Analiza comparativă a timpului de calcul al

procesoarelor clasice s, i cuantice

1st Andreea-Alina Precup 2nd Andreea-Alina Voicu 3rd Dan-Constantin Simion

TCSI, FSA (UPB) TCSI, FSA (UPB) TCSI, FSA (UPB)
precup alina2008@yahoo.com voicualinandreea@yahoo.com dansimion111@gmail.com

4th Georgiana-Rovena Zăvoianu 5th Iuliana-Maria Gănescu

TCSI, FSA (UPB) TCSI, FSA (UPB)
zavoianu georgiana96@yahoo.com iuliana.ganescu@yahoo.com

Abstract—Lucrarea de fat, ă prezintă not, iuni despre calcula-
torul cuantic, despre algoritmii de criptare, despre cum un
calculator cuantic este superior unui calculator din zilele noastre,
o comparat, ie intre cele două dar s, i cum va putea revolut, iona
calculatorul cuantic viitorul.
I. Introducere
Un calculator cuantic reprezintă un computer care
funct, ionează pe baza unor fenomene cuantice. Este vorba
de superpozit, ie s, i entanglement. Acesta nu funct, ionează pe
bază de tranzistori, as, a cum sunt calculatoarele folosite la
ora actuală. În cazul unui calculator clasic, se utilizează bit, i,
ı̂n timp ce un calculator cuantic foloses, te qubit, i. Diferent, a
este reprezentată de faptul că bit, ii pot fi 1 s, i 0, ı̂n timp ce
un qubit poate avea atât valorile bit, ilor, precum s, i oricare
superpozit, ie cuantică a lor. În mod automat, acestea pot
să efectueze un număr mult mai ridicat de operat, ii, ı̂ntr-un
timp mult mai redus. Superpoziţia este reprezentată de orice
combinare de qubit, i. În acelas, i timp, entanglement-ul se referă
la posibilitatea aproape infinită de legături ı̂ntre sistemele
cuantice. Acest fenomen mai are s, i avantajul unei procesări
paralele a informat, iilor. Efectuarea unei asemenea operat, ii nu
este ı̂nsă posibilă ı̂n cazul calculatoarelor clasice. Prin urmare,
dacă o anumită operat, ie complicată poate dura cât, iva ani, dacă
este procesată de un computer clasic, ı̂n cazul unui calculator
cuantic poate dura doar câteva secunde.
II. Calculatorul cuantic
Primul computer cuantic disponibil comercial, care uti-
lizează principiile mecanicii cuantice, decât pe cele ale
mecanicii clasice, a fost vândut companiei aerospaţiale de
apărare şi securitate Lockheed Martin, ı̂n 2011. D-Wave,
firma producătoare a fost fondată ı̂n 1999 şi se autontitulează
”compania de calcul cuantic”. Ea comercializează computerul
numit ”Wave One” pentru 10 milioane de dolari. Încă din anul
Emil Simion.
2013, compania Google s, i NASA investesc fonduri importante
ı̂n dezvoltarea computerelor cuantice. Computerul la care
lucrează poartă numele de D-Wave Two.
Supremat, ia cuantică reprezintă capacitatea computerelor
cuantice de a ı̂ndeplini anumite sarcini pe calculatorul clasic nu
le poate face. Primul calculator cuantic se numes, te D-Wave s, i a
fost creat de compania britanică D-Wave Systems. Compania a
creat s, i vândut mai multe calculatoare cuantice, iar tehnologia
lor este garantată de peste 160 de brevete de invent, ie. 10
milioane de dolari, atât a costat primul computer cuantic,
numit Wave One, vândut de compania D-Wave Systems.
Cumpărătorul este Lockheed Martin, compania americană s, i
constructor aerospat, ial, specializată ı̂n domeniul militar, al
securităt, ii s, i al tehnologiei. Semnarea contractului de vânzare
avea loc ı̂n urmă cu s, apte ani, iar de atunci până acum D-Wave
Systems a lansat mai multe modele de calculatoare cuantice.
Cea mai recentă lansare a avut loc ı̂n 2017, când a fost scos
pe piat, ă modelul D-Wave 2000Q, care are un sistem cu 2.000
de qubit, i s, i caracteristici avansate de control.
Presa străină a scris despre avansul ı̂n implementarea unui
calculator cuantic. S, tirile ment, ionează cel mai des o mică
firmă canadiană, D-Wave Systems. În august 2015, această
companie anunt, a a doua generat, ie de calculatoare cuantice:
D-Wave 2X. NASA, Google, Lockheed Martin se numără
printre primii achizitori ai câte unui 2X. NASA a publicat
ı̂n decembrie 2015 un test ı̂n care afirmă că D-Wave a
rezolvat ı̂n 10 milisecunde o problemă pe care un computer
standard ar solut, iona-o ı̂n 100 de zile. În noiembrie 2017,
IBM a dezvăluit primul calculator cuantic de 50 de qubit, i.
