Evaluarea Stadiului Actual Şi A Potenţialului de Dezvoltare - Raport de Cercetare

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

“ION IONESCU DE LA BRAD“
Aleea M. Sadoveanu nr. 3, 700490 – IAŞI, ROMÂNIA
Tel. +40-232-213069/260650 Fax. +40-232-260650
E-mail: rectorat@univagro-iasi.ro
http://www.univagro-iasi.ro
PROGRAMUL: CEEX - AGRAL

MODUL I: „PROIECTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE COMPLEXE
Contract de finanţare nr. 31/19.07.2006
Autoritatea contractoare: Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină
Veterinară Bucureşti, prin Programul AGRAL
Contractor: Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu
de la Brad” Iaşi
RAPORT FINAL DE CERCETARE

la proiectul „Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de dezvoltare a
producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României”
- PRODLECO -
Director proiect
Prof. univ. dr. Neculai Munteanu
Iaşi, Septembrie 2008

1
CUPRINS
Capitolul 1. Introducere. Scopul şi obiectivele proiectului. Planul de

realizare. Rezultate scontate.
Capitolul 2. Raport privind realizarea obiectivului 1 – Evaluarea resurselor

de cadru natural, economice şi sociale pentru realizarea conversiei la producţia
legumicolă ecologică
Capitolul 3. Raport privind realizarea obiectivului 2 – Studiul atitudinii şi

preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia legumicolă
ecologică
Capitolul 4. Raport privind realizarea obiectivului 3 – Studiul principalilor

factori de risc din producţia legumicolă ecologică
Capitolul 5. Raport privind realizarea obiectivului 4 – Studii de caz

referitoare la procesul de conversie la producţia legumicolă ecologică.
Capitolul 6. Raport privind realizarea obiectivului 5 – Elaborarea

conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere (conversie) la producţia legumicolă
ecologică.
Capitolul 7. Concluzii şi recomandări
2
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI. PLANUL
DE REALIZARE. REZULTATE SCONTATE.
1.1. Denumirea proiectului: „Evaluarea stadiului şi a potenţialului de

dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de Nord-Est a
României” – PRODLECO
1.2. Scopul proiectului: Cunoaşterea stadiului actual de dezvoltare a producţiei
legumicole ecologice şi a posibilităţilor fermelor legumicole de a trece la
sistemul ecologic de producţie.
1.3. Obiectivele generale ale proiectului
1.3.1. Evaluarea resurselor de cadru natural, economic şi social pentru realizarea
conversiei la producţia legumicolă ecologică.
1.3.2. Studiul atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de
producţia legumicolă ecologică.
1.3.3. Studiul principalilor factori de risc din producţia legumicolă ecologică.
1.3.4. Studiu de caz referitoare la procesul de conversie la producţia legumicolă
ecologică.
1.3.5. Elaborarea conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere (conversie) la
producţia legumicolă ecologică.
1.4. Coordonator proiect: Profesor dr. Neculai Munteanu – Universitatea de
Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi
1.5. Unităţile participante:
- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de
la Brad” (U.Ş.A.M.V.) Iaşi
- Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură (SCDL) Bacău
- Institutul de Cercetări Biologice (I.C.B.) Iaşi, filiala INCDSB Bucureşti
- Academia Română – Filiala Iaşi, Institutul de Cercetări Economice şi
Sociale (ICES) „Gh. Zane” Iaşi
1.6. Colectivul de lucru
1.6.1. Echipa USAMV Iaşi
- Prof. dr. Neculai Munteanu – director/conducător proiect
- Prof. dr. Tălmaciu Mihai – cercetător/specialist
- Prof. dr. Ulea Eugen – cercetător/specialist
- Prof. dr. Draghia Lucia – cercetător/specialist
- Şef lucrări dr. Stan Teodor – cercetător/specialist
- Asist. dr. Tălmaciu Nela – cercetător/specialist
- Asist. drd. Stoleru Vasile – responsabil ştiinţific proiect
- Asist. drd. Chelariu Liliana – cercetător/specialist
- Programator Trifan Rodica – cercetător/specialist
- Programator Apetrei Veronica – administrator bază date
- Tehnician Ştefanovici Lăcrămioara – administrator bază date
- Ind. drd. Stoleru Carmen Maria – cercetător/specialist
3
- Ing. drd. Stan Cătălin – cercetător/specialist
- Ing. drd. Popa Diana – cercetător/specialist
- Gâlea Elena – cercetător/specialist
- Bordei Diana – cercetător/specialist
- Biţic Liliana – responsabil evidenţă economică
- Ipătioaie Dănuţ-Costel – asistent cercetare
1.6.2. Echipa SCDL Bacău:
- Director, C.P.I Stoian Lucian – coordonator proiect
- C.P.II Dr. Fălticeanu Marcela – cercetător, responsabil
economic,administrator da date
- C.P.I Dr. Călin Maria - cercetător
- C.P.I Dr. Ambăruş Silvica - cercetător
- C.P.III Drd. Cristea Tina Oana – cercetător
- Asistent cercetare drd. Popa Camelia Mihaela – cercetător
- Asistent cercetare Cărare Mihaela - asistent cercetare
- Asistent cercetare Drăghici Maricica - asistent cercetare
- Asistent cercetare Ilie Camelia - asistent cercetare
- Mihu Elena Liliana - Contabil şef
- Ungureanu Marina - Asistent cercetare
- Radu Doina - Referend economic
- Radu Ionel - Conducător auto
- Dănilă Ionel - Muncitor legumicultor
- Paraschiv Gheorghe - Muncitor legumicultor
- Lăcătuş Adrian - Mecanizator
- Stratulat Vasile - Muncitor legumicultor
- Tamas Eugen - Muncitor calificat
- Arama Petru - Muncitor calificat
- Miftode Ioan - Muncitor
- Ursu Ioan - Muncitor
- Dragomir Maria - Muncitor necalificat
1.6.3 Echipa I.C.B. Iaşi:
- CPI Dr. biolog Diaconu Alecu – responsabil de proiect,
cercetător ştiinţific
- Biolog dr. Popovici Mariana – asistent cercetare
- Biolog Chirilă Bogdan - asistent cercetare, masterand
- Ing. Horticultor Rotari Elena - asistent cercetare, doctorand
1.6.4. Echipa ICES Iaşi:
- Prof. dr. Ec. Bohatereţ Valentin-Mihai – responsabil/ştiinţific
proiect
- Ing. drd. Brumă Ioan Sebastian – cercetător/specialist
- Economist drd. Matei Daniela – responsabil economic proiect
4
1.7. Valoarea totală a proiectului: 1.500.000 RON
1.8. Valoarea proiectului pe etape:
- Etapa I/20.11.2006 - 250.000 RON
- Etapa II/20.06.2007 - 324.500 RON
- Etapa III/30.09.2007 - 255.500 RON
- Etapa IV/20.06.2008 - 421.608 RON
- Etapa V/15.09.2008 - 248.392 RON
1.9. Valoarea pe unităţi participante:
- U.Ş.A.M.V. Iaşi - 850.000 RON
- SCDL Bacău - 250.000 RON
- I.C.B. Iaşi - 150.000 RON
- ICES Iaşi - 250.000 RON
1.10. Locul de efectuare a cercetărilor: U.Ş.A.M.V. Iaşi, SCDL Bacău, I.C.B.
Iaşi, ICES Iaşi, Regiunea de Nord-Est a României.
1.11. Rezumatul proiectului
Proiectul are ca scop să realizeze o cât mai obiectivă evaluare a stadiului
actual al producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României şi, în mod
deosebit, să stabilească potenţialul fermelor legumicole de a trece la sistemul
ecologic de producţie. Realizarea proiectului va asigura cunoaşterea cauzelor
pentru care suprafaţa cultivată cu legume ecologice este foarte redusă (practic,
inexistentă) şi va permite stabilirea căilor şi mijloacelor de sporire a atractivităţii şi
interesului fermierilor pentru promovarea unei legumiculturi ecologice.
Pentru atingerea scopului propus au fost stabilite următoarele obiective:
evaluarea resurselor de cadru natural, economic şi social; studiul atitudinii şi
preferinţelor consumatorilor şi producătorilor faţă de producţia ecologică; studiul
principalilor factori de risc din producţia ecologică; realizarea unor studii de caz
privind procesul de conversie la producţia legumicolă ecologică; elaborarea
conceptuală şi proiectarea modelelor de trecere la producţia legumicolă
ecologică. Rezultatele de cercetare ce se vor obţine vor permite elaborarea
soluţiilor-program utile factorilor de decizie politică şi administrativă pentru a
stabili strategia prin care să fie promovată legumicultura ecologică, ca un element
constitutiv al politicii de dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale.
Abordarea acestei teme este o necesitate impusă de nevoia găsirii căilor
pentru progresul agriculturii şi implicit pentru progresul satului românesc.
Dezvoltarea rurală durabilă este un obiectiv major al politicii naţionale care se
încadrează în strategia Uniunii Europene de dezvoltare a agriculturii, în
conformitate cu Politica Agricolă Comună promovată de Bruxelles. În acelaşi timp
proiectul se încadrează în coordonatele ariei tematice 2 „Alimentaţie, sănătate şi
bună stare”. Încadrarea este motivată de faptul că scopul major al proiectului este
promovarea producţiei agricole ecologice, considerată că una din cele mai sigure
căi de conservare a resurselor mediului, de evitare a poluării şi de obţinere a unor
recolte agricole şi produse agro-alimentare sănătoase.
5
1.12. Planul de realizare a proiectului (Evaluarea stadiului actual şi a
potenţialului de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a
României – PRODLECO)
Arii tematice:
2. Alimentaţie, agricultură, biotehnologii
2.1. Producţia şi managementul durabil al resurselor biologice ale solului,
pădurilor şi mediilor acvatice
2.2. Alimentaţie sănătate şi bunăstare: Aspecte ale hranei şi alimentaţiei din punct
de vedere al consumatorului, al societăţii şi al protejării sănătăţii (....), impactul
mediului asupra alimentelor (...).
2.3. Ştiinţele vieţii şi biotehnologiilor pentru produse şi procese ne-alimentare
durabile: Recolte îmbunătăţite, stocuri de alimente (...) noi sisteme a fermelor,
reabilitarea mediului (...).
Planul de realizare a proiectului:
Rezultate/
Documente de prezentare a
Anul Etape/ Activităţi/ Parteneri Termene rezultatelor
0 1 2 3
2006 Etapa I – Elaborarea protocolului de 20.11.06
cercetare şi training
Activitate I.1 15.11.06 Documentaţie ştiinţifică în
Elaborarea protocolului (fişelor) de teren; ipoteze de lucru, plan
cercetare, stabilirea locaţiilor culegere operativ de lucru/Raport de
date/training cercetare
2007 Etapa II – Evaluarea condiţiilor de 20.06.07
cadru natural şi economico-sociale
Activitate II.1 15.06.07 Date privind condiţiile
Culegerea datelor pedoclimatice din orografice şi de sol; date de
localităţile pentru legumicultura microclimat; analiza, sinteza,
ecologică bonitare, concluzii/Raport de
cercetare
Activitate II.2 15.06.07 Date privind resursele
Culegerea datelor economice şi sociale economice şi sociale în fermele
din localităţile stabilite stabilite din localităţile
analizate; analiza, sinteza,
concluzii/Raport de cercetare
Activitate II.3 15.06.07 Evaluarea surselor biologice de
Culegere date referitoare la factorii dăunare (grad atac) pentru
biologici de dăunare în localităţile agenţi patogeni şi dăunători ;
stabilite analiză, sinteză, discuţii,
concluzii/ Raport de cercetare
6
0 1 2 3
2007 Etapa a III a – Studiul atitudinii şi 30.09.07
preferinţelor
Activitatea III.1. Chestionarul model pentru
Elaborarea chestionarelor pentru studiul studiul atitudinii şi
atitudinii şi preferinţelor, ca şi a celui preferinţelor; rezultate de
pentru “arborele de decizie”, stabilirea validare a chestionarelor;
modului de intervievare şi validarea analize, sinteze, concluzii.
chestionarelor Raport de cercetare
Activitatea III.2. 25.09.07 Rezultate privind atitudinea,
Realizarea interviului pe baza de rezultatele privind preferinţa;
chestionare pentru atitudine, preferinţe şi rezultate privind interesul;
“arborele de decizie”. Prelucrarea datelor corelarea pe grupuri socio-
folosind SPSS12 profesionale; analize, sinteze,
discuţii, concluzii/Raport de
cercetare
2008 Etapa a IV a – Studiul factorilor de 20.06.08
risc, utilizare HACCP, studii de caz
Activitatea IV.1. 15.06.08 Model de analiză a factorilor de
Elaborarea modelului pentru analiza risc; realizarea diagramei
factorilor de risc; stabilirea factorilor de HACCP; rezultatele privind
risc şi a punctelor critice de control, validarea diagramei. Raport de
întocmirea diagramei HACCP cercetare
Activitatea IV.2. 15.06.08 Scheme HACCP (60 locaţii;
Culegere date referitoare la factorii de analize, sinteze,
risc pe baza diagramei HACCP într-un discuţii/concluzii/
număr corespunzător de locaţii (30-60) Raport de cercetare. Analiza
factorilor de risc (naturali,
economici şi sociali,
tehnologici, de dăunare
biologică, factori de piaţă
ş.a.)/Raport de cercetare
Activitatea IV.3. 15.06.08 Modelul studiului de caz
Elaborarea şi verificarea modelului de (scheme, condiţii şi factori
lucru (experimental) pentru realizarea analizaţi; stabilirea locaţiilor şi
studiului de caz) fermelor analizate; analize,
sinteze, comentarii,
concluzii/Raport de cercetare
Activitatea IV.4. 15.06.08 Rezultatele studiului de caz pe
Investigaţii în teren pentru realizarea patru categorii de ferme:
studiilor de caz (30 -60 locaţii) legumicole ecologice;
legumicole în conversie;
legumicole cu potenţial de
conversie; legumicole fără
potenţial; analize, sinteze,
comentarii, concluzii /Raport
de cercetare
7
0 1 2 3
2008 Etapa V - Elaborarea modelului de 15.09.08
conversie
Activitatea V.1. 10.09.08 Rezultate privind soluţiile –
Validarea rezultatelor de cercetare în ipoteză şi conformitatea
panel şi stabilirea conformităţii cu condiţiilor de cadru natural, cu
normele legumiculturii ecologice; normele legumiculturii
elaborare soluţii ca ipoteze ecologice/Raport de cercetare
Activitatea V.2. 10.09.08 Soluţii de trecere la sistemul de
Verificarea soluţiilor – ipoteza în teren şi legumicultură ecologică:
validarea acestora - soluţii de cadru natural;
- soluţii economice şi sociale;
- soluţii pentru factorii de
dăunare biologici;
- soluţii pentru atractivitate şi
interes;
- soluţii complexe din studiile
de caz. Analize, sinteze,
discuţii, concluzii /Raport de
cercetare
Activitatea V.3. 10.09.08 Ghid de bune practici, soluţii-
Proiectarea modelelor de conversie a program; analize, sinteze.,
fermelor legumicole la sistemul de concluzii şi recomandări
exploatare ecologic /Raport de cercetare /Raport
final de cercetare
1.13. Rezultate scontate

