Functia de autocorelatie
Este un concept fundamental in studiul semnalelor
aleatoare(in specialepentru cele stationare si
ergodice)
Presupunem ca toate semnalele folosite sunt
stationare in sens larg.
Proprietati ale fct de autocorelatie:
-functie para Rss(tau)=Rss(-tau)
-maximul ei este cand tau=0(putearea semnalului)
Rss(0)=E[s^2(t)]=P
-densitatea spectrala de putere a functiei de
autocorelatie este transformata sa Fourier(teorema
Wiener -Klintchine)
Cu cat semnalul variaza mai rapid in timp , deci
spectrul sau este mai larg , cu atat functia de
autocorelatie este mai comprimata spre origine.
La limita, semnalul devine pur-aleator, cu Rss=0 pt
oricare tau diferit de 0 si cu PSD constanta in toata
gama de variatie , devine astfel zgomot alb .
Un astfel de semnal nu este fizic realizabil pentru ca
puterea lui este infinita , dar este un modul
mathematic foarte util si comod pentru a caracteriza
semnalele a caror densitate de putere este constanta
intr-o gama larga de frecvente.
Ryy(n)=Ryx(n)*h(-n)=Rxx(n)*h(n)*h(-n)
Rxx(n)->h(n)->Rxy(n)->h(-n)->Ryy(n)
Principiul interp cu un factor intreg
Cresterea frecventei de esantionare a unui semnal se
numeste interpolare.
X(n)->ss M-> y(n)->M*H(e^j*omega)->y(n)=x(n/M)
Pricipiul de baza : fiind dat un semnal x(n) esantionat
cu frecv Fe=1/Te , trebuie sa construim un semnal
y(n), caracterizat de frecventa de esantionare
Fe‘=1/Te‘,noua frecventa fiind marita cu un factor
intreg M>=2.
Fe‘=M*Fe , Te‘=Te/M , M apartine Z
Efectul va fi de crestere a frecventei de esantionare .
Fie un semnal si spectrul de amplitudine|x(e^j*f)|
Legatura intre PSD si autocorelatie
Teorema Wiener Klintchine:
Functia de autocorelatie si densitatea spectrala de
putere(PSD) sunt legate printr-o pereche de
transformate fourier in timp discret , directe si
inverse astfel :
PSD: Sxx(e^j*w)=suma n=-inf la inf din Rxx(n)*e^-
j*w*n
Rxx(n)=1/2pi integrala de la –pi la pi
din( Sxx(e^j*w)*e^j*w*n )dw
PSd este transformata Fourier a fct de autocorelatie
Aplicand zgomot alb(pur decorelat)
Rxx(n)=Sigmax^2*dirac(n)-impulsul dirac
Daca media este 0(distributie gaussiana)=>
Rxx(0)=Sigmax^2
Sxx(e^j*w)=suma dupa n-inf la inf din
Sigmax^2*f(n)*e^-j*w*n=Sigmax^2= ct
Acest semnal nu este fizic realizabil . Cat timp
semnalul areo functie de autocorelatie ingusta ,
banda PSd este larga , apropiindu-se de zgomot alb .
Daca fct de autocorelatie este larga , banda
semnalului este ingusta si se apropie de semnal de
banda foarte ingusta
Zgomot banda larga
Zgomot banda ingusta
Modificarea gamei dinamice
Gama dinamica – distanta intre nivelul sonor cel mai Sistemul de readare a semanalului de pe un CD
ridicat si cel mai scazut al semnalului audio audio digital
A)Circuite de compensare si limitare
In procesul de redare a sgn de pe CD audio, discul
este scanat optic de un filtru laser si se obtine un sir
de date binare ce sunt decodate si convertite in sgn
-sunt utilizate pentru mentinerea nivelului unui analogice. Un circuit de demodulare executa
semnal in cadrul unei game dinamice specificate operatia inversa celei efectuate la codare. Sgn
Pragul- nivelul la care circuitul de compresie incepe decodificat de la iesirea demodulatorului este aplicat
ajustarea volumului semnalului la intrarea unui buffer pt stocarea temporara a
Rata de compresie –raportul intre semnalul de semnalului, in concordanta cu viteza de rotatie a
intrare si semnalul de iesire dupa depasirea pragului discului. In sistemul de prelucrare digitala pt un CD
Timpul de atac- timpul dupa care circuitul de audio se poate obtine un raport de semnal zgomot
compresie incepe atenuarea semnalului , calculat in (SNR) si o separare a celor 2 canale stereo mai buna
momentul in care semnalul d eintrare a depasit val de 90 dB. Unsist clasic de redare/inregistrare
de prag analogica ofera unSNR de maxim 60dB si o ssparare a
Timpul de revenire – Timpul dupa care circitul de celor 2 canale de maxim 30dB. In plus, sistemul de
compresie inceteaza atenuarea semnalului , calculat citire optica nu afecteaza practic suprafata discului.