La CES 2018, aces, tia au expus componentele calculatorului,
astfel ı̂ncât publicul să ı̂nt, eleagă mai bine ce se ı̂ntâmplă ı̂n
interior. Vicepres, edintele departamentului de cercetare de la
IBM, Jeffrey Welser, a declarat că cea mai mare provocare
este eliminarea interferent, elor, fie ele electrice, magnetice sau
termice.
Google susţine că a atins ”supremaţia cuantică” cu aju-
torul unui super-calculator - Financial Times. Un studiu al
cercetătorilor de la Google care descrie această inovaţie,
consultat de jurnaliştii cotidianului de afaceri, a fost publicat
succint pe site-ul NASA ı̂n septembrie 2019, ı̂nainte de a fi
retras.
Un document elaborat de specialişti Google obţinut de FT,
postat cu câteva zile ı̂nainte pe un site al NASA, arăta că
procesorul computerului a putut efectua ı̂n doar trei minute şi
20 de secunde un calcul care pentru cel mai avansat computer
clasic actual, numit ”Summit”, ar necesita aproximativ 10.000
de ani.
Potrivit cercetătorilor companiei din California, procesorul
nu poate rezolva decât un singur calcul simultan, iar aparatele
cuantice pentru aplicaţii industriale reale nu vor putea fi
folosite decât după mai mulţi ani. IBM pare că a realizat cele
mai mari progrese după ce, la ı̂nceputul anului, a prezentat ı̂n
cadrul târgului de electronice CES 2019 din Las Vegas primul
computer cuantic ce poate fi folosit ı̂n afara laboratorului şi pe
care ı̂l va comercializa ı̂n viitorul apropiat, fără să ı̂nainteze
o dată certă. IBM Q System One conţine 20 de qubit, i şi este
practic un cub cu peret, i din sticlă, având latura de 2,7 m,
care găzduies, te componentele necesare efectuării calculelor
cuantice, inclusiv un răcitor care menţine temperatura qubit, ilor
puţin peste zero absolut (-273,15 grade Celsius), ı̂n jurul
temperaturii de -237,7 grade Celsius.
Noul sistem are 20 de qubit, i, iar asta ar putea părea put, in,
mai ales dacă ne gândim că Google a anunt, at existent, a unui
calculator cu 72 de qubit, i. Totus, i, conform lui Bob Sutor,
calitatea primează s, i nu cantitatea. IBM s-a concentrat pe
eliminarea erorilor s, i fiabilitate sporită, ı̂n loc să mărească pur
s, i simplu puterea sistemului.
Deşi există deja prototipuri de calculatoare cuantice, ele nu
pot efectua ı̂n prezent decât sarcini similare cu cele realizate de
un computer normal, dar mai rapid. Un exemplu ar fi compania
Fujitsu, care a lansat ı̂n acest an un cip cu capacităţi inspirate
de calculatorul cuantic, pe care l-a denumit Digital Annealer.
Arhitectura de calcul digital Annealer reduce din decalajul
către lumea cuantică s, i deschide calea către rezolvarea mult
mai rapidă s, i mai eficientă a problemelor de afaceri din zilele
noastre. Solut, ia este concepută pentru a rezolva problemele
de optimizare la scară largă, care sunt de nerezolvat folosind
calculatoarele clasice de astăzi. În acest moment, primul
computer cuantic destinat comercializării este integrat ı̂ntr-
un cub de sticlă cu latura de 3 metri. Exteriorul din sticlă
al instalat, iei a fost proiectat de Goppion, o firmă celebră din
Milano, care s, i-a trecut ı̂n palmares crearea carcasei ı̂n care
este expusă capodopera lui Leonardo da Vinci, Mona Lisa, sau
a casetei ı̂n care sunt păstrate, ı̂n Turnul Londrei, bijuteriile
coroanei britanice.
A. La ce folosesc calculatoarele cuantice şi cum vor trans-
forma lumea
Una dintre cele mai promit, ătoare aplicat, ii ale calcula-
toarelor cuantice este simularea comportamentului materiei
până la nivelul molecular. Producătorii auto precum Volk-
swagen s, i Daimler folosesc calculatoare cuantice pentru a
simula compozit, ia chimică a bateriilor vehiculelor electrice
pentru a ajuta la găsirea de noi modalităt, i de ı̂mbunătăt, ire a
performant, ei lor.
În al doilea rând, tehnologiile cuantice ar putea transforma
asistent, a medicală. Companiile farmaceutice le folosesc pentru
a analiza s, i compara compus, ii care ar putea duce la crearea
de noi medicamente. În viitor, pe o scară largă, simulările
cuantice pentru dezvoltarea medicamentelor ar putea duce la
tratamente pentru boli precum Alzheimer, care afectează mii
de viet, i.
