UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală
Program de studiu: Inginerie şi Management în Alimentaţia
Publică şi Agroturism (ID)

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator științific:
Șef lucr. dr. Chiurciu Irina-Adriana

Absolvent:
Stănică Andrei

BUCUREȘTI, 2023
 UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI
MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Management şi Dezvoltare
Rurală
Program de studiu: Inginerie şi Management
în Alimentaţia Publică şi Agroturism (ID)

PROIECT DE DIPLOMĂ
INFIINTARE ABATOR PENTRU SACRIFICAREA
BOVINELOR SI PORCINELOR

Coordonator științific:
Șef lucr. dr. Chiurciu Irina-Adriana

Absolvent:
Stănică Andrei

BUCUREȘTI, 2023
 CUPRINS

INTRODUCERE - 4

CAPITOLUL I
ASPECTE PRIVIND PNDR 2021-2022 DE TRANZITIE, DETALII TEHNICE SI FINANCIARE
ALE PROIECTULUI DE INVESTITII PROPUS - 7
1.1 PREZENTAREA PNDR DE TRANZITIE SI SUBMASURII ACCESATE - 7
1.2 ANALIZA SWOT A PROIECTULUI - 10

CAPITOLUL II
ASPECTE PRIVIND BENEFICIARUL PROIECTULUI SI INVESTITIA PROPUSA - 12
2.1 DATE DESPRE BENEFICIARUL PROIECTULUI - 12
2.2 DATE DESPRE AMPLASAMENT - 12
2.3 DATE DESPRE INVESTITIE - 13
2.4 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A FLUXULUI TEHNOLOGIC - 25