Rezultatele ce sunt preconizate a fi obţinute în cadrul acestui proiect pot fi
împărţite în două categorii, în funcţie de posibilii beneficiari: a) rezultate ce se
adresează instituţiilor şi organismelor de decizie administrative-politică la nivelul
comunităţilor rurale din zona şi b) rezultate ce se adresează sau în folosul
partenerilor ca şi a institutelor de învăţământ şi cercetare. Aceste rezultate pun în
evidenţă realizarea obiectivelor propuse, şi vor fi sintetizate în concluzii şi
recomandări, după cum urmează;
- Situaţii –raport asupra condiţiilor favorabile şi favorizante pentru promovarea
legumiculturii ecologice în zona de nord-est. Se preconizează ca în fiecare
microzonă (bazin) legumicol să se pună în evidenţă condiţiile necesare.
- Situaţie-raport asupra atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor
faţă de producţia legumicolă ecologică. Proiectul va pune în evidenţă gradul
(măsura) atitudinii, preferinţelor şi implicit acceptabilităţii. De asemenea, va
oferi informaţii asupra factorilor care influenţează răspunsurile consumatorilor.
- Situaţie –raport referitoare la factorii de risc din localităţile evaluate care pot
periclita dezvoltarea producţiei legumicole ecologice. Estimăm ca factori
posibili condiţiile meteorologice nefavorabile, dar în mod special atacul excesiv
al bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, recolte inferioare etc.
8
- Situaţie-raport asupra cazurilor posibil de întâlnit şi analizat prin studiile de caz.
Estimăm că vor fi evidenţiate cel puţin patru situaţii: ferme ecologice, ferme în
curs de conversie; ferme cu potenţial de conversie şi ferme fără potenţial.
Rezultatele prezentate vor fi analizate, fiecare în parte şi prin sinteza lor se vor
trage concluziile posibile, pe baza cărora se vor elabora situaţiile-program sau
recomandările către beneficiari. Aceste soluţii-program se vor regăsi într-un „Ghid
de bune practici”. De asemenea, pe baza rezultatelor proiectului estimăm
elaborarea unor recomandări pentru creşterea interesului şi atractivitatea
fermierilor, acordarea unor facilităţi: certificare subvenţională de stat, asistenţă
tehnică de implementare, instruire tehnică, scutiri de impozite, bonificaţii
financiare (compensaţii) pentru conversie, acordarea de credite preferenţiale etc.
Rezultatele aşteptate, din a doua categorie, sunt următoarele:
- Metodologie de evaluare complexă a resurselor pentru conversie la agricultura
ecologică. Se vor stabili etape, metode, tehnici şi criterii stricte de evaluare, cu
limite de pretabilitate.
- Metodologie de evaluare a atitudinii, acceptabilităţii, preferinţei şi interesului
comunităţii prin analiza complexă. Asemenea metodologie are elemente de
specialitate faţă de alte analize (sociologice, de exemplu).
- Metodologie de evaluare a factorilor de risc în cazul promovării, trecerii şi
practicii legumiculturii ecologice, folosind metoda HACCP (Hazard Analysis
Critical Control Points).
Beneficiile proiectului sunt de ordin tehnico-ştiinţific şi nu au un impact
financiar imediat, având un caracter de investiţie pe termen mai lung.
Beneficiul (sau câştigul) acestui proiect se va concretiza în:
- dezvoltarea sustenabilă (durabilă) a comunităţilor rurale, ca modalitate de
creştere a standardului de viaţă, prin promovarea agriculturii ecologice;
- practicarea legumiculturii ecologice – un sistem nepoluant şi sănătos
pentru mediul înconjurător şi recoltă;
- asigurarea valorificării superioare eficiente a resurselor locale ale
comunităţilor rurale;
- educarea populaţiei şi formarea de deprinderi pentru practicarea unui
sistem ecologic de exploatare a terenului;
- satisfacere preferinţelor consumatorilor pentru produsele legumicole
ecologice;
- stimularea/crearea unei pieţe a produselor legumicole ecologice;
- reducerea poluării agroecosistemelor şi a recoltei, asigurarea produselor
legumicole sănătoase şi îmbunătăţirea calităţii vieţii;
La aceste beneficii se pot adăuga cele ce sunt în folosul institutelor de
învăţământ superior şi cercetare:
- metodologii noi de cercetare în domeniul promovării şi practicării agriculturii
ecologice;
9
- formarea de echipe complexe de cercetare interdisciplinară şi
interinstituţională, capabile să abordeze cercetarea ştiinţifică de nivel
european;
- formarea tinerilor cercetători în domenii de mare actualitate – dezvoltarea
sustenabilă, conservarea ecosistemelor agricole, economie şi sociologie rurală.
1.14 Impactul proiectului

Rezultatele proiectului propus vor avea un impact major de natura tehnică,
economică, socială şi de mediu, aşa după cum reiese din scopul şi obiectivele
menţionate în capitolele anterioare. Elementele de impact au fost sugerate sau chiar
menţionate în capitolul anterior – Rezultate / beneficii.
Impactul tehnic. Proiectul militează pentru promovarea, introducerea şi
dezvoltarea unui nou sistem de exploatare a terenurilor legumicole, respectiv
sistemul de agricultură ecologică / organică / biologică. În mod concret, proiectul
are rolul de a găsi soluţiile de natură tehnologică, economică, socială, financiară,
social-profesională prin care să fie promovată legumicultura ecologică în fermele
private din zona de nord-est a României.
Impactul tehnic este relevant şi la nivelul sistemului de învăţământ. Prin
realizarea proiectului se acumulează cunoştinţe şi experienţă, inclusiv practică, de
natură tehnică, care va îmbogăţi tezaurul ştiinţifico-tehnic.
Impactul economic se evidenţiază în cadrul proiectului, prin faptul că
promovarea legumiculturii ecologice va determina eficienţa economică necesară
care va asigura durabilitatea dezvoltării comunităţii rurale. Deşi sistemul de
agricultură ecologică este considerat de partizanii sistemelor convenţionale ca fiind
mai puţin eficiente din punct de vedere economic, arată că, dacă este asigurată
piaţa acestor produse, iar consumatorii sunt conştientizaţi de importanţa sanogenă a
alimentelor ecologice, sunt realizate premisele eficienţei economice ale acestui
sistem de legumicultură.
Impactul social. Faptul că proiectul promovează dezvoltarea legumiculturii
ecologice, înseamnă implicit că aceasta va avea un impact deosebit asupra
comunităţilor rurale din punct de vedere social. Acest lucru rezultă din aceea că
prin practicarea unei legumiculturi ecologice se asigură noi locuri de muncă, care,
datorită unei eficienţe economice ridicate, vor fi mai bine salarizate.
Impactul social al proiectului reiese şi din faptul că prin promovarea
legumiculturii ecologice se asigură o producţie de legume ecologice, esenţial mai
sănătoase pentru hrana populaţiei. Se asigură astfel o hrănire mai sănătoasă, se
reduc riscurile de îmbolnăvire, inclusiv intoxicare şi se asigură premisele
însănătoşirii, acolo unde este cazul, a populaţiei, mai ales a oamenilor în vârstă şi
copiilor.
Impactul asupra mediului şi a resurselor naturale. Producţia
agricolă/legumicolă ecologică are ca principal rol conservarea mediului
înconjurător şi folosirea raţională/durabilă a resurselor naturale. Impactul se va
10
defini prin: reducerea chimizării şi poluării, modalităţi noi, puţin agresive asupra
solului prin lucrări mecanice care ar putea dăuna structurii, permeabilităţii şi
microflorei solului.
Impactul asupra dezvoltării rurale. Dezvoltarea producţiei ecologice fiind
o cale de asigurare a durabilităţii sectorului agricol, sector care este sectorul de
bază majoritar al economiei satelor. Durabilitatea sistemului de producţie
determină durabilitate şi, implicit, dezvoltare economico-socială a zonelor rurale.
O dezvoltare a acestei zone se va suprapune pe programul naţional şi european de
dezvoltare.
11
CAPITOLUL 2
RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 1 – EVALUAREA
RESURSELOR DE CADRU NATURAL, ECONOMICE ŞI SOCIALE
PENTRU REALIZAREA CONVERSIEI LA PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ
ECOLOGICĂ
2.1. Motivaţia cercetărilor

Cercetările au fost organizate conform Planului de realizare a proiectului; pe
activităţile planificate pentru etapa II „Evaluarea condiţiilor de cadru natural şi
economico-sociale”.
Realizarea producţiei ecologice este un imperativ, ca şi o reală oportunitate
pentru producătorii de legume din Regiunea de Nord-Est a României.
Imperativul acestei realizări este determinat de faptul că există tendinţa
multor producători de legume din regiune pentru folosirea abuzivă a mijloacelor de
intensivizare a producţiei, mai ales prin folosirea neraţională (în exces şi
neprofesional) a produselor de chimizare a agriculturii (pesticide şi îngrăşăminte
chimice). În acest fel se creează premisele poluării acute recoltei, dar mai ales a
poluării cronice a solului şi apei freatice şi/sau din râuri.
Oportunitatea producerii legumelor se bazează pe faptul că în judeţele
regiunii se cultivă suprafeţe importante de legume (Regiunea de Nord Est este a
treia euroregiune naţională ca aport de legume) – deci există tradiţie şi cunoştinţe,
populaţia (consumatorii de legume) au devenit din ce în ce mai conştienţi de
importanţa pentru alimentaţie a legumelor şi mai ales, a legumelor produse în
sisteme agricole cu input-uri reduse de substanţe chimice.
Cercetările au fost organizate pe judeţe, pe unităţi CDI şi, în ultimul rând, pe
competenţe.
În activitatea II.1 – Culegerea datelor pedoclimatice din localităţile alese
pentru legumicultura ecologică au fost implicate unităţile: UŞAMV Iaşi şi SCDL
Bacău.
În activitatea II.2 – Culegerea datelor economice şi sociale din localităţile
stabilite, au avut responsabilităţi unităţile: UŞAMV Iaşi şi ICES Iaşi.
În activitatea II.3 – Culegerea datelor referitoare la factorii biologici de
dăunare în localităţile stabilite au participat unităţile: UŞAMV Iaşi, ICB Iaşi şi
SCDL Bacău.
Bazinele legumicole nu sunt areale întâmplătoare. Experienţa seculară a
agricultorilor (legumicultorilor) a selectat bine aceste incinte ţinând cont de tot
complexul de factori care participă la realizarea producţiei şi anume de condiţiile
climatice, de sol, sociale, de piaţă etc., dezvoltându-se o strictă specializare pe
specii, pe perioade de apariţie, în funcţie de minimum de risc pe care îl prezintă
zona pentru realizarea culturilor.
Bineînţeles că în estimarea posibilităţilor de dezvoltare a legumiculturii
biologice se va ţine în primul rând cont de aceasta, ştiut fiind că tehnicile de
12
agricultură biologică îşi au originea în agricultura tradiţională, ţărănească, care nu
poate fi înlocuită de alte tehnici neconvenţionale.
Atât factorii de climă cât şi cei de sol au un impact mai evident în
legumicultura ecologică, decât în cea convenţională, în principal datorită faptului
că restricţiile impuse prin legislaţie nu pot compensa anumiţi factori în stare de
stres. De exemplu: nu se poate efectua stimularea artificială a legării la tomate
atunci când temperaturile sau alţi factori de mediu nu permit polenizarea normală a
florilor.
Cunoaşterea intervalelor optime pentru diferiţi factori comparativ cu grupele
de specii legumicole, condiţionează amplasarea optimă a acestora în funcţie de
condiţiile specifice.
2.2. Cadru organizatoric

Cercetările au fost realizate la nivelul localităţilor cu potenţial legumicol din
judeţele Regiunii Nord-Est a României, după cum urmează:
- judeţul Suceava: Dolhasca, Dumbrăveni, Liteni, Milişăuţi şi Rădăşeni;
- judeţul Botoşani: Copălău, Darabani, Flămânzi, Unteni, Vârfu Cămpului şi
Coţuşca;
- judeţul Neamţ: Bârgăoani, Gherăieşti şi Roznov;
- judeţul Iaşi: Belceşti, Bosia, Focuri, Golăeşti, Răducăneni şi Târgu Frumos;
- judeţul Bacău: Bereşti-Bistriţa, Pânceşti, Racova şi Tamaşi;
- judeţul Vaslui: Banca, Duda-Epureni, Iana, Murgeni şi Pădureni.
Studiul a fost orientat pentru următoarele resurse de dezvoltare a producţiei
legumicole ecologice:
- resurse de cadru natural: sol, climă, factori biologici de dăunare (boli şi
dăunători);
- resurse economice şi sociale;
2.3. Rezultate obţinute

În baza cercetărilor întreprinse, privind evaluarea economico-socială a
arealelor cu disponibilităţi pentru dezvoltarea legumiculturii şi promovarea
producţiei ecologice în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României, s-au obţinut
următoarele rezultate preconizate în protocolul de cercetare:
- s-a determinat profilul producţiei legumicole pe 425 comune din judeţele
Bacău (13), Botoşani (78), Iaşi (98), Neamţ (37), Suceava (113) şi Vaslui
(86);
- s-au evaluat toate comunele din judeţele Regiunii Nord-Est cu o suprafaţă
de legume mai mare de 150 de hectare, respectiv 63, din care în Bacău 4
comune, Botoşani 13, Iaşi 27, Neamţ 4, Suceava 10 şi Vaslui 5;
- s-au selectat pentru cercetare de teren un număr de 31 de comune, după
cum urmează: Bacău 4, Botoşani 6, Iaşi 7, Neamţ 4, Suceava 5 şi Vaslui
5;
13
- s-au determinat principalele specii legumicole pe comune cu tradiţie,
pentru care urmează să fie analizată şi promovată conversia producerii
lor, către legumicultura ecologică: varză, ceapă, tomate, rădăcinoase,
ardei, usturoi, fasole păstăi, castraveţi, pătlăgele vinete şi conopidă
(înşiruire după ponderea culturii respective, în arealul cercetat);
- s-au întocmit 31 de fişe ale localităţilor selectate pentru cercetarea
aplicativă, utilizându-se 93 de indicatori, grupaţi pe echiparea teritoriului
(8), populaţie (10), forţa de muncă (11), învăţământ (16), cultură şi artă
(4), ocrotirea sănătăţii (7), agricultură (32), investiţii-construcţii (3), poştă
şi comunicaţii (2), urmărind serii de date pe o perioadă de cinci ani (2001
- 2005);
- s-au identificat 325 de producători legumicultori, persoane fizice din
judeţele Botoşani (156), Suceava (40), Vaslui (129), precum şi 47 de
producători cu personalitate juridică din judeţele Iaşi (25), Suceava (10),
Vaslui (9) şi Botoşani (3) .
Rezultatele obţinute sunt sintetizate după cum urmează:
a) Referitor la condiţiile pedo-climatice
Producţia legumicolă în Regiunea de Nord-Est s-a dezvoltat şi se va
dezvolta numai în bazine şi microzone specializate în care există condiţii
favorabile sau foarte favorabile pentru cultura legumelor, din punct de vedere
pedologic şi climatic;
În toate locaţiile studiate, producţia legumicolă este strict condiţionată de
existenţa surselor sigure de apă: râuri (Siret, Bistriţa, Trotuş, Moldova, Suceava,
Jijia, Bahlui, Prut, Bârlad, Tutova ş.a.), pârâie cu debit permanent şi sigur,
acumulări de ape stătătoare (lacuri, iazuri), izvoare de coaste, puţuri de mare
adâncime şi fântâni;
Solurile pe care se cultivă legumele sunt din mai multe categorii şi tipuri, dar
predominante sunt cernoziomurile, aluviosolurile ş.a., dar de cea mai bună calitate:
fertile, uşoare, mijlocii şi semimijlocii, bine structurate, cu apa freatică la peste 1,5
– 2 m;
Cele mai multe terenuri sunt amplasate pe văile râurilor, pe terasele I şi II,
sau pe platouri ori eventual pe unii versanţi sudici, sud-estici sau sud-vestici;
Amplasarea terenurilor şi solurile folosite sunt în concordanţă cu cerinţele
specifice diferitelor specii; în mod predominant, cele mai mari suprafeţe sunt
cultivate cu varză, ceapă, rădăcinoase şi solanacee (tomate şi ardei);
Condiţiile climatice sunt favorabile pentru speciile termofile – tomate, ardei
şi castraveţi – şi foarte favorabile pentru speciile criofile – varză, ceapă, morcovi,
pătrunjel ş.a.;
Producătorii de legume sunt, fără excepţie, persoane cu temeinică experienţă
profesională şi ştiu să-şi aleagă speciile, soiurile în funcţie de condiţiile
pedoclimatice;
Climatul este de tip temperat continental de câmpie şi colinar, cu influenţe
ale subclimatului submontan sau excesiv continental. Temperatura medie anuală
14
este de circa 9-9,8oC cu amplitudini de până la 50-60oC, cu minime de până la
minus 20-22oC şi maxime de până la 35-38oC. Precipitaţiile sunt în medie de circa
500-520 mm, repartizate neuniform, cu maxime în lunile mai-iunie. Aceste date
fundamentează necesitatea absolută a irigaţiilor pentru cultura legumelor, inclusiv
în sistem ecologic.
b. Referitor la condiţiile economice şi sociale
Regiunea de dezvoltare de Nord-Est este a treia din ţară după suprafaţa şi
producţia de legume şi ocupă locuri fruntaşe pentru culturile de varză, ceapă şi
chiar tomate;
Producţia legumicolă se desfăşoară în mod neuniform în cele şase judeţe.
Deosebim judeţele din partea de vest, care au mari suprafeţe colinare şi montane,
care practică o legumicultură de calitate (de exemplu, judeţul Suceava) şi judeţele
cu mare potenţial din partea de est a regiunii (Iaşi, Botoşani şi Vaslui); judeţul
Vaslui, în mod surprinzător are cea mai mică suprafaţă, datorită lipsei surselor de
apă;
Nivelul producţiilor/ha este cu mult sub nivelul producţiilor naţionale sau,
mai ales, sub nivelul potenţialului de producţie (peste 20-30 t/ha faţă de 10-11
t/ha);
Suprafeţele cu legume se află, în cea mai mare proporţie în proprietatea
privată a micilor producători familiali. Suprafeţele variază între 0,3 şi 5 ha. Fiecare
familie cultivă, în mod tradiţional 3-5 specii, pentru asigurarea unui asolament
corespunzător;
Cele mai multe suprafeţe de legume sunt realizate în condiţii de câmp.
Cultura protejată, mai ales în solarii, se realizează la nivel deosebit de ridicat,
managerial şi tehnic, în jurul oraşului Tg. Frumos (din judeţul Iaşi);
Potenţialul uman din regiune este deosebit de favorabil pentru agricultură şi,
mai ales, legumicultură: există tradiţii şi o bună pregătire profesională;
Au fost selectate pentru fiecare judeţ comunele cu cele mai mari suprafeţe
legumicole în vederea combinării cercetărilor în următoarele etape.
c) Referitor la principalii factori de risc biologic
Cel mai important fapt este acela că, în general, culturile legumicole au o
stare de sănătate bună şi foarte bună, determinată de alegerea speciilor în funcţie de
condiţiile de mediu, folosirea cultivarelor cu mare plasticitate ecologică şi cu o
anumită rusticitate (unele sunt de tip tradiţional); de asemenea, la această situaţie
contribuie şi faptul că suprafeţele sunt mici, rotaţia culturilor este foarte judicioasă
şi fertilizarea preponderent organică;
Pentru fiecare cultură, pe judeţe şi chiar pe comunele selectate în vederea
studiului, au fost stabiliţi cei mai periculoşi agenţi patogeni şi dăunători, la
principalele culturi legumicole, pe baza gradului de atac;
Gradul de atac şi gradul de dăunare sunt de nivel scăzut sau mijlociu;
Pentru cultura de varză, principalul factor de risc biologic este păduchele cenuşiu
al verzei (Brevicoryne brassicae); pentru cultura de ceapă, probleme deosebite
creează atacul de mană (Peronospora destructor); pentru cultura de tomate au fost
15
evidenţiaţi doi factori de risc biologic: mana (Phytophtora infestans) şi gândacul
din Colorado (Leptinotarsa decemlineata);
Controlul agenţilor patogeni şi dăunătorilor se realizează strict prin folosirea
luptei integrate, în care se împletesc armonios şi eficient mijloacele chimice cu cele
nechimice; de remarcat că numărul tratamentelor chimice, mai ales în câmp, este
destul de redus (3-4, în medie);
Analiza probelor de sol arată că solul este un mediu deosebit pentru multe
microorganisme, din care unele cu potenţial patologic; în mod evident, în solarii,
aceste microorganisme prezintă populaţii mult mai numeroase;
Gradul de atac al factorilor de risc biologici, condiţiile de mediu,
tehnologiile de cultivare şi, în mod special, metodele de combatere, confirmă
ipoteza proiectului, de a promova legumicultura ecologică în Regiunea de Nord-
Est.
Ca o concluzie generală, se poate spune că în Regiunea de Nord-Est sunt
condiţii de cadru natural şi economico-sociale care demonstrează potenţialul zonei
pentru legumicultură şi, în mod deosebit, pentru legumicultura ecologică.
Asupra altor categorii de factori (tehnici şi de natură umană) se vor efectua
cercetări în etapa următoare: studii asupra factorilor de risc şi studii asupra
atitudinii şi preferinţelor consumatorilor şi producătorilor.
16
CAPITOLUL 3
RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 2 – STUDIUL
ATITUDINII ŞI PREFERINŢELOR CONSUMATORILOR ŞI
PRODUCĂTORILOR FAŢĂ DE PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ
ECOLOGICĂ