Cercetătorii Microsoft au anunţat ı̂n luna iulie că au folosit
un algoritm proiectat pentru a funct, iona pe un computer
cuantic ı̂ncă inexistent pentru a ı̂mbunătăt, i viteza s, i cali-
tatea imaginilor medicale. Acest lucru ı̂nseamnă că se poate
ı̂mbunătăt, i ı̂ntr-o zi tratamentul cancerului de sân s, i al altor
boli, spune compania. De exemplu, ar putea permite medicilor
să stabilească ı̂n câteva zile dacă o tumoră scade ca răspuns
la chimioterapie, şi nu vor as, tepta săptămâni ı̂ntregi sau luni.
Tot ı̂n domeniul medical, o altă transformare ar fi modul ı̂n
care facem un RMN. Microsoft a lucrat cu oameni de s, tiint, ă
de la Universitatea Case Western Reserve din Cleveland, care
sunt specializaţi ı̂ntr-un tip de imagistică medicală numită am-
prentare prin rezonant, ă magnetică (sau MRF.) Ca s, i imagistica
prin rezonant, ă magnetică (RMN), tehnica utilizează câmpuri
magnetice puternice s, i unde radio pentru crea imagini ale
organelor interne s, i t, esuturilor moi. Dar, ı̂n timp ce RMN-urile
tradit, ionale pot identifica doar zonele de lumină sau ı̂ntuneric,
pe care un radiolog trebuie să le evalueze subiectiv, MRF poate
diferent, ia exact ı̂ntre tipurile de t, esut, permit, ând imagini mai
detaliate s, i astfel mai uşor interpretabile.
Mas, inile sunt, de asemenea, foarte bune pentru probleme
de optimizare, deoarece pot trece printr-un număr mare de
solut, ii potent, iale extrem de rapid. Airbus, de exemplu, le
foloses, te pentru a ajuta la calcularea celor mai eficiente căi de
urcare s, i coborâre pentru aeronave. S, i Volkswagen a prezentat
un serviciu care calculează rutele optime pentru autobuze
s, i taxiuri ı̂n oras, e pentru a reduce la minimum congestia
traficului. Unii cercetători consideră, de asemenea, că utilajele
ar putea fi folosite pentru a accelera inteligent, a artificială, una
dintre cele mai promiţătoare noi tehnologii.
Sistemul financiar şi bancar va fi, de asemenea, diferit de
ceea ce ştim astăzi pentru că un computer cuantic va putea
să controleze riscurile s, i randamentele ı̂ntr-un portofoliu de
investit, ii.
B. Conceptul computat, iei clasice, folosit de calculatoarele
actuale
Acest proces are la bază bit, ii. Ei pot avea la bază două stări:
0 sau 1. Există. as, adar, două stări clare ı̂n care un bit se poate
afla ı̂ntr-un anumit moment. 8 biţi definesc un octet (byte). Mai
departe avem o serie de supra-diviziuni al octetului: kiloocteţi,
megaocteţi, gigaocteţi, teroctet, i. Este vorba de s, iruri foarte
lungi, ı̂mpărt, it, e ı̂n grupuri formate de octet, i. Acest aranjament
binar (s, iruri foarte lungi) are, ı̂nsă, limitele lui.
Qubiţii au, as, adar, atât stări multiple, precum s, i superpoziţii
de stări. Ei pot avea valoarea 0 sau 1, pot lua starea 0-1 sau
0+1, precum s, i starea 0 s, i 1, toate ı̂n acelaşi timp. Qubit, ii sunt
mult mai complecs, i decât octet, ii, iar efectuara de operat, ii cu
aces, tia poate fi mai simplificată, lucru ce aduce o serie de
avantaje, printre care cel mai important este cres, terea vitezei
de procesare a informat, iei.
C. Limitele calculatoarelor clasice
Pentru ı̂nceput, să ı̂nt, elegem de ce forma clasică de com-
puter este limitată. Acum că am facut tranzistori aproape la
fel de mici ca un atom, trebuie să schimbăm felul ı̂n care
gândim s, i construim calculatoarele. Des, i un computer clasic
ne ajută să realizam multe lucruri grozave, ”sub capotă” nu
este decât un calculator care foloses, te o secvent, ă de bit, i cu
valori de 0 s, i 1 care reprezintă două stări distincte (cum ar fi
”da” sau ”nu”) care organizează datele pe care le introducem
după un set prestabilit de instruct, iuni. Computerele cuantice
nu sunt menite să le ı̂nlocuiască pe cele clasice, ci ne asteptăm
să devină instrumente cu totul diferite pe care să le folosim
la rezolvarea unor probleme de o complexitate dincolo de
capacitat, ile unui computer clasic.
Practic, pe masură ce intram ı̂ntr-o lume din ce ı̂n ce mai
mare a datelor, ı̂n care informat, ia pe care avem nevoie să o
stocam cres, te, ı̂ncepem să avem nevoie de mai multe zero-
uri s, i 1 s, i de tranzistorii care-i procesează. În mare parte,
computerele clasice sunt limitate la a a face un singur lucru
pe rând, as, a că cu cât este mai complexă problema de rezolvat,
cu atât durează mai mult. O problemă ce necesită mai multă
putere s, i timp de calcul decât este capabil un computer actual
se numes, te o problema intratabilă. Pentru aceste probleme vor
fi dedicate computerele cuantice.