CAPITOLUL III
PLANUL DE AFACERI - 30
3.1 BUGETUL INVESTITIEI - 30
3.2 ANALIZA FINANCIARA SI ECONOMICA A PROIECTULUI - 32

CONCLUZII - 39

BIBLIOGRAFIE – 40
 INTRODUCERE

In mod traditional, rolul abatorului este de a garanta siguranta carnii din perspectiva patologiei
și bolii animalelor.
Cu toate acestea, poate fi folosit pentru monitorizarea altor aspecte care influentează nu numai
sanatatea animala, ci si siguranța alimentara si sanatatea publica.
Din punct de vedere al sanatatii publice, rolul abatorului este garantarea sigurantei carnii in care
inspectia carnii reprezinta un instrument pentru controlul bolilor animale și garantarea sanatatii
publice.
Abatorul poate fi folosit ca:
- centru de supraveghere a bolilor animalelor precum si a altor aspecte legate de sanatatea
animala și umana
- epidemiologia și controlul bolilor in productia primară -controlul bunastarii animalelor în
ferma
- supravegherea agenților zoonotici responsabili de toxiinfectiile alimentare -supravegherea si
controlul rezistentei antimicrobiene.
Aceste controale ar trebui privite ca o completare a controalelor efectuate in ferma. In ceea ce
priveste controlul bolilor la animale, cercetarea stiintifica este limitata si depasita, neprofitand de
potentialul de control al bolilor.
Bunastarea animalelor in productia primara poate fi monitorizata pe parcursul inspectiei ante-
mortem și post-mortem la abator, oferind date individuale valoroase privind bunăstarea animalelor.
Siguranta alimentara este o problema de interes si ingrijorare din ce in ce mai mare la nivel
mondial. Problemele de sanatate publica legate de siguranta alimentara pot deveni un risc pentru
consumatori in orice etapa a lantului alimentar. Astfel, Organizatia Mondiala a Sanatatii Animale
recunoaste siguranta alimentara in productia de animale ca una dintre prioritătile sale.
Importanta controlului sanatatii animale are mai multe obiective, precum:
- garantarea starii veterinare optime a animalelor,
- promovarea productiei acestora din punct de vedere al bunastarii animalelor -mentinerea
comertului cu animale la nivel regional, național și international,
- sustinerea productiei de produse de inalta calitate de origine animala, bazate pe filosofia
europeana de siguranta alimentara „de la ferma la furculita”, garantand sanatatea publica prin
prevenirea bolilor transmise prin alimente și promovarea durabilitatii si competitivitatii sectorul
zootehnic.
 Garantia sigurantei alimentare a alimentelor de origine animala se realizeaza prin
implementarea mai multor controale de catre autoritațile veterinare de-a lungul lantului alimentar
privind sacrificarea si industria carnii.
In abator, obiectivul serviciilor de inspectie veterinara este controlul intregului proces de la
intrarea animalelor pana la obtinerea carnii.
Inspectorul sanitar veterinar de carne, dupa inspectia ante-mortem și post-mortem, o declara
apta pentru consumul uman daca nu prezinta niciun risc.
Pentru garantarea igienei si sanatatii carnii, este nevoie sa se atinga un nivel ridicat de standarde
de sanatate animala la animalele de productie primara destinate consumului uman, precum și
implementarea masurilor igienice și preventive in abatoare.
Dupa cum este definit de lege, un abator este o unitate utilizata pentru sacrificarea animalelor
iar carne rezultata din sacrificare este destinata consumului uman.
Abatoarele joaca un rol cheie in supravegherea epidemiologica a animalelor, în care controlul
veterinar este esential.
Prin urmare, activitatile de control sunt rezumate in:
- analiza documentatiei animalelor
- inspectia ante-mortem
- inspectia post-mortem
Inspecția ante-mortem este definita ca orice procedura sau test sanitar veterinar pe animale vii
la abator pentru a putea emite un aviz cu privire la siguranta precum și acceptarea pentru consumul
uman.
În această etapa, se verifică toate documentele legate de animale.
In timpul procesului de sacrificare se observa ca diferitele operatiuni de sacrificare sunt
efectuate în conditii de igiena iar inspectia post-mortem are ca scop examinarea carcasei și viscerelor,
controlul carora reduce semnificativ raspandirea bolilor si intrerupe ciclurile de transmitere.
Toate aceste activitati contribuie la prevenirea raspandirii bolilor animale și la prevenirea
transmiterii bolilor la om.
Cu toate acestea, metoda clasica de inspectie cu incizii si palparea diferitelor organe, a fost pusa
sub semnul intrebarii din cauza unor limitari, precum imposibilitatea depistarii pericolelor
microbiologice sau chimice sau din cauza ratei ridicate a animalelor sacrificate pentru rentabilizarea
operațiuni.
O politica specifica a Uniunii Europene (UE) indica faptul că inspectia post-mortem la porcii
domestici ar trebui să fie doar vizuala. Daca medicul veterinar suspectează prezenta unei rani care ar
putea pune în pericol sanatatea animala, sanatatea publica sau bunastarea animalelor, pot efectua
palpare si taierea carcasei de porc.
 Astfel, inspectia carnii este necesara pentru a garanta sanatatea animala si siguranta alimentelor.
Deoarece schemele de productie a carnii rosii (bovine, ovine, caprine) sunt variabile, conversia
inspecției tradiționale a carnii într-o inspectie vizuala a carnii poate prezenta un risc pentru sanatatea
publica in ceea ce priveste unele boli precum cisticercoza, tuberculoza bovina sau fascioloza.
Produsele secundare eliminate din abatoare pot avea un impact asupra sanatatii animale și
publice.
În UE, toate produsele secundare sunt distruse prin incinerare.
Diferite operațiuni precum:
-clasificarea
-trasabilitatea
-transportul
-distrugerea subproduselor
Sunt definite prin lege și controlate de agentiile nationale veterinare.
Controlul veterinar este responsabil de monitorizarea si clasificarea corecta a subproduselor si
a trasabilitatii acestora la abator.
În alte tari, in principal in tarile in curs de dezvoltare, ingroparea si depozitarea deseurilor este
o practica comuna. Aceasta practica poate reprezenta un risc pentru sanatatea animala si publica,
umplerea deseurilor, adica expunerea la deseuri solide, are un impact direct asupra sanatatii publice
in ceea ce priveste poluarea aerului, apei si solului.
Abatoarele, ca întreprinderi, contribuie la impactul asupra mediului al deseurilor pe care le
produc. Astfel, a fost dezvoltata metodologia de minimizare a acestui impact, precum transformarea
în produse alimentare cu valoare adaugata ridicata sau productia de energie.
Indiferent de aspectul abstract al controlului bolilor animale, sigurantei alimentare si sanatatii
publice, abatorul ofera o sursa importanta de informatii esentiale pentru supravegherea bolilor
epidemiologice si gestionarea bunastarii.
Existenta unor baze de date privind bolile si procesele patologice din abatoare, actualizate în
timp real, împreună cu o bază de date adecvata de trasabilitate a animalelor, constituie punctul de
plecare pentru dezvoltarea si implementarea programelor de control. In plus, aceste date sunt de folos
fermierilor pentru a imbunatati sistemele de sanatate animala si conditiile de bunastare în ferma.
Abatoarul are un rol important in:
-supravegherea
-controlul
-eradicarea bolilor de importanta pentru sanatatea animala
-controlul, reducerea și prevenirea pericolelor transmise prin alimente de importanta pentru
sanatatea publica.
 Pentru a realiza controlul și prevenirea contaminarii încrucisate a carcaselor si a carnii, igiena
abatorului ar trebui sa fie aplicata pe toata durata sacrificarii si îmbrăcămintei, până la răcirea
carcaselor.
Aceasta se bazează pe respectarea stricta a bunelor practici de igiena si a cerintelor generale de
igiena la abator, denumite programe prealabile:
-amenajarea si proiectarea unitatii de productie
-echipamente
-unelte
-ventilatie
-lucratori instruiti
-sistem de management al sigurantei alimentelor bazat pe risc, analiza si punct critic de control
-sistem de asigurare a sigurantei carcaselor refrigerate în fuxul tehnologic ferma-abator.
Igiena abatorului are un impact important asupra starii microbiologice fnale a carcasei
refrigerate, precum si prevenirea si reducerea la minimum a expunerii consumatorilor la pericolele
alimentare asociate consumului de carne.
 Capitolul 1.
Aspecte privind PNDR 2021-2022 de tranzitie, detalii tehnice si financiare ale
proiectului de investitii propus