Cercetările au fost organizate conform Planului de realizare a proiectului; pe
activităţile planificate pentru etapa III „Studiul atitudinii şi preferinţelor”.
Pentru a realiza producţia ecologică sunt necesare câteva condiţii:
- să existe condiţiile de cadru natural (în special pedoclimatice) care să
satisfacă cerinţele producţiei ecologice;
- să fie asigurate condiţiile tehnice, economice şi sociale;
- să existe sau să fie creat factorul de interes în general, pentru acest tip de
producţie;
- să existe sau să fie creată o piaţă pentru produse ecologice ş.a.m.d.
La toate acestea mai trebuie:
- să existe dorinţa din partea producătorilor de a realiza producţia
ecologică de legume, precum şi cerinţa din partea consumatorilor pentru
produsele legumicole ecologice.
Legat de ultima condiţie, literatura de specialitate (Darn hofer et al., 2005;
Frezer, 1998; Burton et al., 1999; Drake et al., 1999 ş.a.), arată că este deosebit de
important a se cunoaşte opţiunile producătorilor şi consumatorilor faţă de producţia
ecologică. În acest context imperativ se înscriu activităţile acestei etape, respectiv
cunoaşterea atitudinii şi preferinţelor producătorilor şi consumatorilor.
Studiul necesar pentru cunoaşterea atitudinii şi preferinţelor s-a realizat în
mai multe etape, grupate în cele două activităţi prevăzute în planul de realizare:
- activitatea III.1. – Elaborarea chestionare pentru studiul atitudinii şi
preferinţelor, ca şi a celui pentru arborele de decizie, stabilirea modului
de intervievare şi validarea chestionarelor;
- activitatea III.2. – Realizarea interviului pe bază de chestionare pentru
atitudine, preferinţe şi arborele de decizie, prelucrarea datelor folosind
SPSS 12.
Studiile privind atitudinea, aşa după ce se reiterează şi în studii mai recente
(Oppenheim, 1997), se realizează la nivelul unor probe de sondaj relativ mari,
astfel că răspunsurile să reprezinte valori medii cât mai apropiate de media
absolută (media teoretică, la nivelul întregii populaţii la care se realizează studiul).
În procesul de realizare a unor asemenea studii, de mare importanţă pentru
obţinerea de rezultate credibile sunt următoarele faze:
- elaborarea chestionarului;
- organizarea interviului (instruirea operatorilor şi coordonarea acestora);
- stabilirea probei de sondaj (mărime, structură socio-profesională);
17
- desfăşurarea interviului;
- prelucrarea datelor statistice;
- interpretare şi raportare.
Coordonarea întregii activităţi trebuie în permanenţă să fie marcată de
întrebările:
- ce se cere respondenţilor?
- ce răspunsuri sunt de aşteptat?
- la ce se folosesc răspunsurile obţinute?
Numai în felul acesta rezultatele interviului sunt corecte şi utile.
3.2. Cadrul organizatoric

Studiul atitudinii şi preferinţelor a fost realizat în Regiunea de Nord-Est, în
judeţele acesteia, respectiv în localităţile cu tradiţie legumicolă, dar şi în zonele
orăşeneşti.
Chestionarul a fost realizat la UŞAMV Iaşi, împreună cu o echipă de
colaboratori de la SCDL Bacău şi ICES Iaşi.
Acesta cuprinde întrebări deschise ţi închise, directe şi parţial indirecte.
Acest chestionar este prezentat în continuare:
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi

Facultatea de Horticultură
Contract CEEX 31/2006-PRODLECO
Chestionar de evaluare ştiinţifică
Aspecte
social-
profesionale “Studiul privind atitudinea şi preferinţele consumatorilor
şi producătorilor faţă de producţia legumicolă ecologică”
Acest chestionar este strict CONFIDENŢIAL !

1.Sunteţi de sex : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)
masculin
feminin
2. Locuiţi în mediul : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)
rural
urban
18
3. În ce grupă de vârstă vă încadraţi ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din
căsuţe)
18 – 25 ani
26 – 40 ani
41 – 65 ani
peste 65 ani
4. Care este numărul de membri ai familiei Dumneavoastră?

scrieţi
…………………………..
5. Care este nivelul Dumneavoastră de instruire ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-

una din căsuţe)
cel mult 8 clase

10 clase/ şcoala profesională
liceu/ şcoala postliceală
colegiu/ facultate/ studii postuniversitare
6. În ce grupă de venit net (lei) vă încadraţi ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una

din căsuţe)
până la 400
400 – 800
800 – 1200
1200 – 2000
peste 2000
7. Puteţi da, vă rugăm , detalii cât mai exacte despre profesia pe care o practicaţi ?
scrieţi
………………………………………………
8. Sunteţi : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)
căsătorit (ă)
necăsătorit (ă)
divorţat (ă)
19
alte situaţii
9. Aveţi copii şi alte persoane în întreţinere?
DA NU
10.Câte persoane aveţi în întreţinere?

scrieţi
………………………
11. In general, vă place să consumaţi legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x

într-una din căsuţe)
DA NU
12. Dacă Da, cât de mult vă place să consumaţi legume proaspete ? (Vă rugăm să
marcaţi cu un x pe scală, punctul unde credeţi că se află părerea Dumneavoastră)
Extrem de mult Absolut deloc
13. Cât de des consumaţi legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una
din căsuţe)
O dată sau de mai multe ori pe zi
De 4-5 ori pe săptămână
De 2-3 ori pe săptămână
O dată pe săptămână
Mai puţin de o dată pe săptămână
14. Vă declaraţi consumator de legume ecologice, şi în ce măsură?
Da Nu
15. Vă declaraţi producător de legume ecologice, şi în ce măsură?
Da Nu
16. Depinde de sezon consumul de legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x

într-una din căsuţe) DA NU
20
Aspecte Vă rugăm să înconjuraţi doar unul din
atitudinale şi de răspunsuri, pentru fiecare din afirmaţiile
preferinţă faţă de
următoare
1. Legumele proaspete sunt produse alimentare uşor de procurat.
Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

de acord de acord nesigur de acord de acord
2. În familia mea cumpăr legume, deoarece sunt produse alimentare preferate.

3. Eu consider că legumele proaspete sunt sănătoase pentru familia mea.

4. În general, sunt satisfăcut de sortimentul de legume existent pe piaţă.

5. În momentul în care cumpăr legume, mă interesează locul unde au fost produse

(seră, solarii, câmp).

6. Prefer legumele obţinute în câmp celor din seră.

7. Când cumpăr legume mă interesează cine este producătorul acestora.

21
8. Legumele româneşti sunt cele mai bune.

9. Legumele din import nu au gustul la fel de bun ca a celor româneşti.

10. Legumele din import completează piaţa în extrasezon.

11. Legumele de la producătorii particulari sunt superioare celor din fermele

specializate.

12. Cumpăr legume numai de la producătorii particulari.

13. Nu cumpăr legume din import pentru că nu-mi plac.

14. Aş aprecia o ambalare şi o prezentare superioară a sortimentului de legume.

22
15. Preţul legumelor depinde de calitatea lor.

16. Apreciez aspectul uniform al legumelor în momentul în care le cumpăr.

17. Cumpăr preferenţial anumite tipuri, varietăţi sau soiuri de legume.

18. Fermierii ar trebui să ţină seama de continua schimbare în cerinţele şi gusturile

consumatorilor.

19. Mă îngrijorează nivelul de pesticide (produse chimice) din legume.

20. Cred că nivelul de pesticide (produse chimice) al legumelor din import e mai
mare.

21. Nu o să consum niciodată legume obţinute prin inginerie genetică.

23
22. Nu ştiu care este diferenţa dintre produsele legumicole obţinute folosind
produse chimice (îngrăşăminte, substanţe de combatere a bolilor şi dăunătorilor) şi
cele obţinute fără a folosi aceste substanţe.

23. Nu cunosc care este diferenţa dintre produsele legumicole obţinute în mod
obişnuit şi cele obţinute prin mijloace ecologice, organice sau biologice.

24. Pentru mine nu este nici o diferenţă între produsele ecologice, organice sau
biologice.

25. Consideraţi că legumele ecologice sunt mai sănătoase.

26. Aş cumpăra legume obţinute ecologic.

27. Aţi accepta să cumpăraţi legume ecologice chiar dacă sunt mai scumpe?

28. Consider că introducerea pe piaţă a legumelor ecologice certificate, ar fi de

dorit.

24
29. Ştiţi cum sunt marcate/etichetate/notate produsele legumicole ecologice
Ştiu foarte bine Ştiu bine şi Ştiu , dar nu Ştiu ceva, Nu am

acest aspect am văzut am văzut dar nesigur cunoştinţe
30. Aveţi cunoştinţe despre logo-ul “ae” de pe produsele ecologice
Ştiu foarte bine Ştiu bine şi Ştiu , dar nu Ştiu ceva, Nu am

acest aspect am văzut am văzut dar nesigur cunoştinţe
31. Credeţi că produsele legumicole ecologice se găsesc în cantitate suficientă pe

piaţă ?

32. Credeţi că ar fi necesar ca statul să sprijine producţia de legume ecologică

33. Nu cumpăr produse ecologice pentru că sunt prea scumpe.

34. Nu cumpăr produse ecologice, pentru că, deşi se crede că sunt mai sănătoase,
nu au un aspect atrăgător.

35. Dacă aţi fi întrebat, a-ţi susţine o legislaţie fermă (puternică, severă) pentru
producerea ecologică a legumelor.

Vă mulţumim pentru
timpul şi
25
atenţia
Dumneavoastră!
Proba de sondaj a cuprins la nivelul fiecărui judeţ circa 300 respondenţi.
Interviul s-a desfăşurat direct, după modelul „faţă în faţă”.
Chestionarele au fost prelucrate folosind un soft special de computer (PC),
denumit „Special Programme for Social Statistics” – SPSS-12, care asigură analiza
multifuncţională pe bază de indicatori statistici de analiză şi sinteză.

Realizarea obiectivului propus s-a concretizat în cadrul a două activităţi:1)
elaborarea unui chestionar adecvat şi a protocolului de desfăşurare a interviului şi
2) organizarea interviului, culegerea şi prelucrarea datelor experimentale şi
realizarea raportului tehnico ştiinţific.
A fost elaborat un chestionar standard care cuprinde 42 de întrebări, din care
13 referitoare la gruparea socio-profesională a respondenţilor şi 29 întrebări pentru
relevarea atitudinii şi preferinţelor.
Gruparea socio-profesională are în vedere sexul, vârsta, domiciliul
(rural/urban), nivelul de educaţie, venitul pe familie, statutul marital, numărul de
membri în familie ş.a.
Atitudinea şi preferinţa se relevă prin întrebări referitoare la importanţa
legumelor în alimentaţie, importanţa legumelor proaspete, a legumelor ecologice a
legumelor obţinute prin inginerie genetică ş.a.; de asemenea sunt avute în vedere
nivelul de pesticide în legume, calitatea legumelor, modul lor de prezentare,
structura sortimentului, rata de consum ş.a.
În urma desfăşurării interviului rezultă că gruparea socio-profesională este
normală faţă de populaţia din zone. Au fost chestionaţi peste 2500 de respondenţi,
dar au fost validate numai 2257 de chestionare.
În general populaţia pe zone are o atitudine favorabilă faţă de producţia
legumicolă, în general, şi cea de legume ecologice, în special.
Cei mai mulţi din respondenţi preferă legumele proaspete, de calitate,
ecologice, cu nivel redus de pesticide şi îngrăşăminte de sinteză.
Prin interacţiunea expresiei atitudinii şi preferinţei cu criteriile de grupare
profesională a reieşit două serii de concluzii: a) când există interacţiune, atitudinea
şi preferinţa sunt influenţate de locul de domiciliu, de venit, de nivelul de educaţie,
de numărul membrilor în familie şi b) când atitudinea şi preferinţele nu sunt
influenţate de vârstă, sex, profesie ş.a.
Rezultatele obţinute pot fi sintetizate corespunzător activităţilor programate.
a) Referitor la activitatea de elaborare a chestionarului, validarea chestionarului şi
modul de intervievare:
A fost elaborat un model de chestionar, corespunzător scopului propus, care
cuprinde 42 de întrebări din care 13 fac referire la gruparea socio-profesională a
respondenţilor, iar 29 de întrebări au ca scop relevarea atitudinii şi preferinţelor.
Conţinutul chestionarului are următoarea structură:
26
- Întrebări prin care respondenţii sunt grupaţi în funcţie de sex, vârstă, venit
mediu, număr de copii în familie, număr de membri în familie, domiciliul în
mediul rural sau urban ş.a;
- Principalele întrebări care definesc atitudinea faţă de producţia legumicolă
ecologică fac referire la opinia faţă de legumele româneşti, legumele străine,
legumele obţinute în sistem industrial sau familial, legumele ecologice, legumele
obţinute prin inginerie genetică, modul de ambalare şi prezentare ş.a;
- Principalele întrebări care definesc preferinţele fac referire la consumul de
legume zilnic şi săptămânal, la ritmul de consum de legume, legume produse de
particulari şi de fermieri, legume ecologice şi legume de tip industrial, legume
româneşti şi legume din import ş.a.
Modul de intervievare a fost stabilit cel direct prin operatori, prin metoda
“faţă în faţă”;
Validarea chestionarului a fost realizată cu un grup de sondaj relativ
uniform; variaţiile de răspuns au demonstrat că riscul erorilor este relativ mic, iar
marja de eroare se încadrează în limite normale.
b) Referitor la studiul efectiv atitudinii şi preferinţelor au reieşit trei categorii de
rezultate:
- despre gruparea socio-profesională a respondenţilor;
Gruparea socio-profesională a pus în evidenţă următoarea structură a
respondenţilor (total 2257): 47% bărbaţi şi 33% femei; 41% din mediu rural şi
59% din mediul urban; 15% cu vârste între 18-25 ani; 38% cu vârste de 26-40 ani;
38% cu vârste de 41-65 ani şi 9% peste 65 ani; circa 60% cu 1-3 membri în
familie, 39% cu 4-6 membri în familie; 15% până la 8 clase, 25% cu 10 clase, 28%
cu pregătire medie, 32% cu studii superioare; 28% cu venit de până la 400 lei/lună,
37% cu venit de 400-800 lei/lună, 17% cu venit de 800-1200 lei/lună, 12% cu venit
de 1200-2000 lei/lună şi 6% cu peste 2000 lei/lună; 75% căsătoriţi, 17%
necăsătoriţi; 58% cu copii, 42% fără copii ş.a.
- despre atitudinea şi preferinţa intervievatelor
Referitor la preferinţe cei mai mulţi respondenţi preferă să consume legume
proaspete, într-o rată zilnică pe săptămână, preferă legumele româneşti, preferă
legumele ecologice, nu agreează legumele obţinute prin inginerie genetică ş.a.
Referitor la atitudini cei mai mulţi respondenţi susţin dezvoltarea
legumiculturii ecologice româneşti, statul trebuie să sprijine producţia ecologică,
cred că legumele de la particulari şi cele din ferme sunt de aceeaşi calitate,
legumele din import asigură mai ales consumul în extrasezon; cei mai mulţi din
respondenţi consideră că nivelul de pesticide din produsele legumicole este prea
ridicat şi că soiurile obţinute prin inginerie genetică nu trebuie admise în cultură
ş.a.
- despre interacţiunea expresiei atitudinii şi preferinţei cu criteriile ce
determină gruparea socio-profesională a celor participanţi la interviu.
Referitor la interacţiune răspunsurile privind atitudinea şi preferinţa cu
criteriile de gruparea socio-profesională sunt două serii de situaţii: a) când există
27
interacţiune, atitudinea şi preferinţa sunt influenţate de locul de domiciliu, de venit,
de nivelul de educaţie, de numărul membrilor în familie şi b) când atitudinea şi
preferinţele nu sunt influenţate de vârstă, sex, profesie ş.a.
28
CAPITOLUL 4
RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 3 – STUDIUL
PRINCIPALILOR FACTORI DE RISC DIN PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ
ECOLOGICĂ