D. Puterea computerelor cuantice
Cand intri ı̂n lumea particulelor atomice s, i subatomice,
lucrurile ı̂ncep să se comporte ı̂n feluri neas, teptate. Particulele
acestea pot exista de fapt ı̂n mai multe stări ı̂n acelas, i timp.
Tocmai de această abilitate pot fi avantajate computerele
cuantice.
În locul bit, ilor folosit, i de computerele convent, ionale, un
computer cuantic foloses, te bit, i cuantici, numit, i s, i qubit, i (en.
quantum bits). Ca să ilustrăm diferent, a, imaginează-t, i o sferă.
Un bit se poate afla la oricare din cei doi poli ai sferei.
Ceea ce ı̂nseamnă că un computer ce utilizează qubit, i poate
stoca o cantitate enormă de informat, ii folosind mai putină
energie decât un computer clasic. Intrând ı̂n zona cuantică a
calculatoarelor, ı̂n care legile tradit, ionale ale fizicii nu se mai
aplică, vom avea posibilitatea de a crea procesoare ce sunt cu
un milion de ori (sau mai mult!) mai rapide decât cele pe care
le folosim ı̂n mod curent. Sună fantastic, dar provocarea stă
ı̂n faptul că calculul cuantic este de asemenea incredibil de
complex.
Industria IT este pusă sub presiune pentru a găsi modalităt, i
de a face calculul mai eficient, deoarece am atins limitele
eficient, ei energetice folosind metode clasice. Pana in 2040,
conform unui raport al Asociat, iei Industriilor Semiconduc-
toare, nu vom mai avea capacitatea de a propulsa toate
mas, inile din ı̂ntreaga lume. Tocmai de aceea industria com-
puterelor se luptă pentru a face noile tehnologii apărute,
computerele cuantice, să funct, ioneze la scara comerciala.
E. Modul ı̂n care lumea noastră se va schimba cu ajutorul
calculatorului cuantic
Este dificil să prezicet, i modul ı̂n care calculatorul cuantic
va schimba lumea noastra pur s, i simplu pentru că vor exista
aplicat, ii ı̂n toate industriile. Ne ı̂ndrăgostim de un domeniu
complet nou al fizicii s, i vor exista solut, ii s, i utilizări pe care
nu le-am gândit ı̂ncă. Dar când vă gândit, i la cât de multe
computere clasice au revolut, ionat lumea noastră cu o utilizare
relativ simplă a bit, ilor s, i două opt, iuni de 0 sau 1, vă putet, i
imagina posibilităt, ile extraordinare atunci când avet, i puterea
de procesare a qubit, ilor care poate efectua milioane de calcule
ı̂n acelas, i moment .
Ceea ce s, tim este că va fi schimbarea jocului pentru fiecare
industrie s, i va avea un impact enorm ı̂n modul ı̂n care
facem afaceri, vom inventa noi medicamente s, i materiale, vom
proteja datele noastre, vom explora spat, iul s, i vom anticipa
evenimentele meteorologice s, i schimbările climatice. Nu este
o coincident, ă că unele dintre cele mai influente companii din
lume, cum ar fi IBM s, i Google s, i guvernele lumii, investesc ı̂n
tehnologia cuantică de calcul. Se as, teaptă ca calculul cuantic
să schimbe lumea noastră, deoarece ne va permite sa rezolvăm
problemele s, i să experimentăm eficient, a care nu este posibilă
astăzi.
III. Elemente matematice s, i fizice
În mecanica cuantică o stare dinamică a unui sistem atomic
este descrisă cantitativ de o funcţie de stare (numită şi funcţie
de undă). Comportarea ondulatorie a sistemelor atomice arată
că stările lor ascultă de principiul superpoziţiei, pe plan
teoretic aceasta ı̂nseamnă că funcţiile de stare sunt elemente
ale unui spaţiu vectorial.
Pentru interpretarea fizică a funcţiei de stare este necesar
ca vectorii din spaţiul stărilor să poată fi caracterizaţi prin
orientare şi mărime. Acest lucru se realizează definind un
produs scalar, ceea ce transformă spaţiul stărilor ı̂ntr-un spaţiu
prehilbertian. Produsul scalar a doi vectori u si v este un număr
complex hu, vi cu proprietăţile:
1) hu, vi = hv, ui∗ , hu, ui ≥ 0,
unde ”∗” reprezintă conjugata complexă. Mărimea pozi-
tivă: p
2) kuk = hu, ui
se numeşte norma vectorului u.
