de iluminat pe cele două direcții, fie asupra unghiului de rotație
a acestora (fig. 2.20, 2.21, 2.22),; nu se intervine asupra butonului
Centrare;
• trasarea liniilor (curbelor) izolux se lasă în mod implicit pe opțiunea
Automat;
68
• Apăsarea butonului Next sau apăsarea butonului Calculează au

același efect, și anume pornirea procesului de calculul luminotehnic,
care poate fi întrerupt oricând (nerecomandat).
69
Fig. 2.19 Captură de ecran cu câmpurile corespunzătoare celei de-a treia forme din Dialux Light (Calcul și rezultate) – varianta 1
70
71
72
73
După încheierea calculelor, se apasă din nou butonul Next. Apare o altă formă
(Ieșire rezultate) – fig. 2.23, de unde – pentru necesitățile acestui proiect – se vor
lăsa setările la valorile implicite și se va apăsa butonul Salvează ca proiect
DIALux..., ceea ce permite salvarea acestui proiect (varianta 1 din fig. 2.19) ca un
proiect Dialux, care se poate prelucra ulterior cu Dialux Professional.
Fig. 2.23 Captură de ecran cu câmpurile corespunzătoare celei de-a patra forme din
Dialux Light (Ieșire rezultate)
Se apasă butonul Finish și utilizatorul este anunțat că sesiunea de lucru s-a

încheiat.
Aprecierea calitativă a sistemului de iluminat se face prin calculul valorilor
celor doi indici UGR în condiții standard (se definesc doi observatori, ochii acestora
fiind situați la înălțimea de 1,20 m de la pardoseală, privind perpendicular de la
mijlocul fiecărui perete înspre șirurile de corpuri de iluminat, linia vederii fiind paralelă
cu acestea, respectiv transversală pe ele).
74
Primul pas este deschiderea fișierului recent salvat (P01.dlx) cu programul
Dialux (varianta profesională, pictogramă roșie) și vizualizarea încăperii P01 în plan
(Secțiune de bază) – fig. 2.24.
Fig. 2.24 Vederea în plan a încăperii P01 (Dialux)
Din meniul Adăugare se alege submeniul Puncte de calcul..., apoi se dă

dublu click pe pictograma Puncte de calcul UGR.
În caseta de dialog ce apare, se definesc cei doi observatori UGR standard,
astfel (fig. 2.25):
• UGR transversal, care este poziționat la mijlocul peretelui lung de jos, la
mijlocul acestuia (X = 2,415 m și Y = 0, cu H = 1,20 m) și unghiul de
privire la 900;
• UGR longitudinal, care este poziționat la mijlocul peretelui scurt din
stânga, la mijlocul acestuia (X = 0 și Y = 2,05 cu H = 1,20 m) și unghiul
de privire la 00.
Se salvează din nou modificările și se pornește procesul de calcul automat
(Rezultate – Pornire calculare...). Se bifează toate elementele disponibile și se
alege opțiunea standard de calcul.
75
După finalizarea calculelor, se alege a cincea foaie de calcul din stânga – jos,
denumită Rezultate, se dă click pe Birou proiectare și se deschide prin dublu click
fila Observator UGR (privire de ansamblu a rezultatelor), care este reprezentată
în fig. 2.26.
Fig. 2.25 Definirea observatorilor standard UGR transversal și UGR longitudinal

(Dialux)
Se observă că valorile celor doi indici UGR sunt 15, mai mici decât valoarea
limită din NP061-2002. În consecință, sistemul de iluminat corespunde și din punct
de vedere calitativ condițiilor cerute pentru desfășurarea în bune condiții a activității.
76
Fig. 2.26 Determinarea valorilor indicilor UGR pentru observatorii standard UGR
transversal și UGR longitudinal (Dialux)
77
În continuare sunt prezentate capturi de ecran obținute în cadrul
predimensionării automate a sistemelor de iluminat, folosind programul Dialux Light,
pentru încăperile P02, P03, P05, P06, P10, P11 și P12 (parter), respectiv S01, S02,
S03, S04, S05, S09, și S10 (subsol).
De asemenea se calculează și valorile UGR pentru observatorii standard în
cazul tuturor acestor încăperi, așa cum s-a procedat pentru încăperea P01.
Încăperile de tip casa scării și grup sanitar nu se calculează, doarece soluția
luminotehnică se realizează după niște reguli stricte care asigură, prin simpla lor
aplicare, condițiile cantitative și calitative necesare desfășurării activității specifice.

Secretariat
• tip corp de iluminat: ELBA PLATOS FIRI-07-414/840 pentru montaj
încastrat în plafonul fals – fig. 2.27;
• tip sursă de lumină – T5HE: (ILCOS) FDH-14/40/1B-L/P-G5-16/549,
(ZVEI) T16 14W/840 G5. Pentru denumirea ILCOS, H – numai pentru
balalast de înaltă frecvență (high frequency), L/P - fără starter și cu
preîncălzire (starterLess/Pre-heated);
• tip balast electronic: Philips HF-Pi 4 14 TL5 EII 220-240V, care
absoarbe 57,5 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat;
• flux luminos al unei surse de lumină la temperatura ambiantă de 350C:
1350 lm;
• valoarea indicelui UGR pentru observatorul standard longitudinal este
13 < UGRL = 19. Indicele UGR pentru observatorul standard transversal
nu are sens (nu există pericol de orbire).
78
Fig. 2.27 Rezultatele calculului automat de predimensionare a sistemului de iluminat

cu programul Dialux Light pentru încăperea P02 - Secretariat

Contabilitate
• tip corp de iluminat: ELBA LINEXA G FIAG-11-258/840 pentru montaj
suspendat sub plafonul de rezistență la ha = 0,85 m – fig. 2.28;
• tip sursă de lumină – T8: (ILCOS) FD-58/40/1B-E-G13-26/1500, (ZVEI)
T26 58W/840 G13;
• tip balast electronic: Osram QTP8 2x58, care absoarbe 110 W
(împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat și reduce fluxul
luminos total emis de cele două lămpi de la 10400 lm la 10000 lm;
• valoarea indicelui UGR, atât pentru observatorul standard transversal
cât și pentru observatorul standard longitudinal este 13 < UGRL = 19.
79

cu programul Dialux Light pentru încăperea P03 – Contabilitate

Atelier machete
• tip corp de iluminat: ELBA SELENA FIDA-05-418P/840 pentru montaj
aparent pe plafonul de rezistență - fig. 2.29;
T26 18W/840 G13;
• tip balast electronic: Osram QT-FIT8 4x18, care absoarbe 74 W
(împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat;
• valorile indicilor globali de orbire UGR sunt: pentru observatorul
standard transversal, 14, iar pentru observatorul standard longitudinal,
13. Ambele valori sunt inferioare valorii maxime normate, UGRL = 19.
80

cu programul Dialux Light pentru încăperea P05 – Atelier machete

Hol
Ca regulă generală, corpurile de iluminat liniare se dispun cu axa principală
perpendiculară pe axa longitudinală a încăperii (hol, coridor), la distanțe cuprinse
între (2 ... 5) l, unde l reprezintă lățimea holului.
Deoarece holurile constituie căi de evacuare în caz de necesitate, trebuie să
fie asigurată valoarea normată a iluminării la valoarea de 100% pe toată durata
evacuării și de aceea este necesar să se efectueze calculul luminotehnic.
În continuare sunt prezentate cele mai importante aspecte legate de iluminatul
de siguranță, în conformitate cu prevederile NP I7 – 2011.
Iluminatul de siguranță se clasifică astfel:
1. Iluminat pentru continuarea lucrului;
2. Iluminat de securitate, care cuprinde următoarele categorii:
81
2.1 Iluminat pentru intervenţii în zonele de risc;
2.2 Iluminat pentru evacuarea din clădire;
2.3 Iluminat pentru circulaţie;
2.4 Iluminat împotriva panicii;
2.5 Iluminat pentru veghe;
2.6 Iluminat pentru marcarea hidranţilor;
2.7 Iluminat de siguranţă portabil.
Iluminatul pentru continuarea lucrului este parte a iluminatului de siguranţă

prevăzut pentru continuarea activităţii normale fără modificări esenţiale. El se
prevede în următoarele cazuri:
a) în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie alimentate fără
întrerupere şi la locurile de muncă legate de necesitatea funcţionării acestor
receptoare (staţii de pompe pentru incendiu, surse de rezervă, spaţiile serviciilor de
pompieri, încăperile centralelor de semnalizare, dispecerate etc.);
b) în încăperile blocului operator (săli de operaţie, de sterilizare, de pregătire
medici, de pregătire bolnavi, de reanimare etc.);
c) în clădirile construcţiilor de producţie şi/sau depozitare, laboratoare şi altele
similare în care utilajele necesită o permanentă supraveghere.
Capacitatea bateriilor de acumulatoare pentru cazurile de la punctele a) şi b)
trebuie stabilită astfel încât să se asigure funcţionarea iluminatului de siguranţă
pentru continuarea lucrului în tot timpul necesar pentru luarea unor măsuri în vederea
continuării pe o perioadă de timp, fără pericol, a activităţii, sau în vederea efectuării
unor manevre pentru oprirea activităţii.
Iluminatul pentru intervenţii în zone de risc este parte a iluminatului de

securitate prevăzut să asigure nivelul de iluminare necesar siguranţei persoanelor
implicate într-un proces sau activitate cu pericol potenţial şi să permită desfăşurarea
adecvată a procedurilor de acţionare pentru siguranţa ocupanţilor zonelor, precum şi
evacuarea în caz de incendiu. El se prevede în următoarele cazuri:
a) în locurile în care sunt montate armături (de ex. vane, robinete şi
dispozitive de comandă-control) ale unor instalaţii şi utilaje care trebuie acţionate în
caz de avarie;
82
b) în zonele cu elemente care, la ieşirea din funcţiune a iluminatului normal,
trebuie acţionate în vederea scoaterii din funcţiune a unor utilaje şi echipamente sau
a reglării unor parametrii aferenţi, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor sau
persoanelor, precum şi în încăperi de garare a utilajelor PSI.
Iluminatul pentru evacuarea din clădire este parte a iluminatului de

securitate destinat să asigure identificarea şi folosirea, în condiţii de securitate, a
căilor de evacuare. Aceaste sisteme de iluminat trebuie prevăzute în:
- clădirile civile cu mai mult de 50 de persoane;
- încăperile amplasate la nivelurile supraterane, având suprafața mai mare
2
de 300 m , indiferent de numărul de persoane;
- încăperile amplasate la nivelurile subterane cu suprafață mai mare de 100
m2, indiferent de numărul de persoane;
- spaţiile de producţie cu mai mult de 20 de persoane sau atunci când
distanţa dintre uşa de evacuare şi punctul de lucru cel mai depărtat depăşeşte 30 m.
Corpurile de iluminat pentru evacuare trebuie amplasate astfel încât să se
asigure un nivel de iluminare adecvat (conform reglementărilor specifice referitoare la
proiectarea şi executarea sistemelor de iluminat artificial din clădiri) lângă fiecare uşă
de ieşire şi în locurile unde este necesar să fie semnalizat un pericol potenţial sau
amplasamentul unui echipament de siguranţă, după cum urmează:
a) lângă*) scări, astfel încât fiecare treaptă să fie iluminată direct;
b) lângă*) orice altă schimbare de nivel;
c) la fiecare uşă de ieşire destinată a fi folosită în caz de urgenţă;
d) la panourile de semnalizare de securitate;
e) la fiecare schimbare de direcţie;
f) în exteriorul şi lângă*) fiecare ieşire din clădire;
g) lângă*) fiecare post de prim ajutor;
h) lângă*) fiecare echipament de intervenţie împotriva incendiului şi fiecare
punct de alarmă.
*)
Prin prepoziția "lângă" se înțelege o distanță măsurată pe orizontală sub 2 m.
Iluminatul de securitate pentru evacuare trebuie să funcţioneze permanent cât
timp există personal în clădire, cu următoarele excepţii :
83
- acolo unde există sistem de supraveghere permanent al iluminatului;
- acolo unde acest sistem de iluminat este asigurat de iluminatul natural
pe perioada activităţii în clădire.
Iluminatul pentru circulaţie este parte a iluminatului de securitate destinat să

asigure deplasarea ocupanţilor în condiţii de securitate către căile de evacuare sau
către zonele de intervenţie.
Instalaţiile electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru circulaţie trebuie
prevăzute pe căile de circulaţie din interiorul sălilor de spectacol ale clădirilor şi pe
căile de circulaţie din încăperile de producţie din clădiri industriale şi similare.
Corpurile de iluminat ale iluminatului de securitate pentru circulaţie se
amplasează în locurile în care este necesar să se asigure publicului, respectiv
utilizatorilor, distingerea unor obstacole de pe căile de circulaţie atunci când
iluminatul normal lipseşte sau acolo unde iluminatul de evacuare nu este suficient
pentru distingerea obstacolelor.
Iluminatul de circulaţie completează iluminatul de evacuare, în vederea
asigurării unei bune circulaţii pe căile de evacuare (culoare, scări etc.).
Iluminatul împotriva panicii este parte a iluminatului de securitate prevăzut

să evite panica şi să asigure nivelul de iluminare care să permită persoanelor să
ajungă în locul de unde calea de evacuare poate fi identificată și se prevede în:
- încăperi din clădirile publice cu mai mult de 50 de persoane, dacă se află la
nivelurile subterane şi în încăperi cu peste 100 de persoane, dacă sunt amplasate la
nivelurile supraterane;
- spaţiile de producţie cu mai mult de 100 de persoane şi cu densitate mai
mare de 1 persoană/10 m2.
Iluminatul de securitate împotriva panicii se prevede cu comandă automată de
punere în funcţiune după căderea iluminatului normal.
În afară de comanda automată a intrării lui în funcţiune, iluminatul de
securitate împotriva panicii se prevede şi cu comenzi manuale din mai multe locuri
accesibile personalului de serviciu al clădirii, respectiv personalului instruit în acest
scop. Scoaterea din funcţiune a iluminatului de securitate împotriva panicii trebuie să
se facă numai dintr-un singur punct accesibil personalului însărcinat cu aceasta.
84
Iluminatul de securitate pentru veghe pe timpul nopții se prevede în
încăperi unde este necesară o supraveghere în timpul nopţii (de exemplu: camere
pentru bolnavi, maternităţi, spitale, cămine pentru bătrâni şi infirmi, ospicii şi altele
similare).
Iluminatul pentru marcarea hidranţilor este parte a iluminatului de

securitate prevăzut să permită identificarea uşoară a hidranţilor interiori de incendiu.
Corpurile de iluminat pentru iluminatul destinat marcării hidranţilor interiori de
incendiu se amplasează în afara hidrantului (alături sau deasupra) la maximum 2 m
şi poate fi comun cu unul din corpurile de iluminat de securitate (evacuare, circulaţie,
panică), cu condiţia ca nivelul de iluminare să asigure identificarea tuturor
indicatoarelor de securitate aferente lui.
Iluminatul de siguranţă portabil este parte a iluminatului de securitate

destinat a fi utilizat în spaţiile fără personal permanent şi este asigurat cu echipament
portabil prevăzut cu alimentare proprie.
În tabelul 2.40 sunt prezentate valorile timpului de punere în funcţiune a
iluminatului de siguranță de la momentul întreruperii iluminatului normal.
Corpurile de iluminat pentru continuarea lucrului, intervenţie, împotriva
panicii, circulaţie, trebuie integrate în iluminatul normal al spaţiilor respective, dar
trebuie să li se asigure punerea în funcţiune la întreruperea iluminatului normal în
timpul prevăzut în tabelul 2.40.
Corpurile de iluminat pentru evacuarea din clădire și marcarea hidranţilor
trebuie să respecte recomandările din SR EN 60598-2-22 şi tipurile de marcaj (sens,
schimbări de direcţie) stabilite prin H.G. nr. 971/2006, SR ISO 3864-1 (simboluri
grafice). Punerea în funcţiune la întreruperea iluminatului normal se face în timpul
prevăzut în tabelul 2.40.
85
Tabelul 2.40. Valorile timpului de punere în funcţiune a iluminatului de siguranță de
la momentul întreruperii iluminatului normal (conf. NP I7-2002)
Tipul sistemului de iluminat Timpul de punere în Timpul de punere în
funcţiune în clădirile funcţiune în industrie
destinate publicului conform SR 12294
sau lucrărilor
(conform SR EN 1838)
1)
Iluminat pentru continuarea lucrului în 0,5 s – 5 s în 0,5 – 15 s, în funcţie de
1)
gradul de pericol
1)
Iluminat de intervenţie în zone de risc în 0,5 s – 5 s în 0,5 – 15 s, în funcţie de
2)
gradul de pericol
2)
Iluminat de evacuare în 5 s în 1 – 15 s, în funcţie de
2)
gradul de pericol
2)
Iluminat pentru circulaţie în 5 s în 1 – 15 s, în funcţie de
2)
gradul de pericol
2)
Iluminat împotriva panicii în 5 s -
Iluminat pentru veghe în 5 s -
2)
Iluminat pentru marcarea hidranţilor în 5 s în 1 – 15 s, în funcţie de
2)
gradul de pericol
1) Timpul de funcţionare este până la terminarea activităţii cu risc
2) Timpul de funcţionare este de cel puţin 1h.
Sursa principală de alimentare este reţeaua de distribuţie publică.