Studiul factorilor, utilizarea HACCP, studii de caz” are ca scop să
stabilească dacă producţia legumicolă se află sub incidenţa unor factori de risc,
care sunt aceştia şi care este incidenţa lor şi probabilitatea de a acţiona.
Pentru realizarea acestui scop ne-am propus următoarele obiective:
- inventarierea factorilor de risc pe categorii determinate de natura lor
intrinsecă;
- descrierea principalelor categorii cu factorii de risc şi circumstanţele de
apariţie, de acţiune şi efectele lor asupra producţiei legumicole;
- elaborarea unui model de monitorizare a factorilor de risc cu ajutorul
sistemului/metodei HACCP (Hazard Analysis of Critical Control Points
– analiza Hazardului în Punctele Critice de Control);
- prezentarea unor studii de caz din care să reiasă prezenţa, modul de
acţiune, de monitorizare şi de control a principalilor factori de risc.
Agricultura ecologică a apărut ca o reacţie normală, firească, la impactul
negativ pe care l-a avut şi îl are asupra mediului înconjurător, sănătăţii alimentare
şi a bunăstării vieţii, în general, şi vieţii comunităţilor umane, în special.
Unii susţinători ai agriculturii ecologice consideră agricultura ecologică că
este absolut curată şi prin practicarea acesteia nu există nici un risc prin care
calitatea produselor şi, în general a mediului, să fie în vreun fel afectată. În
asemenea apreciere trebuie totuşi o oarecare prudenţă.
De exemplu, dacă este luat în considerare riscul economic, determinat de
costurile de producţie mai mari şi preţul destul de ridicat şi neatractiv, se produce
descurajarea producătorilor şi în acest context este compromisă întreaga acţiune de
provocare a agriculturii ecologice. Se poate aprecia că riscul economic nu
acţionează direct şi chiar dacă ar exista ne trebuie un sistem special de
monitorizare, evidenţierea acestuia fiind suficientă pentru a lua măsurile ce se
impun. Vom vedea că lucrurile nu stau chiar aşa, dar pentru început poate fi
acceptată această aserţiune.
Dacă luăm, de exemplu, un factor de ordin tehnic, şi anume fertilizarea
organică vom vedea că există posibilităţi de acţiune a unor riscuri, inclusiv unele
de ordin subiectiv, care nu trebuie neglijate. Practicile agriculturii ecologice
recomandă folosirea fertilizării cu gunoi de grajd compostat, dar nu sunt indicaţi
suficienţi indicatori chimici, agrochimici sau biochimici prin care să rezulte în ce
măsură fertilizantul respectiv corespunde normelor strict „ecologice, biologice,
organice, biodinamice”. Asemenea indicatori, în cea mai mare parte nici nu există,
deoarece nu au fost efectuate cercetări în acest sens. Cercetările pentru agricultura
29
convenţională sunt numeroase şi subiectul pe această temă nu poate fi epuizat. Ca
urmare sunt necesare cercetări şi în circumstanţele agriculturii ecologice, iar faptul
că nu sunt rezultate prin care să fie precizate unele limite ale indicatorilor
menţionaţi, nu înseamnă că nu este cazul să punem asemenea probleme.
O altă situaţie, în legătură cu fertilizanţii organici, este cea legată de
provenienţa pe specii a materiilor fecale animaliere care reprezintă componenţa
organică cea mai importantă din aşa numitul gunoi de grajd, cu alte cuvinte are
vreo importanţă faptul dacă compostul provine din gunoi de vaci, de cai, de pasăre
ş.a.
Este de netăgăduit faptul că are importanţă, dar cum?
Specialiştii microbiologi nu sesizează decât faptul că prin compoziţia
chimică diferită a diferitelor categorii de gunoi şi, ca urmare, de compost, este în
siguranţă modificată/influenţată în mod diferit microflora utilă şi cea dăunătoare
din sol, cu unele efecte directe asupra „calităţii solului” şi implicit a recoltei.
Iată numai câteva exemple şi ele pot fi mult mai multe care ne obligă să
luăm în consideraţie „unii factori de risc” din producţia agricolă ecologică.
Un produs agro-alimentar este considerat ecologic dacă este produs într-un
teren/parcelă care au fost certificate ca ecologice. Este cunoscut faptul că
certificarea pentru producţia ecologică este relativ simplă şi are ca punct forte aşa
numita perioadă de conversie de la producţia agricolă de tip convenţională la cea
de tip ecologic.
Ori în aceste condiţii nimeni nu poate garanta că terenul nu este poluat sau
se află sub influenţa unei surse (ascunse) de poluare. De asemenea, nu există
garanţia că au fost aplicate în întregul „flux tehnologic” a tuturor măsurilor care să
asigure siguranţa alimentară a produselor recoltate ca alimente sau materii prime
alimentare.
De aceea considerăm că sunt suficiente motive să ne întrebăm dacă există,
întradevăr factori de risc în producţia legumicolă ecologică, care sunt aceştia şi în
ce măsură pot fi controlaţi printr-un sistem eficient de monitorizare?
Este important să arătăm că semnalele din literatura de specialitate arată că
există asemenea factori de risc şi că ei pot fi monitorizaţi prin sistemul HACCP –
vezi Organic HACCP – Fifth Framework Programme, contract QLRT -2002-
02245, documentaţii FIBL-Elveţia/2005; Junes Riddle-Risks of Organic vs.
Connventional Food, 2004; Patricia L. Farnese, University of Saskatchewan,
Canada/Agricultural Policy Framework /2004-2006; Antonio Catara – Traceability
as tool – provide information (Catania, 2006).
4.2. Cadru organizatoric

Studiul factorilor de risc necesită o anumită sistematizare, categorisire,
tipizare. De exemplu, în circumstanţele proiectului am definit câţiva factori de risc
cum ar fi: factori de risc pedologic şi agrochimic, factori de risc biologic (agenţi
patogeni, dăunători, buruieni), factori de risc chimic şi biochimic, factori de risc
climatic/meteorologic s.a.
30
După cum este evident, aceşti factori sunt diverşi prin conţinut, mod de
acţiune, pagubele ce le pot produce, caracterul cronic sau acut s.a. în acest context,
categorisirea factorilor de risc este necesară şi utilă pentru studiul lor întrucât face
necesară o anumită expertiză profesională din partea celor care îi studiază.
Pentru fiecare factor de risc sunt importante următoarele elemente de
analiză:
- definirea factorului, denumirea factorului;
- natura factorului (chimică, pedologică, biologică, tehnică, microbiologică
ş.a.m.d.);
- circumstanţele favorizante;
- momentul când acţionează;
- limitele de acţiune sau manifestare;
- pagubele pe care le produce (când se depăşesc limitele admisibile);
- evoluţia factorului sau dinamica;
- posibilităţi de control, inclusiv eliminare (inclusiv măsurile preventive şi
corective)
- modalităţi standard (oficiale, recomandate) de monitorizare.
Cunoaşterea factorilor de risc (analiza, modalităţile de control s.a.) este
necesară pe întregul flux tehnologic al unei culturi, începând de la alegerea
terenului până la recoltare, condiţionare, ambalare şi transport.
În producţia agricolă ecologică, care deja presupune că mulţi factori de risc,
mai ales chimic (agrochimic, biochimic etc.), sunt eliminaţi prin practicile folosite
în cultivarea plantelor în sistem ecologic, apariţia factorilor este iminentă, având în
vedere ,,pretenţiile” ridicate faţă de recoltă deci punctul de vedere al siguranţei
alimentare. Pagubele unor riscuri sunt mult mai mari având în vedere că valoarea
unitară a produsului ecologic este mult mai mare. În acelaşi timp, există
posibilitatea compromiterii produsului şi riscul pierderii încrederii consumatorului
în produsele ecologice în general.
Iată de ce este necesară o supraveghere strictă a procesului de producţie.
În continuare sunt prezentate etapele HACCP şi schiţa arborelui de decizie
(fig. 4.1 şi 4.2).
31
E1 Definirea scopului acţiunii de implementare a sistemului HACCP
↓
E2 Constituirea echipei HACCP
↓
E3 Descrierea produsului
↓
E4 Identificarea intenţiei de folosire
↓
E5 Întocmirea diagramei de flux tehnologic
↓
E6 Verificarea diagramei de flux tehnologic pe teren
↓
Efectuarea analizelor pericolelor asociate cu fiecare etapă a fluxului tehnologic şi
E7 prezentarea tuturor măsurilor pentru a controla pericolele identificate
↓
E8 Determinarea PCC
↓
E9 Stabilirea limitelor critice pentru fiecare PCC
↓
E10 Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru fiecare PCC
↓
E11 Stabilirea acţiunilor corective
↓
E12 Stabilirea procedurilor de verificare
Fig. 4.1 – Succesiunea logică de aplicare a HACCP
32
Fig. 4.2 – Schema arborelui de decizie pentru determinarea PCC

Rezultatele obţinute privind obiectivul stabilit sunt prezentate, în mod
sintetic, pentru fiecare activitate în parte:
a) Referitor la elaborarea modelului pentru analiza factorilor de risc
HACCP este un sistem şi o metodă de lucru şi control cu următoarele
utilităţi pentru studiul factorilor de risc şi prezintă următoarele caracteristici:
- Este o abordare sistematică şi ştiinţifică.
- Are un caracter activ (proactiv) şi preventiv.
- Are implicaţii asupra balanţei post-venit.
- Identifică toate pericolele ce pot fi intuite.
- Concentrează resursele tehnice spre activităţile critice.
- Permite reducerea pierderilor prin măsuri preventive.
- Vine în completarea altor sisteme de prevenire şi control.
- Are recunoaştere internaţională (FAO, OMS, Codex Alimentarius).
- Se sprijină pe disciplină şi sârguinţă.
- Asigură încredere în calitatea recoltei.
- Determină siguranţă în realizarea unui flux tehnologic nou.
33
- Este aplicabilă în special pentru calitatea produselor, dar şi pentru alte
caracteristici.
b) Referitor la culegerea datelor referitoare la factorii de risc
Studiul realizat a scos în evidenţă că producţia legumicolă se află sub
incidenţa unei diversităţi de factori de risc, de-a lungul fluxurilor tehnologice.
Sistemul de monitorizare HACCP reprezintă un cadru eficient pentru
stabilirea factorilor de risc în producţia legumicolă ecologică.
Factorii de risc acţionează, la nivelul fazelor (verigilor) tehnologice care
capătă calitatea de puncte critice de control (PCC); validarea unei etape ca punct
critic de control se realizează cu ajutorul arborelui de decizie.
Factorii de risc au fost categorisiţi în factori de risc pedoclimatici, factori de
risc biologic şi factori de risc economic.
Principalii factori de risc pedo-climatic pot fi: climatici, orografici,
pedologici şi agrochimici.
Factorii de risc biologic cei mai importanţi sunt: bolile fitopatogene şi
dăunătorii care afectează legumele.
Dintre factorii de risc economic sunt: potenţialul economic redus al
microfermelor, lipsa sau nepracticarea sistemului de creditare, lipsa şi
nepracticarea sistemului de asigurare a producţiei, dotarea tehnico-materială
insuficientă, lipsa sau neaplicarea principiilor cooperaţiei, nesiguranţa valorificării,
lipsa unui sistem de contractare a producţiei în vederea valorificării, lipsa parţială
sau precaritatea forţei de muncă, negarantarea unui venit minim ş.a.
c) Concluzii generale
1. Scopul şi obiectivele etapei au fost realizate integral, asigurând
continuitatea cercetărilor din fazele anterioare şi fiind asigurate condiţiile optime
pentru realizarea următoarei faze.
2. Rezultatele experimentale au fost obţinute de întreaga echipă de cercetare,
cuprinzând personalul implicat de la toţi partenerii; în cadrul echipei de cercetare
au activat tineri cercetători, doctori (cu vârsta sub 35 de ani), doctoranzi şi
masteranzi.
3. Evaluând rezultatele fazei apreciem că au fost obţinute soluţiile
preconizate în proiect şi sunt condiţii pentru proiectarea modulelor de conversie
spre legumicultura ecologică şi pentru elaborarea ghidului de bune practici necesar
producătorilor interesaţi.
4. Tradiţia pentru cultura legumelor, în vechile bazine legumicole s-a
menţinut şi s-a dezvoltat, trăind o nouă etapă de modernizare şi de adaptare a
producţiei la cerinţele unei pieţe libere de legume.
5. Probabilitatea de dezvoltare a unei alternative ecologice la această
legumicultură tradiţională este posibilă, dar legumicultorii nu deţin cunoştinţele
necesare în acest domeniu.
6. Conştientizarea producţiei ecologice de legume trebuie făcută în primul
rând prin instruiri de specialitate şi discuţii pertinente în legătură cu oportunitatea
adoptării acestui sistem.
34
7. Prima problemă care se ridică şi în faza actuală este cea a rezolvării unei
pieţe sigure pentru legumele ecologice.
8. Există „frica de lipsă de desfacere” şi de insuficiente cunoştinţe de
specialitate.
9. Se simte lipsa unei educaţii ecologiste care să dea fundamentul adoptării
agriculturii (legumiculturii) ecologice.
10. Rezultatele obţinute consolidează ideea dezvoltării complementare a
legumiculturii ecologice ca modalitate specifică de valorificare a tradiţiei şi a
potenţialului natural favorabil şi ca alternativă viabilă pentru dezvoltarea
sustenabilă a gospodăriei ţărăneşti şi a producţiei legumicole.
35
CAPITOLUL 5
RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 4 – STUDII DE CAZ
REFERITOARE LA PROCESUL DE CONVERSIE LA PRODUCŢIA
LEGUMICOLĂ ECOLOGICĂ.