1.1 Prezentarea PNDR de tranzitie si a submasurii accesate

Finantare nerambursabila de pana la 100% in mediul rural in cadrul programului PNDR 2021-
2022 perioada de tranzitie.
Programul PNDR 2021-2022 perioada de tranzitie presupune executarea de demersuri pentru
sprijinirea si dezvoltarea economiei in mediul rural pentru:
-incurajarea tinerilor si familiilor pentru a se stabili in mediul rural -cresterea numarului de
microintreprinderi si al intreprinderilor mici -stimularea scaderii ratei somajului din zona
-sporirea veniturilor populatiei din mediul rural
-suplimentarea masurilor de protectie a mediului in antreprenoriat
Domeniile finantate prin programul PNDR 2021-2022 sunt:
-investitiile in active fizice
-dezvoltarea de exploatatii si intreprinderi
-dezvoltarea si refacerea serviciilor de baza in zonele rurale
-investitii pentru ameliorarea viabilitatii padurilor si a zonelor forestiere
-sprijin pentru cooperarea in domeniul agricol si silvic cu scopul comercializarii produselor si
atragerea de noi clienti.
Sunt incurajate proiectele care vizeaza activitati non-agricole in mediul rural precum:
-activitati turistice-servicii de cazare, servicii de agrement si alimentatie publica -sprijinirea
comertului de produse agricole si pomicole ecologice -sustinerea si promovarea activitatiilor de
productie in mediul rural
-prestarea de servicii sanitare, veterinare, sociale, reparatii, constructii, consultanta -mentinerea
si dezvoltarea mestesugurilor traditionale
-investitii in infrastructura de acces in zona agricola si silvica -modernizarea fermelor
Bugetul PNDR destinat perioadei 2021-2022 este de 3,26 miliarde EURO iar beneficiarii
trebuie sa indeplineasca, la data depunerii cererii de finantare, urmatoarele conditii generale de
eligibilitate:
-sunt persoane romane si actioneaza in nume propriu
-nu sunt in dificultate financiara, in conformitate cu prevederile Regulamentului(UE) nr.
65122014 din 17 iunie 2014
-nu se afla in stare de faliment/insolventa
 -prin sprijinul solicitat, nu vor depasi 200.000 euro ajutor de minimis pe durata a trei ecerciii
financiare consecutive
-solicita sprijinul in baza unui plan de afaceri prin care se detaliaza activitatile planificate si se
justifica cheltuielile solicitate pentru finantare
-investitiile pentru care se solicita fnantare trebuie sa fie in mediul rural
Cine poate beneficia de ajutor nerambursabil:
-fermierii sau membrii unor gospodarii agricole
-microintreprinderile si intreprinderile mici, noi sau deja infiintate, din mediul rural -beneficiari
din sectorul public (pentru submasurile 16.4,16.4a si 4.3)
-grupuri de producatori, cooperative si ONG-uri (pentru submasurile 16.4 si 16.4a)
Submasuri de finantare ale PNDR 2021-2022:
-3.1-sprijin pentru prima participarea la schemele de calitate
-4.1 -investitii in exploatatii agricole
-4.2-sprijin in investitii pentru procesarea s-au marketingul produselor agricole
-4.3-investitii in dezvoltarea, modernizarea si adaptarea infrastructurii agricole si silvice
-5.1-sprijin pentru investitii in masuri preventive destinate sa reduca efectele dezastrelor
naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile
-5.2-sprijin in investitii de refacere petru terenurile agricole si a potentialului de productie
afectate de dezastre naturale, de conditii de mediu adverse si de evenimente catastrofale
-6.1- sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri in zonelerurale
-6.2-sprijin pentru infiintare de activitati neagricole in zone rurale
-6.3-sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici
-6.4-investitii pentru crearea si dezvoltarea de activitati neagricole
-6.5-schema pentru micii fermieri
-7.2-investitii pentru crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica
-7.6-investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural
-9.1-grupuri de producatori in sectorul agricol
-16.1a-sprijin de infiintare si functionare a grupurilor operationale (GO), dezvoltarea
proiectelor pilot, produse lor si proceselor in sectorul agricol si pomicol
-16.4 si 16.4a-sprijin acordat pentru cooperarea orizontala si verticala intre actorii din lantul de
aprovizionare in sectoarele agricol si pomicol
-17.1-prime de asigurare pentru culturi animale si plante
Submasura accesata pentru acest proiect este:
4.2 "Sprijin pentru investitii in procesarea si marketingul produselor agricole"
 Scopul investitiilor in cadrul acestei submasuri este sprijinirea intreprinderilor care realizeaza
investitii corporale s-au necorporale in procesarea si marketing pentru produsele agricole cuprinse in
Anexa I de la Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene dar, cu exceptia produselor pescaresti.
Obiectivele submasurii sunt:
-infintarea si sau modernizarea unitatiilor de procesare si comercializare
-introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse si procese
-aplicarea masurilor pentru protectia mediului, scaderea consumului de energie si emisiilor
GES
-promovarea investitiilor pentru producere si utilizare de energie din surse regenerabile -
cresterea numarului de locuri de munca
Beneficiarii sunt:
-intreprinderi determinate conform legislatiei nationale in vigoare
-cooperativele, grupurile si organizatiile deproducatori constituite in baza legislatiei nationale
in vigoare
Sprijinul oferit va fi nerambursabil si va consta in decontarea de 50% din totalul cheltuielilor
eligibile.

1.2 Analiza SWOT a proiectului de investitii

Punctele forte ale operatiuni:
-un surplus de animale și carne în raport cu consumul -un lanț valoric scurt și transparent
-o cerere constantă de produse din carne
-o licitatie de animale functionala
-un abator cu toate operațiunile de sacrificare, care are elementele de bază pentru a fi
profesionalizat
-un abator nou construit, deși prea mic pentru debitul actual de animale și cu multe deficiențe
tehnice -un consiliu local care se implică activ în licitația și sacrificarea animalelor -macelari
calificați, care operează într-un mediu competitiv și transparent

Punctele slabe ale operatiuni:

-o licitație proasta in raport cu abatorul, care în viitor va fi indepartata mai mult de operațiunile
de abator
-abatorul se afla intr-o zona mlastinoasa
-slaba inspectie pre-mortem a carnii, nicio inspectie în timpul licitatiei si inainte de sacrificare

Oportunitati ale operatiuni:

 -o crestere lenta, dar constanta a pietei locale de carne
-piete externe pentru produse din carne diversificate cu valoare adaugata
-cresterea animalelor cu calitati mai bune.

Amenintari ale operatiuni:

- scaderea puterii de cumparare din cauza instabilitatii economice, ducand la o cerere redusa
de carne
 Capitolul 2
ASPECTE PRIVIND BENEFICIARUL PROIECTULUI ȘI INVESTIȚIA

2.1 Date despre beneficiarul proiectului

Denumirea solicitantului: SC STK SRL
Obiectul de activitate: domeniul de activitate principal al societatii STK SRL este activitati
ale abatoarelor angajate în sacrificarea, sortarea sau ambalarea carnii: vita, porc, miel, iepure, oaie,
etc, cod caen 1011
Forma juridica a societatii este: societate comerciala cu raspundere limitata.
STK SRL persoana juridica romana, care isi desfasoara activitatea pe baza legilor tarii,
prevederile contractului de societate si a statutului societatii.
In prezent societatea are sediul social in judetul Prahova, sat Sotrile, strada Noua, numarul 1
detinand numarul de ordine in Registrul Comertului J11211122023 din xx.xx.2023 iar starea firmei
este: functiune cu certificat de inmatriculare preschimbat, durata fiind nelimitata.