Sursa de alimentare de securitate (de rezervă) trebuie aleasă astfel încât să
intre în funcţiune în timpul menţionat în tabelul 2.40 şi să menţină alimentarea un
timp minim de 1 h, cu excepţia iluminatului pentru continuarea lucrului și a
iluminatului de intervenție în zone de risc din clădirile destinate publicului sau
lucrărilor, care trebuie asigurate pe durata de timp stabilită în funcţie de tipul
activităţii.
Sursele locale sunt cele conţinute în corpul de iluminat (corp de iluminat de
tip autonom).
Sursele centralizate sunt cele care se amplasează în spaţii special destinate.
În tabelul 2.41 sunt prezentate caracteristicile funcționale ale kiturilor pentru
iluminatul de siguranță fluorescent produse de ELBA, echipate cu balasturi
electronice.
86
Tabelul 2.41. Caracteristicile funcționale ale kiturilor pentru iluminatul de siguranță
fluorescent produse de ELBA, echipate cu balasturi electronice
Autonomie Putere ansamblu Putere ansamblu Caracteristici Flux luminos
în regim normal în regim de acumulatori Ni-Cd nominal în regim
(W) siguranță (W) de siguranță (lm)
1 oră 4x18 T8 1x18 T8 3,6 V/4 Ah 260
4x18 T8 1x18 T8 3,6 V/4 Ah 156
1x36 T8 1x36 T8 3,6 V/4 Ah 260
2x36 T8 1x36 T8 3,6 V/4 Ah 260
3 ore 4x36 T8 1x36 T8 3,6 V/4 Ah 260
1x58 T8 1x58 T8 4,8 V/4 Ah 364
2x58 T8 1x58 T8 4,8 V/4 Ah 364
În regimul de siguranță se folosește un singur tub fluorescent (coloana 3) din

cele care funcționează în regim normal (coloana 2).
Acumulatorii utilizați (coloana 4) sunt de tipul Ni-Cd și pot asigura o autonomie
de funcționare de 1 oră sau 3 ore. Timpul de încărcare a acumulatorilor este de 12
sau 24 ore. În regim de siguranță, producătorul garantează faptul că fluxul luminos se
menține 3h la minim 8% din valoarea fluxului inițial al tubului respectiv (coloana 5).
Invertorul asigură atât încărcarea acumulatorilor, cât și comutarea din regimul
de funcționare normal în regimul de funcționare de siguranță și invers.
În tabelul 2.42 sunt prezentate valorile recomandate pentru proiectarea
sistemelor de iluminat de siguranță, conform anexei 3 din NP061-2002.
87
Tabel 2.42 (conform anexei 3 din NP061-2002). Valori recomandate pentru
proiectarea sistemelor de iluminat de siguranță
Tipul iluminatului Domenii de utilizare Nivelul iluminării
de siguranţă medii
0 1 2
pentru - în locuri de muncă dotate cu receptoare care trebuie - 20% din nivelul de
continuarea alimentate fără întrerupere şi în locuri de muncă legate de iluminare normat
lucrului necesitatea funcţionării acestor receptoare (staţii de pompe pentru iluminatul
pentru incendiu, încăperile surselor de rezervă, spaţiile normal
serviciilor de pompieri, încăperile centralelor de semnalizare,
dispecerate etc.)
- în încăperile blocului operator (săli de operaţie, sterilizare, de - 80% din nivelul de
reanimare, de pregătire medici, de pregătire bolnavi, etc.) iluminare normat
- pe câmpul de operaţie pentru iluminatul
normal
- egal cu nivelul de
iluminare pentru
iluminatul normal
- în încăperile construcţiilor de producţie şi/sau depozitare, - 10% din nivelul de
laboratoare şi altele similare în care utilajele necesită o iluminare normat
permanentă supraveghere pentru iluminatul
normal
pentru intervenţii - în locurile în care sunt montate armături (de exemplu: vane, - iluminat local de
robinete, dispozitive de comandă control, etc.) ale unor instalaţii minim 50 lx
şi utilaje care trebuie acţionate în caz de avarie
- în zonele cu elemente care la ieşirea din funcţiune a
iluminatului normal, trebuie acţionate în vederea scoaterii din
funcţiune a unor utilaje şi echipamente sau a reglării unor
parametrii aferenţi, în scopul protejării utilajelor, echipamentelor
sau persoanelor
pentru - la ieşirile din încăperile cu aglomerări de persoane, precum și - iluminat local de
evacurarea din pe căile de evacuare (culoare, holuri) minim 50 lx
clădire - în general - 20% din nivelul de
iluminare normat
pentru iluminatul
general
- din spitale, policlinici, creşe, grădiniţe, case de bătrâni sau - 50 lx
similare
- în casa scării - egal cu nivelul de
iluminare pentru
iluminatul normal
pentru circulaţie - pe căile de circulaţie în interiorul sălilor de spectacol şi pe - 10% din nivelul de
(în sălile şi căile de circulaţie din încăperile de producţie din clădirile iluminare normat
spaţiile de industriale şi similare pentru iluminatul
producţie general, dar nu mai
prevăzute de mic de 30 lx
Normativul I 7)
împotriva panicii - în sălile de spectacole, magazine, expoziţii sau similare - 10% din nivelul de
(în sălile şi iluminare normat
spaţiile de pentru iluminatul
producţie general, dar nu mai
prevăzute de mic de 20 lx
Normativul I 7)
pentru veghe - pentru supravegherea în timpul nopţii a:
- bolnavilor din spitale:
- pe pardoseală - 2 lx
- pe pat - 5 lx
- a copiilor din creşe, grădiniţe şi a sugarilor din spitale - 20 lx
pentru marcarea nu se normează
hidranţilor
88
În prezentul proiect se va prevedea un sistem de iluminat de securitate
pentru evacuare, deoarece se consideră că în această clădire civilă există mai
mult de 50 de persoane.
În primul rând trebuie reținut faptul că nu orice corp de iluminat din producția
ELBA se prevede cu kit de securitate (emergență) inclus; de aceea va trebui să se
aleagă un tip de corp de iluminat pretabil la utilizarea în sistemele de iluminat de
securitate – indicativ Elba, EM.
• tip corp de iluminat: ELBA MATIS FIRA-03-418 SP/840 EM pentru
montaj aparent pe plafonul de rezistență;
T26 18W/840 G13;
• tip balast electronic: Philips HF-P 418 TL-D III 220-240V 50/60Hz IDC,
care absoarbe 66,2 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat
în regim normal;
• valoarea indicelui UGR pentru observatorul standard longitudinal este
19 < UGRL = 28. Indicele UGR pentru observatorul standard transversal
nu are sens (nu există pericol de orbire).
Cel mai important aspect este ca nivelul de iluminare să corespundă valorilor
din tabelul 2.42. Cu alte cuvinte, trebuie asigurat nivelul de iluminare Em = 20 lx (20%
din Em = 100 lx în regim normal de funcționare, conform NP 061-2002).
Aceest nivel de iluminare poate fi obținut prin două căi:
a. prin utilizarea exclusivă a kitului de securitate (emergență) inclus în
corpurile de iluminat specifice, soluție care prezintă dezavantajul unui nivel
de iluminare foarte variabil în timp și al utilizării unui număr mare de corpuri
de iluminat (fig. 2.30); în acest regim se poate aprecia valoarea puterii
totale absorbite de corpul de iluminat la un sfert din cea absorbită în regim
normal, deoarece doar o lampă dintre cele patru este funcțională (16,55
W), iar fluxul luminos (al lămpii funcționale) are valoarea de 260 lm la o
autonomie de funcționare de 1 oră.
Se remarcă faptul că, pentru a obține o valoare medie a iluminării generale
de 20 lx, sistemul de iluminat trebuie să cuprindă 15 corpuri de iluminat,
ceea ce este inacceptabil din punct de vedere tehnic.
89
Fig. 2.30 Rezultatele calculului automat de dimensionare a sistemului de iluminat în

regim de securitate (exclusiv cu kit de securitate – tip a) cu programul Dialux
Professional pentru încăperea P06 – Hol
b. prin utilizarea unui grup electrogen cu pornire automată, prevăzut cu un

sistem AAR; astfel, la diapariția tensiunii din sursa de bază, sistemul AAR
comută automat alimentarea pe sursa de rezervă (grup electrogen); pe
perioada intrării în regim nominal a generatorului, iluminatul este menținut
la o valoare de 25%-50% din valoarea iluminării normale iar la intrarea în
regim a grupului electrogen, valoarea iluminării va fi asigurată la 100% din
valoarea iluminării normate în regimul normal de funcționare (fig. 2.31).
Fig. 2.31 Rezultatele calculului automat de dimensionare a sistemului de iluminat în

regim normal și de securitate cu alimentare din grup electrogen (tip b), folosind
programul Dialux Professional, pentru încăperea P06 – Hol
90
Pentru a îndeplini condițiile din tabelul 2.42 referitoare la iluminatul local la un
nivel minim de iluminare de 50 lx, la ieşirile din încăperile cu aglomerări de persoane
și pe căile de evacuare (culoare, holuri) este necesară dispunerea unor corpuri de
iluminat specifice pentru evacuare, dotate cu acumulator ca sursă de rezervă cu
autonomie de minim o oră, invertor și pictograme sugestive, denumite luminoblocuri.
Elba fabrică astfel de corpuri de iluminat de siguranță pentru evacuare
(luminoblocuri) sub denumirea comercială CISA.
Pentru a putea realiza acest lucru este necesară reconstruirea încăperii P06 la
nivel de detaliu, adică cu figurarea pe plan a tuturor acceselor (uși).
Acest lucru se face prin importarea fișierului parter.dwg (planul de arhitectură
al parterului) în Dialux Professional și prelucrarea sa după dorința proiectantului.
Iată care sunt pașii necesari pentru a realiza acest lucru:
- se deschide programul Dialux Professional și se dă click pe pictograma
Proiect nou Interior din meniul de pornire, apoi se clichează OK în caseta
de dialog care apare;
- din meniul Fișier, submeniul Import, se selectează Fișier DWG sau
DXF..., apoi se apsă butonul Next;
- în continuare se apasă butonul Căutare... și se identifică fișierul
corespunzător, care urmează să fie importat; după ce importul a fost
realizat, se apasă butonul Next;
- urmează cea mai importantă casetă de dialog, și anume Stabilire unități
de măsură; este important să fie aleasă unitatea de măsură corectă,
pentru ca scara de desen în AutoCAD să coincidă cu scara în Dialux;
oricum, dacă unitatea de măsură nu a fost aleasă în mod corect, se poate
reveni imediat pentru a o corecta;
- în exemplul din acest îndrumător, o unitate desenată Autocad reprezintă
un centimetru, deci se va alege unitatea Centimetru și pentru importul în
Dialux; se apasă Next și se recomandă apăsarea butonului Selectează ca
origine centrul de greutate al spațiului, apoi se apasă din nou butonul
Next și apoi Finish; pe fundalul spațiului de lucru apare fișierul care tocmai
a fost importat.
În continuare se realizează încăperea în Dialux, dar având la bază geometria
importată a fișierului, astfel:
91
- în spațiul de lucru se dă click dreapta cu mouse-ul și se deschide un meniu
derulant, de unde se selectează submeniul Editare geometrie spațiu;
este selectată, pe de o parte, forma geometrică implicită a camerei și în
stânga apare, pe de altă parte, un tabel care permite introducerea analitică
a valorii abscisei și ordonatei pentru fiecare punct care va constitui noua
formă, cea a holului P06; se face observația că, în situația în care pe
fundal există fișierul importat, este mai ușor și mai sigur să se lucreze cu
modul Object Snap (al Dialux) activat decât să se introducă analitic, de la
tastatură, datele corespunzătoare;
- se apucă și se trage punctul 1 al încăperii implicite până în colțul din
stânga jos al holului și se eliberează, procedură cunoscută ca drag and
drop (fig. 2.32); modul Osnap fiind activat, punctul 1 va fi dispus cu
precizie în poziția dorită, identificată de program ca intersecția a două
segmente de dreaptă (latura mare a holului cu latura mică a sa) sau
capătul unui segment de dreaptă;
Fig. 2.32 Construcția holului P06 având ca bază un fișier DWG importat pe fundal (1)
- se continuă cu repoziționarea punctelor în acest mod, prin linie întreruptă

fiind arătată forma nouă a încăperii (fig. 2.33);
92
Fig. 2.33 Construcția holului P06 având ca bază un fișier DWG importat pe fundal (2)
- se modifică și valoarea înălțimii la valoarea reală, apoi se apasă butonul

OK și noua formă a încăperii este creată.
Urmează dispunerea ușilor de acces de pe hol în încăperi, respectiv a ușii de
acces din exterior în hol. Iată cum se face acest lucru:
- din colțul stânga – jos se alege foaia Obiecte (același lucru se obține din
meniul Adăugare – Obiect..., apoi se dă click pe Ferestre și uși și apar
trei pictograme (Ușă, Fereastă, Luminator); prin procedura Drag and
drop se selectează pictograma reprezentând ușă și se trage în câmpul de
lucru, eliberarea fâcându-se acolo unde este posibil, cât mai aproape de
poziția dorită (în acest caz, prima ușă din colțul stânga jos al holului) – fig.
2.34;
- se editează câmpurile Generalități, Poziție/mărime, Material, Textură din
Managerul de proiect, astfel: Nume – Ușă 1, Tipul orificiului – In afară,
balama stânga, Lățime – 0,90 m, Înălțime – 2,10 m, Distanță din stânga
– 14,35 m, Distanță de jos – 0 (nu există prag), Material – Wood light,
Textură – nu se completează;
93
Fig. 2.34 Dispunerea ușilor de acces în conformitate cu planul de arhitectură
- se procedează la fel pentru toate ușile de acces de pe hol în încăperi,

deoarece sunt identice; se poate utiliza, pentru rapiditate, combinația Copy
– Paste sau CTRL+C - CTRL+V, dar trebuie să se schimbe de fiecare
dată denumirea ușii (ultima ușă de pe hol va avea numele Ușă 9);
- pentru ușa de acces din/în exterior se notează Ușa 10 și se specifică la
material, Metal; dimensiunile ușii sunt aceleași ca în cazul celorlalte uși.
Planul holului P06 este acum finalizat, o vedere în plan fiind prezentată în fig.
2.35.
94
Fig. 2.35 Planul holului P06, finalizat în conformitate cu planul de arhitectură
În continuare trebuie refăcut sistemul de iluminat general al acestei încăperi.