Metoda studiului de caz a fost introdusă în agricultură din momentul când au
fost făcute observaţii şi determinări sistematice în diferite activităţi care prin
performanţele lor se detaşează în mod evident de medie. Cu alte cuvinte, studiile
de caz sunt exemple de activităţi, procese, fenomene care prin indicatorii de
performanţă şi prin durabilitatea sau „perenitatea” lor pot convinge pe analizator
sau pe cei interesaţi de veridicitatea/realitatea rezultatelor obţinute. Aceste exemple
ca atare nu apar ca urmare a unei programări sau planificări speciale, deci acestea
nu apar ca urmare a unui experiment în sens clasic, cu „material şi metodă de
lucru”.
În agricultură/legumicultură asemenea exemple apar datorită unui complex
de împrejurări determinate de condiţiile de cadru natural, de condiţiile de înzestrare
tehnică, de tehnologia aplicată, de managementul şi administrarea activităţii, de
efortul şi talentul profesional.
De obicei, într-o asemenea activitate se folosesc cele mai mari, mai moderne
sau mai cunoscute soluţii tehnico-economice.
Aşadar, aceste exemple apar ca urmare a aplicării unor soluţii elaborate şi
obţinute pe bază de experiment.
Asemenea exemple, devin studiu de caz dacă sunt analizate sistematic pe
bază de date şi informaţii culese în „teren”.
Culegerea datelor şi a informaţiilor se realizează după un model bine stabilit,
pe categorii de probleme, astfel ca să fie posibilă compararea rezultatelor.
Informaţiile generale, dar şi analitice, în detaliu pentru un număr cât mai
mare de exploataţii legumicole reprezintă un fond de cunoştinţe interesant pentru o
caracterizare globală a evoluţiei unui proces, fenomen sau chiar a unei activităţi
sau acţiuni. Se cunosc în acest caz limitele între care variază procesul analizat, care
sunt elementele semnificative, care este utilitatea informaţiei şi pentru cine prezintă
interes etc. Cu timpul aceste informaţii pot deveni statistică pură sau, în cel mai
fericit caz sunt elemente cu oarecare importanţă în bazele de date.

În vederea realizării studiilor de caz se parcurg următorii paşi:
1. Culegerea datelor statistice despre localităţi cu tradiţie legumicolă;
2. Culegere informaţii despre producătorii legumicoli cu performanţe
deosebite;
3. Analiza condiţiilor de cadru natural, economice şi sociale, pe bază de
statistici multianuale;
36
4. Stabilirea localităţilor şi exploataţiile de pot face obiectul studiilor de caz;
5. Alcătuirea echipei de deplasare în teren şi pregătirea materialelor
necesare, inclusiv logistica necesară pentru culegerea datelor din teren;
6. Deplasarea în teren şi culegerea datelor stabilite pe bază de chestionare,
prelevarea de probe, realizare de fotografii etc.;
7. Prelucrarea informaţiilor obţinute în teren, compararea rezultatelor;
8. Validarea exemplelor ca studii de caz (deoarece pot prezenta interes
pentru alţi producători legumicultori sau beneficiari în general);
9. Elaborarea studiului de caz;
10. Validarea lui într-un panel de specialişti.
Realizarea studiilor de caz are la bază cele peste 120 de interviuri cu
producători de legume din judeţele Regiunii de Nord-Est.
Dată fiind cantitatea mare de informaţie referitoare la studiile de caz care ar
putea fi prezentate, colectivul de cercetare a optat pentru prezentarea zonelor cu
potenţial legumicol deosebit, şi care ar putea cu uşurinţă, datorită condiţiilor de
cadru natural, dotării tehnice, tradiţiei şi profesionalismului, să treacă la sistemul
de agricultură ecologică.
Prezentarea zonelor (microzonelor), bazinelor legumicole care reprezintă
cazuri de legumicultură performantă este realizată după modelul monografic, fiind
puse în evidenţă elementele de performanţă, cum ar fi: condiţiile de cadru natural,
suprafeţe, producţii, sisteme de cultivare folosite, soiuri, tehnologii, posibilităţi de
valorificare etc.

a) Referitor la elaborarea modelului experimental pentru realizarea studiului
de caz
În aceste condiţii reconversia unor producători de la legumicultura
convenţională la cea ecologică rămâne să depindă de:
- gradul de instruire şi de determinare a producătorilor pentru realizarea
unor produse agricole protejând mediul ambiant;
- dezvoltarea unei pieţe a produselor ecologice care să dea garanţia
producătorilor că vor avea unde să-şi desfacă producţia;
- stimularea de către stat a acestei acţiuni prin subvenţionarea cheltuielilor
de certificare şi a pierderilor din perioada de conversie (2-3 ani).
Fără discuţie dintre cei 160-180 de producători contactaţi sub diverse forme
pe parcursul investigaţiei noastre, se pot identifica 10-12 care având convingeri
ecologiste, pot adopta această alternativă agricolă, rămâne însă să se identifice
mijloacele prin care să fie stimulaţi.
b) Referitor la investigaţiile în teren pentru realizarea studiilor de caz
Au fost depistate peste 20 bazine (microzone) de producţie legumicolă de
mare performanţă şi peste 30 de persoane care practică o legumicultură eficientă ce
poate fi considerată un exemplu pentru ceilalţi legumicultori.
37
În cadrul studiilor de caz prezentate există un potenţial real de trecere la
practica legumiculturii ecologice, demonstrat de condiţiile naturale, condiţiile
tehnice ale producătorilor, condiţiile economico-financiare, profesionalismul
producătorilor şi acceptabilitatea/preferinţa legumicultorilor.
Amplasamentele pentru cultura legumelor sunt în general pe cele mai bune
terenuri agricole din zonă.
Factorii de risc potenţiali cei mai importanţi rămân: lipsa apei (din lipsa
surselor sigure de apă), atacul bolilor şi al dăunătorilor şi lipsa unei desfaceri
sigure de producţie.
Ca exemple de gospodării propuse pentru studii de caz prezentăm sintetic
câteva exemple:
Zona Tamaşi – Gioseni
Ferma Ing. Alistar Viorel (Tamaşi) care alături de 200 ha culturi agricole
cultivă şi:
Ceapă (Daitona F1) – 5 ha
Morcov (Chantennaz Red Core) – 1 ha
Cartofi (Red Sec, Armonia, Huroda) – 5 ha.
Culturile sunt realizate cu multă rigoare tehnologică prezentând o stare de
vegetaţie şi fitosanitară remarcabile.
- Ferma Fraţilor Remus Motan şi Viconte Motan:
- 2 ha solar cultivate în principal cu tomate (Baghera, Durinta, Cristal) şi castravete
(Pasamonte)
- 10 ha culturi de câmp – cultivate în 2007 cu varză (De Buzău) sau cu ardei
gogoşar Cornel (în anii anteriori)
Irigaţia din foraje proprii, se realizează cu picătura în solarii.
Fertilizarea se face cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte lichide, administrate
prin sistemul de irigaţii cu picătura.
Starea fitosanitară şi tehnologică este foarte bună, culturile fiind competitive
tehnologic zonelor de cultură în solarii tradiţionale din ţară.
Producţia este valorificată 60% la Baia Mare şi 40% la Bacău.
Zona Pânceşti – Bacău – sat Dieneţ
S-au vizitat mai multe ferme familiale cea mai reprezentativă fiind cea a
familiei Moţoc Toader care cuprinde:
- aproximativ 2 ha solarii
- 10 ha câmp
Cu o structură foarte diversă.
În solarii:
- 5-6000 m2 ardei gras
- mai cultiva tomate, castraveţi şi vinete
În câmp:
- vinete – 0,5 ha
- ardei gogoşar – 4 ha
38
- varză – 4 ha
- morcov – 0,5 ha
- cartof – 1,0 ha
Pentru fertilizare folosesc compost de ciupercării, numai în 2007 au investit
40 mil. lei, cu efect benefic atât asupra stării fizice a solului cât şi a stării de
nutriţie a plantelor.
De asemenea:
- utilizează irigarea prin picurare;
- marfa se livrează în oraşele Oneşti şi Moineşti - en detail, iar la Bacău en
gros.
- se foloseşte forţa de muncă adusă din satele învecinate.
Legumicultorul Niţă Constantin, 44 ani, sat Dieneţ, comuna Pânceşti,
judeţul Bacău, suprafaţa exploataţiei 5 ha teren arabil, din care 1,8 ha proprietate şi
3,2 ha în arendă, culturi legumicole 5 ha din care 350 mp solarii, suprafaţă irigată
în totalitate prin aspersiune şi picurare, specii cultivate varză, ardei, morcov, ceapă.
39
CAPITOLUL 6
RAPORT PRIVIND REALIZAREA OBIECTIVULUI 5 –
ELABORAREA CONCEPTUALĂ ŞI PROIECTAREA MODELELOR DE
TRECERE (CONVERSIE) LA PRODUCŢIA LEGUMICOLĂ
ECOLOGICĂ.

„Elaborarea modelului de conversie” are ca scop să valorifice întreaga
activitate de cercetare din celelalte etape şi, prin activităţile stabilite în această
etapă, să obţină produsul final al proiectului, respectiv să realizeze o serie de
materiale tehnico-ştiinţifice, care fac parte integrală din raportul de cercetare, prin
care să fie puse la dispoziţia factorilor de decizie administrativă din Regiunea de
Nord-Est a României, prefecturi, direcţii generale pentru agricultură, oficii
judeţene pentru consultanţă agricole, soluţiile pentru trecerea la tipul de exploataţie
ecologică a producţiei legumicole.
Rezultatele obţinute în etapele precedente au scos în evidenţă că sunt
acumulate suficiente cunoştinţe tehnico-ştiinţifice (teoretice şi practice) despre
producţia legumicolă ecologică şi de asemenea, sunt cunoscute metode şi tehnici
de lucru prin care să fie studiate în mod complex exploataţiile legumicole în
vederea trecerii la sistemul de agricultură ecologică (v. Etapa I).
În etapa a II a au fost evaluate condiţiile de cadru natural (pedoclimatice,
biologice, economico-sociale) din toate judeţele Regiunii de Nord-Est în vederea
evaluării posibilităţilor de trecere la exploatarea ecologică a culturilor legumicole.
Ceea ce gândesc oamenii, producătorii şi consumatorii, despre agricultura
ecologică, în general, şi despre legumicultura ecologică, în special, a reieşit din
cercetările efectuate în etapa a III a, prin studiul atitudinii şi preferinţei. A reieşit
clar cu acest prilej ca majoritatea populaţiei are informaţii suficiente despre
legumicultura ecologică, iar cel mai mulţi se exprimă favorabilă faţă de acest tip de
exploataţie agricolă.
În etapa IV – etapa denumită „Studiul factorilor de risc, utilizare HACCP,
studiu de caz” a fost scos în evidenţă faptul că există destul de mulţi factori de risc
pentru producător (cultură, investiţie, recoltă), astfel încât planul de aplicare a
tehnologiilor ecologice să fie compromis sau să fie compromisă cultura. Aceşti
factori pot fi uşor controlaţi prin implementarea unui sistem de analiză a hazardului
şi a punctelor critice de control, respectiv HACCP.
Concluzia generală a studiilor efectuate este aceea că în Regiunea de Nord
Est sunt condiţii favorabile pentru cultivare în sistem ecologic a legumelor.
Aceste condiţii fac referire la condiţiile de sol şi climatice, biologice,
economico-sociale, atitudinea şi preferinţa producătorilor şi consumatorilor ş.a. În
etapa curentă, etapa a V a, urmează a se stabili în ce măsură aceste condiţii sunt
favorabile producţiei ecologice de legume şi care sunt paşii pe care trebuie să-i
parcurgă o exploataţie legumicolă convenţională pentru a deveni o exploataţie
40
legumicolă ecologică. Măsura conformităţii condiţiilor existente cu cele necesare
pentru conversie se va realiza prin aşa numita validare a condiţiilor analizate.
Următoarea activitate a acestei etape constă în verificarea soluţiilor de
conversie pentru fiecare tip de tip de condiţii existente: de cadru natural,
economico-sociale etc. Aceste soluţii se regăsesc şi într-un manual practic pentru
cei doritori a practica legumicultura ecologică intitulat „Bazele tehnologice ale
legumiculturii ecologice”.
Verificarea soluţiilor şi stabilirea condiţiilor favorabile va asigura
posibilitatea elaborării modelului de conversie la producţia ecologică de legume,
inclusiv realizarea unui „Ghid de bune practici: modele de conversie la
producţia legumicolă ecologică”.
Raportul de cercetare pentru această etapă, inclusiv cele două materiale
(manuale), reprezintă instrumente de lucru pentru cei interesaţi: factori de decizie
tehnico-administrativă în Regiunea de Nord-Est, producători de legume, specialişti
în legumicultură, ca şi studenţi, masteranzi şi doctoranzi dornici de a-şi completa
cunoştinţele în acest domeniu.

Cercetările au fost efectuate în perioada iunie-august 2008, folosind şi datele
culese în cadrul activităţilor din etapa II/20.06.2007 – „Evaluarea condiţiilor de
cadru natural şi economico-sociale”.
Pentru validare – analiza conformităţii condiţiilor de cadru natural cu
normele legumiculturii ecologice – au alese localităţi reprezentative pentru
producţia legumicolă a judeţelor din Regiunea de Nord-Est a României astfel:
- judeţul Suceava: Dolhasca şi Milişăuţi;
- judeţul Botoşani: Copălău, Darabani, Flămânzi şi Vârfu Câmpului;
- judeţul Neamţ: Bârgăoani, Gherăieşti şi Roznov;
- judeţul Iaşi: Belceşti, Bosia, Focuri, Golăeşti, Răducăneni şi Tg. Frumos;
- judeţul Bacău: Bereşti-Bistriţa, Pînceşti, Racova şi Tamaşi;
- judeţul Vaslui: Banca, Duda-Epureni, Murgeni şi Pădureni.
Studiul de conformitate a luat în considerare elemente de cadru natural
pentru care au fost acordate note de apreciere, pe baza unui scale de la 1 la 5: nota
1 = condiţii nefavorabile, nota 2 = condiţii puţin favorabile, nota 3 = condiţii mediu
favorabile, nota 4 = condiţii bune pentru legumicultură ecologică, nota 5 = condiţii
foarte favorabile.
Elementele luate în studiu sunt următoarele:
- suprafaţa – pentru a arăta importanţa economico-socială a culturii
legumelor şi, de asemenea tradiţia şi potenţialul socio-profesional.
- amplasamentul – asigură condiţii tehnice de bază pentru cultura
legumelor, fiind preferate platourile adăpostite, terasele şi apoi luncile, nu
sunt admise terenurile inundabile;
- textura – este calitate de bază a solului ce reprezintă calitatea acestuia de
a conţine anumite elemente de compoziţie – nisip, lut, argilă; sunt
41
considerate foarte favorabile pentru legume solurile mijlocii sau uşoare
(luto-nisipoase, nisipo-lutoase, nisipo-argiloase) urmate de solurile luto-
nisipoase, lutoase şi mai puţin favorabile texturile luto-argiloase.
- materia organică – este o caracteristică de bază a solului care asigură
potenţialul de fertilitate a solului; pentru cultura legumelor sunt de
preferat soluri cu substanţă organică de peste 2,5-3%..
- precipitaţiile - reprezintă un factor climatic esenţial deoarece asigură apa,
fără de care nu se poate practica nici o formă d agriculturii vegetale,
pentru legumicultură, de regulă este de preferat o cantitate mai mică de
precipitaţii, mai ales datorită caracterului lor neordonat (ca moment sau
cantitate), deoarece culturile legumicole sunt irigate, în funcţie de
necesitatea plantelor şi condiţiile meteorologice.
- temperatura (medie) – este un indicator al condiţiilor de temperatură şi de
energie calorică de care beneficiază plantele, factorul este evoluat în
funcţie de cerinţele plantelor faţă de factorul temperatură (căldură)
(plante termofile, plante criofile, plante intermediare).
- bolile – reprezintă un factor esenţial pentru legumicultura ecologică, ştiut
fiind faptul că mijloacele de tratament sunt mai reduse şi eficienţa
produselor admise este mai scăzută; ca atare, în funcţie de specii, atacul
de boli este mai grav sau mai puţin grav;
- dăunătorii – reprezintă un factor asemănător bolilor, de regulă, condiţiile
favorabile pentru dăunători sunt inverse cu cele favorabile pentru
dăunători;
- buruienile – reprezintă un factor de risc în culturile ecologice de legume
asemănător bolilor şi dăunătorilor; trebuie avut în vedere că buruienile
pot fi radical combătute, prin mijloace mecanice, dar costurile sunt foarte
mari, încât afectează eficienţa culturii.
Pe baza îndeplinirii criteriilor de conformitate au fost stabilite 3-4 culturi de
bază cu favorabilitate maximă în locaţia analizată. Bineînţeles că a fost avută în
vedere şi tradiţia respectiv sortimentul existent la data analizei în locaţia
respectivă. Pentru fiecare cultură au fost stabilite şi note de apreciere a
favorabilităţii condiţiilor de cadru natural faţă de culturile desemnate.
Culturile desemnate pot fi suplimentate cu unele culturi necesare pentru
asigurarea unei rotaţii a culturilor cât mai raţionale. De exemplu pentru fiecare
locaţie pot fi introduse culturile legumicole (fasolea, mazărea sau bobul), legumele
verdeţuri, sau castraveţii şi dovleceii care sunt în general foarte bune sau bune
premergătoare.