2.2 Amplasament
Terenul pe care urmeaza a se executa constructia se afla in prprietatea SC STK SRL, dobandit
in baza contractului de vanzare cumparare autentificat cu nr1111 din data de 23.12.2023 la biroul
notarului public asociati ION ION SI ION ION.
Terenul este situat in judetul Prahova, in extravilanul comunei Sotrile, comuna formata din
satele:
-Sotrile
-Plaiul Campinei
-Lunca Mare
-Vistieru
-Seciuri
-Plaiul Cornului
Localitatea este pozitionata in nord vestul judetului Prahova, fiind invecinata cu localitatile:
La nord:
-Comarnic
-Valea Doftanei
-Secaria
La sud:
-Campina
-Cornu
 La vest:
-Breaza
La est:
-Brebu

Fig. 1 Harta comunei Sotrile

Sursa: Hartaromanieionline

2.3 Date despre investitie

Abator de capacitate mică – unitate cu spații și dotări adecvate în care se desfășoară activități
pentru recepția, cazarea și tăierea unui număr redus de animale, precum și pentru livrarea produselor
comestibile și necomestibile rezultate.
Abatoarele de capacitate mică:
– pana la 200 de capete pe luna de ovine, caprine, porcine;
– pana la 40 de capete pe luna de bivine
– 5 UMV pe zi este limita combinatiilor acestor specii
Condiții sanitar-veterinare:
– să dețină un loc îngrădit într-o pășune, rezervat pentru animalele care urmeaza a fi
sacrificate, acoperit, la amenajarea căruia trebuie avute în vedere conditiile sanitar-veterinare de
bunăstare a animalelor în funcție de capacitatea maximă zilnică de sacrificare
-nu este obligatoriu dacă animalele sunt sacrificate la sosirea la abator, iar distanta de calatorie
a animalelor este mai mica de 50 de kilometri.
 – acelasi spatiu al unitatii poate fi utilizat pentru mai multe faze de lucru, cu conditia ca acestea
să fie treptate și separate, iar între diferitele faze să se efectueze curatenia sau dezinfectia, iar
operațiunea de sângerare se permite a se realiza în același punct tehnologic ca și operațiunea de
prejupuire și jupuire;
– în baza analizei de risc, curatenii si dezinfectii, unitatea trebuie să asigure protecție
împotriva contaminării carcaselor, a carnii și a organelor care inca nu au fost livrate;
– trebuie asigurat un numar suficient de instrumente de lucru, care sa poata fi sterilizate într-
o singura etapa;
– sa fie asigurat un sterilizator, atat în spațiul murdar, cat și curat;
– produsele finite, respectiv semicarcasele, sferturile de carcasă și organele trebuiesc
depozitate în locuri aerisite si curate cu o temperatura 0-4 grade, în spații dimensionate în funcție de
capacitatea unități
– pereții unității trebuie să fie imbracati in faianta pana la tavan pentru a fi ușor de spălat, de
dezinfectat și pentru a permite scurgerea rapida a lichidelor precum si uscarea. Podeaua trebuie să fie
construita in asa fel încât să permită drenarea apei către sistemul de canalizare, si sa nu fie alunecoasa.
– canalele de scurgere trebuie sa aiba capace acoperite cu clopot pentru a împiedica apariției
mirosurilor neplacute, iar la unitățile care sacrifică bovine și ovine canalizarea trebuie sa aiba ca
protectie site cu diametrul de 6 mm;
– tavanul este de preferat a fi realizat din materiale sau placat cu faianta astfel incat sa poata
să fe ușor de igienizat și dezinfectat;
– conductele și cablurile trebuie protejate;
– corpurile de iluminat trebuie să fie prevăzute cu protecție împotriva contaminării carcaselor
cu sticlă si sa fie usor de curatat si dezinfectat
– ușile și ferestrele trebuie sa asigure protecție împotriva rozătoarelor și a insectelor sa se
inchida ermetic si să fie protejate de plase impotriva insectelor;
– instalațiile și echipamentele din unitate trebuie sa fie usor de curatat dezinfectat si sa fie
tratate impotriva coroziuni
– după terminarea activităților zilnice obligatoriu se va efectua curațenia precum si dezinfecția
spațiilor, aparatelor și ustensilelor de lucru;
– apa potabila trebuie asigurata în cantitate suficienta, din reteaua publica sau poate fi
asigurata si din alte surse propri dar sa fie autorizata sanitar-veterinar
– trebuie să se asigure posibilitatea de identificare si urmarire documentată a movimentului
animalelor, a procesului de sacrificare precum și procesul de livrare a produselor, a informațiilor
lanțului alimentar, în acest fiind necesară sacrificarea numai a animalelor identificate, precum și
actualizarea bazei de date;
 – să fie respectate normele de bunastare a animalelor în timpul sacrificării prin asigurarea
echipamentelor de stăpânirea forțată a animalelor in vederea examinării ori aplicării unui tratament
prin procedee și cu ustensile adecvate precum si asomarea corespunzătoare speciei animalelor
sacrificate;
– medicul veterinar oficial trebuie informat despre transport pentru examenul ante-mortem,
dar și despre data și ora la care au fost sacrificate animalele în vederea efectuării examenului post-
mortem cu cel puțin 24 de ore înainte de începerea acestuia. In raport trebuie precizat numărul, specia,
categoria și proveniența animalelor care urmează a fi sacrificate;
– pentru personalul sanitar-veterinar trebuie sa asigure supravegherea și controlul cărnii si sa
li se asigure un spațiu separat sau un dulap, in functie de posibilitati.
– colectarea subproduselor rezultate in urma sacrificari animalelor va fi facuta in mod sanitar
veterinar autorizat in cadrul fiecarei unitati.
– în cadrul unități in care se sacrifică animale care aparțin mai multor specii, iar subprodusele
se încadrează în categorii diferite de risc, colectarea se va face diferit conform reglementărilor din
domeniu;
– se aproba folosirea unui singur container, caz în care subprodusele de origine animală care
nu sunt destinate consumului uman sunt incluse în categoria cea mai mare de risc;
– efectuarea testelor microbiologice se aplica alimentelor conform prevederilor
Regulamentului nr 2073/2005 pentru criteriil microbiologice aplicate produselor alimentare, cu
modificările complementare
– vestiarul poate să fie format dintr-o singură cameră, unde o sa se respecte sistemulul alb-
negru, principiul acestui sistem fiind definit prin utilizarea a două dulapuri, din care unul pentru
hainele civile și altul pentru hainele de lucru;
– toaletele trebuie sa se afie in afara spatiului de lucru, cu deschideri diferite de spatiile de
lucru
– echipamentul de munca si protectie va fi obligatoriu pentru angajati, iar controlul medical
va fi periodic si obligatoriu pentru angajati
Elemente constructive:
-sistemul constructiv va fi din structura metalica
-peretii despartitori si de inchidere vor fi din panouri sandwich
-peretii la interior vor fi placati cu faianta
-peretii interiori la depozitele frigorifice vor fi isofrig
Tamplaria va fi executata din pvc cu geam termopan iar ferestrele vor fi dotate cu plasa antii-
insecte. Acoperisul va fi executat in doua ape din metal.
Suprafata terenului pe care se presupune realizarea investitiei este de 1250 mp:
 -suprafata construita 264 mp
-suprafata desfasurata 264 mp
Suprafata totala teren 1250 mp:
-accesul se face din drum judetean DJ207
-constructia propusa este o hala cu suprafata construita de 264 mp, iar suprafata desfasurata
264 mp
Investitia va fi compusa din:
-abator de capacitate mica cu o norma de taiere zilnica de maxim 4 bovine respectiv 15 porcine
Inaltimea costructiei:
-3 m la cornise
-5 m inaltime totala
Sistem constructiv si principalele materiale constructive permise:
-sistem de fundatii de adancime cu fundare indirecta
-fundaţii izolate de tip cuzinet si bloc din beton armat monolit.
-suprastructura: cadre metalice; închideri din pereti sandwich, şarpanta metalica, învelitoare
panou sandwich.
Incaperi, conform fig. 2:
A Padoc
B Sângerare si depilare
C Culoar
D Depozitare produse secundare
E Depozitare piei
F Depozitare intestine
G Cazan
H Depozitare şi spălare unelte
I Eviscerari
J Frig I.
K Frig II.
L Culoar
M Laborator
N Loc odihnă
 Fig. 2 Plan de amenajare abator
Sursa: proiect PNDR
O WC de uzină
P Vestiar alb-negru
Q Intrare
R Depozitare butelii gaz
S Depozit frig organe
T Birou
U Depozit
V Expediţie
Instalatii:
1. Mânător electric-300 lei
2 Uşă glisantă verticală II -1000 lei
3 Uşă glisantă verticală I -1000 lei
4 Capcană insecte-500 lei
5 Perdea aer -1600 lei
6 Boxă de asomare porcine-2500 lei
7 Boxă de asomare bovine -4000 lei
8 Grătar culcare -1000 lei
9 Postament de asomare -2000lei
10 Asomator electric -700lei
11 Pistol de asomare -1000lei
12 Postament pentru mutare -2000 lei
13 Masă flambare-3000 lei
14 Vas inox 65 l -300 lei
15 Structură portantă
16 Palan cu cărucior -800 lei
17 Linie eviscerare -10000 lei
18 Lanţ carlige -300 lei
Distanţier picioare-500 lei
Flambare manuală -500 lei
Dus manual -300 lei
Suport furtun -600 lei
Spălător mâini -1000lei
Sterilizator unelte -800 lei
Spalator sorturi -1500 lei
 Spălător vase cu trei cuve -1500 lei
Spălător căpăţână bovine-100 lei
Sterilizator satâr -300 lei
Sterilizator de fierastrau -1000 lei
Fierastrau despicat carcase -1500 lei
Postament pneumatic -3000 lei
Cărucior pentru confiscate -1000 lei
Cimbere 200 l -500 lei
Butuc tranşare carne-1000 lei
Masă inspecţie -1000 lei
Masă cu bordură -1200 lei
Masă lucru-1000 lei
Rastel suport lăzi -500 lei
Cărucior depozitare şi transport carcase cu carlige-1000 lei
Umeraş porcine -450 lei
Cărucior bovine -1000 lei
Linie răcire-10000 lei
Tambur ridicare -500 lei
Cărucior transportat slănină-500 lei
Suport sortare-1000 lei
Cărucior Rolli -500 lei
Cântar linie -8000 lei
Raft inox-500 lei
Poartă cu burduf -10000 lei
Diferite uşi batante inox -1000 lei
Sifon de pardoseală-500 lei
Set cutite -1000 lei