Așa cum a fost determinat deja, el se compune din 7 corpuri de iluminat tip ELBA
MATIS FIRA-03-418 SP/840 EM, montate aparent pe plafonul de rezistență. Se
procedează astfel:
- din meniul Selecție corpuri de iluminat, submeniul Catalog Dialux, se
alege ELBA și din Plug-in ul corespunzător se adaugă la proiect (atenție,
nu la baza de date Dialux!) tipul de corp de iluminat propus;
- se alege apoi meniul Adăugare, submeniul Aranjamentul corpurilor de
iluminat, sub-submeniul Aranjament în linie; acum este momentul
eventualelor corecții de flux luminos sau putere (în acest caz puterea nu va
fi de 84 W, ci de 66,2 W); tot din Managerul de proiect se alege tipul de
montare aparent, apoi se alege numărul de 7 corpuri de iluminat și se
apasă butonul Adaugă;
- se introduc datele fotometrice necesare – reflectanțe (tavan - 0,7, pereți -
0,5 și pardoseală - 0,3);
- acum este momentul introducerii celui de-al doilea sistem de iluminat, și
anume cel exclusiv de securitate pentru evacuare, ce cuprinde
luminoblocuri; deoarece la momentul realizării acestui îndrumător nu există
95
în Plug-in ul Elba baze de date pentru corpurile de iluminat de siguranță tip
CISA, se alege din Plug-in ul Beghelli un corp de iluminat tip INDICA în
sistem nepermanent (adică, spre deosebire de corpurile de iluminat de
siguranță cu funcționare permanentă, acest tip de corpuri de iluminat de
siguranță nu funcționează pe perioada cât sistemul de iluminat normal este
activ), având autonomie de o oră; aceste luminoblocuri se dispun individual
în dreptul fiecărui acces precum și în dreptul casei scării, uniform spațiate,
perpendicular pe axa longitudinală a holului, suspendate de plafonul de
rezistență la la ha = 1,00 m;
- se pornește procedura de calcul prin meniul Rezultate – Pornire
calculare... sau prin apăsarea pictogramei corespunzătoare din bara de
meniuri; rezultatele calculului sunt prezentate în fig. 2.36.
Fig. 2.36 Rezultatele calculului luminotehnic pentru încăperea P06 – Hol, încăpere
prevăzută cu două sisteme de iluminat (unul, normal+securitate și celălalt, de
securitate pentru evacuare)

WC bărbați
În cazul grupurilor sanitare pentru bărbați care sunt aferente clădirilor civile,
dacă nu există dușuri, există trei subsisteme de iluminat:
i. deasupra fiecărei oglinzi montate la lavoare, la înălțimea de 1,80 m de
la pardoseală, aparent pe perete, corpuri de iluminat ELBA ANDA-02-118;
pot fi alese, în funcție și de modul în care se realizează acționarea sau/și
după modul de utilizare, variantele simplă, i (cu întreruptor local), p (cu
96
priză pentru aparatul de ras sau ip (cu întreruptor local și priză pentru
aparatul de ras);
ii. în zona de intrare și în zona pisoarelor se dispun corpuri de iluminat
pentru montaj aparent (de preferat FIDA), echipate cu două surse de
lumină fluorescente tubulare (recomandat);
iii. în cabine (recomandat în fiecare cabină, acționat de la întreruptor montat
în interiorul acesteia) se pot utiliza fie corpuri de iluminat ELBA ANDA AB-
02-118, fie ELBA SELENA FIDA-05-218, fie corpuri de iluminat
punctiforme echipate cu lămpi compacte fluorescente cu montaj aparent pe
plafon.
Este important de remarcat faptul că, aplicând această modalitate de
amplasare a corpurilor de iluminat, în mod sigur sunt îndepliniți parametrii
luminotehnici prevăzuți în normativul NP061-2002 și calculul devine, prin urmare,
inutil.
De aceea, în tabelul sintetizator al calculului, se va completa numai soluția
luminotehnică aleasă, iar în restul coloanelor se va specifica: AMPLASARE
CONSTRUCTIVĂ. Soluția luminotehnică are la bază următoarele elemente:
i. SUBSISTEM 1
• tip corp de iluminat: ELBA ANDA AB-02-118/840 BE (HFP) pentru
montaj aparent pe perete, deasupra oglinzii, la 1,80 m de pardoseală =
2 buc.;
T26 18W/840 G13;
care absoarbe 15,8 W (împreună cu lampa) pentru un corp de iluminat;
• flux luminos al unei surse de lumină la temperatura ambiantă de 250C -
1350 lm;
ii. SUBSISTEM 2
• tip corp de iluminat: ELBA SELENA FIDA-05-236/840 P pentru montaj
aparent pe plafon = 1 buc.;
T26 36W/840 G13;
97
care absoarbe 62,5 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de
iluminat;
3350 lm;
i. SUBSISTEM 3
aparent pe plafon, în fiecare cabină = 2 buc.;
T26 18W/840 G13;
• tip balast electronic: HF-P 218 TL-D III 220-240V 50/60Hz IDC, care
absoarbe 32,2 W (împreună cu lampa) pentru un corp de iluminat;
1350 lm;
• deși valoarea indicelui UGRL = 25 în NP061-2002, se consideră că nu
este important calculul UGR transversal și al UGR orizontal în condiții
standard pentru această încăpere.

WC femei
În cazul grupurilor sanitare pentru femei, care sunt aferente clădirilor civile,
dacă nu există dușuri, există de asemenea trei subsisteme de iluminat:
i. deasupra fiecărei oglinzi montate la lavoare, la înălțimea de 1,80 m de
la pardoseală, aparent pe perete, corpuri de iluminat ELBA ANDA-02-118;
pot fi alese, în funcție și de modul în care se realizează acționarea sau/și
după modul de utilizare, variantele simplă sau i (cu întreruptor local);
ii. în zona de intrare și, eventual, pe coridorul dintre cabine se dispun
corpuri de iluminat pentru montaj aparent (de preferat FIDA), echipate cu
două surse de lumină fluorescente tubulare (recomandat);
iii. în cabine (recomandat în fiecare cabină, acționat de la întreruptor montat
în interiorul acesteia) se pot utiliza fie corpuri de iluminat ELBA ANDA AB-
02-118, fie ELBA SELENA FIDA-05-218, fie corpuri de iluminat
98
punctiforme echipate cu lămpi compacte fluorescente cu montaj aparent pe
plafon.
Este important de remarcat faptul că, aplicând această modalitate de
amplasare a corpurilor de iluminat, în mod sigur sunt îndepliniți parametrii
luminotehnici prevăzuți în normativul NP061-2002 și calculul devine, prin urmare,
inutil.
De aceea, în tabelul sintetizator al calculului, se va completa numai soluția
luminotehnică aleasă, iar în restul coloanelor se va specifica: AMPLASARE
CONSTRUCTIVĂ.
i. SUBSISTEM 1
• tip corp de iluminat: ELBA ANDA AB-02-118/840 BE (HFP) pentru
montaj aparent pe perete, deasupra oglinzii, la 1,80 m de pardoseală =
2 buc.;
T26 18W/840 G13;
care absoarbe 15,8 W (împreună cu lampa) pentru un corp de iluminat;
1350 lm;
ii. SUBSISTEM 2
aparent pe plafon = 1 buc.;
T26 36W/840 G13;
care absoarbe 62,5 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de
iluminat;
3350 lm;
iii. SUBSISTEM 3
aparent pe plafon, în fiecare cabină = 2 buc.;
99

T26 18W/840 G13;
• tip balast electronic: HF-P 218 TL-D III 220-240V 50/60Hz IDC, care
absoarbe 32,2 W (împreună cu lampa) pentru un corp de iluminat;
1350 lm;
În fig. 2.37 sunt prezentate sistemele de iluminat pentru cele două grupuri
sanitare de la parter, P07 – WC bărbați și P08 – WC femei.
Fig. 2.37 Rezultatele calculului luminotehnic pentru încăperile P07 și P08

Casa scării
Casa scării reprezintă de asemenea o cale de evacuare, la care însă fluxurile
de circulație sunt construite pe verticală și nu pe orizontală, ca în cazul holurilor.
100
Există mai multe tipuri constructive de scări, cea mai complexă formă fiind
scara cu rampă dublă și podest intermediar (fig. 2.38).
Scările sunt înglobate, în cazul clădirilor civile, într-o construcție rectangulară
în plan, realizată din pereți diafragmați pe toată înălțimea clădirii, care se numește
casa scării.
Așadar soluționarea sistemului de iluminat se va face cu corpuri de iluminat
din aceeași categorie ca și în cazul holurilor (inclusiv luminoblocurile aferente), cu
mențiunea că aplicarea acestor reguli de amplasare garantează obținerea nivelurilor
de iluminare corespunzătoare normativului NP061-2002 (respectiv 150 lx pentru
nivelul de iluminare în situația de funcționare normală și tot 150 lx pentru sistemul de
iluminat de securitate pentru evacuarea din clădire). Soluționarea tehnică este
următoarea:
- se dispune pe plafonul de rezistență, în dreptul nivelului curent, un corp de
iluminat – recomandat similar celui utilizat pe holul (holurile) de evacuare,
echipat cu minimum două surse de lumină; ca variantă, în loc de un corp
de iluminat centrat se pot dispune două corpuri de iluminat de lungime mai
mică, pentru asigurarea nivelului de iluminare pe fiecare rampă în parte;
- se dispune un al doilea corp de iluminat, de construcție similară, centrat pe
intradosul podestului intermediar; analog cu situația anterioară, în loc de un
corp de iluminat centrat se pot dispune două corpuri de iluminat de lungime
mai mică, pentru asigurarea nivelului de iluminare pe fiecare rampă în
parte;
- se dispun luminoblocuri pe peretele de la nivelul curent și pe peretele din
dreptul podestului intermediar; se mai pot dispune luminoblocuri și pe
pereții rampelor, dacă se consideră necesar;
- această soluție se repetă pentru toate nivelurile clădirii situate pe aceeași
verticală.
În fig. 2.38 este prezetat modul de amplasare a corpurilor de iluminat în cazul
casei scării pentru o scară cu cu rampă dublă și podest intermediar.
101
Fig. 2.38 Modul de amplasare a corpurilor de iluminat pentru încăperea P09 – Casa
scării
Soluția luminotehnică este compusă, pe fiecare nivel, din:
• două corpuri de iluminat tip ELBA MATIS FIRA-03-258 SP EM pentru
montaj aparent și centrat față de rampele scării pe plafonul de
rezistență de la nivelul curent și cel de la podestul intermediar;
T26 58W/840 G13;
• tip balast electronic: HF-S 258 TL-D II 220-240V 50/60Hz, care
absoarbe 102 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat în
regim normal;
• două corpuri de iluminat de securitate pentru evacuarea din clădire, tip
Beghelli 8427 INDICA în sistem nepermanent;
Funcționarea sistemului de iluminat al casei scării în regim normal și în regim
de securitate pentru evacuare are loc în mod similar cu funcționarea sistemului de
iluminat de pe hol – încăperea P06 - în cele două situații menționate.
102
Secretariat director
• tip corp de iluminat: ELBA PLATOS FIRA-07-235 DP/840 pentru
montaj aparent pe plafon – fig. 2.39;
• tip balast electronic: Osram QT 2x35 DIM, care absoarbe 77,3 W
3150 lm (atenție, acest balast micșorează fluxul luminos emis de o
lampă de la 3300 la 3150 lm, conf. anexei 2.19);

cu programul Dialux Light pentru încăperea P10 – Secretariat director
103
Director
• tip corp de iluminat: ELBA PLATOS FIRA-07-235 DP/840 pentru
montaj aparent pe plafon – fig. 2.40;
• tip balast electronic: Osram QT 2x35 DIM, care absoarbe 77,3 W
3150 lm (atenție, acest balast micșorează fluxul luminos emis de o
lampă de la 3300 la 3150 lm, conf. anexei 2.19);

cu programul Dialux Light pentru încăperea P11 – Director
104
Arhivă
• tip corp de iluminat: ELBA LINEXA-R FIRA-11-158/840 pentru montaj
suspendat sub plafon la ha = 0,80 m – fig. 2.41; atenție, corpurile de
iluminat se dispun în două șiruri continue, deci nu se mai amplasează
după regulile simetriei clasice pe ambele direcții – pe Ox, distanța între
centrele de greutate ale corpurilor de iluminat este 1,52 m, iar pe Oy,
de 1 m – aceasta, pentru a putea realiza o iluminare cât mai bună la
rafturi;
T26 58W/840 G13;
• tip balast electronic: Osram Osram QTP8 1x58, care absoarbe 55 W
(împreună cu lampa) pentru un corp de iluminat;
• flux luminos al unei surse de lumină la temperatura ambiantă de 250C,
utilizând acest balast electronic, este de 5000 lm (conf. anexei 2.20);
105

cu programul Dialux Light pentru încăperea P12 – Arhivă
2.3.14 Predimensionarea sistemului de iluminat pentru încăperea S01 –

Centrală ventilare
Sistemele de iluminat aferente încăperilor tehnologice (centrală termică,
centrală de ventilare, centrală frigorifică, punct termic, stație de pompare etc.)
prezintă următoarele particularități:
- corpurile de iluminat sunt etanșe la pătrunderea corpurilor solide și a apei,
având un grad de protecție minim IP55; denumirea ELBA include litera P
(de la protejat), cele mai cunoscute corpuri de iluminat de acest tip fiind
cele din gamele FIPA, FIPRA și FIPAD;
- corpurile de iluminat se amplasează deasupra utilajelor (a se vedea cap.
3), deci nu este necesară o amplasare simetrică, bazată pe considerente
estetice, ci importante sunt aspectele funcționale pe care trebuie să le
îndeplinească sistemul de iluminat (crearea unui nivel de iluminare
106
corespunzător la nivelul aparatelor de măsură și control, a îmbinărilor la
canalele de aer sau de fum, la conductele de aspirație și refulare ale
pompelor, la colectoare/distribuitoare etc.); din acest motiv este foarte
important ca, la momentul amplasării corpurilor de iluminat, să existe și să
fie activ layerul cu amplasarea utilajelor specifice din încăperea
respectivă (cazane, pompe, ventilatoare etc); după finalizarea amplasării
corpurilor de iluminat, acest layer se va dezactiva, deoarece acele utilaje
sunt reprezentate pe planurile aferente celorlalte specialități de instalații
(HVAC, sanitare etc.). Se consideră că, prin tema de proiectare, înălțimea
subsolului este Hs = 4,25 m.
- normativul NP061-2002 prevede posibilitatea utilizării de lămpi
fluorescente din grupa de redare 2, conform tabelului 2.5 din prezentul
îndrumător, în timp ce Philips recomandă (anexa 2.5), pe lângă culoarea
84, utilizarea culorilor STANDARD (25, 29, 33, 35, 54, 79) – a se vedea
tabel 2.43. Se propune utilizarea unei lămpi Philips TL-D Standard 36 W
/33-640, care are indicele de redare a culorii din grupa 2 (63 Ra8),
temperatura de culoare corelată de 4100 K, fluxul luminos de 2850 lm,
conținut de mercur 8,0 mg, iar spectrul de emisie este conform fig. 2.42.
Fig. 2.42. Spectrul de emisie al lămpii Philips TL-D Standard 36 W /33-640
Pe baza acestor observații, iată cum se prezintă soluția luminotehnică pentru

această încăpere:
107
• tip corp de iluminat: ELBA FIPAD-04-236 PC/33-640 pentru montaj

aparent pe plafon (PC – difuzor din policarbonat) – fig. 2.43;
• tip sursă de lumină – T8: (ILCOS) FD-36/41/2-E-G13-26/1200, (ZVEI)
T26 36W/33-640 G13;
• tip balast electronic: Philips HF-B 236 TL-D EII 220-240V 50/60Hz,
care absoarbe 64 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat;
2850 lm;
• deși valoarea normată a indicelui global de orbire UGRL = 25 (NP 061-
2002), lipsa personalului permanent din încăpere, specificul activității și
amplasarea aleatoare a corpurilor de iluminat fac neinteresantă
determinarea indicilor UGRlongitudinal și UGR transversal.

cu programul Dialux Professional pentru încăperea S01 – Centrală ventilare
108
Cameră tablou electric
• tip corp de iluminat: ELBA SURF FIPRA-04-236/840 pentru montaj în
șiruri luminoase continue, suspendate sub plafon la ha = 2,00 m și
rotite, fiecare, cu 300 în jurul axei longitudinale către peretele adiacent;;
în acest fel se obține un nivel mare de iluminare verticală pe peretele
de lungime mai mare, pe care se presupune că se poziționează
tablourile electrice – fig. 2.44;
T26 36W/840 G13;
• flux luminos al unei surse de lumină la temperatura ambiantă de 250C,
utilizând acest balast electronic, este de 3350 lm;
standard transversal, 26, iar pentru observatorul UGR standard
longitudinal, 19. Dacă observatorul UGR standard longitudinal se află la
limita de orbire (UGRL = 19), pentru observatorul standard UGR
transversal există orbire în câmpul vizual. Acest fenomen nu este însă
îngrijorător în situația de față, deoarece sarcina vizuală este
reprezentată de tablourile electrice, iar specificul acestei activități (o
activitate temporară, de durată restrânsă) nu are ca rezultat
surprinderea corpurilor de iluminat generatoare de orbire în câmpul
vizual.
Observație:
Verificarea iluminării verticale se face prin definirea unei suprafețe verticale de
calcul (fig. 2.45), care reprezintă din punct de vedere fizic suprafața verticală a ușilor
tablourilor electrice, pe care iluminarea trebuie să aibă valoarea medie de 500 lx.
Este o suprafața paralelă cu peretele, pe toată lungimea acestuia, distanțată la 0,50
m de acesta.
Astfel, din meniul Adăugare – Suprafețe de calcul... se selectează
pictograma Suprafață de calcul, se alege din caseta de dialog tipul de Iluminare
109
verticală, se urmărește ca unghiul de rotație a camerei foto să fie de 900 și se apasă
butonul Inserare, după ce în prealabil au fost definite elementele de geometrie
specifice.
Fig. 2.44 Definirea suprafeței de calcul verticale în Dialux Professional pentru

încăperea S02 – Cameră tablou electric
Fig. 2.45 Rezultatele calculului automat nat pe suprafața verticală anterior definită în
Dialux Professional pentru încăperea S02 – Cameră tablou electric
110
Stație hidrofor
• tip corp de iluminat: ELBA FIPAD-04-236 PC/33-640 pentru montaj
T26 36W/33-640 G13;
2850 lm;

cu programul Dialux Professional pentru încăperea S03 – Stație hidrofor
111


Centrală termică
• tip corp de iluminat: ELBA SURF FIPA-04-236/33-640 pentru montaj
aparent pe plafon – fig. 2.47;

cu programul Dialux Professional pentru încăperea S04 – Centrală termică
112

T26 36W/33-640 G13;
2850 lm;

Hol
Discuția referitoare la cele două regimuri de fncționare (iluminat normal și
iluminat de securitate pentru evacuare), precum și soluția luminotehnică, sunt
identice cu cele de la holul P06 (parter), cu mențiunea că diferă înălțimea încăperii
(mai mare decât la parter), precum și factorii de reflexie ai plafonului, pereților și
pardoselii (mai mici decât în cazul holului de la parter).
Soluția luminotehnică cuprinde următoarele elemente:
• tip corp de iluminat: ELBA MATIS FIRA-03-418 SP/840 EM pentru
montaj aparent pe plafonul de rezistență – fig. 2.48;
T26 18W/840 G13;
care absoarbe 66,2 W (împreună cu lămpile) pentru un corp de iluminat
în regim normal;
• valorile indicelui UGR pentru observatorul standard longitudinal este 16
< UGRL = 28. Indicele UGR pentru observatorul standard transversal nu
are sens (nu există pericol de orbire).
113
Fig. 2.48 Rezultatele calculului automat de dimensionare a sistemului de iluminat cu

programul Dialux Professional pentru încăperea S05 – Hol
2.3.19 Predimensionarea sistemului de iluminat pentru încăperile S06 –

WC bărbați, S07 – WC femei și S08 (Casa scării)
Soluțiile luminotehnice (bazate pe aplicarea unor recomandări practice

constructive) sunt identice cu cele de la parter, respectiv încăperile P07 – WC
bărbați, P08 – WC femei și P09 (Casa scării).