În general, spaţiul stărilor este infinit-dimensional pentru
a putea cuprinde ı̂n totalitate stările sistemului, se impune
condiţia ca el să fie complet, ceea ce ı̂l face să devină un
spaţiu Hilbert.
Pentru un sistem cu n grade de libertate, funcţia de undă este
o funcţie de coordonatele x1 , . . . , xn ı̂n spaţiul configuraţiilor
şi de timp:
ψ = ψ(x1 , . . . , xn , t).
Ea satisface ecuaţia lui Schrödinger care are forma generală:
 Calculatoarele cuantice au capacitatea de a revoluţiona
∂ψ modul şi viteza cu care au loc noile descoperiri din domeni-
Hψ = i~ ,
∂t ile tehnice, funcţionând pe baza a două principii din fizica
unde H este operatorul hamiltonian al sistemului. Această cuantică: superpoziţia şi entanglementul. Acestea le permit
ecuaţie liniară determină funcţia de undă până la un factor calculatoarelor cuantice să efectueze operaţiuni la o viteză
constant, care se fixează prin condiţia de normare: impresionantă. Tocmai aceste principii sunt şi cele care creează
Z dificultăţi ı̂n modul ı̂n care sistemele trebuie proiectate şi
|ψ(x, t)|2 dx1 . . . dxn = 1. (1) programate.

O proprietate care deosebeşte sistemele cuantice de cele IV. Qubit-ul

clasice constă ı̂n aceea că dacă un sistem cuantic se poate Componenta fundamentală a calculatorului cuantic este
afla ı̂ntr-o succesiune de stări, descrise de funcţiile de undă qubit-ul (bit cuantic). Acesta este echivalentul pentru calculul
ψ1 , ψ2 , . . . ψn , sistemul se poate afla cu o anumită probabili- cuantic al unui bit binar (0 s, i 1), care se găses, te pe calcu-
tate şi ı̂n starea descrisă de o funcţie de undă ψ, care este o latorul clasic. Qubit-ul este baza calculului cuantic datorită
combinaţie liniară a acestora: proprietăt, ilor mecanice: superpozit, ie, interconectare cuantică
n
X s, i efectul tunel.
ψ= ci ψi Calculul clasic foloses, te impulsuri de electroni pentru a
i=1 reprezenta diferite valori. În calculul cuantic, calculatoarele
ı̂n care ci sunt coeficienţi complecsi, ce pot depinde, folosesc qubit, i alcătuit, i din electroni, fotoni, atomi s, i uneori
ı̂n general de timp. Această proprietate exprimă principiul chiar molecule. Spre deosebire de bit, ii binari qubit, ii pot fi
suprapunerii stărilor (sau principiul superpoziţiei), care pentru atât ı̂n stările ”pure” |0 > sau |1 >, cât s, i ı̂n starea de
a fi respectat presupune ca funcţiile de undă să definească superpozit, ie |Ψ >= a|0 > +b|1 >. Probabilitatea de a găsi
matematic o structură de spaţiu liniar, care ı̂n conformitate cu sistemul ı̂n stările |0 > sau |1 > este | < Ψ|0 > | = |a|2 ,
(1), să fie şi normat, adică funcţiile de undă aparţin spaţiilor respectiv | < Ψ|1 > | = |b|2 . Evident |a|2 + |b|2 = 1,
Hilbert. iar vectorul de stare cuantic este de modul unitate in spat, iul
Inseparabilitatea cuantică (entanglement) este un fenomen Hilbert. Superpozit, ia este una dintre principalele diferent, e ı̂ntre
cuantic ı̂n care stările cuantice ale mai multor obiecte sau un qubit s, i un bit binar.
particule elementare diferite sunt ”cuplate” ı̂ntre ele. Stările În matematică, qubit-ul poate fi reprezentat ca  un vector
1
cuantice a două sau mai multe obiecte fizice entanglate sunt coloană, care ı̂n starea binară ”0” este |0 >= , iar ı̂n
0
legate ı̂ntre ele ı̂n aşa fel, ı̂ncât un obiect neseparat cuantic  
0
(entanglat cu altul sau altele) nu mai poate fi descris fără a starea binară ”1” este |1 >= .
1
lua ı̂n considerare celelalte obiecte, chiar dacă ele sunt separate
spaţial.
Fie două sisteme ce nu interacţionează A şi B, ı̂n spaţiile
Hilbert HA , respectiv HB . Spaţiul Hilbert din sistemul compus
este un produs tensorial:
HA ⊗ HB .
Dacă primul sistem este ı̂n starea |ψiA şi al doilea ı̂n starea
|φiB , starea sistemului compus va fi:
|ψiA ⊗ |φiB , Determinăm starea qubit-ului ı̂n raport cu axa Oz. As, adar,
care se mai poate scrie: |0 > reprezintă Z, iar |1 > reprezintă -Z. X s, i Y reprezintă
componentele qubit-ului.
|ψiA |φiB .
Stările sistemului compus care pot fi reprezentate astfel se
numesc ”stări separabile” sau ”stări de produs”.