FIGURA 3. MANATOR ELECTRIC FIGURA 4. PALAN CU CARUCIOR

FIGURA 5.USA GLISANTA FIGURA 6. LINIE EVISCERARE

FIGURA 7. CAPCANA INSECTE FIGURA 8. LANT CARLIGE

FIGURA 9. PERDEA DE AER FIGURA 10. DISTANTIERE PICIOARE

FIGURA 11. FLAMBARE MANUALA

FIGURA 12. DUS MANUAL

FIGURA 13. BOXA ASOMARE PORCINE

FIGURA 13. BOXA ASOMARE BOVINE FIGURA 14. SUPORT FURTUN

FIGURA 15. GRATAR CULCARE

FIGURA 16. SPALATOR MAINI

FIGURA 18. SPALATOR SORTURI FIGURA 17. STERILIZATOR

FIGURA 19. ASOMATOR PORCI

FIGURA 20. PISTOL ASOMARE

FIGURA 21. POSTAMENT FIGURA 22. SPALATOR VASE CU 3 BAZINE

FIGURA 23. MASA FLAMBARE FIGURA 24. STERILIZATOR SATAR

FIGURA 25. VAS INOX FIGURA 26. STERILIZATOR FIERASTRAU

FIGURA 27. FIERASTRAU DESPICAT CARCASA FIGURA 28. MASA INSPECTIE

FIGURA 29. POSTAMENT PNEUMATIC FIGURA 30. MASA CU BORDURA

FIGURA 31. CARUCIOR CONFISCATE FIGURA.32 RASTEL LAZI

FIGURA 33. CIMBER FIGURA 34 CARUCIOR CARLIGE

FIGURA 35. UMERAS PORCINE FIGURA 36. CANTAR LINIE

FIGURA 37. CARUCIOR BOVINE FIGURA 38. POARTA BURDUF

FIGURA 39. TAMBUR RIDICARE

 FIGURA 40. USI BATANTE FIGURA 41. CARUCIOR SLANINA

Figuri ale instalatiilor, obiectelor, utilajelor precum si a mobilierului si tamplariei folosite in punctul
de sacrificare.
Sursa: https:22f-enterprise.hu