Atelier mecanic
• tip corp de iluminat: ELBA FIPAD-04-258PC/840 pentru montaj aparent
pe plafon (PC – difuzor din policarbonat) – fig. 2.49;
T26 58W/840 G13;
5240 lm;
114

programul Dialux Professional pentru încăperea S09 – Atelier mecanic

Magazie
• tip corp de iluminat: ELBA SURF FIPRA-04-236/33-640 pentru montaj
T26 36W/33-640 G13;
115

2850 lm;

programul Dialux Professional pentru încăperea S10 – Magazie
În anexele 2.32 și 2.33 sunt prezentate tabelele ce sintetizează calculele de

predimensionare prin metoda factorului de utilizare a sistemelor de iluminat aferente
încăperilor de la parter (manual și automat), respectiv de la subsol (automat).
116
3. AMPLASAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
3.1 GENERALITĂȚI
Amplasarea celor N corpuri de iluminat obținute prin aplicarea metodei
factorului de utilizare se face după anumite reguli, astfel:
- pentru holuri, casele scărilor și grupurile sanitare, nu este necesar un
calcul de predimensionare, iar amplasarea corpurilor de iluminat se face
după anumite reguli constructive, care se respectă în toate situațiile și care
garantează obținerea parametrilor cantitativi și calitativi ai sistemului de
iluminat, în conformitate cu NP061-2002 – a se vedea par. 2.3.7, 2.3.8,
2.3.9;
- pentru încăperile tehnologice (centrală termică, centrală de ventilare, stație
de hidrofor, punct termic, ateliere mecanice etc.) se realizează calculul de
predimensionare prin metoda factorului de utilizare, dar amplasarea
corpurilor de iluminat se face în dreptul echipamentului, rezultând o
amplasare complet aleatoare (a se vedea par. 2.3.14 – 2.3.17);
- pentru arhive, depozite și magazii, se realizează calculul de
predimensionare prin metoda factorului de utilizare, dar amplasarea
corpurilor de iluminat se face de așa natură încât să fie îndeplinite condițiile
de iluminare normată pe rafturi (de obicei în șiruri luminoase continue) – a
se vedea par. 2.3.13, 2.3.21;
- pentru încăperi reprezentative (cum ar fi birourile pentru clădirile de birouri,
sălile de clasă și laboratoarele pentru școli etc.), amplasarea corpurilor de
iluminat determinate anterior prin metoda factorului de utilizare se face
după cum este prezentat în par. 3.2.
În principiu, există două mari categorii de amplasare a corpurilor de iluminat:
- amplasare simetrică pe ambele direcții;
- amplasare asimetrică, ce cuprinde, la rândul ei, patru subcategorii, așa
cum este prezentat în continuare.
117
3.2 AMPLASAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU ÎNCĂPERI
REPREZENTATIVE
3.2.1 Amplasarea simetrică pe ambele direcții a corpurilor de iluminat

Amplasarea simetrică pe ambele direcțiiț, în cazul încăperilor cu forma
rectangulară în plan (fig. 3.1, fig. 3.2), este cea mai utilizată modalitate de poziționare
a corpurilor de iluminat în plan, deoarece asigură un nivel de iluminare corespunzător
în condițiile în care estetica încăperii nu este afectată. Aceasta este metoda
implicită de amplasare utilizată de DiaLUX.
Fig. 3.1 Amplasarea simetrică pe ambele direcții a corpurilor de iluminat punctiforme
Indiferent de tipul constructiv al corpurilor de iluminat (punctiform sau liniar),

regula de bază a amplasării simetrice este următoarea:
Corpurile de iluminat se amplasează în șiruri paralele cu pereții, pe
ambele direcții (Ox și Oy), distanța dintre două șiruri consecutive de corpuri de
iluminat (2b, respectiv 2a) fiind egală cu dublul distanței dintre ultimul șir
luminos și peretele alăturat acestuia (b, respectiv a).
În afară de această regulă, corpurile de iluminat liniare se poziționează astfel:
- perpendicular pe planul util;
118
- cu axa longitudinală paralelă cu peretele vitrat sau de suprafață
vitrată mai mare, dacă există doi sau mai mulți pereți vitrați.
Fig. 3.2 Amplasarea simetrică pe ambele direcții a corpurilor de iluminat liniare
3.2.2 Amplasarea asimetrică ce are la bază renunțarea la un corp de

iluminat
Fig. 3.3 Amplasarea asimetrică ce are la bază renunțarea la un corp de iluminat
119
În dreptul ușii există o zonă de circulație, care nu necesită un nivel de
iluminare specific activității din încăperea respectivă (scris, citit).
În consecință se poate renunța la acel corp de iluminat (fig. 3.3), cele care
rămân în sistem putând asigura un nivel de iluminare corespunzător circulației în
acea zonă.
Deși este realizată o economie atât în investiție cât și în exploatare, această
metodă de amplasare nu se recomandă să mai fie aplicată, deoarece afectează
estetica încăperii.
3.2.3 Amplasarea asimetrică ce are la bază apropierea șirului de corpuri

de iluminat de peretele vitrat
O altă metodă folosită în trecut, dar care se mai utilizează în prezent, este
următoarea:
Fig. 3.4 Amplasarea asimetrică ce are la bază apropierea șirului de corpuri de

iluminat de peretele vitrat
- în cazul existenței unui perete vitrat (Svitrată≥0,30.Sperete), dacă nu se prevăd

sisteme de reflexie a fluxului luminos în dreptul suprafețelor vitrate
(jaluzele), atunci șirul luminos de lângă peretele vitrat se apropie de acel
perete la o distanță λ = 0,80...1,20 m (fig. 3.4); în acest fel, fluxul luminos
120
pierdut prin transmisie și absorbție pe timpul nopții este întrucâtva
contrabalansat de mărirea componentei reflectate.
Dacă vitrarea este importantă și pe peretele perpendicular, atunci și șirul de
pe cealaltă direcție, situat lângă acel perete vitrat, se va apropia de acesta la o
distanță δ = 0,50...0,80 m (fig. 3.5).
Fig. 3.5 Amplasarea asimetrică ce are la bază apropierea șirurilor de corpuri de

iluminat de pereții vitrați
3.2.4 Amplasarea asimetrică ce are la bază crearea unei zone de

circulație
Pentru majoritatea încăperilor, se poate considera că lângă perelele pe care
este poziționată ușa de acces în încăpere se poate defini o zonă de circulație cu
lungimea egală cu lungimea peretelui și cu lățimea de 0,90...1,00 m (fig. 3.6).
În acest fel, presupunând că, pentru zona de circulație sunt admise valori
minime ale nivelului de iluminare de 100 lx, se admite ca limita planului util să se afle
la limita zonei de circulație, adică la 0,90...1,00 m de peretele lângă care s-a creat
acea zonă. Sistemul de iluminat este nesimetric doar pe o direcție, iar acest mod de
amplasare este recomandat să fie aplicat pe larg în proiecte, el constituind o soluție
optimă din punct de vedere tehnic și economic.
121
DiaLUX Light are posibilitatea de a crea o zonă de circulație perimetrală. În
DiaLUX Professional se poate crea orice formă de zonă de circulație și plan util.
Fig. 3.6 Amplasarea asimetrică ce are la bază crearea unei zone de circulație
Dialux poate exporta planul cu amplasarea propusă pentru fiecare încăpere în

parte în format dwg, respecând scara planului. Exportul se realizează urmărind
succesiunea de comenzi Fișier – Exportare – Salvare fișier DWG sau DXF....
După ce au fost obținute toate fișierele în format dwg și după ce toate aceste
corpuri de iluminat sunt copiate pe planurile curente de arhitectură în conformitate cu
poziționarea lor exactă (se folosește comanda Copy with Base Point și se activează
modul OSNAP din AutoCAD, eventual se folosesc și comenzile Scale sau Rotate,
după caz). Chiar dacă amplasarea corpurilor de iluminat poate să nu se prezinte
(dacă proiectantul dorește acest lucru) sub forma unui bloc, corpurile de iluminat sunt
intotdeauna exportate sub formă de blocuri, iar pentru a le putea edita (de exemplu
renunțarea la cifra 1 care este salvată implicit ca tip constructiv pentru primul tip de
corp de iluminat utilizat), este necesară explodarea lor.
Totodată, soluția luminotehnică propusă (coloana 38 din tabelul sintetizator al
calculelor luminotehnice) se trece în dreptul încăperii corespunzătoare.
Planul complet de amplasare a corpurilor de iluminat pentru parter este
prezentat în anexa 3.1, iar cel pentru subsol, în anexa 3.2.
122
4. VERIFICAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT

PRIN METODA PUNCT CU PUNCT
4.1 REALIZAREA CAROIAJULUI DE CALCUL PENTRU TRASAREA

CURBELOR IZOLUX
Problema care trebuie rezolvată este aceea de a verifica un sistem de iluminat
predimensionat prin metoda factorului de utilizare.
Se presupune că se va verifica sistemul de iluminat al încăperii din fig. 4.1.
Fig. 4.1 Încăperea al cărei sistem de iluminat se verifică prin metoda punct cu punct
Soluția luminotehnică stabilită în urma predimensionării se presupune că este

următoarea: 6 FIRA-03-236 DP/84 MATIS.
Verificarea unui sistem de iluminat interior are la bază un algoritm de calcul
format din 13 pași.
Aplicarea acestui algoritm de calcul implică o procedură laborioasă de calcul și
de aceea încăperea care se va alege pentru verificarea sistemului de iluminat trebuie
să aibă următoarele caracteristici:
123
- cel puțin patru corpuri de iluminat (recomandat, șase);
- simetrie de amplasare a corpurilor de iluminat pe cel puțin o direcție
(recomandat, amplasarea trebuie să fie simetrică pe ambele direcții).
Rezultatul adoptării acestor ipoteze simplificatoare este restrângerea
numărului de puncte de calcul la o jumătate (în cazul simetriei pe o direcție) sau la un
sfert (în cazul simetriei pe ambele direcții).
Aplicarea metodei punct cu punct pentru verificare se face prin utilizarea
metodei grafo-analitice a însumării curbelor izolux.
Principiul metodei este acela de a trasa curbele izolux pe planul orizontal aflat
la înălțimea liberă h față de planul de atârnare a corpului de iluminat.
Pentru determinarea valorilor iluminării într-un anumit punct, se face o
interpolare între două curbe izolux de valori cunoscute (E1 și respectiv E2, astfel (fig.
4.2)):
Fig. 4.2 Principiul interpolării
Se aplică o regulă de trei simplă, astfel:

- segmentului de dreaptă AB îi corespunde valoarea E1-E2;
- segmentului de dreaptă AP îi corespunde valoarea E1-EP.
Așadar se poate scrie:
AP
E −E = ⋅ (E − E ) , (4.1)
1 P AB 1 2
de unde rezultă valoarea iluminării în punctul P:
124
AP
E =E − ⋅ (E − E ) , (4.2)
P 1 AB 1 2
Filozofia de calcul a metodei grafo-analitice este următoarea:
a. Se desenează pe hârtie milimetrică corpul de iluminat printr-un segment la
scara planului (de obicei 1:50);
b. Se trasează axele longitudinală și transversală ale corpului de iluminat și se
ține seama că reprezentarea curbelor izolux se face (în mod teoretic) doar pe un sfert
din suprafața plană orizontală (situată la înălțimea hu față de planul pardoselii) din
jurul corpului de iluminat, mai precis în cadranul din stânga sus (Ox negativă, Oy
pozitivă); originea caroiajului este chiar centrul de greutate al corpului de iluminat.
c. Se trasează un caroiaj format din pătrate cu latura de 50 cm (la scara
planului, 1 cm). Dimensiunile caroiajului variază de la caz la caz, dar oricum se va lua
în calcul cel mai dezavantajat corp de iluminat (cel mai îndepărtat față de laturile cele
mai îndepărtate ale încăperii).
În cazul de față, încăperea are dimensiunile L x l = 5,55 m x 3,55 m. Un caroiaj
optim pentru situația prezentă este cel prezentat în figura 4.3 și este format din 10
pătrate pe orizontală și din 7 pătrate pe verticală (în total, 77 de pătrate și 88 puncte
de calcul, care reprezintă nodurile acestui caroiaj de calcul).
125
Fig. 4.3 Caroiajul de calcul aferent metodei grafo - analitice a însumării curbelor
izolux
d. Se calculează valorile iluminărilor în nodurile acelui caroiaj, conform

