UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI

SPECIALIZAREA: TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI ROMÂNĂ

LOGISTICĂ

Student:Longaver Karola
Grupa:1141
Îndrumător: șef lucr. Dr. ing. Miron-Borzan Cristina Ștefana

1
 Tema 1: Problema stocurilor
Un magazin consideră că va vinde aproximativ 500 de bucăți dintr-un anumit produs într-un
an.
Costul de stocare pentru o unitate este de: 40$ pe an;
Costul asociat unei comenzi este de: 25$;
Costul de achiziție al unei bucăți este de: 100$;
Care este cantitatea optimă de aprovizionare?

Fig 1.1.
Rezultatele obținute sunt prin rularea opțiunii „Solve the Problem” din meniul „Solve and
Analyze” sunt date în tabelul următor:

Fig.1.2.
Cantitatea optimă de aprovizionare va fi de 25 bucăți la intervale de 0,05 dintr-un an, adică de
aproximativ 18 zile.
Stocul maxim optim va fi de asemenea 25 de bucăți.

2
Costul total anual de aprovizionare va di de $51000
Cantitatea optimă este de 25 bucăți pe comandă.
Să presupunem că avem o creștere a cererii anuale de la 500 de bucăți la 550, pentru fiecare
creștere de 10 bucăți.

Fig.1.3.

Fig.1.4.
Din figura 1.4. se poate observa că pentru o cerere anuală de 550 de bucăți pe an, cantitatea
optimă de aprovizionare devine 26,22 bucăți la intervale de aproximativ 17 zile, cu un cost
total de $56049.

Programul ne permita de asemenea să introducem rate de discount pentru anumite cantități

comandat. Trebuie specificat numărul de tranșe posibile, în câmpul „Number of dicount
breaks” din fereastra principală și selectăm opțiunea „Discount Breaks” din meniul „Edit”.
Dacă dorim să achiziționăm produsele în pachete, ce completează câmpul „Order quantity if
you known”.

3
 Fig.1.5.

Fig.1.6.
În figura 1.6. avem detalii despre reducerile oferite de vânzător
La 10 bucăți achiziționate avem o reducere de 2%, la 15 bucăți o reducere de 5% și la 20 de
bucăți o reducere de 18%.
FiF

Fig.1.7.
Rezultatele după introducerea reducerilor se găsesc în tabelul 1.7.

4
Se poate observa cum cantitatea optimă de aprovizionare este de 25 de bucăți, cu un cost
total de aprovizionare de $42000, având în vedere încadrarea acestei cantități în marja de
reducere de 18%.

Fig.1.8.
Evoluția cantității optime de aprovizionare având în vedere ratele de discount se obține cu
ajutorul opțiunii „Graphic Cost Analysis” din meniul „Results”.

5
Tema 2: Problema transportului:
O companie produce același produs în 5 fabrici diferite și îl distribuie prin 5 depozite
regionale. Capacitățile de producție ale fabricilor și necesarul depozitelor sunt date în tabel.
Costurile de fabricație pentru acest produs sunt identice în toate cele 5 fabrici, singurele
costuri relevante fiind cele de transport între fabrici și depozite și se găsesc în tabel,
exprimate in Euro.

La Cluj-Napoca Brașov Timișoara Baia Sibiu Capacitate

De la Mare (buc.)
Sinterom 5 3 4 7 11 100
Bosch 8 5 3 11 8 150
Guhring 9 3 8 15 7 80
Emerson 7 15 13 9 14 200
FSA 2 3 6 19 13 250
Necesare(buc.) 150 200 180 130 120

Se cere determinarea modului de livrare produselor din fabrici către depozite pentru a
realiza minimizarea costului total de transport, cu respectarea constrângerilor legate de
capacitățile de producție ale fabricilor și necesarul depozitelor.
Rezolvare
Selectarea opțiunii New din meniul File
Trebuie specificate următoarele elemente

 Tipul problemei: problemă de transport;

 Tipul de criteriu pentru funcția obiectiv: minimizare;
 Modul de introducere a datelor: Matricial
 Titlul problemei: Transport
 Numărul de surse și numărul de destinații: 5 și 5.