2.4 Descrierea instalatiilor si a fluxului tehnologic

Igiena si toaletarea animalelor:
-inainte de a fi sacrifcate, animalele trebuie sa fie supuse unor operaţiuni de igienizare prin
spălare şi curăţire.
Sacrificarea animalelor:
-are ca scop obtinerea unor carcase de calitate iar pe langa scopul tehnic sacrificarea animalelor
trebuie facuta fara a provoca suferinata.
Asomarea animalelor:
-asomarea se defineste prin operaţiunea de suprimare funcţională a activităţii centrilor nervoşi
ai animalelor, aceasta operatiune neafectand centrii neuro-vegetativi care coordonează activitatea
organelor interne, în special aparatul circulator şi respirator, pentru a fi asigurata o emisie sanguina
cat mai completa.
Asomarea prin producerea unei comoţii cerebrale:
-asomarea prin traumatism cranio cerebral poate fi realizata cu ciocanul sau merlina dar şi cu
pistolul pentru asomare
-folosirea ciocanului sau a merlinei produce asomarea prin lovire directa în mijlocul regiunii
frontale sau între coarne
-asomarea se considera reusita atunci cind osul din zona regiuni frontale ramane intreg iar
animalul isi pierde cunostinta pentru aproximativ 2 minute.
 -loviturile prea puternice pot produce hemoragii cerebrale sau moartea animalului, acestea
influentand negativ procedeul de asomare, practica veterinara interzicand folosirea lor
-asomare cu pistolul se realizează cu ajutorul unui stilet prevăzut cu un arc acţionat pneumatic
sau prin detonare, sub acţiunea forţei imprimate, stiletul perforează osul din regiunea frontala si
pătrunde în creier 2-3 cm. Acesta este procedeul cel mai apreciat de asomare pentru bovine.
Asomarea electrica (electroasomarea):
-procedeul are la baza acţiunea de scurta durata a curentului electric de o anumita tensiune şi
intensitate asupra sistemului nervos central, care duce la pierderea cunostintei animalului pe durata
efectuarii sangerarii
-pentru bovine este utilizat un electroasomator bifurcat, cu curent de 320 volţi şi cu intensitate
de 1-1,5 amperi, care se aplica în regiunea occipitala timp de 7-20 secunde, produce o pierdere a
cunostintei care se mentine timp de 3-5 minute
-pentru porci, electroasomatorul are forma unui cleste, cu electrozi in forma de roata dintata
prevazuta cu un manson de burete înmuiat în NaCl, curentul electric are o tensiune de 70-80 volţi şi
0,5-1 amper intensitate. Sangerarea are loc imediat, altfel riscand a se produce hemoragii punctiforme
musculare şi pulmonare, care depreciază calitatea cărnii. Pentru a inlatura acest dezavantaj s-au
conceput electroasomatoare cu stilet, care asigură şi sângerarea imediată. Este metoda folosită în
unele abatoare din ţară, însă impune măsuri deosebite de protecţie a muncii, referitoare la evitarea
pericolului de electrocutare.
Asomarea cu gaze inerte:
-se caracterizeaza prin folosirea de CO2, metoda folosita preponderent la suine -asomarea se
realizeaza introducand animalele în spaţii speciale (tunele sau carusel cu nacele de asomare), cu
concentraţie de 80-85% CO2
-asomarea se realizează în 45-50 de secunde; starea de pierdere a cunoştinţei se menţine 1,5-3
minute -metoda se defineste prin inspirarea de CO2 şi formarea carboxihemoglobinei, produs usor
labil sub acţiunea oxigenului din atmosfera
-asomarea cu CO2 asigura o buna sangerare, cu 0,5% mai mare decat electroasomarea şi cu
0,75% fata de porcii sacrificati fara o prealabila asomare
-un beneficiu al asomarii cu gaz este acela ca acest procedeu evita hemoragiile musculare si
asigura o conservabilitate mai bună a carnii, datorita scaderii pH-lui acesteia cu 0,3-0,4 unitati fata
de celelalte metode de asomare
Sangerarea animalelor:
-eliminarea sangelui din organismul animalelor sacrificate in abator prin jugulare sau
înjunghiere, se face cu scopul obţinerii unei carni salubre si atragatoare pentru consumatori, asigurand
si premizele pentru conservabilitate reusita.
 Prelucrarea iniţială
Aceasta cuprinde urmatoarele operaţii:
-jupuire
-eviscerare
-la porcine pârlire
-răzuire
-spălare.
Jupuirea:
-reprezintă procedeul tehnologic prin care, pielea animalului sacrificat este detasata de pe corp,
astfel încît să fie păstrata integritatea carcasei.
-jupuirea este considerata corecta atunci cind este pastrata integritatea ţesutului conjunctiv
subcutan, fapt care produce cresterea duratei de conservabilitate a carnii si ii asigură aspectul
comercial.
Oparirea:
-este o metoda reprezentata de o etapa de prelucrare initiala utilizată la porci. In mod normal,
oparirea la porci este realizata cu apa calda de 60-65°C, timp de 7-10 minute
-opărirea este efectuata imediat după sangerare, în bazine pentru oparire, care sunt manevrate
cu ajutorul dispozitivelor mecanice.
Depilarea şi deplumarea:
-reprezinta procedeul tehnologic caracterizat prin îndepărtarea parului animalului sacrificat,
care poate fi realizat manual, mecanic sau combinat. -depilarea manuală este executata cu ajutorul
cuţitelor sau conurilor metalice (clopote).
-depilarea mecanică este executata cu ajutorul masinilor de depilat, se realizeaza prin procedeul