algoritmului de calcul descris în continuare; nodurile se notează prin perechi de valori
de forma literă cifră, întrucât notarea lor pe orizontală se face prin litere minuscule
(a, b, c....), iar pe verticală, prin cifre arabe (0, 1, 2, 3...). De exemplu, originea
caroiajului este notată a0. Corpurile de iluminat se notează cu cifre romane (I, II, III,
IV, V, VI - în acest caz). Cel mai dezavantajat corp de iluminat se consideră corpul de
iluminat VI, dar este evident că, datorită simetriei duble, și corpurile de iluminat I, II și
V pot fi considerate la fel de dezavantajate în raport cu punctele de calcul convenabil
considerate.
e. Se trasează curbele izolux, folosind modul de interpolare descris mai sus
sau utilizând un program automat de calcul, așa cum va fi descris în continuare.
Caroiajul final de calcul este prezentat în figura 4.4.
126
În continuare este descris algoritmul de calcul. Se face mențiunea că, pentru
efectuarea calculelor, se recomandă utilizarea unui program de calcul tabelar.
4.1.1 Pasul 1
Se deschide o foaie de calcul tabelar și se notează punctele caroiajului de
calcul pe o singură linie orizontală (pe primul rând al foii de calcul) - tabel 4.1. Prin
urmare, tabelul va fi foarte întins pe orizontală - 88 de coloane în acest caz,
corespunzătoare celor 88 de puncte (noduri) de calcul.
4.1.2 Pasul 2
Pe al doilea rând se notează valorile segmentului a (care în plan orizontal se
poate observa în adevărată mărime, aceasta reprezentând distanța în plan orizontal
dintre linia a0 b0 c0...k0 și fiecare dintre liniile paralele cu ea - a0 b0 c0...k0, adică a
= 0 m; a1 b1 c1...k1, adică a = 0,5 m; a2 b2 c2...k2, adică a = 1 m;..., a7 b7 c7...k7,
adică a = 3,5 m) - fig. 4.5, 4.6.
4.1.3 Pasul 3
În al treilea rând sunt calculate valorile unghiului ε (unghiul dintre înălțimea h =
MA’ și direcția razei de lumină, pe care se emite intensitatea luminoasă Iε).
Acest unghi se obține prin aplicarea unei succesiuni de funcții predefinite și
create în Visual Basic for Application, astfel:
- prin aplicarea funcției predefinite Excel ATAN (arctangentă) se obține
valoarea unghiului ε, în radiani. Relația matematică este următoarea:
a
ε = arctg . (4.3)
h
- prin aplicarea funcției predefinite Excel DEGREES se obține valoarea
unghiului ε, în grade sexagesimale, dar în exprimare zecimală.
- prin aplicarea funcției Visual Basic (sursa: site Microsoft România)
denumită Convert_Degree se obține exprimarea unghiului ε în grade,
minute și secunde. În continuare este prezentat codul sursă al acestei
funcții:
Function Convert_Degree(Decimal_Deg) As Variant
With Application
127
'Set degree to Integer of Argument Passed
Degrees = Int(Decimal_Deg)
'Set minutes to 60 times the number to the right
'of the decimal for the variable Decimal_Deg
Minutes = (Decimal_Deg - Degrees) * 60
'Set seconds to 60 times the number to the right of the
'decimal for the variable Minute
Seconds = Format(((Minutes - Int(Minutes)) * 60), "0")
'Returns the Result of degree conversion
'(for example, 10.46 = 10~ 27 ' 36")
Convert_Degree = " " & Degrees & "° " & Int(Minutes) & "' " _
& Seconds + Chr(34)
End With
End Function
Aplicarea acestei funcții se face astfel în programul Microsoft Excel:
1. Se pornește Microsoft Excel și se apasă simultan ALT+F11 pentru a porni
editorul Visual Basic;
2. Din meniul Insert se clichează pe submeniul Module;
3. Se introduce codul sursă prezentat mai înainte în corpul modulului (se poate
folosi succesiunea de taste CTRL+C, CTRL+V);
4. Se apasă ALT+F11 pentru a se reveni la programul Excel;
5. În celula curentă (N4) se introduce următoarea succesiune de funcții (se
presupune că este vorba despre punctul de calcul a1; din celula N3 rezultă a =
0,5 m, iar h = 2,70 m - valoare cunoscută):
= Convert_De gree(DEGREES(ATAN((N3/2,7)))) . (4.4)
Va fi afișat, corespunzător, rezultatul:
10° 29' 29" (4.5)
128
Fig. 4.4 Caroiajul de calcul final aferent metodei grafo - analitice a însumării curbelor izolux
129
Tabel 4.1. Sintetizarea calculului de verificare prin metoda punct cu punct (metoda grafo-analitică a însumării curbelor izolux) pentru
linia a= 0
Nr. punct de
calcul a0 b0 c0 d0 e0 f0 g0 h0 i0 j0 k0
a (m) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
ε ( ' ") 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0" 0° 0' 0"
IεCDIL (cd) 286 286 286 286 286 286 286 286 286 286 286
Iε (cd) 1913 1913 1913 1913 1913 1913 1913 1913 1913 1913 1913
k 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70 474,70
l1 (m) 0,6 1,1 1,6 2,1 2,6 3,1 3,6 4,1 4,6 5,1 5,6
l2 (m) 0,6 0,1 0,4 0,9 1,4 1,9 2,4 2,9 3,4 3,9 4,4
α1 (rad) 0,219 0,387 0,535 0,661 0,767 0,854 0,927 0,988 1,040 1,084 1,122
α2 (rad) 0,219 0,037 0,147 0,322 0,478 0,613 0,727 0,821 0,900 0,965 1,020
CLASA e1 0,179 0,307 0,406 0,477 0,528 0,562 0,586 0,603 0,615 0,624 0,630
A e2 0,179 0,031 0,122 0,259 0,370 0,452 0,510 0,550 0,578 0,597 0,611
EP = k(e1±e2) 170 160 135 104 75 53 36 25 18 13 9
CLASA f1 0,179 0,303 0,397 0,462 0,506 0,536 0,555 0,569 0,578 0,584 0,589
B f2 0,179 0,031 0,121 0,257 0,363 0,439 0,491 0,525 0,548 0,564 0,575
EP = k(f1±f2) 170 159 131 98 68 46 31 21 14 10 7
CLASA g1 0,124 0,222 0,304 0,371 0,423 0,465 0,497 0,524 0,545 0,563 0,578
C g2 0,124 0,020 0,083 0,184 0,273 0,346 0,404 0,449 0,485 0,514 0,537
EP = k(g1±g2) 118 115 105 89 71 56 44 35 29 23 19
130
linia a = 0,5 m
Nr. punct de
a (m) 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5 0.5
10° 29' 10° 29' 10° 29' 10° 29' 10° 10° 29' 10° 29' 10° 29' 10° 10° 29' 10° 29'
0
ε ( ' ") 29" 29" 29" 29" 29' 29" 29" 29" 29" 29' 29" 29" 29"
IεCDIL (cd) 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302 302
Iε (cd) 2024 2024 2024 2024 2024 2024 2024 2024 2024 2024 2024
k 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67 485.67
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.215 0.381 0.528 0.653 0.758 0.846 0.919 0.981 1.033 1.077 1.115
α2 (rad) 0.215 0.036 0.145 0.317 0.471 0.605 0.718 0.813 0.891 0.957 1.013
CLASA e1 0.177 0.303 0.401 0.473 0.524 0.559 0.584 0.601 0.614 0.623 0.629
A e2 0.177 0.030 0.120 0.255 0.365 0.447 0.506 0.547 0.575 0.595 0.609
EP = k(e1±e2) 171 162 137 106 77 54 38 27 19 13 10
CLASA f1 0.176 0.299 0.393 0.459 0.503 0.533 0.553 0.567 0.577 0.583 0.588
B f2 0.176 0.030 0.120 0.253 0.359 0.435 0.487 0.523 0.546 0.562 0.573
EP = k(f1±f2) 171 160 133 100 70 48 32 22 15 10 7
CLASA g1 0.122 0.218 0.300 0.367 0.419 0.461 0.494 0.521 0.542 0.560 0.576
C g2 0.122 0.020 0.082 0.181 0.269 0.342 0.400 0.445 0.481 0.511 0.534
EP = k(g1±g2) 119 116 106 90 73 58 46 37 30 24 20
131
linia a = 1 m
Nr. punct de
a (m) 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
20° 19' 20° 19' 20° 19' 20° 19' 20° 20° 19' 20° 19' 20° 19' 20° 20° 19' 20° 19'
0
ε ( ' ") 23" 23" 23" 23" 19' 23" 23" 23" 23" 19' 23" 23" 23"
IεCDIL (cd) 319 319 319 319 319 319 319 319 319 319 319
Iε (cd) 2137 2137 2137 2137 2137 2137 2137 2137 2137 2137 2137
k 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38 466.38
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.205 0.365 0.507 0.630 0.734 0.822 0.896 0.959 1.012 1.057 1.096
α2 (rad) 0.205 0.035 0.138 0.303 0.453 0.583 0.695 0.789 0.868 0.935 0.991
CLASA e1 0.169 0.291 0.388 0.461 0.513 0.550 0.577 0.595 0.609 0.619 0.626
A e2 0.169 0.029 0.114 0.245 0.352 0.435 0.494 0.537 0.567 0.589 0.604
EP = k(e1±e2) 157 149 128 101 75 54 38 27 19 14 10
CLASA f1 0.168 0.288 0.381 0.448 0.494 0.526 0.548 0.563 0.573 0.580 0.586
B f2 0.168 0.029 0.114 0.243 0.347 0.424 0.478 0.515 0.540 0.557 0.569
EP = k(f1±f2) 157 148 124 95 69 48 33 22 15 11 8
CLASA g1 0.117 0.209 0.289 0.355 0.408 0.450 0.484 0.511 0.534 0.552 0.568
C g2 0.117 0.019 0.078 0.173 0.259 0.330 0.388 0.434 0.471 0.501 0.525
EP = k(g1±g2) 109 106 99 85 69 56 45 36 29 24 20
132
linia a = 1,5 m
Nr. punct de
a (m) 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3' 29° 3'
0
ε ( ' ") 17" 17" 17" 17" 17" 17" 17" 17" 17" 17" 17"
IεCDIL (cd) 318 318 318 318 318 318 318 318 318 318 318
Iε (cd) 2131 2131 2131 2131 2131 2131 2131 2131 2131 2131 2131
k 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07 404.07
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.192 0.342 0.478 0.597 0.700 0.787 0.862 0.925 0.979 1.026 1.067
α2 (rad) 0.192 0.032 0.129 0.284 0.426 0.551 0.661 0.754 0.833 0.901 0.959
CLASA e1 0.158 0.274 0.369 0.443 0.497 0.536 0.565 0.586 0.601 0.612 0.621
A e2 0.158 0.027 0.107 0.230 0.334 0.416 0.477 0.522 0.555 0.578 0.595
EP = k(e1±e2) 128 122 106 86 66 49 35 26 19 14 10
CLASA f1 0.157 0.272 0.363 0.431 0.480 0.514 0.538 0.555 0.567 0.576 0.582
B f2 0.157 0.027 0.107 0.229 0.329 0.406 0.462 0.502 0.529 0.549 0.563
EP = k(f1±f2) 127 121 104 82 61 44 31 22 15 11 8
CLASA g1 0.109 0.196 0.273 0.338 0.390 0.433 0.468 0.496 0.520 0.540 0.556
C g2 0.109 0.018 0.072 0.162 0.244 0.313 0.371 0.417 0.455 0.486 0.511
EP = k(g1±g2) 88 86 81 71 59 48 39 32 26 22 18
133
linia a = 2 m
Nr. punct de
a (m) 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
36° 31' 36° 31' 36° 31' 36° 31' 36° 36° 31' 36° 31' 36° 31' 36° 36° 31' 36° 31'
0
ε ( ' ") 44" 44" 44" 44" 31' 44" 44" 44" 44" 31' 44" 44" 44"
IεCDIL (cd) 307 307 307 307 307 307 307 307 307 307 307
Iε (cd) 2055 2055 2055 2055 2055 2055 2055 2055 2055 2055 2055
k 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33 329.33
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.177 0.316 0.444 0.559 0.659 0.745 0.820 0.884 0.940 0.988 1.030
α2 (rad) 0.177 0.030 0.118 0.262 0.395 0.515 0.620 0.712 0.791 0.860 0.919
CLASA e1 0.146 0.255 0.347 0.420 0.476 0.518 0.549 0.573 0.590 0.603 0.613
A e2 0.146 0.025 0.098 0.213 0.312 0.393 0.456 0.503 0.538 0.564 0.584
EP = k(e1±e2) 96 92 82 68 54 41 31 23 17 13 10
CLASA f1 0.145 0.253 0.342 0.410 0.461 0.498 0.525 0.544 0.558 0.569 0.576
B f2 0.145 0.025 0.098 0.212 0.309 0.385 0.443 0.485 0.515 0.537 0.553
EP = k(f1±f2) 96 91 80 65 50 37 27 20 14 10 8
CLASA g1 0.100 0.181 0.254 0.317 0.370 0.413 0.449 0.478 0.503 0.524 0.541
C g2 0.100 0.016 0.066 0.149 0.226 0.293 0.350 0.397 0.435 0.467 0.494
EP = k(g1±g2) 66 65 62 55 47 39 33 27 22 19 16
134
linia a = 2,5 m
Nr. punct de
a (m) 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5
42° 47' 42° 47' 42° 47' 42° 47' 42° 42° 47' 42° 47' 42° 47' 42° 42° 47' 42° 47'
0
ε ( ' ") 51" 51" 51" 51" 47' 51" 51" 51" 51" 47' 51" 51" 51"
IεCDIL (cd) 261 261 261 261 261 261 261 261 261 261 261
Iε (cd) 1752 1752 1752 1752 1752 1752 1752 1752 1752 1752 1752
k 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05 234.05
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.162 0.290 0.410 0.519 0.615 0.700 0.774 0.839 0.896 0.946 0.989
α2 (rad) 0.162 0.027 0.108 0.240 0.364 0.477 0.578 0.667 0.746 0.814 0.874
CLASA e1 0.134 0.235 0.323 0.395 0.453 0.497 0.531 0.557 0.577 0.592 0.603
A e2 0.134 0.023 0.090 0.196 0.290 0.368 0.431 0.481 0.518 0.547 0.569
EP = k(e1±e2) 63 60 55 47 38 30 23 18 14 10 8
CLASA f1 0.133 0.234 0.319 0.387 0.440 0.480 0.509 0.531 0.548 0.560 0.569
B f2 0.133 0.023 0.090 0.195 0.287 0.362 0.421 0.465 0.499 0.523 0.542
EP = k(f1±f2) 62 60 54 45 36 28 21 15 11 9 6
CLASA g1 0.091 0.166 0.235 0.295 0.347 0.391 0.427 0.458 0.484 0.505 0.524
C g2 0.091 0.015 0.061 0.137 0.208 0.272 0.328 0.374 0.413 0.446 0.474
EP = k(g1±g2) 43 42 41 37 32 28 23 20 16 14 12
135
linia a = 3 m
Nr. punct de
a (m) 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0' 48° 0'
0
ε ( ' ") 46" 46" 46" 46" 46" 46" 46" 46" 46" 46" 46"
IεCDIL (cd) 193 193 193 193 193 193 193 193 193 193 193
Iε (cd) 1291 1291 1291 1291 1291 1291 1291 1291 1291 1291 1291
k 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40 143.40
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.148 0.266 0.377 0.480 0.572 0.655 0.728 0.793 0.851 0.901 0.946
α2 (rad) 0.148 0.025 0.099 0.219 0.334 0.440 0.536 0.623 0.700 0.768 0.829
CLASA e1 0.122 0.217 0.300 0.371 0.428 0.474 0.510 0.539 0.561 0.578 0.592
A e2 0.122 0.021 0.082 0.180 0.268 0.344 0.407 0.457 0.497 0.528 0.553
EP = k(e1±e2) 35 34 31 27 23 19 15 12 9 7 6
CLASA f1 0.122 0.215 0.297 0.364 0.418 0.460 0.492 0.516 0.535 0.549 0.560
B f2 0.122 0.021 0.082 0.179 0.266 0.339 0.398 0.444 0.480 0.507 0.528
EP = k(f1±f2) 35 34 31 26 22 17 13 10 8 6 5
CLASA g1 0.083 0.152 0.216 0.274 0.324 0.368 0.405 0.436 0.463 0.486 0.506
C g2 0.083 0.014 0.055 0.125 0.191 0.252 0.305 0.351 0.391 0.424 0.453
EP = k(g1±g2) 24 24 23 21 19 17 14 12 10 9 8
136
linia a = 3,5 m
Nr. punct de
a (m) 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5 3.5
52° 21' 52° 21' 52° 21' 52° 21' 52° 52° 21' 52° 21' 52° 21' 52° 52° 21' 52° 21'
0
ε ( ' ") 9" 9" 9" 9" 21' 9" 9" 9" 9" 21' 9" 9" 9"
IεCDIL (cd) 112 112 112 112 112 112 112 112 112 112 112
Iε (cd) 749 749 749 749 749 749 749 749 749 749 749
k 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34 69.34
l1 (m) 0.6 1.1 1.6 2.1 2.6 3.1 3.6 4.1 4.6 5.1 5.6
l2 (m) 0.6 0.1 0.4 0.9 1.4 1.9 2.4 2.9 3.4 3.9 4.4
α1 (rad) 0.135 0.244 0.347 0.444 0.532 0.612 0.683 0.748 0.805 0.857 0.903
α2 (rad) 0.135 0.023 0.090 0.201 0.307 0.406 0.497 0.581 0.656 0.723 0.783
CLASA e1 0.112 0.199 0.278 0.346 0.404 0.451 0.489 0.519 0.544 0.563 0.579
A e2 0.112 0.019 0.075 0.165 0.248 0.320 0.382 0.433 0.475 0.508 0.535
EP = k(e1±e2) 15 15 14 13 11 9 7 6 5 4 3
CLASA f1 0.112 0.198 0.275 0.341 0.395 0.438 0.473 0.499 0.520 0.537 0.549
B f2 0.112 0.019 0.075 0.165 0.246 0.316 0.375 0.422 0.460 0.489 0.512
EP = k(f1±f2) 15 15 14 12 10 8 7 5 4 3 3
CLASA g1 0.076 0.139 0.199 0.254 0.303 0.345 0.382 0.414 0.442 0.466 0.486
C g2 0.076 0.012 0.050 0.114 0.176 0.233 0.284 0.329 0.368 0.402 0.431
EP = k(g1±g2) 11 11 10 10 9 8 7 6 5 4 4
137
Fig. 4.5 Calculul iluminării directe dată de șirul luminos de lungime lL într-un punct de
calcul P situat în afara șirului luminos (se scade efectul corpului de iluminat fictiv MA,
de lungime l2, din efectul corpului de iluminat fictiv MB, de lungime l1)
Fig. 4.6 Calculul iluminării directe dată de șirul luminos de lungime lL într-un punct de
calcul P situat în interiorul șirului luminos (se cumulează efectul corpului de iluminat
fictiv MA, de lungime l2, cu efectul corpului de iluminat fictiv MB, de lungime l1)
138
4.1.4 Pasul 4
Se decupează din fișa tehnică de catalog în format pdf (sau, de preferat, chiar
din programul Dialux – CDIL - polar) curba de distribuție a intensității luminoase
pentru lampa etalon (flux luminos de 1000 lm).
Se copiază (CTRL+C) în AutoCAD această imagine (sau se vectorizează
imaginea, dacă este ilizibilă) și se trasează unghiurile ε corespunzătoare (în cazul de
față unghiurile de 00, 10° 29' 29", 20° 19' 23", 29° 3' 17", 36° 31' 44", 42° 47' 51", 48°
0' 46" și 52° 21' 9").
Fig. 4.7 Calculul IεCDIL