Fig.2.1.

6
 Introducerea costurilor de transport, a disponibilului și a necesarului în tabelul creat, prin
tastarea valorilor în celulele corespunzătoare

Fig.2.2.
Rezolvarea problemei se face alegând una din opțiunile disponibile în meniul Solve and
Analyze:

 Solve the Problem: Desschide o nouă fereastră cu rezultatele finale în formă

matricială.

Fig.2.3.
Costul total de transport este minim de 3910 EUR dacă:
o Sintrom-ul aprovizionează depozitul din Brașov cu 70 de bucăți și depozitul din
Timișoara cu 30 de bucăți.
o Bosc-ul aprovizioneaza depozitul din Timișoara cu 150 de bucăți.
o Guhring-ul aprovizioneaza depozitul din Sibiu cu 80 de bucăți.
o Emersonul are 3 depozite de aprovizionat. Cel din Cluj-Napoca cu 30 de bucăți, Baia
Mare cu 130 si Sibiu cu 40 de bucăți.
o FSA-ul are două depozite: Cluj Napoca cu 120 de bucăți si Brașov cu 130 de bucăți.

7
Programul ne oferă posibilitatea efectuării unor analize de tip „What-If” sau
parametrice prin apelarea opțiunilor „Perform What If Analysis” sau „Perform
Parametric Analysis” din meniul „Solve and Analyze”.

Fig.2.4. Fig.2.5.

Costul de transport între fabrica Sinterom și Depozitul din Clu-Napoca crește de la 5

Euro la 6.
Ca urmare a creșterii costului de transport dintre fabrica Sinterom și depozitul din
Cluj-Napoca, costul total de transport rămâne tot 3910 Euro.

Fig.2.6.

8
Costul de transport între fabrica Sinterom și Depozitul din Brașov crește de la 3 Euro
la 7.

Fig.2.7. Fig.2.8.
Așadar crește costul total de transport cu 60 de Euro și se modifică în același timp și
cantitățile de transport prezentate in tabelul următor

Fig.2.9.
Costul de transport între fabrica Bosch și Depozitul din Sibiu crește de la 8 Euro la 10.

Fig.2.10. Fig.2.11.

9
 Fig.2.12.

La fabrica Sinterom îi crește capacitatea de producție de la 100 de bucăți la 120.

Fig.2.13. Fig.2.14.

Costul total de transport scade la 3810 Euro dar

1. Sinterom aprovizioneaza depozitul din Brașov cu 90 de bucăți.
2. Emerson aprovizioneaza depozitul din Cluj Napoca cu 10 bucăți si ar putea
aproviziona încă un depozit cu 20 de bucăți.

Fig.2.15.

10
 La fabrica Emerson îi crește capacitatea de producție de la 200 de bucăți la 230.

Fig.2.16. Fig.2.17.
Creșsterea capacității de producție schimbă costul total de transport si
aprovizionarea depozitelor din fabricile date în tabelul de mai jos.

Fig.2.18.
La fabrica Guhring îi crește capacitatea de producție de la 80 de bucăți la100.

Fig.2.19 Fig.2.20.

11
Creșsterea capacității de producție schimbă costul total de transport si
aprovizionarea depozitelor din fabricile date în tabelul de mai jos.

Fig.2.21.

La depozitul din Cluj Napoca scade cererea de la 150 de bucăți la 130.

Fig.2.22. Fig.2.23.
Astfel scade și costul total de transport.

Fig.2.24.

12
 La depozitul din Baia Mare crește cererea de la 130 de bucăți la 150.

Fig.2.25. Fig.2.26.
După creșterea cererii crește si costul total de transport.

Fig.2.27
La depozitul din orașul Sibiu Creșterea scade de la 120 de bucăți la 110.

Fig.2.28 Fig.2.29.

13
Costul total de transport scade în același timp cu scăderea cerererii.

Fig.2.30

14