Primul plastic sintetic

Primul polimer sintetic a fost inventat în 1869 de John Wesley Hyatt, care a fost inspirat de crearea unui
înlocuitor pentru fildeș. Prin tratarea celulozei cu camfor, Hyatt a descoperit un plastic care putea fi
fabricat într-o varietate de forme și făcut să imite substanțe naturale precum coaja de țestoasă, cornul,
inul și fildeșul.

Crearea de noi materiale a ajutat, de asemenea, să elibereze oamenii de constrângerile sociale și

economice impuse de deficitul de resurse naturale. Celuloidul ieftin a făcut ca bogăția materială să fie
mai răspândită și mai accesibilă. Iar revoluția plasticului abia începea.

Dezvoltarea noilor materiale plastice

În 1907, Leo Baekeland a inventat bachelita, primul plastic complet sintetic, ceea ce înseamnă că nu
conținea molecule găsite în natură. Era un bun izolator, durabil, rezistent la căldură și, spre deosebire de
celuloid, era ideal pentru producția mecanică de masă. Comercializată ca „materialul unei mii de
utilizări”, bachelitul poate fi modelat sau turnat în aproape orice, oferind posibilități nesfârșite.

1941

Al Doilea Război Mondial a necesitat o mare expansiune a industriei materialelor plastice în Statele
Unite, deoarece puterea industrială s-a dovedit la fel de importantă pentru victorie ca și succesul militar.
În timpul acestuia, producția de plastic a crescut cu 300%.

Creșterea producției de plastic a continuat după încheierea războiului. Potrivit autoarei Susan Freinkel,
„În produs după produs, piață după piață, plasticul a contestat materialele tradiționale și a câștigat,
luând locul oțelului în mașini, hârtiei și sticlei în ambalaje și lemnului în mobilă.”

Reputația plasticului a scăzut și mai mult în anii 1970 și 1980, pe măsură ce anxietatea față de deșeuri a
crescut. Plasticul a devenit o țintă specială deoarece, deși atât de multe produse din plastic sunt de
unică folosință, plasticul rămâne pentru totdeauna în mediu. În anii 1980, industria materialelor plastice
încurajeaza municipalitățile să colecteze și să proceseze materiale reciclabile ca parte a sistemelor lor de
gestionare a deșeurilor. Pungile de plastic din magazinele alimentare au devenit o țintă pentru activiștii
care doresc să interzică plasticul de unică folosință.

În ciuda neîncrederii tot mai mari, plasticul este esențial pentru viața modernă. Materialele plastice au
făcut posibilă dezvoltarea computerelor, a telefoanelor mobile și a majorității progreselor de salvare ale
medicinei moderne. Înlocuirea materialelor naturale cu plastic a făcut ca multe dintre bunurile noastre
să fie mai ieftine, mai ușoare, mai sigure și mai puternice.

Deoarece este clar că are un loc valoros în viețile noastre, unii lucrează pentru a face plastice care sunt
cu adevărat biodegradabile. Toți acești inovatori recunosc că materialele plastice nu sunt perfecte, dar
sunt o parte importantă și necesară a viitorului nostru.