Se aplică pentru intensitatea luminoasă o schemă de interpolare similară celei
de la iluminare (în care I1 este intensitatea luminoasă de valoare mai mare), astfel
(fig. 4.7):
AP
I =I + ⋅ (I − I ) , (4.6)
P 2 AB 1 2
139
Calculele sunt sintetizate în tabelul 4.2.
Tabel 4.2. Sintetizarea calculului de verificare a IεCDIL

Segment Segment
Unghi ε AP AB I1(cd) I2(cd) IεCDIL (cd) Iε (cd)
00 5861,67 10301,96 320 240 286 1913
10° 29' 29" 7975,54 10268,93 320 240 302 2024
20° 19' 23" 10114,66 10243,75 320 240 319 2137
29° 3' 17" 10016,46 10267,3 320 240 318 2131
36° 31' 44" 8471 10149,3 320 240 307 2055
42° 47' 51" 2735,34 10195,45 320 240 261 1752
48° 0' 46" 4167,11 10185,72 240 160 193 1291
52° 21' 9" 4035,21 10157,51 160 80 112 749
4.1.5 Pasul 5
Se corectează intensitatea luminoasă pentru curba de distribuție a intensității
luminoase pentru lampa etalon (flux luminos de 1000 lm, obținută la pasul 4), în
funcție de echiparea reală a corpului de iluminat – relația (4.7).
n⋅φ
Iε = I ⋅l , (4.7)
εCDIL 1000
relație în care:
- n este numărul de surse de lumină ce echipează un corp de iluminat;
- φl reprezintă fluxul luminos al unei astfel de lămpi.
Pentru cazul de față, n = 2, iar φl = 3350 lm (valoare obținută din catalogul
producătorului de surse de lumină, NU de corpuri de iluminat!).
Așadar coeficientul de corecție are valoarea 6,7. Tabelul 4.2 sintetizează, în
ultima coloană, valoarea intensității luminoase corectate pentru echiparea reală a
corpului de iluminat.
4.1.6 Pasul 6
La acest pas se face o sinteză a calculelor efectuate până la acest moment.
Se va calcula valoarea constantei:
140
M ⋅I ⋅ h
k= f ε (4.8)
a + h2
2
Rezultatele calculului sunt prezentate în tabelul 4.1.
4.1.7 Pasul 7, pasul 8

Se determină lungimile corpurilor de iluminat fictive MB (l1) și MA (l2), conform
fig. 4.5 și 4.6 (a se vedea tabel 4.1).
Verificarea corectitudinii alegerii lungimilor l1 și l2 se face astfel:
- dacă punctul P se află în interiorul corpului de iluminat real, atunci lL=l1+l2;.
- dacă punctul P se află în exteriorul corpului de iluminat real, atunci lL=l1-l2.
Urmărind caroiajul din fig. 4.4, precum și desenele din figurile 4.5 și 4.6, se
poate constata că, pentru acest exemplu, deoarece corpul de iluminat are lungimea lL
= 1,2 m, punctele a0, a1,..., a7, b0, b1, ..., b7 se află în interiorul corpului de iluminat
real (corpurile de iluminat fictive MA și MB se vor aduna pentru a crea corpul de
iluminat real AB, deci semnul va fi +), în timp ce restul punctelor de calcul se află în
exteriorul corpului de iluminat real, deci corpul de iluminat real se obține prin
scăderea corpului de iluminat fictiv MA din corpul de iluminat fictiv MB și ca atare
semnul va fi – (minus).
4.1.8 Pasul 9, pasulL 10

Se determină valorile unghiurilor α1 și α2, conform fig. 4.5 și 4.6 (a se vedea
tabel 4.1). Relația de definiție a celor două unghiuri este:
l
1,2
α = arctg . (4.9)
1,2 2 2
a +h
Valorile unghiurilor α1 și α2 vor fi exprimate cu o precizie de 3 (trei)
zecimale!
4.1.9 Pasul 11, pasul 12

Se determină valorile expresiilor e1, e2, cu formula:
2⋅α + sin2 ⋅ α
1,2 1,2
e = . (4.10)
1,2 4 ⋅l
L
141
Unghiurile α1, α2 vor fi introduse obligatoriu în radiani!

În tabelul 4.3 este explicitată valoarea sin 2α1,2, ținând seama că:
sin2 ⋅ α = 2 ⋅ sinα ⋅ cosα , (4.11)
1,2 1,2 1,2
relație în care, conform fig. 4.8:
l
1,2
sinα = și (4.12)
1,2 2 2 2
a + h + l 1,2
a
cosα = . (4.13)
1,2
a 2 + h 2 + l21,2
Fig. 4.8 Explicativă pentru calculul unghiurilor α1 și α2
4.1.10 Pasul 13
Iluminarea directă într-un punct dintr-un plan orizontal dată de un corp de
iluminat din clasa A (corpuri de iluminat cu suprafeţe emiţătoare perfect difuzante -
lămpi fluorescente libere, corpuri de iluminat protejate cu ecrane opale) și pentru
care este valabilă relația lui Lambert, se calculează conform relației (4.14):
142
M ⋅ I ⋅ h  2 ⋅ α + sin2 ⋅ α 2 ⋅ α + sin2 ⋅ α 
E = f ε ⋅ 1 1± 2 2 . (4.14)
P 2 2  4 ⋅ l 4 ⋅ l 
a +h  L L 
iluminat din clasa B (corpuri de iluminat direct echipate cu reflector emailat) și pentru
care este valabilă relația lui Müller, se calculează conform relației (4.15):
M ⋅ I ⋅ h  sin2 ⋅ α α sinα ⋅ cos 2 α 2 ⋅ sinα 

E = f ε 
⋅  1 + 1 + 1 1 + 1 ±
P 
a 2 + h 2  8 ⋅ lL 4 ⋅l
L
6 ⋅l
L
6 ⋅l
L 

. (4.15)
 sin2 ⋅ α
 α sinα ⋅ cos 2 α 2 ⋅ sinα 
± 2 + 2 + 2 2 + 2 
8 ⋅ l 4 ⋅ l 6 ⋅ l 6 ⋅ l 
 L L L L 
 
iluminat din clasa C (corpuri de iluminat direct echipate cu grătare difuzante) și
pentru care este valabilă relația lui Bianchi, se calculează conform relației (4.16):
M ⋅ I ⋅ h  11⋅ α
 11⋅ sin 2 α sinα ⋅ cos 3 α sinα ⋅ cos 2 α sinα 
E = f ε ⋅  1 + 1 + 1 1 + 1 1 + 1 ±
P 2 2 
a + h  32 ⋅ l 64 ⋅ l 16 ⋅ l 12 ⋅ l 6 ⋅ l 
 L L L L L  . (4.16)
 11⋅ α
 11⋅ sin 2 α sinα ⋅ cos 3 α sinα ⋅ cos 2 α sinα 
± 2+ 2+ 2 2+ 2 2+ 2

 32 ⋅ l 64 ⋅ l 16 ⋅ l 12 ⋅ l 6 ⋅ l 
 L L L L L 
Conform încadării într-una dintre clase, se va aplica formula de calcul

corespunzătoare.
În tabelul 4.1 este prezentat calculul realizat prin considerarea corpului de
iluminat FIRA-03-236 DP/84 MATIS ca făcând parte, pe rând, din cele trei clase.
În realitate însă, acest corp de iluminat se încadrează în clasa C (corpuri de
iluminat direct echipate cu grătare difuzante).
Totuși, uneori calculul se face în ipoteza simplificatoare că relația de calcul
pentru clasa A se poate aplica, fără erori prea mari, și pentru corpurile de iluminat
încadrate în clasele B și C.
143
Tabel 4.3. Calculul tabelar al valorilor sin2α1 și sin2α2

Puncte de calcul a0, b0, ..., k0
sinα
α1 0,217 0,377 0,510 0,614 0,694 0,754 0,800 0,835 0,862 0,884 0,901
sinα
α2 0,217 0,037 0,147 0,316 0,460 0,575 0,664 0,732 0,783 0,822 0,852
cosα
α1 0,976 0,926 0,860 0,789 0,720 0,657 0,600 0,550 0,506 0,468 0,434
cosα
α2 0,976 0,999 0,989 0,949 0,888 0,818 0,747 0,681 0,622 0,569 0,523
sin2α
α1 0,42353 0,69882 0,87716 0,96923 0,99929 0,99053 0,96000 0,91867 0,87311 0,82703 0,78241
sin2α
α2 0,42353 0,07397 0,28993 0,60000 0,81730 0,94128 0,99310 0,99745 0,97401 0,93600 0,89156
sinα
α1 0,213 0,372 0,503 0,607 0,688 0,749 0,795 0,831 0,859 0,880 0,898
sinα
α2 0,213 0,036 0,144 0,311 0,454 0,569 0,658 0,726 0,778 0,818 0,848
cosα
α1 0,977 0,928 0,864 0,794 0,726 0,663 0,606 0,556 0,513 0,474 0,440
cosα
α2 0,977 0,999 0,990 0,950 0,891 0,822 0,753 0,688 0,628 0,576 0,529
sin2α
α1 0,41710 0,69040 0,86999 0,96509 0,99851 0,99269 0,96442 0,92470 0,88022 0,83482 0,79060
sin2α
α2 0,41710 0,07274 0,28529 0,59193 0,80932 0,93582 0,99100 0,99851 0,97760 0,94145 0,89829
sinα
α1 0,204 0,357 0,486 0,589 0,670 0,733 0,781 0,818 0,848 0,871 0,889
sinα
α2 0,204 0,035 0,138 0,298 0,437 0,551 0,640 0,710 0,763 0,805 0,837
cosα
α1 0,979 0,934 0,874 0,808 0,742 0,681 0,625 0,575 0,531 0,492 0,457
cosα
α2 0,979 0,999 0,990 0,954 0,899 0,835 0,768 0,705 0,646 0,594 0,548
sin2α
α1 0,39943 0,66677 0,84918 0,95219 0,99482 0,99728 0,97555 0,94063 0,89946 0,85622 0,81330
sin2α
α2 0,39943 0,06938 0,27259 0,56952 0,78652 0,91942 0,98365 0,99997 0,98634 0,95566 0,91636
144
Tabel 4.3. Calculul tabelar al valorilor sin2α1 și sin2α2 – continuare

sinα
α1 0,191 0,335 0,460 0,562 0,644 0,708 0,759 0,799 0,830 0,855 0,876
sinα
α2 0,191 0,032 0,128 0,280 0,413 0,524 0,614 0,684 0,740 0,784 0,818
cosα
α1 0,982 0,942 0,888 0,827 0,765 0,706 0,651 0,602 0,557 0,518 0,483
cosα
α2 0,982 0,999 0,992 0,960 0,911 0,852 0,790 0,729 0,672 0,621 0,575
sin2α
α1 0,37439 0,63210 0,81684 0,92993 0,98535 0,99999 0,98838 0,96119 0,92560 0,88621 0,84580
sin2α
α2 0,37439 0,06468 0,25474 0,53716 0,75203 0,89255 0,96900 0,99802 0,99541 0,97341 0,94050
sinα
α1 0,176 0,311 0,430 0,530 0,612 0,678 0,731 0,773 0,808 0,835 0,857
sinα
α2 0,176 0,030 0,118 0,259 0,385 0,492 0,581 0,653 0,711 0,758 0,795
cosα
α1 0,984 0,950 0,903 0,848 0,791 0,735 0,682 0,634 0,590 0,550 0,515
cosα
α2 0,984 1,000 0,993 0,966 0,923 0,870 0,814 0,757 0,703 0,653 0,607
sin2α
α1 0,34610 0,59137 0,77633 0,89887 0,96799 0,99676 0,99763 0,98052 0,95262 0,91884 0,88236
sin2α
α2 0,34610 0,05947 0,23476 0,49984 0,71005 0,85693 0,94594 0,98926 0,99993 0,98900 0,96472
sinα
α1 0,161 0,286 0,399 0,496 0,577 0,644 0,699 0,744 0,781 0,811 0,836
sinα
α2 0,161 0,027 0,108 0,238 0,356 0,459 0,546 0,619 0,679 0,727 0,767
cosα
α1 0,987 0,958 0,917 0,869 0,817 0,765 0,715 0,668 0,625 0,585 0,549
cosα
α2 0,987 1,000 0,994 0,971 0,935 0,889 0,838 0,785 0,734 0,686 0,642
sin2α
α1 0,31767 0,54883 0,73136 0,86098 0,94258 0,98549 0,99976 0,99418 0,97559 0,94899 0,91787
sin2α
α2 0,31767 0,05431 0,21487 0,46156 0,66472 0,81532 0,91515 0,97231 0,99688 0,99831 0,98423
145
Tabel 4.3. Calculul tabelar al valorilor sin2α1 și sin2α2 – continuare
sinα
α1 0,147 0,263 0,369 0,462 0,542 0,609 0,666 0,713 0,752 0,784 0,811
sinα
α2 0,147 0,025 0,099 0,218 0,328 0,426 0,511 0,584 0,644 0,695 0,737
cosα
α1 0,989 0,965 0,930 0,887 0,841 0,793 0,746 0,702 0,660 0,621 0,585
cosα
α2 0,989 1,000 0,995 0,976 0,945 0,905 0,860 0,812 0,765 0,719 0,676
sin2α
α1 0,29089 0,50739 0,68517 0,81892 0,91053 0,96617 0,99350 0,99988 0,99151 0,97324 0,94867
sin2α
α2 0,29089 0,04952 0,19628 0,42485 0,61924 0,77071 0,87860 0,94775 0,98547 0,99941 0,99629
sinα
α1 0,135 0,241 0,340 0,429 0,507 0,574 0,631 0,680 0,721 0,756 0,785
sinα
α2 0,135 0,023 0,090 0,200 0,302 0,395 0,477 0,549 0,610 0,662 0,705
cosα
α1 0,991 0,970 0,940 0,903 0,862 0,819 0,775 0,733 0,693 0,655 0,620
cosα
α2 0,991 1,000 0,996 0,980 0,953 0,919 0,879 0,836 0,793 0,750 0,709
sin2α
α1 0,26656 0,46867 0,64006 0,77519 0,87400 0,94019 0,97929 0,99718 0,99921 0,98986 0,97266
sin2α
α2 0,26656 0,04522 0,17951 0,39099 0,57568 0,72560 0,83865 0,91729 0,96652 0,99221 0,99999
146
4.2 TRASAREA CURBELOR IZOLUX UTILIZÂND PROGRAMUL DIALUX
Trasarea manuală a curbelor izolux comportă următoarele dezavantaje:
- calculul valorilor iluminării directe orizontale în punctele de calcul ale
caroiajului se face doar pentru un sfert din suprafața aferentă corpului de
iluminat, deci reprezentarea curbelor se face doar pe acea suprafață;
- trasarea manuală a curbelor izolux în restul de trei cadrane presupune
atenție mărită, precizie ridicată și utilizarea de instrumente geometrice
speciale (compas, florar etc.);
- o reprezentare perfect simetrică în cele patru cadrane (față de axele
longitudinală și transversală) este practic imposibilă în condițiile trasării
manuale a curbelor izolux;
- durata necesară realizării curbelor izolux este excesiv de mare.
În cele ce urmează se va prezenta un artificiu tehnic ce permite trasarea
corectă, completă, precisă și rapidă a curbelor izolux, utilizând programul de calcul
Dialux Professional. Se poate utiliza orice alt program automat de calcul luminotehnic
(Relux, AGI 32, Calculux etc.)
Se propune trasarea curbelor izolux pentru iluminarea directă orizontală în
planul util (care se află la o distanță (înălțime liberă, h) de 2,70 m față de planul
surselor de lumină) pentru corpul de iluminat utilizat în încăperea de calcul, și anume
FIRA-03-236 DP/84 MATIS.
4.2.1 Pasul 1
Se construiește o încăpere de calcul fictivă, care să permită trasarea curbelor
izolux în toate cele patru cadrane.
De aceea se recomandă ca dimensiunile acestei încăperi fictive de calcul să
fie aproximativ duble față de lungimea și lățimea încăperii reale de calcul.
Deoarece L x l = 5,55 m x 3,55 m, rezultă că se poate alege o cameră fictivă
de calcul cu Lf x lf = 11 m x 7 m.
Înălțimea încăperii rămâne aceeași, H = 3,50 m. Scăzând din această valoare
înălțimea de atârnare ha (pentru corpul de iluminat aplicat din acest proiect se poate
considera 0,10 m) și înălțimea planului util hu (considerând că este o încăpere în care
activitatea principală este de natură intelectuală – scris, citit - se alege hu = 0,70 m,
conform NP061-2002), se obține valoarea înălțimii libere:
147
h = H − (h + h ) = 3,50m − (0,10m + 0,70m) = 2,70m . (4.17)

a u
4.2.2 Pasul 2
Pentru a nu exista decât componenta directă a iluminării, valoarea reflectată a
acesteia trebuie să fie nulă. În vederea îndeplinirii acestui deziderat, toate
suprafețele reflectante (plafon, pereți, pardoseală) se vor alege de culoare
neagră, cu factor de reflexie 0. (fig. 4.9).
În încăpere nu se dispune nici un element de tâmplărie, de mobilier sau
decorativ.
Fig. 4.9 Asigurarea factorului de reflexie nul, culoare neagră, pentru pereții camerei
de calcul (pentru a nu exista componentă reflectată a iluminării). În mod similar se
procedează cu suprafețele podelei și tavanului
148
4.2.3 Pasul 3
Se alege corpul de iluminat corespunzător și se poziționează în centrul
încăperii, paralel cu suprafața vitrată, exact ca în proiect – unghiul de rotație în jurul
axei verticale se modifică de la 00 la 900, în acest caz.
O imagine tridimensională a camerei fictive de calcul este prezentată în fig.
4.10.
Fig. 4.10 Imagine tridimensională a camerei fictive de calcul a iluminării directe

orizontale
4.2.4 Pasul 4
Se pornește calculul de dimensionare (varianta standard) a sistemului de
iluminat existent (se include și corpul de iluminat în calcul, prin bifarea tuturor
scenelor implicite) la afișarea casetei de dialog corespunzătoare (fig. 4.11).
4.2.5 Pasul 5
În managerul de proiect se alege a cincea (ultima) foaie de calcul, denumită
Rezultate (fig. 4.12).
De aici se selectează meniul Suprafețe spațiu, apoi submeniul Plan util.
149
Fig. 4.11 Caseta de dialog Dialux pentru calculele luminotehnice
Fig. 4.12 Foaia de calcul ”Rezultate”