Nu toate stările sunt stări de produs. Fixarea bazei { |iiA }
pentru HA şi a bazei { |jiB } pentru HB . Cea mai generală
stare ı̂n HA ⊗ HB are forma:
X
cij |iiA ⊗ |jiB .
i,j

Dacă starea este neseparabilă, ea este numită ”stare en-

tanglată”.
 În general, se consideră că un calculator cuantic este mai 3) Dacă (a, N ) 6= 1, atunci a este un factor al lui N. Dacă
puternic decât unul clasic ı̂n sensul teoriei complexităt, ii. De (a, N ) = 1, folosim un procedeu de calcul cuantic pentru
exemplu, pentru 20 de qubit, i, starea cea mai generală a a găsi perioada funct, iei f(x) = ax mod N .
sistemului este o superpozit, ie de 22 0 stări. Notăm cu T perioada funct, iei.
f(x) = f (x + T )
V. Algoritmi
(a) Realizăm superpozit, iile de 0 s, i 1 pentru fiecare qubit
A. Algoritmul RSA  
Q−1 1
! 1
Algoritmul RSA este un algoritm criptografic asimet- 1 X 1 X 1 X
ric(presupune două chei) ce se bazează pe problema fac- √ | xi = √ | x1 i ⊗. . .⊗ √ | xq i 
Q x=0 2 x1 =0 2 xq =0
torizării numerelor ı̂n produse de numere prime ı̂n sensul
că este extrem de dificil de a realiza factorizarea ı̂ntr-un
timp convenabil. Acest algoritm presupune 4 pas, i principali: Q = 2q q= numărul de qubit, i
generarea cheii, distribut, ia cheii, criptarea s, i decriptare.
(b) Construim doi regis, trii, primul format din qubit, ii
1) Se aleg aleator două numere prime p s, i q corelat, i s, i cel de-al doilea format din valorile funct, iei
2) Se calculează produsul lor x = p · q f, init, ializate cu 0
3) Se calculează valoarea indicatorului lui Euler pentru
Q−1
valoarea lui x 1 X
|ψi = √ |xi|0i
Q x=0
φ(x) = (p − 1)(q − 1)
(c) Aplicăm transformarea reversibilă
4) Se alege un număr ı̂ntreg e astfel ı̂ncât e este coprim cu
φ(x) (x s, i e reprezintă cheia publică) | x, 0i 7→ | x, ax mod N i
5) Se calculează d pentru care este satisfăcută relat, ia d · e ≡
1 mod φ(x) (p,q,d reprezintă cheia privată)
Astfel
Criptare/Decriptare
1) Se alege un mesaj m de lungime mai mică ca x 1 X
Q−1
2) Se calculează c = me mod x | ψi = √ | xi | ax mod N i
Q x=0
3) Cum m = cd mod x iar me d = m mod p · q rezultă că
cd = m mod x (d) Efectuăm măsurători doar pe al doilea registru
Algoritmul RSA este considerat un algoritm de criptare
sigur atâta timp cât problema factorizării nu este rezolvată. 1 X
| ψi = √ | x, ki
Însă, ı̂n ultimii ani, un candidat pentru această problemă devine M x∈A
din ce ı̂n ce mai periculos si anume, algoritmul lui Shor.
B. Algoritmul lui Shor Q
A = {x0, x0, + T, . . . x0, + (M − 1) ∗ T } , M ≈ 1
Algoritmul Shor este un algoritm specific calculatoarelor T
cuantice pentru factorizarea numerelor ı̂ntregi ı̂n produse de
numere praime. Algoritmul este mult mai eficient din punct Astfel
de vedere al complexităt, ii decât cel mai eficient algoritm clasic
M −1
de factorizare(general number field sieve). 1 X
| ψi = √ | x0 + d ∗ r, ki
M d=0
(e) Aplicăm transformata Fourier cuantică (QFT) primului
registru
Q−1 −1
M
!
1 X 2πicx0 X
d
| ψi = √ e Q ζ | c, ki
QM c=0 d=0
2πicT
unde ζ = e Q
(f) Efectuăm măsurători doar pe primul registru.
Observăm că probabilitatea ca registrul 1 să fie ı̂n
starea | ci este
Fie N numărul pe care dorim să-l factorizăm  2
M −1
1) Alegem un număr a ≤ N 1  X d

Pr (c) = ζ 
2) Calculăm (a, N ) QM

 
d=0
 Dacă cT |0 > −|1 >
Q nu este aproape de un număr ı̂ntreg, puterile |q >= √
lui ζ dispar. Însă dacă cT 2
Q ≈ d atunci
Această funct, ie are rol de marcaj, adică atas, ează
M 1
Pr (c) ≈ = informat, iei căutate un indicator ce va fi folosit ı̂n pro-
QM q tocolul de căutare.