Pe total zonă se cultivă cu legume peste 45.700 ha (tabelul 6.1).
Cea mai mare suprafaţă se află în judeţul Iaşi, cu peste 12,5 mii ha, urmată
de suprafaţa judeţului Botoşani cu aproape 8 mii ha.
42
Deşi condiţiile pentru cultura legumelor comparabile cu cele din Câmpia
Română sau din Banat, totuşi sunt condiţii foarte favorabile sau favorabile pentru
multe specii legumicole cu cerinţe mai modeste faţă de temperatura şi cantitatea de
energie calorică.
Acest lucru este confirmat de structura suprafeţelor, respectiv, varză –
18,1%, ceapă -17,7%, rădăcinoase – 10,6% ş.a.
Tomatele ocupă circa 16% (din care peste 80% sunt tomate de toamnă),
datorită faptului că această cultură realizează o recoltă foarte solicitată de
consumatorii din zonă, în acelaşi timp este de observat că din 7,4 mii ha, 6 mii ha
sunt ocupate cu tomate de toamnă, care găsesc condiţii favorabile pentru a realiza
tomate de consum curent, tomate pentru industrializare şi tomate pentru murături.
Suprafeţele de legume sunt realizate mai ales în câmp în microferme şi
ferme cu suprafeţe variind de 0,25 până la 10-15 ha. Alte suprafeţe mai mici
asigură recolte pentru consum propriu şi parţial pentru comerţ, aceste suprafeţe nu
au făcut obiectul studiului de faţă.
Lista localităţilor evaluate şi luate în studiul pentru conformitatea condiţiilor
de cadru natural cu standardele legumiculturii ecologice sunt prezentate în tabelul
6.2.
În acest tabel se regăsesc comunele reprezentative, cu suprafeţe de peste 150
ha şi amplasate în bazine şi microbazine tradiţionale. Din cadrul acestora au fost
selectate un număr de 23 comune la care suprafeţele sunt suficient de mari, iar
terenurile ocupate cu legume sunt grupate pe arii semnificative de cel puţin 0,3-0,5
ha.
De asemenea au fost avute în vedere şi unele criterii cum ar fi: asigurarea
unei surse permanente de apă pentru irigare, existenţa unei reţele de drumuri şi alte
căi de acces, tradiţia şi existenţa unei baze tehnico-materiale adecvate (mijloace
mecanice pentru lucrările solului şi transport, magazii, depozite etc.)
Sinteza studiului de conformitate (validare) a rezultatelor privind condiţiile
de cadru natural, pentru cele 23 de comune selectate, este prezentată în tabelul 6.2.
Din cuprinsul tabelului rezultă că sunt suficiente locaţii cu posibilităţi pentru
irigare, existenţa unei reţele de drumuri şi alte căi de acces, tradiţia şi existenţa
unei baze tehnico-materiale adecvate (mijloace mecanice pentru lucrările solului şi
transport, magazii, depozite etc.).
43
Tabelul 6.1.
Suprafeţele cultivate cu legume, pe specii în judeţele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României
-2006-
hectare
Tomate toamnă
Varză toamnă
Legume total
Tomate total
Tomate vară
Rădăcinoase
Alte legume
Varză total
Varză vară
Castraveţi
Conopidă
Morcov
Mazăre
Usturoi
Vinete
Fasole
Ceapă
Ardei
Nr. Judeţul
1 Bacău 6791 1200 105 1095 1291 504 1138 95 1043 565 309 746 495 37 347 162 31 461
2 Botoşani 7971 1238 312 926 1298 760 1368 299 1069 637 554 644 387 57 532 226 53 604
3 Iaşi 12521 1995 367 1628 2206 846 1783 263 1520 952 708 1424 904 190 993 425 84 915
4 Neamţ 5953 904 81 823 1254 425 981 69 912 386 340 659 428 54 348 154 35 413
5 Suceava 6930 930 226 704 1113 436 2015 343 1672 414 420 1036 586 49 197 126 68 126
6 Vaslui 5556 1089 262 827 931 411 998 188 810 469 297 355 355 112 419 190 44 241
7 Total regiune 45722 7356 1353 6003 8093 3382 8283 1257 7026 3423 2628 4864 3155 499 2836 1283 315 2760
8 Structură (%) 100,0 16,1 17,7 7,4 18,1 7,5 5,8 10,6 1,1 6,2 2,8 0,7 6,0
44
Tabelul 6.2.
Conformitatea condiţiilor de cadru natural cu normele legumiculturii ecologice
Localitatea Suprafaţa Amplasa- Condiţii de sol Clima Factori biologici Culturi

ha ment recomandate
Tip Textura Materie Precipitaţii Tempera- Boli Dăunători Buruieni Demunirea Nota
organică (mm) tura medie
0
(g%) C
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Judeţul Suceava
Dolhasca 347 lunca, aluvial lutoasă 3-3,5 552 7,8 mane, fluturi, anuale, ceapa, 4
terase, nisipo- făinări, gândaci, perene usturoi, 4
platouri lutoasă bacterioze afide morcov, 4
varza 5
Note 4,5 4-5 4 4,5 3-4 3-5 3-4 3 3 3 - +4
Milişăuţi 353 platouri, cernoziom luto- 4-4,5 538 7,7 mane, fluturi, anuale, varza, 5
terase, gleic aluvial argiloasă bacterioze gândaci, perene morcov, 4
luncă afide pătrunjel 4
Note 3,5 4-5 4 3 4,5 3-5 3-4 3 3 3 - +4
Judeţul Botoşani
Copălău 168 luncă, aluvial lutoasă, 2,5-3 569 8,6 mane, fluturi, anuale, usturoi, 5
terase, cernoziom argiloasă, putregaiuri, gândaci, perene ceapă din 5
platouri luto- bacterioze afide arpagic
argiloasă
Note 3 4-5 3 3 4 3-5 3-4 3 3 3 - 5
Darabani 270 luncă, aluvial, lutoasă, 3-3,2 515 8,3 mane, fluturi, anuale, varză, 4
terase, cernoziom variabilă putregaiuri, gândaci, perene ceapă, 4
platouri făinări afide morcov 4
Note 3 4-5 3-4 3-4 4 3-5 3-5 3 3 3 - 4
Flămânzi 231 luncă, aluvial luto- 2,8-3,0 569 8,6 mane, afide, anuale, ceapă, 5
terase, cernoziom nisipoasă, putregaiuri fluturi, perene usturoi, 5
platouri lutoasă gândaci varza 4
Note 3 3 3-4 4-5 4 3-5 3-5 3-4 3 3 - 5
45
Tabelul 6.2.(continuare)
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Vârfu 286 luncă, aluvial, lutoasă luto- 2,8-3,2 583 8,3 mane, afide, anuale, ceapă, 4
Câmpului terase erodosal nisipoasă putregaiuri fluturi, perene usturoi, varză 4
gândaci 4
Note 4 4 3-4 4-5 4 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 4
judeţul Neamţ
Bârgoani 220 luncă, cernoziom luto- 3-3,2 529 8,3 mane, făinări fluturi, afide anuale, ceapă, varză, 4
terase, argiloasă perene tomate 4
platouri 3
Note 3 4 4 3 4 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 3
Gherăieşti 170 luncă, cernoziom lutoasă 3,0-3,2 529 8,3 mane, fluturi, afide anuale, rădăcinoase, 4
terase, făinări, perene ceapă, 4
platouri bacterioze usturoi 4
Note 3 4 4 3 3 3-5 3-5 3-4 3-4 3 - 4
Roznov 198 luncă, cernoziom lutoasă 3,0-3,2 649 8,4 mane fluturi anuale rădăcinoase 5
terase aluvial putregaiuri gândaci perene varza 5
bacterioze tomate 3
Note 2-3 3-4 3-4 3-4 3-4 3-5 3-5 3-4 3 3 - 4
Judeţul Iaşi
Belceşti 500 terase, cernoziom luto- 3,2 475 9,6 mane, fluturi, anuale, ceapa arpagic, 4
luncă aluviale argiloasă făinări, afide, perene usturoi,
bacterioze gândaci rădăcinoase, 4
fasole 4
4
Note 4-5 4-5 4-5 3-4 4 4-5 4-5 3-4 3 3 - 4
Bosia 245 lunca, cernoziom mediu 3,2 466 9,2 mane, afide, anuale varză, 4
terase, lutoasă bacterioze, fluturi, perene ardei, morcov 4
platouri făinări gândaci 4
Note 3-4 4-5 3-5 3-5 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4
Focuri 289 luncă, cernoziom mediu 3,2 466 9,2 mane, afide, anuale, ceapa, usturoi, 4
terase, lutoasă făinări, fluturi, perene varză 4
platouri putregaiuri gândaci 4
Note 3-4 4-5 3-5 3-5 3-4 4-5 4-5 3 3 3 - 4
46
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Golăeşti 241 luncă, cernoziom, argiloasă, 2,8-3 518 9,6 mane, afide, fluturi anuale, ardei, 5
terase, soloneţuri luto- putregaiuri, perene tomate, 4
platouri argiloasă bacterioze varza 4
Note 4 4 3-5 3 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4
Răducăneni 320 luncă, cernoziom lutoasă 3,2 523 9,5 mane, arsuri, fluturi, anuale, tomate, 4
terase, făinări afide, perene ardei 4
platouri gândaci varză 4
castraveţi 4
Note 4 4 3-5 3-4 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4
Tg. Frumos 250 luncă, cernoziom luto- 3-4 475 9,6 mane, fluturi, anuale, castraveţi 5
terase, argiloasă făinări afide perene varză 4
platouri verdeţuri 5
Note 4-5 4-5 3-5 3 4-5 4-5 4-5 3 3 3 - 5
Bereşti – 162 luncă, cernoziom lutoasă 3-4 530 9,0 mane, fluturi, anuale, rădăcinoase, 4
Bistriţa terase, făinări, gândaci, perene varza, 4
platouri bacterioze afide ceapa, 4
fasole 4
Note 3 4-5 4-5 3-4 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4
Pânceşti 186 luncă, cernoziom lutoasă luo- 3-4 540 9,2 mane, fluturi, anuale, ardei, 4
terase, aluvial nisipoasă făinări, afide, perene ceapă 4
platouri bacterioze gândaci rădăcinoase, 4
tomate 4
Note 3-4 4-5 4-5 4-5 4-5 3-4 4-5 3 3 3 - 4
Racova 208 luncă, cernoziom lutoasă 2,8-3,2 530 9 mane, fluturi, anuale, ceapă, 4
terase, aluvial nisipo- bacterioze, gândaci perene varză, 4
platouri lutoasă putregaiuri rădăcinoase, 4
castraveţi 3-4
Note 3-4 3-5 4-5 4-5 4 3-4 3-5 3 3 3 - 4
47
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Tamaşi 217 luncă, aluvial luto- 3,3 544 9,3 mane afide, anuale, ardei, 4-5
terase, cernoziom nisipoasă bacterioze gândaci, perene fasole, 4
platouri fluturi tomate, 4
ceapa 4-5
Note 3-5 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5 3 3 3 - 4-5
Judeţul Vaslui
Banca 175 luncă, cernoziom lutoasă 3,1 438 9,8 mane, făinări fluturi, afide anuale, tomate, varză, 4
terase perene ardei, 4
ceapă 4
4
Note 3-4 3-4 3-4 3 4 4 4 3 3 3 - 4
Duda- 145 luncă, cernoziom luto- 3,2 523 9,5 mane, afide, anuale, ceapă, 4
Epureni terase, argiloasă, putregaiuri fluturi, perene varză, 4
platouri lutoasă gândaci tomate, 3-4
ardei 3-4
Note 3-4 3-4 4-5 3-4 4 4 4 3 3 3 - 4
Murgeni 190 luncă, cernoziom lutoasă, 3,3 438 9,7 mane, făinări afide, anuale, ceapă, 4
terase, aluviuni nisipo- fluturi, perene ardei, 4
platouri lutoasă gândaci tomate, 4
varză 4
Note 3-4 3-4 3-4 4-5 4 4-5 4-5 3 3 3 - 4
Pădureni 210 luncă, cernoziom lutoasă, luto- 3,2 588 9,2 mane, arsuri, fluturi, anuale, tomate, ceapă, 4
terase, nisipoasă făinări afide, perene fasole, 4
platouri gândaci castraveţi 4
4
Note 3-4 3-4 3-4 4-5 4 4-5 4,5 3 3 3 - 4
48
Referitor la acest obiectiv, prezentăm în continuare sinteza, în mod sintetic
pentru activitatea prevăzută
a) Cu privire la validarea rezultatelor de cercetare în panel şi stabilirea
conformităţii cu normele legumiculturii ecologice, elaborare soluţii ca ipoteze, se
pot trage următoarele concluzii:
Au fost analizate 23 comune pentru pretabilitatea lor din punct de vedere al
condiţiilor de cadru natural pentru cultura ecologică a legumelor. La nivelul
comunelor analizate, cultura legumelor s-a dezvoltat de-a lungul unor cursuri de
apă sau în apropierea lacurilor care să asigure sursa de apă necesară legumelor.
Un al doilea factor pentru amplasarea legumelor l-a constituit calitatea
solului/textura mijlocie şi o fertilitate bună sau foarte bună cu peste 3% substanţă
organică).
Climatul nu a fost un impediment pentru cultura legumelor, dar a
determinat structura acestora, condiţii foarte bune fiind întrunite pentru bulboase,
varză, rădăcinoase, solanacee, leguminoase şi verdeţuri.
Deşi tomatele şi ardeii nu găsesc condiţii optime sunt cultivate pe suprafeţe
semnificative, datorită cerinţelor pieţii, condiţiilor de sol şi tradiţiei.
Factorii biologici de dăunare au avut o reprezentare, în general medie, fiind
mai frecvente în zonele umede – bolile şi în cele mai uscate – dăunătorii; din
nefericire, buruienile au o răspândire medie, destul de constantă.
Legumicultura ecologică are mari oportunităţi în Regiunea de Nord-Est a
României, dar trebuie bine alese locaţiile de amplasare şi speciile care se pretează
cel mai bine.
b) Referitor la elaborarea soluţiilor ipoteză pentru conversie propunem
următoarele recomandări:
Este necesară promovarea investiţiilor pentru modernizarea tehnologiilor de
cultivare (mecanizare, irigare, spaţii dirijate) precum şi pentru preprocesarea şi
depozitarea legumelor proaspete sau pentru procesarea legumelor, în vederea
obţinerii produselor alimentare ecologice;
Este necesară dezvoltarea pieţei locale şi branşarea legumicultorilor la
pieţele regionale, naţionale sau de comerţ exterior;
Se impune intensificarea cursurilor de formare continuă a legumicultorilor,
de stimulare a schimburilor de experienţă şi de creştere a calificării prin cicluri de
pregătire instituţionalizate (şcoli profesionale, licee agricole şi universităţi
agricole);
Este necesară reconsiderarea procesului de instruire, prin câmpuri
demonstrative, loturi pilot şi câmpuri experimentale, pentru fixarea cunoştinţelor,
promovarea tehnologiilor înaintate dar şi pentru socializarea profesională;
Apare necesară stimularea dezvoltării pieţelor de produse legumicole
ecologice, extinderea acestora către pieţele Uniunii Europene şi către terţe state, în
aşa fel încât veniturile obţinute să determine din ce în ce mai mulţi legumicultori să
accepte conversia către legumicultura ecologică;
49
c) Cu privire la verificarea soluţiilor - ipoteza în teren şi validarea acestora au
fost trase următoarele concluzii şi făcute câteva recomandări:
Faţă de situaţia actuală se recomandă ca terenurile pe care sunt amplasate
culturile legumicole ecologice să îndeplinească cel puţin următoarele condiţii:
- să prezinte soluri cu calităţi foarte favorabile culturii legumelor;
- să fie amplasate lângă surse sigure de apă pentru irigat;
- să fie amplasate în afara zonelor inundabile;
- să aibă un microclimat favorizant culturilor de legume;
- să aibă acces la căile de comunicaţie, reţele electrice, telefonie ş.a.;
- să aibă suprafeţe suficient de mari, care să permită o activitate de
producţie comercială.
Sunt recomandate vechile amplasamente pentru cultura legumelor,
valorificând tradiţia şi experienţa acumulată.
Soluţia imediată este administrarea unor cantităţi mari de compost (biologic
sau ecologic), de cel puţin 30–40 t/ha.
O altă soluţie, de perspectivă, care vine în întâmpinarea cerinţelor plantelor
este un management ştiinţific al rotaţiei culturilor şi asolamentului (inclusiv cu sola
de perene), folosirea îngrăşămintelor verzi ş.a.
Condiţiile climatice sunt deosebit de variate, având în nord un climat răcoros
şi umed (judeţul Suceava) şi în sud-est un climat călduros şi secetos.
Condiţiile de microclimat trebuie exploatate prin amplasarea acelor culturi
care găsesc condiţii optime sau cât mai favorabile.
În zonele cu temperaturi sub 8oC se recomandă cultivarea verzei, mazării,
legumelor pentru rădăcini, ceapa şi usturoiul, ori castraveţii şi fasolea în culturi
succesive.
În zonele cu temperaturi cuprinse între 8 şi 9oC se recomandă cultivarea
legumelor pentru rădăcini, varza, ceapa şi usturoiul, mazărea şi fasolea; de
asemenea în culturi de vară-toamnă sunt recomandate tomatele şi ardeii.
Pentru zonele cu temperaturi de peste 9oC sunt recomandate toate grupele de
plante legumicole, în culturi de primăvară (cele criofile) sau de vară şi vară-toamnă
cele termofile. De aceea în aceste zone se pot cultiva cu rezultate deosebite ceapa,
varza ori mazărea şi legumele verdeţuri, dar mai ales tomatele, ardeii, pătlăgelele
vinete, castraveţii, fasolea şi pepenii.
Precipitaţiile sunt în limite normale pentru cultura legumelor, dar indiferent
de zonă trebuie suplimentate prin irigaţii.
Apa din irigaţii trebuie să provină din surse sigure, în cantităţile necesare şi
să aibă calităţi impuse de normele agriculturii ecologice.
Sunt recomandate norme moderate variind între 100 şi 300 m3/ha, în funcţie
de metoda de irigare.
Metodele de irigare cele mai recomandate sunt irigarea prin picurare şi cea
prin aspersie fină.
O corectare a regimului apei din sol şi aer se poate realiza prin mulcirea
terenului cu folie de polietilenă sau cu agrotextile.
50
Irigarea va fi corelată cu nevoile plantei, în funcţie de fenofaza şi de
condiţiile meteorologice determinate de precipitaţii.
Irigarea va fi pusă în relaţie cu alte practici de îngrijire a culturilor, cum ar fi
în mod special fertilizarea şi aplicarea tratamentelor fitosanitare.
Intensificarea procesului de pregătire a legumicultorilor care doresc să
practice agricultură ecologică;
Dezvoltarea structurii instituţionale privind autoritatea competentă,
certificarea şi organismele de control, aferente sistemului de obţinere a produselor
agricole şi alimentare ecologice;
Dinamizarea activităţii de certificare a produselor legumicole ecologice;
Asimilarea tehnologiilor moderne de producere a legumelor ecologice;
Dezvoltarea bazei tehnice prietenoase mediului pentru legumicultura
ecologică (mecanizare, irigaţii, îmbunătăţiri funciare, sere, solarii, spaţii pentru
preprocesare, procesare şi depozitare);
Cunoaşterea şi dezvoltarea pieţelor produselor legumicole ecologice
proaspete şi procesate prin metode ecologice;
Deschiderea comerţului cu legume ecologice, proaspete sau procesate, cu
ţări din Uniunea Europeană şi din afara acesteia;
Promovarea unor zone regionale, libere de factori poluanţi, cu tehnologii
agricole prietenoase mediului şi cu deschidere pentru legumicultura ecologică;
Zonarea producţiei legumicole ecologice, în funcţie de factorii permisibili
pentru respectarea tuturor cerinţelor impuse de legislaţia naţională şi comunitară,
pentru practicarea legumiculturii ecologice;
Reactivarea şi refacerea fondului de material biologic semincer şi vegetativ
autohton, rezistent la boli şi dăunători, testat prin populaţii locale foarte multe
cicluri tehnologice şi generaţii de producători, în areale şi bazine tradiţionale
pentru legumicultură;
Transformarea în brand de ţară capacitatea foarte ridicată a României de a
produce hrană curată într-un mediu sănătos, valorificând potenţialul agricol ridicat
şi disponibilitatea nativă a românilor de a consuma produse autohtone gustoase,
dacă ele s-ar produce din nou.
Să nu se cultive decât speciile de legume care sunt adaptate la condiţiile
climatice locale, la tipul de sol şi la pH. Se va ţine cont şi de cerinţele ecologice ale
patogenilor speciilor respective (ex. Plasmodiophora brassicae înregistrează un
atac redus la pH >7).
Se vor cunoaşte parametrii regionali de mediu: temperatura medie anuală,
precipitaţiile anuale, cât şi cei locali: riscul îngheţurilor târzii şi a brumelor
precoce.
În regiunile care prezintă un risc mare de îmbolnăvire, se va renunţa la
înfiinţarea unor culturi.
Se va lua în consideraţie faptul, că îngrăşămintele verzi ca rapiţa de ulei,
secara şi crăiţele (Tagetes sp.) au efect regulator asupra populaţiilor de nematozi
din sol.
51
Înfiinţarea culturilor în epoca optimă, la adâncimea şi densitatea
corespunzătoare fiecărei specii, contribuie la prevenirea atacului unor patogeni de
sol (Fusarium sp., Pythium sp.) sau a unor dăunători, care pot distruge plantele în
primele faze de dezvoltare (Phyllotreta cruciferae, Leptinotarsa decemlineata).
Se recomandă alegerea speciilor, varietăţilor şi mai ales a cultivarelor cu
mare plasticitate ecologică şi cu toleranţă sau rezistenţa la principalii agenţi
patogeni şi dăunători
Fertilizarea echilibrată permite buna dezvoltare a plantelor, schimbând
raportul între planta gazdă şi patogenii sau dăunătorii specifici; de cele mai multe
ori, plantele fertilizate raţional devin mai rezistente la atacul patogenilor şi
dăunătorilor.
d) Cu privire la proiectarea modelelor de conversie a fermelor legumicole la
sistemul de exploatare ecologică au fost sintetizate următoarele concluzii şi
recomandări:Capitolul 4. Raport de activitate pentru V.3 – Proiectarea modelelor
de conversie a fermelor legumicole la sistemul de exploatare ecologică.
Conversia este un proces complex prin care întreg sistemul de producţie
trece de la forma convenţională (industrială) la forma ecologică.
Conversia sistemului înseamnă, în esenţă, trecerea tuturor elementelor
sistemului de producţie ca şi a relaţiilor dintre acestea de la funcţia intensivă
(convenţională) la cea ecologică.
Conversia se realizează treptat, în mai mulţi paşi, astfel încât să existe
posibilitatea adaptării elementelor şi relaţiilor sistemului la noua funcţie sau
modalităţile de funcţionare.
Diversitatea mare a situaţiilor de ferme sau de sisteme convenţionale face
dificilă elaborarea unui model standard de conversie.
Conversia se realizează într-un cadru tehnic şi legislativ stabilit prin norme
şi recomandări tehnice ca şi prin legislaţia internaţională şi naţională.
Activitatea de bază într-un program (proiect) de conversie se realizează în
conformitate cu un Plan de conversie.
Planul de conversie are ca majoră misiune de a evalua situaţia existentă
privind resursele (naturale, tehnice, materiale, socio-profesionale etc.) şi de a
programa activităţi şi indicatori tehnico-economici de previziune a producţiei
ecologice.
Au fost realizate trei studii de caz pentru trei modele de conversie, SCDL
Bacău, ferma OAT Spătăreşti - Fălticeni şi UŞAMV Iaşi.
52
CAPITOLUL 7
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
1. Scopul şi obiectivele proiectului au fost integral realizate, după cum urmează:

- a fost realizată o evaluare obiectivă a stadiului actual al producţiei
legumicole în zona de nord-est a României şi a fost stabilit potenţialul
fermelor de a trece la sistemul de agricultură ecologică;
- a fost realizată o evaluare a resurselor de cadru natural (pedoclimatice şi de
risc biologic de dăunare), economic şi social;
- au fost studiate atitudinea şi preferinţele consumatorilor şi producătorilor
faţă de producţia legumicolă ecologică;
- au fost studiaţi principalii factori de risc (abiotici, biotici, economici şi
sociali) din producţia ecologică;
- au fost realizate studii de caz privind producţia legumicolă cu potenţial
pentru conversie la sistemul ecologic;
- a fost stabilită fundamentarea conceptuală şi de proiectare a modelelor de
trecere la producţia legumicolă ecologică.
2. Rezultatele obţinute demonstrează că zona agricolă studiată (din Regiunea de
Nord-Est a României) are un potenţial legumicol remarcabil prin suprafaţa
cultivată (aproximativ 46 mii ha), tradiţia şi producţiile obţinute.
3. Existenţa unor bazine sau micro-zone legumicole demonstrează potenţialul
pentru o legumicultură ecologică de circa 23 de localităţi amplasate în toate cele
şase judeţe ale regiunii.
4. Au fost elaborate modele de studiu specific pentru analizele propuse: model
pentru evaluarea factorilor pedo-climatici, model pentru evaluarea condiţiilor
economice şi sociale; model pentru evaluarea atitudinii şi preferinţei
consumatorilor şi model pentru evaluarea factorilor de risc în producţia ecologică.
5. Au fost elaborate trei studii de caz cu trei ferme legumicole care au trecut sau
sunt în trecere la producţia ecologică în legumicultură, care pot constitui modele de
conversie
6. Au fost elaborate soluţii-ipoteză pentru corectarea factorilor de cadru natural,
biologici şi economico-sociali, în perioada conversiei a legumiculturii şi cea de
exploatare în sistem ecologic.
7. Au fost elaborate trei lucrări (cărţi) care asigură posibilitatea pregătirii
profesionale pentru producţia legumicolă ecologică: Cultivarea legumelor cu
metode ecologice, Bazele tehnice ale legumiculturii ecologice, Ghid de bune
practici.
8. Programul CEEX prin proiectul „Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de
dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de nord-est a României
- PRODLECO” a asigurat condiţiile tehnico-ştiinţifice pentru dezvoltarea fondului
de cunoaştere ştiinţifică în domeniu, rezolvarea unor probleme practice ale
producţiei legumicole ecologice, formarea personalului (tineri doctori, doctoranzi,
53
masteranzi), dotarea tehnico-materială şi condiţiile pentru colaborare internă şi
internaţională în domeniul cercetării ştiinţifice, sporind vizibilitatea cercetării
ştiinţifice româneşti.
9. Propunem valorificarea experienţei câştigate prin cercetări ulterioare în proiecte
naţionale (PN-2), internaţionale (de exemplu, cadru 7) şi de altă natură.
54
BIBLIOGRAFIE
1. Ardelean, A., Maior, C. (2000) – Management ecologic, Editura