de deplasare a porcinelor prin masina in pozitie orizontala sau verticala.
-smulgerea parului cu ajutorul masinilor de depilat se realizeaza prin folosirea unor raclete din
otel cadmiat care sunt montate la capatul liber al unor palete de cauciuc, acestea la randul lor sunt
prinse pe două tambure cu diametre, turaţii si sensuri de miscare diferite.
-in timpul smulgerii parului carcasa animalului sacrificat este rotita în jurul axei proprii datorita
diferentei de turatie între cele doua tambure cu palete si razuitoare.
Parlirea şi razuirea:
-parlirea este procedeul tehnologic care se executa in scopul indepartarii parului ramas in urma
procedeului de depilare şi pentru sterilizarea suprafetei soriciului.
-prin parlire este eliminat riscul formarii de pelicula la suprafata soriciului, jambonului sau
spetei ce se saramurează, astfel permitand o reducere a consumului specific de saramura prin
reutilizarea acesteia.
 Prelucrarea carcasei:
Carcasa are nevoie de mai multe operaţii tehnologice de prelucrare:
-eviscerare
-fasonare
-despicare
-toaletare
-examinare
-marcare
-cantarirea carcaselor
-prelucrarea frigorifica.
Eviscerarea:
-este metoda tehnologica caracterizata prin sectionarea corpului pe linia abdominală şi de-a
lungul sternului pentru a putea fi scoase viscerele din cavitatea abdominala si organele din cavitatea
toracica. -viscerarea este executata în pozitie verticala a animalelor, fiind necesara pastrarea integritati
organelor avand un termen limita de la taiere de circa 30-40 min.
Despicarea carcasei:
-reprezinta metoda de separare a semicarcaselor care este practicata de regulă la carcasele mari
de bovine sau porcine, aceasta fiind executata manual sau mecanic.
Toaletarea carcasei:
-reprezinta metoda de curatare de cheaguri de sange si impuritati.
-aceasta operatie de toaletare a carcaselor se efectueaza prin fasonarea secţiunilor si spalare cu
apa calda totodata, se va scoate si maduva spinarii, rinichii şi seul adherent
-toaletarea carcasei se efectueaza pentru a asigura o bună igienizare dar si o calitate comerciala
corespunzatoare a cărnii.
Examenul sanitar-veterinar al carcaselor şi organelor:
-legislaţia sanitar-veterinară impune examenul carcaselor si a organelor avand scopul de a
proteja consumatorul.
-examenul se va executa pe parcursul procesului tehnologic definit de sangerare, jupuire,
eviscerare dar si la finalul prelucrarii carcasei animalului sacrifcat.
Examenul sanitar-veterinar va fi realizat prin inspectia carcasei rezultate din animalul sacrificat,
prin:
-palpare
-examen senzorial
-analize de laborator
Va fi examinat cu atentie:
 -capul
-organele interne constand in: plamani, ficat, splina, rinichi
-ganglionii limfatici
-tractusul digestiv format din: esofag, stomac, intestine
-carnea sub raport histologic şi sanitar-veterinar.
Examenul carcasei pentru calitate se efectueaza pentru stabilirea clasei de calitate şi destinatia
de prelucrare.
Marcarea carnii si a organelor comestibile va fi facuta in raport cu normele aflate in vigoare,
respectiv scopul sau destinatia care consta in: consum intern, export.
Prin marcare se va evidenţia:
-denumirea abatorului care se aplica cu o stampila rotunda avand diametrul de 3,5 cm, pe
diferite regiuni corporale ale carcasei rezultate din animalul sacrificat în funcţie de specie din care
provine animalul.
-trichineloza la porc: se aplica stampila dreptunghiulara cu dimensiunile de 5x2 cm;
-pentru consumul conditionat se va aplica stampila patrata cu dimensiuni de 4x4 cm iar pentru
carnea de export se va aplica stampila cu un diametru mare de 6,5 cm şi unul mic de 4,5 cm, cu
inscriptia RSVE.
Marcarea în serie animala se va face astfel:
La bovine adulte marcarea se va face pe:
-laturile gatului
-partea posterioara a antebratului
-spate
-spinare in regiunea lombara
-suprafata interna si externa a pulpelor
-muşchiul masticator extern
-limba
-pe fiecare lob pulmonar
-inima
-ficat pe lobul drept si stang
La porcine marcarea va fi facuta pe:
-laturi ale gatului
-spetele
-spinarea
-abdomenul
-partea exterioara a pulpelor
 -pleura între coasta 10-11 în apropierea vertebrelor
-pleura intre coasta 6-8, in apropierea sternului
-inima
-ficat
La ovine marcarea se va face pe:
-spetele
-spinarea
-partea interna a pulpelor
-fiecare lob pulmonar
-ficat
Cantarirea carcasei:
-se va realiza la cald dar si la rece, folosind la stabilirea rezultatelor abatorizarii.
Zvantarea:
-are scopul de diminuare a conţinutului de apa din carcasa animalului sacrificat si se va face
prin curentii de aer
-carcasa va fi pusa la zvantare in camere special amenajate, bine ventilate si pastrate la o
temperatura de 8-14°C pentru un timp de 4-6 ore.
Refrigerarea:
-carcasa va fi supusa unei raciri la o temperatura de 0-4°C pentru un timp de 12-24 ore, dupa
care se va efectua aprecierea acesteia.
Marcarea:
-carnurile si organele controlate care au fost acceptate pentru consumul uman vor fi marcate cu
o stampila rotunda, pe care va fi inscrisa denumirea abatorului.
 Capitolul III