3) Aplicăm operatorul lui Grover
Astfel distribut, ia de probabilitate pentru o stare ci va
fi concentrată ı̂n jurul valorilor X
G = (2|ψ >< ψ| − I)O = (2 < x > −xi )|i >
c d
≈ i
Q T P
d i xi
4) Folosim un calculator clasic pentru a găsi fract, ii cât < x >=
T n
mai apropiate de Qc pentru a găsi perioada T prin metoda
fract, iilor continue. Acesta reprezintă o rotat, ie de-a lungul axei X a valorilor
qubit, ilor ı̂n jurul valorii medii. Astfel informat, ia marcată
Pe scurt, algoritmul e compus din două părt, i: o parte
la pasul 2 va avea o probabilitate mai mare de afis, are ı̂n
clasică ce transformă problema factorizării ı̂ntr-o problemă
comparat, ie cu celelalte valori.
de găsire a perioadei unei funct, ii s, i o parte cuantică ce pre-
4) 4. Se repetă pas, ii 2-3 până se ajunge la o probabilitate
supune folosirea transformatei Fourier cuantice pentru găsirea
de afis, are a valorii marcate de 0.9.
perioadei, parte ce este responsabilă pentru scăderea timpului
de execut, ie. VI. Criptografie post-cuantică
C. Algoritmul AES A. Criptografie post-cuantică ı̂n sisteme cu resurse limitate
Advanced Encryption Standard este o subcategorie a cifrului Solut, iile generate de Internet of Things (Internetul lu-
Rijndael, un cifru de tip bloc admis de NIST in anul 2001. crurilor) sunt din ce ı̂n ce mai frecvente atât ı̂n afaceri, cât s, i
AES este un algoritm cu cheie simetrică, adică aceeas, i cheie ı̂n casele utilizatorilor. Astfel de solut, ii gestionează frecvent
este folosită pentru criptare s, i decriptare. informat, ii sensibile, de aceea este recomandat să folosim un
• KeyExpansion canal de comunicare criptat. Cu toate acestea, atat tehnologia
• AddRoundKey cat si securitatea informatiei tinde la schimbari constante, iar
• SubstituteBytes calculatorul cuantic reprezinta o amenintare semnificativa.
• ShiftRows Având ı̂n vedere natura sa, un computer cuantic poate
• MixColumns efectua milioane de operat, ii ı̂n paralel s, i poate decripta us, or
Pas, ii 2-5 sunt efectuat, i de un anumit număr de ori, ı̂n funct, ie informat, iile protejate cu ajutorul criptografiei tradit, ionale.
de tipul de AES folosit, 10 pentru AES-128, 12 pentru AES- O solut, ie a aceastei probleme este utilizarea algoritmilor
192, 14 pentru AES-256 post-cuantici, capabili să reziste atacurilor calculatoarelor
AES-128 s, i AES-192 vor deveni nesigure după imple- cuantice. Utilizarea acestui tip de algoritmi este relativ comun
mentarea cu succes pe un calculator cuantic al algortimului ı̂n computerul de afaceri si mobile. Cu toate acestea, solut, iile
Grover. IoT utilizează de obicei dispozitive cu resurse limitate, care
nu au neapărat capacitatea de a rula aceste sarcini.
D. Algoritmul lui Grover
Este un algoritm cuantic care găses, te probabilistic valoarea B. Scurt istoric
inversă a unei funct, ii. Cu alte cuvinte, dacă se cunoas, te y0 = Din punct de vedere istoric, criptografia poate fi clasificata
f (x0 ) poate găsi x-ul pentru care se obt, ine y. Acest algoritm in 4 etape : clasic , modern, cuantic si post-cuantic.
poate fi folosit pentru a căuta date specifice intr-o bază de date Prima utilizare recunoscută a criptografiei datează de acum
neordonată. aproximativ 4.000 de ani, ı̂n hieroglife non-standard găsite
1) Se prepară stările corelate ale qubit, ilor ı̂ntr-un mormânt egiptean. Criptografia clasică ı̂ntr-un fel sau
2 −1 n altul a continuat să fie utilizată, deoarece civilizat, ia umană
1 X s, i-a continuat evolut, ia. Al doilea razboi mondial marcheaza o
|ψ >= √ |x >
2n x=0 etapa importanta in criptografie. S-au inregistrat mari progrese,
atat in constructia masinilor criptografice (Enigma), cat si
2) Aplicăm funct, ia Oracol oF
in analiza pentru inginerie inversa si constructia de masini
capabile sa descifreze aceste mesaje.
|x > ⊗|q >7→ |x > ⊗|q ⊕ f (x) >
In anii 70 există primele idei legate de criptografia cuantică,
( evident, iind algoritmii lui Shor s, i Grover. Cu toate acestea, abia
0, x 6= x0 ı̂n anii 80 au apărut primele publicat, ii ale noilor protocoale
f (x) =
1, x = x0 care s, i-au bazat sigurant, a pe principiile mecanicii cuantice
- cum ar fi incertitudinea sau superpozit, ia - folosind lasere VIII. Bibliografia
pentru a emite informat, ii ı̂ntr-un foton. R EFERENCES
Când algoritmii de criptografie cu cheie publică ı̂ncep să
[1] A.J. Menezes, P.C. Oorschot, Handbook of Applied Cryptography.
fie compromisi de calcululatorul cuantic, apare o criptografie [2] Christof Paar, Jan Pelzl - Understanding Cryptography, Cap. 4 The
post-cuantică, care se referă la algoritmi conceput, i să reziste Advanced Encryption Standard .
atacurilor acestor computere cuantice. Prezintă mai multe [3] Modern Cryptography Theory and practice, Wenbo Mao.