150
În final se dă dublu click pe opțiunea Izolinii (E).
Se deschide un nou ecran, ce cuprinde rezultatele analitice și grafice ale
calculelor pentru planul util, așa cum este prezentat în fig. 4.13.
Fig. 4.13 Sinteza rezultatelor calculelor iluminării directe pentru planul util și restul
suprafețelor aferente încăperii fictive de calcul
Trasarea curbelor izolux se face în mod implicit (de multe ori această
reprezentare nu este în conformitate cu dorința proiectantului), dar programul permite
alegerea valorilor iluminării pentru fiecare curbă izolux, după dorință.
151
4.2.6 Pasul 6
Pentru editarea curbelor izolux se pornește de la managerul de proiect și se
selectează foaia Izolinii, apoi se bifează butonul radio Interval.
Se va mări numărul de curbe trasate de la 6 (implicit) la numărul dorit de către
proiectant – se presupune 10.
Apoi, consultând datele din fig. 4.13, se modifică în mod corespunzător atât
valoarea minimă a iluminării pentru curbele izolux, cât și ecartul dintre acestea,
deoarece curbele izolux vor fi trasate în mod uniform (la ecart constant, fig. 4.14).
Fig. 4.14 Editarea proprietăților curbelor izolux
Se observă din fig. 4.13 că, pe planul util, valoarea minimă Emin = 0,18 lx,
valoarea maximă Emax = 331 lx și valoarea medie Em = 35 lx. Așadar se poate porni
cu curba de 10 lx și, distribuindu-le uniform până la valoarea de 300 lx, rezultă un
ecart de 30 lx.
Se apasă butonul Actualizare vedere și se obține ecranul din fig. 4.15.
În orice caz, forma finală a curbelor izolux rezultă după mai multe încercări,
prin modificări succesive ale valorii de start și a distanței (ecartului) dintre curbe.
152
Fig. 4.15 Actualizarea vederii curbelor izolux după editarea proprietăților acestora
Pe de altă parte, este posibilă formatarea textului și a grosimii curbelor prin

apelarea foii Format din managerul de proiect.
Astfel, în fig. 4.16 este prezentată imaginea din fig. 4.15, în care grosimea
izoliniilor a fost mărită de la 1 la 1,5 puncte, iar dimensiunea fontului a crescut de la
10 la 15 puncte.
153
Fig. 4.16 Actualizarea vederii curbelor izolux după ce grosimea izoliniilor a fost mărită
de la 1 la 1,5 puncte, iar dimensiunea fontului a crescut de la 10 la 15 puncte
4.2.7 Pasul 7
Pentru a putea fi utilizate în calculele de proiectare, curbele izolux trebuie să
poată fi aduse în situația în care să poată fi ușor suprapuse peste caroiajul de calcul
realizat în format dwg.
Exportul curbelor izolux în format dwg se face apelând meniul Fișier –
Exportare – Salvare fișier DWG sau DXF.
Totuși, programul de exportare trebuie ”informat” asupra valorilor exacte ale
iluminării, asociate și cu diverse culori ale curbelor izolux, deoarece, în caz contrar,
operațiunea de convertire a fișierului va avea efecte nedorite.
Acest lucru se face astfel: în caseta de dialog Salvare fișier DWG sau DXF
se alege foaia de calcul Izolinii și se definesc (prin modificare, adăugare sau
înlocuire, după caz), a curbelor izolux definite implicit. Trebuie menționat faptul că pot
fi exportate un număr nelimitat de curbe izolux, nu doar 10 – sigura problemă este
definirea corectă a acestora, din punct de vedere al valorii iluminării și al culorii de
afișare. Rezultatul acestei operațiuni este prezentat în fig. 4.17.
154
Fig. 4.17 Redefinirea curbelor izolux înainte de exportarea în format dwg
Camera fictivă de calcul, împreună cu curbele izolux asociate, se prezintă în

format dwg, la scară, așa cum se arată în fig. 4.18.
155
Fig. 4.18 Conținutul fișierului rezultat în urma operațiunii de exportare în format dwg a curbelor izolux
156
4.3 APLICAREA METODEI GRAFO – ANALITICE A ÎNSUMĂRII
CURBELOR IZOLUX
Încăperea de calcul (fig. 4.1) este o încăpere cu dublă simetrie și de aceea
este suficient să se aplice metoda de calcul doar pentru un sfert din suprafața
încăperii, pentru restul de trei sferturi de suprafață aplicându-se facilitățile oferite de
simetrie.
Din practică se cunoaște că, pentru o precizie suficient de bună a reprezentării
grafice a curbelor izolux, este necesar ca punctele de calcul de pe planul util al unei
încăperi să fie în număr de 250...1000. Rezultă că, pentru un sfert din suprafața de
calcul, este suficient un număr de 62...250 pucte de calcul.
Punctele de calcul vor fi situate în centrele unor patrulatere de formă cât mai
apropiată de cea a unui pătrat. Aceste patrulatere formează un caroiaj de calcul
care nu are nimic în comun cu cel construit pentru trasarea curbelor izolux!
Caroiajul de calcul pentru încăperea de calcul în discuție este format din 77 de
patrulatere cu dimensiunea reală de 25,23 cm x 25,36 cm (fig. 4.19).
Există așadar un număr de 77 de puncte de calcul, notate de la 1 la 77.
Corpurile de iluminat sunt notate cu cifre arabe, de la I la VI (fig. 4.21-4.26).
Pentru o precizie ridicată a calculelor, se ține seama că:
- este necesar să se reprezinte și curba de 5 lx (abia sub această valoare se
consideră ca aportul la iluminare al corpului de iluminat poate fi neglijat);
- este necesar să se reprezinte și curbele izolux din zona centrală a corpului
de iluminat, pentru valorile cele mai mari ale iluminării, deoarece în caz
contrar interpolarea se poate realiza foarte dificil sau nu se poate face
deloc.
Ca atare se vor realiza încă două sesiuni Dialux pentru trasarea de curbe
izolux, pornind de la valoarea minimă de 5 lx și continuând, în pași de câte 20 lx,
până la o valoare convenabilă, de 325 lx (în total sunt reprezentate 17 curbe izolux) –
fig 4.20. În fișierul dwg rezultat se vor importa curbele izolux din cele două sesiuni.
Se suprapun curbele izolux din fig. 4.19 pe rând, pentru fiecare dintre corpurile
de iluminat I, II, III, IV, V și VI și se citesc, prin interpolare, valorile iluminării directe
orizontale în fiecare dintre punctele 1, 2, 3, 4,....., 77 – fig. 4.21...4.26.
157
Fig. 4.19 Caroiajul pentru calculul iluminării directe orizontale în planul util
158
Fig. 4.20 Conținutul fișierului rezultat în urma operațiunii de exportare a două sesiuni Dialux în format dwg (17 curbe izolux)
159
Fig. 4.21 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat I pe
caroiajul de calcul
160
Fig. 4.22 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat II pe
caroiajul de calcul
161
Fig. 4.23 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat III pe
caroiajul de calcul
162
Fig. 4.24 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat IV pe
caroiajul de calcul
163
Fig. 4.25 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat V pe
caroiajul de calcul
164
Fig. 4.26 Suprapunerea curbelor izolux pentru determinarea valorilor iluminării medii directe produse de corpul de iluminat VI pe
caroiajul de calcul
165
Valorile astfel obținute se trec în tabelul 4.4, sintetizarea rezultatelor în acest
mod permițând calculul iluminării medii directe orizontale, Emd.
Totodată, în planul util se identifică o masă de lucru (bancă), care constituie
planul efectiv de lucru (este masa la care studentul lucrează efectiv, de aceea
diferă de a student la student).
Se presupune că această masă de lucru este un dreptunghi în planul
orizontal, care face parte din planul util și care conține patrulaterele din caroiajul de
calcul ce au centrele în punctele 14, 15, 16, 17, 25, 26, 27, 28, 36, 37, 38, 39 (a se
vedea fig. 4.27).
Fig. 4.27 Stabilirea planului efectiv de lucru în încăperea al cărei sistem de iluminat
se verifică
166
Tabel 4.4. Sintetizarea calculului de verificare a soluției luminotehnice prin metoda grafo – analitică a însumării curbelor izolux
Nr. punct (i) EdiCIL I (lx) EdiCIL II (lx) EdiCIL III (lx) EdiCIL IV (lx) EdiCIL V (lx) EdiCIL VI (lx) Edi (lx)
1 210 21 16 0 0 0 247
2 245 23 27 0 0 0 295
3 270 24 43 0 0 0 337
4 280 26 64 5 0 0 375
5 278 25 90 7 0 0 400
6 256 23 122 12 0 0 413
7 222 21 159 17 7 0 426
8 184 19 198 20 15 0 436
9 147 15 235 23 23 0 443
10 112 12 264 24 37 0 449
11 82 7 281 25 56 5 456
12 230 35 18 0 0 0 283
13 271 42 29 0 0 0 342
14 303 45 46 5 0 0 399
15 313 47 68 11 0 0 439
16 309 46 100 15 0 0 470
17 285 43 112 20 0 0 460
18 246 38 174 25 8 0 491
19 204 29 217 31 16 0 497
20 160 23 260 40 25 0 508
21 121 19 295 45 42 5 527
22 88 14 310 47 62 8 529
23 242 59 19 0 0 0 320
24 284 68 30 5 0 0 387
25 311 76 47 11 0 0 445
26 325 79 70 17 0 0 491
27 322 78 100 23 0 0 523
167
Tabel 4.4 - continuare
28 295 72 136 29 0 0 532
29 257 63 179 43 9 0 551
30 210 49 225 55 17 0 556
31 165 41 270 65 26 5 572
32 124 28 306 74 43 8 583
33 89 21 325 79 64 16 594
34 238 87 19 5 0 0 349
35 283 102 31 10 0 0 426
36 313 111 47 17 0 0 488
37 325 116 70 24 0 0 535
38 321 115 100 35 0 0 571
39 295 105 136 49 0 0 585
40 256 91 179 65 9 0 600
41 209 77 225 83 17 5 616
42 163 61 270 96 26 7 623
43 123 44 306 108 43 15 639
44 87 30 325 115 63 23 643
45 241 118 19 7 0 0 385
46 284 137 30 16 0 0 467
47 312 150 47 23 0 0 532
48 325 157 70 35 0 0 587
49 321 153 100 49 0 0 623
50 295 144 136 68 0 0 643
51 258 125 179 87 9 0 658
52 210 104 225 109 17 6 671
53 165 83 270 129 26 13 686
54 123 62 306 146 43 21 701
55 90 43 325 156 64 28 706
168
Tabel 4.4 - continuare
56 230 151 18 12 0 0 411

57 272 179 29 19 0 0 499
58 302 196 46 27 0 0 571
59 311 205 68 45 0 0 629
60 308 202 100 65 0 0 675
61 285 185 112 87 0 0 669
62 246 162 174 116 8 5 711
63 203 132 217 143 16 8 719
64 158 105 260 169 25 17 734
65 119 80 295 189 42 25 750
66 88 59 310 204 62 40 763
67 209 186 16 16 0 0 427
68 245 214 27 23 0 0 509
69 270 235 43 37 0 0 585
70 280 245 64 55 0 0 644
71 277 238 90 79 0 0 684
72 256 222 122 107 0 0 707
73 223 193 159 141 7 13 736
74 185 161 198 171 15 21 751
75 146 128 235 205 23 29 766
76 112 99 264 229 37 29 770
77 82 70 281 243 56 47 779
Emd = 545 lx
169
4.4 CALCULUL ILUMINĂRII MEDII REFLECTATE
În calculele efectuate până acum s-a considerat că toate suprafețele încăperii
de calcul au factorii de reflexie egali cu zero, cu alte cuvinte componenta reflectată a
iluminării este nulă.
În realitate însă, este aproape imposibil ca o suprafață să nu reflecte absolut
deloc lumina, deci în practică componenta reflectată a iluminării va fi mereu nenulă.
Mai mult decât atât, în încăperile de activitate normală este necesară pentru
realizarea confortului vizual o componentă reflectată a iluminării cât mai mare, fapt
pentru care suprafețele plafonului și ale pereților se vopsesc în culori deschise și se
mențin curate tot timpul.
Relația de determinare a iluminării medii reflectate este următoarea:
M ⋅ γ ⋅ρ ⋅ξ ⋅φ
E = f m c , (4.18)
mr S ⋅ [1− ρ ⋅ (1− γ)]
t m
unde:
- Mf este factorul de menținere luat în considerare la aplicarea metodei
factorului de utilizare;
- St reprezintă suprafața tavanului (m2);
- St reprezintă suprafața totală a pereților (m2);
- γ reprezintă cota parte din fluxul reflectat de pereți și tavan și care ajunge
pe planul util (relația 4.19):
S
γ= t , (4.19)
S +S
p t
- ρm este factorul de reflexie mediu al pereților și tavanului, considerați ca o

singură suprafață, ce se calculează ca media ponderată a factorilor de
reflexie ai pereților și tavanului (relația 4.20):
ρ ⋅S + ρ ⋅S
t t p p, (4.20)
ρ =
m S +S
t p
- fluxul luminos direct φd se determină cu formula (4.21):

φ =E ⋅S , (4.21)
d md t
unde Emd este iluminarea medie directă pe planul util și se regăsește la finalul
tabelului 4.4.
170
- fluxul luminos al corpului de iluminat φc se determină cu formula (4.22):

φ = N⋅n⋅ φ ⋅η , (4.22)
c l
relație în care (urmărind și datele din tabelul ce sintetizează calculul prin metoda
factorului de utilizare):
• N este numărul de corpuri de iluminat;
• n este numărul de lămpi ce echipează un corp de iluminat;
• φl reprezintă fluxul luminos al unei lămpi (se ia din catalogul
fabricantului de surse de lumină);
• η este randamentul corpului de iluminat (se ia din catalogul fabricantului
de corpuri de iluminat, conform figurii 4.28).
Fig. 4.28 Determinarea randamentului CIL (η ) din fișa tehnică asociată
- raportul ξ se determină cu relația (4.23):

φ
ξ = 1− d . (4.23)
φ
c
Pentru cazul de față, datele de calcul sunt următoarele:
St = 5,55 m x 3,55 m = 19,70 m2.
Sp = [2 x (5,55+3,55)] x 3,50 m2 = 63,70 m2.
γ = (19,70/(19,70 + 63,70)) = 0,236.
ρt = 0,70.
ρp = 0,50.
ρm = [(0,70 x 19,70)+(0,50 x 63,70)]/(19,70+63,70) = 0,547.
N = 6 CIL.
n = 2 lămpi/CIL.
φl = 3350 lm.
η = 59%.
φc = 6 x 2 x 3350 x 0,59 lm = 23718 lm.
φd = 545 x 19,70 lm = 10737 lm.
171
ξ = 1 – (10737/23718) = 0,547.
Rezultă:
Emr = (0,67 x 0,236 x 0,547 x 0,547 x 23718) / {19,70 x [1 – 0,547(1 – 0,236)]}
= 1122,12 / 11,47 = 98 lx.
4.5 VERIFICAREA UNIFORMITĂȚII ILUMINĂRII

