Calculatorul viitorului

Îmi amintesc prima mea întâlnire cu un calculator. Era prin anii `90, la liceu. O arhitectură IBM
286. Dacă îmi aduc bine aminte avea în dotare un procesor de 6MHz Intel 80286, 126KB RAM şi un hard
dick cu o capacitate de 20MB. Făcând o comparaţie cu arhitectura calculatoarelor actuale, şi dacă ritmul
dezvoltări în domeniul IT se va menţine, mă gândesc unde se poate ajunge. Nu cred că e cineva să nu fi
auzit de inteligență artificială, de realitate virtuală, dar puţini au auzit de realitatea augmentată. Căutând
date despre această realitate, am aflat că deja este implemetată. Realitatea augmentată este considerată ca
o extensie de realitate virtuală, adică introduci elemente virtuale peste fundalul real pe care-l percepe
mobilul, tableta, etc. Renumitul joc Pokemon Go este o aplicaţie care foloseşte această tehnologie.

După cum am spus, realitatea augmentată este deja folosită în domeniul militar. La mijlocul anului
2010, armata americană urmărea să dezvolte o nouă tehnologie de afișare pentru soldați în domeniu. O
companie numită Battlefield Telecommunications Systems (BTS) a fost desemnată ca furnizor de software
al guvernului pentru predicții despre forța biometrică, ceea ce înseamnă date în timp real afișate la setul cu
cască al unui soldat pentru a indica dacă persoana din fața lor este aliat sau dușman.
Dincolo de premisa evidentă a Black Mirror, trei execliți de la BTS au văzut potențialul de a prelua
tehnologia realității augmentate (AR) la locul de muncă și de a o aplica cu mult peste câmpul de luptă. Au
plecat să găsească ceea ce este acum Upskill. Şapte ani mai târziu, software-ul Upskill sprijină Google
Glass Enterprise și câteva dintre cele mai populare dispozitive AR de pe piață, personalizate pentru o gamă
largă de scenarii de afaceri. Programul de lansare creează acum software pentru companii precum Boeing,
Coca Cola și GE, cu o finanțare de peste 28 milioane USD în capital de risc (VC). Acestea includ bani de
la Boeing și GE Ventures, care au fost cumpărate acum în viitorul Upskill.
Skylight, platforma industrială AR a Upskill, este implementată în producție într-o gamă de medii
de lucru pe teren, de producție grele și de depozitare. Tehnologia sporește experiențele muncitorilor cu
Prof. Vicleanu Elisaveta
Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, jud. Suceava
Grupa VI
aplicații personalizate pentru voce și prin gesturi și oferă fluxuri audio și video HD pentru o vizualizare de
la prima persoană în tot ceea ce se desfășoară, de la pregătirea pentru servicii pe teren până la construirea
de motoare cu jet.

O altă perspectivă a calculatorului din viitor, este dată de cei din domeniu IT care lucrează la
minimizarea dimensiunilor calculatorului, folosind tehnologia AR (Augmented reality – realitatea
augmentă) şi Bluetooh.
Ce credeți că ar putea fi obiectele din imaginea alăturată?
Stilouri cu videocameră încorporată? Greşit. Un dispozitiv de
îneregistrare ambientală? Greşit din nou. Ce părere aveţi dacă
v-aş spune că acest dispozitiv ar putea fi un laptop?
Ei bine aşa ar putea arăta calculatorul în viitor.

Prof. Vicleanu Elisaveta

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, jud. Suceava
Grupa VI
 Totuși, există ceva care riscă să limiteze dezvoltarea calculatoarelor. Viteza și capacitatea unui
calculator este dată de numărul și dimensiunea tranzistorilor. Tranzistorii folosiți acum de Intel au numai
14 nanometri în diametru. Ei sunt deja extrem de mici, de doar 14 ori mai mari ca o molecula de ADN.
Sunt fabricați din silicon, iar un atom de silicon are 0.2 nanometri dimensiune. Prin urmare, este imposibil
să mai reducem foarte mult dimensiunea acestor minuscule legături electronice.
În ultimii ani oamenii de știință au făcut un pas important spre crearea următoarei generații de
calculatoare. Au stocat informația bazată pe lumină sub formă de undă sonoră pe un cip de calculator. În
timp ce ți se pare puțin ciudat, această conversie este critică dacă dorim vreodată să trecem de la
calculatoarele electronice curente, ineficiente, la calculatoarele bazate pe lumină, care transferă date la
viteza luminii.
Încă e la nivel teoretic, pentru că în ciuda unor companii ca IBM și Intel care urmăresc calculul
bazat pe lumină, tranziția este mai ușor de zis decât de făcut. Codificarea informațiilor în fotoni este destul
de ușoară. Deja facem asta când trimitem informații prin fibră optică.
Însă găsirea unei modalități pentru ca un cip de computer să poată prelua și procesa informațiile
stocate în fotoni este destul de complicată. Acesta este motivul pentru care informațiile bazate pe lumină,
care zboară prin cablurile de internet, sunt, în prezent, transformate în electroni lenți. Dar o alternativă mai
bună ar fi încetinirea luminii și transformarea acesteia în sunet.
Rămâne de văzut ce va fi, dar cred că cât de curând vom vedea asemenea dispozitive pe piață.

Prof. Vicleanu Elisaveta

Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, jud. Suceava
Grupa VI