din mom in care semnalu de intrare a coborat sub
nivelul de prag
B)Circuit de expandare Principiul si utilitatea filtrelor param folosite in
-creste gama dinamica a unui semnal studiourile profesionale
-raface gama dinamica anterior micsorata de un
circuit de compresie Filtre parametrice de tip peak si notch
Se fol in industria audio in scopul amplificarii sau
atenuarii unor componente particulare ale
semnalului ; de fapt sunt filtre IIR de oridin 2 si au
Comparatie intre met param si met neapram raspuns in frecventa ce contine un sigur varf(convex
Tehnicile nepar nu presupun apriori cunoasterea sau concav) la o frecv data f0, castigul in restul
unui model de generare a semnalului. Ele permit benzii(audio) este aproximativ=1
obtinerea spectrului puterii doar pe baza esant sgn Principiu :o pereche de poli complex conjugati, si o
bazate pe transf fourier discreta a unor segm din sgn pereche de zerouri complex conjugate sunt
sau a fct de autocor. proportionale in planul z de-a lungul unor linii drepte
Tehn param presupun in mod explicit ca sgn a fost ce trec prin origine. Daca polii sunt mai aproape de
generat de un model param specificat(filtru iir). Ele origine decat zerourile , filtrul va fii de tip notch, iar
permit aflarea inf utile prin punerea in evidenta a invers va fi de tip peak.
unor comp spectrale utile de val f apropiate. Se utilizeaza des in aplicatii ca operatia de egalizare
Met neparam :-periodgrama ;- metoda welch de folosita pt a modifica amplitudinea sgn in cadrul unor
estimare spectrala ; met blackman-turkey benzi particulare de frecvente fixe sau reglabile
Met param: -prelucrarea sgn esant cu esant;
-modelarea sgn cu ajut unui set de param k
Tehnicile nepar sunt attractive pt ca prezinta calcule
simple, sunt usor de implementat, rapide si destul de Sistemul de codare pt un CD audio digital
bine studiate pt ca au la baza tranf fourier. Daca
perioada de analiza este scurta, fenomenele inerente
de calcul ale DFT-ului si prez fct fereastra fac ca
precizia si rezolutia oferite de aceste metode sa fie
limitate
Met nepar nu sunt proiectate sa dea inf despre Pe un CD, sgn e inregistrat in format digital pe pista
analiza spectrala in sist particulare in care avem inf in forma de spirala care prezinta adancituri si
despre cum e generat sgn. Incorporand in algoritmul portiuni netede semnificand 1 si 0
spectral un model de prel a sgn obtinem un estimate Cele 2 canale ale unui semnal stereofonic sunt
al dens spectrale de putere mai bun decat prin esantionate la o frecventa f=44,1kHz fiecare, astfel
metode parametrice asigurandu-se reproducerea semnalelor cu frecv de
pana la 20kHz.
Algoritmul LMS
Se considera struct de filtre adaptive FIR, deoarece
aceste sisteme sunt mai utilizate decat IIR, datorita
stabilitatii filtrelor FIR. Orice set de coef si algoritmi
utilizati pentru ajustarea coeficientilor FIR sunt mai
simpli decat cei folositi la IIR
Schema de principiu pentru FIR :
hk(n+1)=hk(n)+2miue(n)x(n-k) ;k=0,1,...N-1
aceasta varianta ce fol criteriul minimizarii erorii
patratice medii asociat alg gradientului se num alg
LMS. Aceasta procedura de optimizare porneste de
la o valoare initiala h(0), se eval directia pantei
maxime de crestere in jurul acestui punct pe
suprafata de eroare si se reia procesul iterativ pana
la obtinerea minimului erorii patratice medii.
Alg LMS se fol deoarece este usor de implementat
soft si hard, contine calcule simple, necesita mem
mica . utilizatorul poate seta usor sist pt a obtine
performantele dorita fara a cunoaste in detaliu
semnalelel de intrare si cel dorit ci doar statistica
acestora.
Principiul decimarii cu factor intreg
Decimare=reducerea frecv de esant a unui sgn
(X(n))H(e^jw)-(v(n)) sjM(y(n)=xs^(n)
(n)=x(nM))
FTJ digital circuit de decimare
Fie dat un semnal x(n) esantionat cu frecv fe=1/Te,
trebuie sa construim un sgn y(n), caracterizat de
frecv de esantionare fe’=1/Te’<fe, noua frecventa
fiind micsoarata print-un factor intreg M>=2
Fe’=fe/M, Te’=Mte, M apartine Z
Dupa filtrarea trece jos decimarea se realizeaza
simplu selectand fiecare a M-a valoare dintre
esantioanele lui x(n). efectul va fi nmicsorarea
frecventei de esantionare(cresterea perioadei)