Pentru planul util, se calculează coeficientul de uniformitate c1, astfel:
E +E
c = mind mr . (4.24)
1 E +E
md mr
Valoarea Emind este valoarea minimă a iluminării directe pe planul util (valoarea
minimă dintre cele 77 de valori existente, ultima coloană din tabelul 4.4). Se observă
că valoarea minimă a iluminării este realizată în punctul 1, având valoarea de 247 lx.
Înlocuind în formula (4.24), rezultă:
247+ 98
c = = 0,54.
1 545+ 98
Se compară această valoare cu valorile normate din tabelul 4.5 (extras din
normativul NP061-2002, tabel 3.3). Pentru spații neindustiale, valoarea minimă a
coeficientului de uniformitate pe planul util este 0,8.
Tabel 4.5. Valorile coeficieților de uniformitate a iluminării
Spaţii
Destinaţia spaţiului Spaţii industriale
neindustriale
Coeficientul de uniformitate pe
planul efectiv de lucru (zona 0,7 0,8
sarcinii vizuale) (Emin/Emax)
Coeficientul de uniformitate pe
0,5 0,8
planul util (Emin/Emed)
Se constată că nu este îndeplinită condiția de uniformitate a iluminării în planul

util, deci soluția luminotehnică ar trebui corectată.
Pentru planul efectiv de lucru (zona sarcinii vizuale), se calculează coeficientul
de uniformitate c2, astfel:
172
E∗ +E
mind mr . (4.25)
c =
2
E∗ +E
maxd mr
Valorile E*mind și E*maxd sunt valoarile minimă, respectiv maximă, ale iluminării
directe numai pe planul efectiv de lucru (masa din fig. 27, definită de punctele 14,
15, 16, 17, 25, 26, 27, 28, 36, 37, 38, 39). Se observă că valoarea minimă a iluminării
pe planul efectiv de lucru este realizată în punctul 14, având valoarea de 399 lx, în
timp ce valoarea maximă a iluminării pe planul efectiv de lucru are loc în punctul 39,
având valoarea de 585 lx.
Înlocuind în formula (4.25), rezultă:
399+ 98
c = = 0,73.
2 585+ 98
Se compară această valoare cu valorile normate din tabelul 4.5. Pentru spații
neindustiale, valoarea minimă a coeficientului de uniformitate pe planul efectiv de
lucru este 0,8.
Se constată că nu este îndeplinită condiția de uniformitate a iluminării în planul
efectiv de lucru, deci soluția luminotehnică ar trebui corectată.
Totuși, datorită limitărilor legate de timpul alocat acestui proiect, soluția
luminotehnică nu se va mai modifica.
4.6 REPREZENTAREA FOTOREALISTICĂ A ÎNCĂPERII DE CALCUL

Pentru a realiza reprezentarea fotorealistică a încăperii de calcul din planul de
arhitectură al parterului (P01, Nirou de proiectare), este necesară modificarea
acesteia în conformitate cu destinația sa, adăugându-se o ușă, două ferestre,
mobilier, echipamente de birou, elemente decorative și ocupanți.
Se va introduce o ușă conform figurii 2.34, care se situează pe peretele de
lungime mai mică de la interior, având lățimea de 0,90 m, înălțimea de 2,10 m și fiind
situată la 14,31 cm față de peretele interior. Deschiderea este spre înăuntru, iar
balamalele, pe partea stângă. Nu există prag (d = 0 m).
Materialul din care se confecționează ușa este lemn de culoare deschisă
(Wood (light)) cu grad de reflexie 52%, iar textura se alege – prin procedura Drag
and drop - din a treia foaie de calcul Culori – Texturi - Interior – Uși – Din lemn,
fag.
173
Tot pentru a da un aspect cât mai realist al suprafețelor încăperii, din același
meniu se vor alege texturi pentru podea (Culori – Texturi - Interior – Podea –
Lemn – Parchet sub formă de fâșii – Lemn de fag – 20), pentru cei 4 pereți
(Culori – Texturi - Interior – Perete – Tencuială – Tencuială zgrunțuroasă gri) și
pentru plafon (Culori – Texturi - Interior – Plafon – Tencuială zgrunțuroasă alb).
Este momentul acum să se dispună cele două ferestre din încăperea P01
(conform planului arhitectural). Ele au dimensiunile L x l = 1,20 m x 1,20 m și
parapetul din dreptul lor are înălțimea de 0,90 m.
Din meniul Obiecte – Ferestre și uși – Fereastră, prin procedeul Drag and
drop se selectează o ferestră căreia i se modifică caracteristicile implicite în
conformitate cu cele discutate anterior, denumindu-se Fereastră 1. Distanța față de
peretele din stânga este de 2,325 m.
Apoi, cu comenzile Copy – Paste (sau CTRL+C – CTRL+V) se dispune o a
doua fereastră pe același perete, identică cu prima, dar care se va numi Fereastră 2
(prin acest procedeu se elimină necesitatea redefinirii caracteristicilor unui obiect
identic cu cel inițial definit). Se are în vedere distanțarea acestei ferestre față de
peretele din stânga la 36,1 cm.
Acum apare firească echiparea acestui birou de proiectare cu mese de birou,
scaune și echipamente de birou (computer, imprimantă).
Pentru a putea accesa baza de date referitoare la elemente de mobilier, din
meniul principal Dialux se accesează submeniurile Adăugare – Obiect – Fișiere
obiect – Spațiu interior – Mobilă – Bancuri de lucru și se alege un birou Model 5
270 x 110 (la aceeași situație s-ar fi ajuns dacă se accesa direct foaia de calcul
Obiecte).
Cu procedura Drag and drop se fixează biroul în câmpul încăperii și se
poziționează convenabil.
Apoi se adaugă un scaun, din meniul Adăugare – Obiect – Fișiere obiect –
Spațiu interior – Mobilă – Scaune – Scaun rotativ 1. Se are în vedere rotirea
corespunzătoare în jurul axei verticale a elementelor de mobilier nou definite pentru a
fi funcționale, apoi se vizualizează poziția acestor elemente (pictogramele Vedere
laterală și Vedere din față, pentru a ne putea convinge de faptul că amplasarea pe
verticală este corectă).
174
Pe peretele din fața biroului se poziționează un dulap cu rafturi, prin apelarea
comenzii Adăugare – Obiect – Fișiere obiect – Spațiu interior – Mobilă – Rafturi
– 120 x 120 pe o singură parte. Se consideră ca acest corp cu rafturi se întinde pe
aproape toată lungimea peretelui (4,80 m), păstrându-se constantă valoarea implicită
pentru adâncime (0,40 m), înălțimea modificându-se la 2,50 m în condițiile în care
baza dulapului se află la înălțimea de 1 m (nu sprijină pe podea).
Sub birou se dispune un coș de gunoi (Adăugare – Obiect – Fișiere obiect –
Spațiu interior – Accesorii birou – Coș de hârtie) iar pe birou, un laptop
(Adăugare – Obiect – Fișiere obiect – Spațiu interior – Accesorii birou – Laptop)
și o imprimantă (Adăugare – Obiect – Fișiere obiect – Spațiu interior – Accesorii
birou – Imprimantă).
În fine, în stânga biroului, înspre ferestră, se amplasează o plantă
ornamentală (Adăugare – Obiect – Fișiere obiect – Spațiu interior – Plante –
Plantă de interior 3) și, pentru a da viață acestei încăperi, vor fi introduse două
persoane (o femeie - Adăugare – Obiect – Fișiere obiect – Spațiu interior –
Persoane – Detaliat – Femei - Anne - și un bărbat - Adăugare – Obiect – Fișiere
obiect – Spațiu interior – Persoane – Detaliat – Bărbați – Johan 2).
Acum este momentul să ne asigurăm că sistemul de iluminat corespunde
culorii reale alese (cod – 840, în acest caz). Pentru a realiza acest lucru, se intră în a
treia foaie de calcul - Culori și se aleg, consecutiv, comenzile: Culori – Culori ale
luminii – Spectre de lămpi standard – Lămpi cu fluorescență – Culoare a luminii
840 și se trage până în dreptul unui corp de iluminat și se eliberează (metoda Drag
and drop), astfel:
- dacă ele sunt reprezentate sub formă de bloc, până oriunde desupra
blocului – selecția va fi valabilă pentru toate corpurile de iluminat ce formează blocul;
- individual, pentru fiecare corp de iluminat, dacă acestea sunt poziționate în
mod individual.
Blocul de corpuri de iluminat sau corpul de iluminat individual clipește de
câteva ori, acesta fiind semnalul care ne arată că selecția culorii dorite a fost făcută.
În final se dă comanda de recalculare a sistemului de iluminat. Imaginea
încăperii după realizarea acestui calcul este prezentată în figura 4.29.
175
Fig. 4.29 Încăperea de calcul P01, mobilată corespunzător în vederea realizării unei
reprezentări fotorealistice
Caracteristicile sistemului de iluminat (fig. 4.30) vor diferi în raport cu situația

simplă, în care încăperea nu avea definite elemente de mobilier, uși și ferestre.
176
Fig. 4.30 Caracteristici fotometrice pentru încăperea de calcul P01, mobilată

corespunzător destinației date prin temă (birou de proiectare)
177
4.7 EVALUAREA ORBIRII PRODUSĂ DE SISTEMUL DE ILUMINAT
INTERIOR PRIN CALCULUL AUTOMAT PENTRU O ZONĂ UGR
Această metodă de calcul este și cea mai flexibilă dintre toate metodele de
calcul, deoarece permite determinarea indicelui UGR pentru mai multe sisteme de
iluminat diferite aferente aceleiași încăperi, în condițiile în care observatorii au poziții
diferite, înălțimi de privire diferite și unghiuri de privire diferite în spațiu după toate
cele trei direcții caracteristice.
Astfel, se definește o suprafață de calcul UGR oarecare pentru încăperea P01
(denumită, în mod implicit, Suprafață de calcul UGR 1), prin apelarea comenzilor:
Adăugare – Suprafețe de calcul – Suprafață de calcul UGR.
Zona de calcul UGR se poate afla numai în plan orizontal (la o înălțime dictată
de înălțimea ochilor observatorului oarecare, în cazul de față 1,10 m), are o formă
rectangulară și se poate roti cu un unghi variabil în jurul azei Oz. Pe de altă parte,
observatorul, care se poate poziționa numai în centrul de greutate al acestei
suprafețe de calcul UGR, poate privi în alt unghi (în acest exemplu, 670) decât
unghiul de rotație (în cazul de față, 370) a suprafeței de calcul UGR în jurul axei sale
verticale (fig. 4.31).
Fig. 4.31 Definirea suprafeței de calcul UGR 1
178
În figurile 4.32, 4.33, 4.34 și 4.35 sunt prezentate distribuțiile indicilor UGR
pentru Suprafața de calcul UGR 1 sub diverse forme (extras din foaia de calcul
Rezultate – Birou proiectare – Suprafețe spațiu – Suprafață de calcul UGR 1).
Fig. 4.32 Curbele de egal indice UGR (izolinii) pentru suprafața de calcul UGR 1
179
Fig. 4.33 Zonele de egal indice UGR (nuanțe de gri) pentru suprafața de calcul UGR
1
180
Fig. 4.34 Graficul valorilor indicilor UGR pentru suprafața de calcul UGR 1
181
182
Fig. 4.35 Tabelul valorilor indicilor UGR pentru suprafața de calcul UGR 1
Abia acum este momentul să se finalizeze completarea rubricii 37 din tabelul

ce sintetizează calculul de predimensionare prin metoda factorului de utilizare pentru
încăperea de calcul (suprafața de calcul UGR 1, UGR min. -, UGR max. 17).
183

Indrumator Luminotehnica - Gabriel Ispas

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Indrumator Luminotehnica - Gabriel Ispas

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ÎNDRUMĂTOR DE LUMINOTEHNICĂ

1. PREDAREA TEMEI DE PROIECTARE. ÎNTOCMIREA

1.2 PARTICULARITĂŢI ALE ÎNTOCMIRII TEMEI DE PROIECTARE

1.3 ÎNTOCMIREA PLANULUI DE ARHITECTURĂ DE LA SUBSOL

1.4 PREGĂTIREA PLANURILOR PENTRU LUCRU

Fig. 1.1 Planul nivelului parter pentru o clădire administrativă

Fig. 1.2 Planul nivelului subsol pentru o clădire administrativă

2. PREDIMENSIONAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR

2.2.1 Numărul încăperii (coloanele 0 și 39)

2.2.2 Destinația încăperii (coloana 1)

2.2.3 Iluminarea medie normată Em (coloana 2)

2.2.4 Corp de iluminat propus (coloanele 3...6)

Tabelul 2.1. Clasificarea corpurilor de iluminat din punct de vedere al distribuției

Tabel 2.2. Formarea denumirii corpurilor de iluminat de la SC ELBA SA Timișoara

Pentru încăperea de calcul, se vor completa următoarele date legate de

Fig. 2.2 Diagrama zonală a fluxului luminos și tabelul cu indicatorii de distribuție

2.2.5 Geometria încăperii (coloanele 7...14)

Fig. 2.3 Secțiune reprezentativă prin încăperea de calcul

hm – înălțimea de montaj a corpurilor de iluminat;

2.2.6 Caracteristicile fotometrice ale încăperii (coloanele 15...17)

o ρpd = 0,25 pentru parchet de stejar, linoleum marmorat maro cu

2.2.7 Factorul de utilizare (coloana 18)

2.2.8 Factorul de menținere (coloana 19)

Tabel 2.3. Valorile de referință recomandate pentru factorul de menținere Mf

Produsul u . Mf se numește utilanță și, din punct de vedere fizic, reprezintă un

2.2.9 Sursa de lumină propusă (coloanele 20...26)

Tabelul 2.4. Conexiunea dintre culoarea aparentă și temperatura de culoare corelată

- necesitatea redării corecte a culorilor: astfel, în încăperile în care redarea

Tabelul 2.5. Recomandări privind alegerea lămpilor în funcţie de indicele de redare a

În anexele 2.4 și 2.5 sunt prezentate recomandările Osram și Philips privind

• Cod de trei cifre, XYZ, care este mai sugestiv, astfel:

Denumirile standardizate internaționale ILCOS (coloana 20) și ZVEI (coloana

2.2.9.1. Lămpi cu incandescență

Tabel 2.7. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență în

Pentru grupurile A, B și N se poate defini o a treia literă caracteristică, și

Pentru grupul PAR se poate defini următoarea caracteristică (a treia literă

2.2.9.2. Lămpi cu incandescență cu halogen

Tabel 2.11. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor cu incandescență cu

A treia literă caracteristică descrie domeniul de aplicare (tabel 2.12):

Tabel 2.13. Litera specifică pentru definirea lămpilor cu incandescență cu halogen cu

2.2.9.3. Lămpi fluorescente

Tabel 2.14. A doua literă caracteristică pentru definirea lămpilor fluorescente în

Pentru lămpile compacte fluorescente S și B sunt posibile următoarele

Pentru lămpile compacte fluorescente de tip D, Q și M, în mod suplimentar

Tabel 2.16 Litera specifică suplimentară pentru definirea lămpilor fluorescente

Tabel 2.17. Litere caracteristice pentru definirea lămpilor fluorescente cu balast

Lămpile compacte fluorescente de tip -S, -D și C pot fi proiectate pentru a

Tabel 2.18. Litera caracteristică pentru definirea balastului electronic de înaltă

Numai în cazul acestor lămpi poate exista (tabel 2.20):

Această literă poate fi urmată uneori, suplimentar, de (tabel 2.21):

Tabel 2.21. Litera caracteristică pentru definirea reflectorului în cazul lămpilor cu

2.2.9.5. Lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la joasă presiune

Doar pentru tipul S este posibilă gruparea (tabel 2.23):

2.2.9.6. Lămpi cu descărcări în vapori de sodiu la înaltă presiune

În plus, poate fi introdusă o literă care să descrie calitatea redării culorilor

În tabelul 2.28 sunt prezentate câteva denumiri complete de lămpi în

Sistemul ZVEI (Zentralverband Elektrotechnik - und Elektroindustrie e.V.)

Tabel 2.29. Prima literă caracteristică, indicând modul de producere a luminii, în

Tabel 2.30. A doua literă caracteristică pentru descrierea surselor de lumină în

Tabel 2.31. Grupări de litere caracteristice întâlnite în descrierea surselor de lumină

Urmează elemente suplimentare de identificare, separate prin cratimă, ca de

În fine, anumite litere sunt adăugate în cazul în care este necesară

Tabel 2.36. Prezentarea echivalenței diametrului lămpilor tubulare fluorescente în