[4] Post-quantum cryptography - Daniel J. Bernstein, Tanja Lange.
ramuri care s-au diferent, iat ı̂n funct, ie de modul de funct, ionare, [5] ”Quantum Cryptography” by Charles H. Bennett, Gilles Brassard, and
acestea fiind: algoritmi pe bază de grilă, algoritmi bazati pe Artur K. Ekert.
ecuat, ii multivariate, algoritmi bazati pe curbe eliptice isoge- [6] Applied Cryptography 2nd Edition, Bruce Schneier.
[7] A Lecture On Shor’s Quantum Factoring Algorithm – Samuel J.
netice supersingulare, algoritmi bazati pe hashi s, i algoritmi Lomonaco, Jr.
bazati pe coduri. [8] Shor’s Algorithm for Factoring Large Integers- C. Lavor, L.R.U.
Manssur, and R. Portugal
C. Performant, a unui algoritm post-cuantic pentru servi- [9] Shor’s Algorithm for Factorizing Large Integers - G. Eric Moorhouse
ciul de integritate [10] Quantum vs. Classical Communication and Computation - Harry
Buhrman, Richard Cleve, Avi Wigderson
Funct, ia de hash SHA-3 este cel mai recent membru al
familiei de standarde Secure Hash Algorithm, al cărui scop
este să ı̂nlocuiască aplicat, iile actuale ale predecesorului său
SHA-2, dacă este necesar, deoarece aceasta ı̂mbunătăt, es, te
robustet, ea algoritmului de hashing.
Familia de funct, ii SHA-3 este capabilă să facă fat, ă atacurilor
de la calculatoarele cuantice, evident, iindu-se printre ele: uti-
lizarea algoritmului Grover, a pre-imaginilor, a imaginii secun-
dare s, i a rezistent, ei la coliziune. Având ı̂n vedere că securitatea
asigurată de algoritmul SHA-3 ı̂mpotriva atacurilor cuantice
se bazează pe rezultatele mari de date pe care le generează,
acesta este demonstrat matematic că este rezistent la coliziunea
cuantică. Vorbind ı̂n termeni de bit, i, securitatea generată de
fiecare dintre variantele sale are aceeas, i dimensiune de bit, i ca
ies, irea, ı̂n pre-imagine s, i imaginea secundara s, i jumătate din
bit, i ı̂n atacuri de rezistent, ă la coliziune.
Pana in prezent, codurile de date au fost dezvoltate ı̂n
diferite limbi pentru a utiliza punctele forte ale acestei familii.
De fapt, proiectul de cercetare ”Open Quantum Safe” a pus la
dispozit, ia comunităt, ii o bibliotecă de funct, ii cu două linii prin-
cipale de lucru. Prima linie este dezvoltarea s, i ı̂ntret, inerea li-
boqs, o bibliotecă de coduri, deschisa in C care implementează
algoritmi criptografici rezistent, i la atacurile cuantice. Această
ramură de liboqs se concentrează pe ı̂ncorporarea trimiterilor
la proiectul de standardizare NIST Post-Quantum Cryptog-
raphy. A doua linie constă ı̂n integrarea prototipurilor ı̂n
protocoale s, i aplicat, ii comune, cum ar fi biblioteca OpenSSL.
VII. Concluzie
Un calculator clasic trebuie programat ı̂ntr-un anumit limbaj
pentru a rezolva o problemă dată. Limbajul de programare face
us, oară citirea, scrierea s, i modificarea programului de calcul, ı̂n
timp ce un calculator cuantic nu necesită programare. Pentru
rezolvarea unei probleme folosind calculatorul cuantic trebuie
descrisă ı̂n detaliu problema, ca o funct, ie definită pe qubit, ii
calculatorului cuantic. Următoarea etapă fiind construirea unei
aplicat, ii specifice care act, ionează asupra qubit, ilor s, i toate
interconexiunile necesare. Concluzia fiind flexibilitatea mai
mare a calculatoarelor clasice.
Diferent, a ı̂ntre algoritmii clasici s, i cei cuantici de acelas, i tip
este că operat, ia cuantică este realizată printr-o transformare
unitară care implementează calculul cuantic reversibil, dar
strategiile sunt aceleas, i.