SERVO-SAT, Arad.
2. Axinte, Stela, Agafiţei, Alina, Chiriac, C. (2004) – Ecosisteme
agricole convenţionale şi sustenabile, Editura Politehnium, Iaşi.
3. Baicu, T., Săvescu, A. (1978) – Combaterea integrată în protecţia
plantelor, Intreprinderea Poligrafică Cluj, Cluj-Napoca.
4. Bălan, Viorica, Dejeu, L., Chira, A., Ciofu, Ruxandra (2003) –
Horticultura alternativă şi calitatea vieţii, Editura G.N.P.
Minischool, Bucureşti.
5. Bălăşcuţă N. (2000) - Conversia de la agricultura convenţională la
agricultura biologică, Hortinform 5-93.
6. Bălăşcuţă N. (2000) - Situaţia actuală a dezvoltării agriculturii
biologice în Europa, cu deosebire în Germania şi Elveţia,
Hortinform 4-92.
7. Beedell, J; Rehman, T. (2000) – Using socio - psyhology models to
understand farmer’s conservation behaviour. Journal of Rural
Studies 16(1);
8. Berca, M. (2000) – Ecologie generală şi protecţia mediului, Editura
Ceres, Bucureşti.
9. Berca, M. (2003) – Ingineria şi managementul resurselor pentru
dezvoltare rurală, Editura Ceres, Bucureşti.
10. Berindei, Anca, Patachi, R. (1991) – Marketingul în practica
organizării pieţelor produselor agricole, în Probleme economice, nr.
22-23.
11. Blake Francis (1999) - Organic farming and growing. The Crowood
Press, Ramsburry.
12. Bohatereţ, V.M., Dobay, Krisztina Melinda – „Asociaţiile de
marketing în agricultură”, Editura „Terra Nostra”, Iaşi, 2001.
13. Bradley M. and Barbara Ellis (1992) - Rodale's all-new
encyclopedia of organic gardening. Rodale Press, Emmaus,
Pennsylvania.
14. Brezuleanu, Ş. (2004) – Management agricol, Editura Performantica,
Iaşi.
15. Brumă, I. S. (2004) – Tehnologii ecologice pentru producţia vegetală
şi creşterea animalelor, Editura Terra Nostra, Iaşi.
16. Caia, A., Magazin, P., Ştefan, G. (1998) – Economie agrară, Editura
Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
17. Călin Maria (2005) – Ghidul recunoaşterii şi controlului dăunătorilor
plantelor legumicole cultivate în agricultură biologică. Editura
Tipoactiv, Bacău.
55
18. Chelcea, S., Mărgineanu, I. (1998) – Cercetarea sociologică. Metode
şi tehnici, Editura Destin, Deva.
19. Chiran, A., Gîndu, Elena (1997) – Marketing agrar, Editura
Periscop, Iaşi.
20. Ciobanu, I. (1994) – Strategii de management, Editura Universităţii
„Al. I. Cuza”, Iaşi.
21. Ciofu Ruxandra, Stan N., Popescu V., Chilom Palaghia,
Apahidean Al. S., Horgoş A.,Berar V., Lauer K.F., Atanasiu N.
(2004) - Tratat de legumicultură, Editura Ceres, Bucureşti.
22. Ciofu, Ruxandra ş.a. (2000) – Legumicultură specială, Editura Piatra
Craiului, Bucureşti.
23. Cîndea E. (1986) - Combaterea nechimică a dăunătorilor la legume.
Editura
24. Cristea, V., Denaeyer, Simone (2004) – De la biodiversitate la
OGM-uri?, Editura Eikon, Cluj-Napoca.
25. Dalby J., Michaud M., Redman M. (1998) - Organic cerfication and
the importance of organically, produced foods.
26. Darnhofer, Ika (2005) – Organic farming and rural development.
Some evidence from Austria. sociologia ruralis, No.4/Octomber;
27. Darnhofer, Ika; Schneerberger, W.; Freyer, B. (2005) –
Converting or not converting to organic farming in Austria. Farmer
types and their rationale. AHUM-A 367, Austriaa. Agriculture an
Human Values 22;
28. Davidescu D., Davidescu Velicia (1994) - Agricultura biologică - o
variantă pentru exploataţiile mici şi mijlocii, Editura Ceres,
Bucureşti.
29. Dejeu L., Petrescu C., Chira A. (1997) - Horticultura şi protecţia
mediului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
30. Desbrosses, P. – Agriculture biologique, Editura Du Rocher, Paris,
1998.
31. Dillon, M., şi colab. (1998) – Chemical and Physical Hazards –
Selected Case Study.
32. Dobay Krisztina Melinda (2003) – Managementul ecofermelor şi
marketingul produselor ecologice, Editura „Terra Nostra”, Iaşi.
33. Dona, I. – Economie Rurală, Editura Economică, Bucureşti, 2000.
34. Dubois, P.L., Jolibert, A. (1994) – Marketing. Teorie şi practică,
Editura Economică, Cluj-Napoca.
35. Dumitrescu M., Scurtu I., Stoian L., Glăman Gh., Costache M.,
Diţu D., Roman Tr., Lăcătuş V., Rădoi V., Vlad C., Zăgran V.
(1998) - Producerea legumelor, Editura Bucureşti.
36. Duram, L. (2000) – Agent's perceptions of structure. How Ilinois
organic farmers view political, economic, social and ecological
factors. Agriculture and Human Values 17 (1);
56
37. Echim Th. (2001) - Îmbunătăţirea subvenţionării culturii ecologice în
Germania. Hortinform 10-110.
38. Eyhorn, F., Heeb, Marlene, Weidmann, G. (2002) – IFOAM
Training Manual for Organic Agriculture in the Tropics. Theory,
Transparencies, Didactic Approach, Compiled by FIBL.
39. Falconer, K. (2000) – Farm-level constraints on agri-environmental
scheme participation: a transactional perspective. Journal of Rural
Studies 16;
40. Fiţiu, A. (2003) – Ecologie şi protecţia mediului, Editura
AcademicPress, Cluj-Napoca.
41. Fuchshofen, Winfried H., Fuchshofen, Silke (2000) – Organic
Trade Association’s Export Study for US Organic Products to Asia
and Europe, December.
42. Gabor S., Rusu T., Nagy M., Albert I. (2006) - Utilizarea
rumeguşului şi a deşeurilor lemnoase pentru compostare. Editura
Risoprint, Cluj-Napoca.
43. Gareth D., Lennartsson M. (2005) – Organic vegetable production,
The Crowood Press, Ramsbury, UK.
44. Geyer B. Reents H. (2005) – Organic Vegetable Production in
Germany – Status quo, ISOFAR, South Australia, pg. 164-168.
45. Gladwin, C. (1989) - Ethnographic decision tree modelling.Sage
University Paper Series on Qualitative Research Mathods, vol.19.
Bevely Hills;
46. Glăman Gh. (2000) - Producţia horticolă integrată sau biologică.
Hortinform 3-91.
47. Goodman, D. (2004) – Rural Europe reduse? Reflections on
alternative agro-food networks and paradigm change. Sociologia
Ruralis 44 (1);
48. Gruia, R. (1998) – Managementul eco-fermelor, Editura Ceres,
Bucureşti.
49. Hansen, B., Alroe, H.F., Kristensen, E. (2001) – Approaches to
assess the environmental impact of organic farming with particular
regard to Denmark. Agriculture, Ecosystems and Environment (55);
50. Harribey, J-M. (1998) – Le développement sustenable, Editura
Economică, Paris.
51. Harwood R.R. (1985) – The integration efficiencies of cropping
systems. Sustainable agriculture and integrated cropping systems.
Michigan State University Press.
52. Heinz Erven (1999) - Paradisul meu. Casa de editură Angeli, Braşov.
Hortinform 5-93.
53. Iancu, A. ş.a. – Dezvoltarea economică a României, Vol I, Editura
Academiei, Bucureşti, 2003.
54. Jansen, K. (2000) – Labour, livelihoods and quality of life in organic
57
agriculture in Europe. Biological Agriculture and Horticulture
17(3);
55. Jităreanu G., Samuil C. (2003) – Tehnologii de agricultură organică,
Editura Pim, Iaşi.
56. Lampkin N. (1999) - The principles of organic farming, Farming
Press, Miller Freeman UK Ltd.
57. Lampkin N. (2001) - Organic farm management - Handbook.
Farming Press, Miller Freeman UK Ltd.
58. Lorincz, Piroska, Răchită, Amelia – Procedura de inspecţie şi
certificare în nr. 1/2005, Bioterra.
59. Lupaşcu, Gh, Patrichi, M, Florea, N. – Ştiinţa şi ecologia solului,
Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi, 1998.
60. Luţac, Ghe. – Microeconomie, Editura Universităţii Al.I.Cuza, Iaşi,
2004.
61. lvaşcu Antonia (2000) - Agricultura organică pe Glob - o realitate în
creştere, Hortinform 7-95.
62. Maier, I. - Cultura legumelor. Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1969.
63. Man C., Imre, A. (2005) – Dezvoltarea şi situaţia agriculturii
ecologice (biologice). Bioterra (1) pe plan mondial şi naţional;
64. Manole, V. şi colab. (2002) – Diagnosticul de marketing pe filiera de
produs în agricultură, Bucureşti.
65. Manole, V., Stoian, Mirela (2000) – Agromarketing, ASE,
Bucureşti.
66. Marsden, T., Banks, J., Bristow, G. (2000) – Food supply chain
approches: Exploring their role in rural development. Sociologia
Ruralis 40 (4);
67. Matei, Daniela (2004) – Cadrul legal al agriculturii ecologice, rev.
Agricultura ecologică. Paşi spre viitor, nr. 3, Editura Terra Nostra,
Iaşi.
68. Mănescu B. (2000) – Sisteme horticole comparate, Centrul de
învăţământ economic deschis la distanţă, Bucureşti.
69. Mărginean, I. (2000) – Proiectarea cercetării sociologice, Editura
Polirom, Iaşi.
70. Measnicov M. (1998) - Când produsele agroalimentare sunt
ecologice. Hortinform 11-87.
71. Miftode, V. (2003) – Tratat de metodologie sociologică, Editura
Lumen, Iaşi,.
72. Miftode, V., Lupu, A., Asiminei, R. (2005) – Piaţa produselor
ecologice (Anchetă sociologică), în „Agricultura ecologică – paşi
spre viitor”, nr. 6.
73. Mircea, N.V., Popescu, Adelina (2001) – Agricultura ţărănească eco-
biologică, Editura Universul, Bucureşti,.
74. Morar Maria Virginia. Rusu T., Imre A., (2005) – Ghid de
58
combatere a buruienilor în agricultura ecologică, Editura Risoprint.
Cluj-Napoca.
75. Muntean Leon Sorin şi colab.(2005) – Bazele agriculturii ecologice,
Editura Risoprint Cluj Napoca;
76. Munteanu N. şi Stan N. (1999) – Alternative la agricultura de tip
industrial între necesitate şi posibilităţi, Hortinform 1-77;
77. Munteanu, N. (1999) – HACCP – Metodă modernă pentru studiul
factorilor de risc la culturile legumicole. Lucrări ştiinţifice USAMV
Iaşi, vol. 42(5). Seria Horticultură;
78. Munteanu, N., Bireescu, L., Dorneanu E., Gavriluţă, I., Budui,
Gh., Bireescu, G., Stan, T. (2000) – Cercetări privind eficienţa
economică a aplicării unor produse biologice în legumicultură.
Lucrări ştiinţifice USAMV Iaşi, vol. 43, Seria Horticultură;
79. Munteanu, N (2000) – Changing consumer expectation as an agent of
change in the agri-food industries of selected countries of central
and eastern Europe. Final Synaptic Report. Inco-Copernicus
Programme, Bruxelles;
80. Munteanu, N., Rominger, O., Ungureanu, Gina, Stan, T. (2000) –
The evaluation of six tomatoes types produce dat the VITALEF
processing plant. Attitudinal aspects. Lucrări ştiinţifice USAMV
Iaşi, vol. 43, Seria Horticultură.
81. Munteanu N. şi Rominger O. (2001) – Organic farming an
increasing opportunity for Romanian farmers. Lucrări ştiinţifice
U.A.M.V. Iaşi, seria Horticultură, volumul 44;
82. Munteanu, N., şi colab. (1998) – INCO COPERNICUS Project No.:
IC 15 CT 96-1009. Annual Scientific Report for University of
Agronomy Iasi, Romania
83. Mustaţă, Mariana, Mustaţă, Ghe. (2003) – Probleme de ecologie
generală şi umană, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.
84. Neagu, V., Stanciu, Gh. – România. Charta Europeană a spaţiului
rural, Editura Ceres, Bucureşti, 1996.
85. Niculescu, Maria, Lavalette, G. (1999) – Strategii de creştere,
Editura Economică, Bucureşti,.
86. Oostindie, G., Parrot (2002) – Farmer’s attitudes to rural
development: Results from a transnational survey in six European
Union countries. Report from the FAIR - project „The socio-
economic impact of rural development policies: Realities and
potential” (IMPACT);
87. Otiman, P.I. (1997) – Dezvoltarea rurală în România, Editura
Agroprint, Timişoara.
88. Otiman, P.I. (2000) – Economie Rurală, Editura Agroprint,
Timişoara.
89. Papacostea P. (1994) – Ferma biodinamică, Editura Ceres, Bucureşti.
59
90. Pekar, V. (1995) – Strategii de marketing, Editura Sedcom Libris,
Iaşi.
91. Perju, T. (2002) – Dăunătorii organelor de fructificare şi măsurile de
combatere integrată, Editura AcademicPress, Cluj-Napoca.
92. Petrache, A. (2000) – Avantajele organizării comerţului prin bursele
de produse agricole, în Tribuna Economică, nr. 38.
93. Pietola, K.; Lansink, A. (2001) - Former response to politicies
promoting organic farming technologies in Finland. European
Review of Agricultural Economie 28 (1); Română a Horticultorilor.
94. Pîrvu, C. (2005) – Dicţionar enciclopedic de mediu, Regia Autonomă
Monitorul Oficial, Bucureşti.
95. Podar, C. (2004) – Posibile produse alimentare ecologice în
România, în Bioterra nr. 3/2004.
96. Popescu, V., Chira, L., Dejeu, L. (2001) – Producerea materialului
săditor pentru legume, pomi şi viţă de vie, Editura M.A.S.T.
Bucureşti.
97. Ristea, A.L., Purcărea, T., Tudose, C. (1996) – Distribuţia
mărfurilor, Editura Didactică şi Pedagogică.
98. Rotariu, T., ş.a. (2001) – Ancheta sociologică şi sondajul de opinie.
Teorie şi practică, Editura Polirom, Iaşi.
99. Sattler F., Wistinghausen E. (2001) – Ferma biodinamică, Editura
Enciclopedică, Bucureşti.
100. Schneeberger, W., Darnhofer, I., Eder M. (2002) – Barriers to the
adoption farming by cashcrop producers in Austria. American
Journal of Alternative Agriculture 17(1);
101. Scorei, R., şi colab (1998) – HACCP – Ghid practic pentru industria
agro-alimentară. Ed. Aius, Craiova
102. Secrieru, C. (coord.) (1999) – Management, evaluare şi analiză
economică în întreprinderile agroalimentare, Editura Muntenia,
Constanţa,.
103. Stagl, S.(2002) – Local organic food markets: potentials and
limitaţions for contributing to sustainable development. Empirica
29;
104. Stan N., Stan T. (1999) - Legumicultură vol I, Editura „Ion Ionescu
de la Brad”, Iaşi.
105. Stan N., Munteanu, N., (coordonator)- (2001) – Legumicultură,
vol.II, Editura „Ion Ionescu de la Brad” Iaşi.
106. Stan N., Munteanu N., Stan T. (2003) - Legumicultură vol. III,
Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi.
107. Stan, D. (2001) – Sociologia ruralului tradiţional românesc, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi.
108. Stanciu Gh. (2000) – Argumente şi precizări referitoare la agricultura
biologică.
60
109. Stoian L. (1996) - O alternativă-Agricultura biologică. Hortus, nr. 4,
Societatea
110. Stoian L. (1998) - Cercetări privind testarea stării de fertilitate a
solului destinat culturii legumelor. Teză de doctorat, USAMV
Bucureşti.
111. Stoian L. (1999) - Caietul de sarcini IFOAM Hortinform 11-87.
112. Stoian L. (2001) - Inspecţia şi certificarea producţiei biologice.
Hortinform 3-103.
113. Stoian L. (2004) - Legumicultura biologică - o alternativă pentru
România. Hortinform 12-148.
114. Stoian L. (2005) – Ghid practic pentru cultura biologică a legumelor,
Editura Tipoactiv Bacău.
115. Stoleru V., Imre A. (2007) – Cultivarea legumelor cu metode
ecologice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
116. Stugren, B. (1994) – Ecologie teoretică, Casa de Editură Sarmis,
Cluj-Napoca.
117. Ştefan N. (1999) - Produsele organice - tendinţe pe plan mondial (II).
Hortinform 11-87.
118. Toncea I. (2002) - Ghid practic de agricultură ecologică. Editura
Academic Press, Cluj-Napoca.
119. Toncea I., Stoianov R. (2002) - Metode ecologice de protecţie a
plantelor. Editura Ştiinţelor Agricole, Bucureşti.
120. Toncea I. (2005) –Compostul pur şi simplu, ediţia a II-a, Editura
Total Publishing, Bucureşti
121. Tracy, M. (1996) – Produsele alimentare şi agricultura în economia
de piaţă, Editura Impex-92, Bucureşti.
122. Vander Pleog, Renting, H. (2000) – Impact and potential: A
comparative review of European rural development practices
Sociologia Ruralis 40(4);
123. Vîntu, V. (2000) – Ecologie şi protecţia mediului, Editura Ion Ionescu
de la Brad, Iaşi.
124. Voican, V., Lăcătuş, V. (2001) – Cultura protejată a legumelor în
sere şi solarii, Editura Ceres, Bucureşti.
125. Voican, V. (coord) (2002) – Cultura legumelor în câmp, Editura
Phoenix, Braşov.
126. Wistinghausen, S. (1994) – Ferma biodinamică, Editura
Enciclopedică, Bucureşti.
127. Zahiu, Letiţia (2006) – Agricultura UE sub impactul politicii agricole
comune, Editura Ceres, Bucureşti.
128. Zahiu, Letiţia, Dachin, Anca (2001) – Politici agroalimentare
comparate, Editura Economică, Bucureşti.
129. *** (1992) - Basic Standards of Organic Agriculture and Food
Procesing, - IFOAM, Tholey-Theley, Germania.
61
130. *** (1992-2002) - Ecology and Farming. – IFOAM, Friary Press,
Dorchester-Dorset, UK.
131. *** (1996) – Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1956/1995 privind
introducerea şi aplicarea sistemului HACCP în circuitul
alimentelor. Monitorul official al României nr.59 bis, martie
132. *** (1997) – Hazard analysis and critical control point (HACCP)
System and guidelines for its application – Annex to Codex
Alimentarius Comission/RCP 1-1969, Rev
133. *** (1998) – INCO-COPERNICUS Project No. IC 15 CT 96-1009.
Annual Report Univ. of Humberside.
134. *** (2000) - Îndrumător pentru agricultura ecologică. Asociaţia
Bioterra, Cluj-Napoca.
135. *** (2000) - Soill Association Rotations for organic horticulture field
crops. Soill Association, The Soill Association Organic Marketing
Company Ltd., Bristol
136. *** (2000) - Standards for Organic Food and Farming, Soill
Association,The Soill Association Marketing Company Ltd.,
Bristol.
137. *** (2001) - Fertilizers and Materials for Pest and Disease Control in
Organic Crops, -. Soill Association, The Soill Association Organic
Marketing Company Ltd., Bristol.
138. *** (2001) - Îndrumător pentru agricultura ecologică. Asociaţia
Bioterra, Cluj-Napoca.
139. *** (2004) - Ghid legislativ pentru agricultura ecologică -
M.A.P.D.R.; A.N.P.E. (2004) SC Roprint SRL Cluj-Napoca.
140. *** (2006) - The world of organic agriculture. Statistics and
Emerging trends, International Federation of Organic Agriculture
Movements
141.
62

Evaluarea Stadiului Actual Şi A Potenţialului de Dezvoltare - Raport de Cercetare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluarea Stadiului Actual Şi A Potenţialului de Dezvoltare - Raport de Cercetare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

PROGRAMUL: CEEX - AGRAL

RAPORT FINAL DE CERCETARE

Iaşi, Septembrie 2008

Capitolul 1. Introducere. Scopul şi obiectivele proiectului. Planul de

Capitolul 2. Raport privind realizarea obiectivului 1 – Evaluarea resurselor

Capitolul 3. Raport privind realizarea obiectivului 2 – Studiul atitudinii şi

Capitolul 4. Raport privind realizarea obiectivului 3 – Studiul principalilor

Capitolul 5. Raport privind realizarea obiectivului 4 – Studii de caz

Capitolul 6. Raport privind realizarea obiectivului 5 – Elaborarea

Capitolul 7. Concluzii şi recomandări

1.1. Denumirea proiectului: „Evaluarea stadiului şi a potenţialului de

Planul de realizare a proiectului:

1.13. Rezultate scontate

1.14 Impactul proiectului

2.1. Motivaţia cercetărilor

2.2. Cadru organizatoric

2.3. Rezultate obţinute

3.1. Motivaţia cercetărilor

3.2. Cadrul organizatoric

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi

Chestionar de evaluare ştiinţifică

Acest chestionar este strict CONFIDENŢIAL !

2. Locuiţi în mediul : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)

4. Care este numărul de membri ai familiei Dumneavoastră?

5. Care este nivelul Dumneavoastră de instruire ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-

cel mult 8 clase

6. În ce grupă de venit net (lei) vă încadraţi ? (vă rugăm să marcaţi cu x într-una

8. Sunteţi : (vă rugăm să marcaţi cu x într-una din căsuţe)

9. Aveţi copii şi alte persoane în întreţinere?

10.Câte persoane aveţi în întreţinere?

11. In general, vă place să consumaţi legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x

Extrem de mult Absolut deloc

14. Vă declaraţi consumator de legume ecologice, şi în ce măsură?

15. Vă declaraţi producător de legume ecologice, şi în ce măsură?

16. Depinde de sezon consumul de legume proaspete ? (vă rugăm să marcaţi cu x

1. Legumele proaspete sunt produse alimentare uşor de procurat.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

2. În familia mea cumpăr legume, deoarece sunt produse alimentare preferate.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

3. Eu consider că legumele proaspete sunt sănătoase pentru familia mea.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

4. În general, sunt satisfăcut de sortimentul de legume existent pe piaţă.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

5. În momentul în care cumpăr legume, mă interesează locul unde au fost produse

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

6. Prefer legumele obţinute în câmp celor din seră.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

7. Când cumpăr legume mă interesează cine este producătorul acestora.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

9. Legumele din import nu au gustul la fel de bun ca a celor româneşti.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

10. Legumele din import completează piaţa în extrasezon.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

11. Legumele de la producătorii particulari sunt superioare celor din fermele

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

12. Cumpăr legume numai de la producătorii particulari.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

13. Nu cumpăr legume din import pentru că nu-mi plac.

Sunt întru totul Sunt Sunt Nu sunt Nu sunt deloc

14. Aş aprecia o ambalare şi o prezentare superioară a sortimentului de legume.