3.1 Bugetul investitiei

Bugetul investitiei este reprezentat de totalul tuturor costurilor implicate in realizarea
investitiei.
Bugetul investitiei este definit de:
-costuri grupate pe categorii de cheltuieli
-costuri grupate pe activitati
-costuri incadrate in categoriile de costuri eligibile sau neeligibile
-conceperea planului financiar
-detalierea activitatii
-fundamentarea corecta a preturilor
-intocmirea planului financiar
Bugetul investitiei este o componenta importanta a proiectului, un instrument utilizat in
controlul financiar al investitiei, un instrument de planificare si executie.
Costurile introduse in bugetul investitiei sunt estimative, acestea trebuind sa nu depaseasca
valoarea necesara atingerii obiectivului si sa fie indispensabile proiectului.
Bugetul va fi intocmit in lei si va cuprinde grantul proiectului si cofinantarea. Grantul
proiectului va avea finantarea din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala iar cofinantarea
va fi facuta din fonduri proprii.
Bugetul va contine:
-bugetul investitiei
-bugetul detaliat al investitiei:
-costuri directe
-resurse umane- sunt costurile salariale totale pe o perioada de un an care la proiectul
nostru va avea o valoare de 129600 de lei.
-costuri de deplasare pentru personal sau voluntari- costuri formate din: cazare,
transport, diurna.
-costuri indirecte
-costuri neprevazute
-tipuri de costuri eligibile
 -costuri pentru investitii-costuri legate de achizitii de terenuri, case, echipamente, realizarea
lucrarilor de constructii. Costurile legate de construnctie vor avea o valoare de 100000 iar costurile
pentru echipamente or sa aiba valoarea de 100000 de lei la care se va adauga TVA de 19%.
-costuri materiale consumabile-costuri cu materiale consumabile, birotica, educative, curatenie
alte costuri necesare proiectului or sa aiba valoarea de 36000 pe an.
-alte costuri

3.2 Analiza financiara si economica a abatorului

Obiectivul analizei financiare a unei investiții este de a verifica dacă pe durata de viață a
investiției beneficiile monetare sunt mai mari decât costurile. Cel mai comun instrument utilizat
pentru aceasta este analiza cost-beneficiu, Analiza cost-beneficiu (analiza ACB) presupune o
abordare sistemică care serveşte la calcularea şi compararea costurilor şi beneficiilor unei afaceri.
Etapele realizarii ACB:
-analiza detaliată si motivarea costurilor şi beneficiilor pe care le presupune o variantă de
politică publică
-cuantificarea sau evaluarea în termeni monetari al valorii costurilor şi beneficiilor
-calculul valori nete prezentate pentru fiecare variantă în parte
-prezentarea pericolelor şi incertitudinilor care pot contribui la modificarea în timp a valorilor
estimate
Situația economică actuală a României face ca orice proiecție în viitor să fie foarte speculativă,
iar orice concluzie din acest proiect va trebui ajustată atunci când ipotezele de bază se schimbă ca
urmare a unor factori economici sau politici.
Pentru a realiza ACB pentru abator de mici dimensiuni, vom lua o perioada de timp de 5 ani,
iar principala sursa de venit a abatorului va fi numai taxa de sacrificare pe cap de animal.
Principalele puncte critice vor fi numarul de animale sacrificate pe zi si taxa de sacrificare pe
cap de animal, cheltuieli de productie urmand a fi:
-personal
-costuri de administrare, dezinfectanti, detergenti, echipamente si alte consumabile zilnice
-energie/combustibil
-transport
-intretinere si reparatii
-comunicatii care includ marketing si costuri cu internetul
Urmatoarele puncte vor fi luate in calcul:
-stabilirea unei tinte de profit
-ajustarea taxei de sacrificare pentru a atinge tinta de profit
 Scenariul de crestere scazuta incepe in 2023 cu un numar de 35 de bovine si 55 de porcine.
Cresterea anuala este de 3% pentru animale si de 6% pentru taxa de sacrificare, reprezentat in tabelul
1.

Tabelul nr.1
Scenariul de crestere scazuta

VENITURI 2023 2024 2025 2026 2027

NR 35 36 37 38 39
BOVINE/LUNA

TAXA 600 610 620 630 640

SACRIFICARE/
CAP

VENIT 252000 263520 275280 287280 299520

BOVINE/AN

NR 55 56 57 58 59
PORCINE/LUNA

TAXA 250 260 270 280 290

SACRIFICARE/
CAP

VENIT 165000 174720 184680 194880 205320

PORCINE/AN

VENIT BRUT 417000 438240 459960 482160 504840

Cheltuieli/luna 2023 2024 2025 2026 2027

Manager 3500 3600 3700 3800 3900

Contabil 300 310 320 330 340

Tehnician 3000 3100 3200 3300 3400

Muncitori(2) 4000 4100 4200 4300 4400

Salarii/an 129600 133320 137040 140760 144480

Asigurari 62208 63993 65779 67564 69350

TOTAL 191808 197313 202819 208324 213830

Diverse 1000 1100 1200 1300 1400

Electricitate/
carburant 2000 2100 2200 2300 2400
Intretinere 1000 1100 1200 1300 1400

Comunicatii 500 510 520 530 540

Total/an 54000 57720 61440 65160 68880

Total cheltuieli 245808 255033 264259 273484 282710

Profit 171192 183207 195701 206676 222130
Sursa: calcule proprii

ACB pentru un scenariu de crestere scazuta arata ca operațiunea este profitabila la o taxa de
sacrificare începând din 2023 cu 600 pe cap de bovina și 250 pe cap de porcina, dar cu o creștere
anuală a taxei de sacrificare de 6 % pe an.
Scenariul de creștere medie începe în 2023 cu 35 bovine și 55 porcine, dar se preconizeaza o
crestere anuala de 6% pentru animale si de 4% pentru taxele de sacrificare. Pentru acest scenariu,
personalul și consumabilele cresc odata cu cresterea operațiunii, reprezentat in tabelul numarul 2.
 Tabelul nr.2
Scenariul de crestere medie
Venituri 2023 2024 2025 2026 2027

Nr 35 37 39 42 44
bovine/luna

Taxa 600 624 649 675 702

sacrificare/cap

Venit 252000 277056 303732 340200 370656

bovine/an

Nr 55 58 62 66 69
porcine/luna

Taxa 250 260 270 281 292

sacrificare/cap

Venit 165000 180960 200880 222552 241776

porcine/an

Venit brut 417000 458016 504612 562752 612432

Cheltuieli/luna 2023 2024 2025 2026 2027

Manager 3500 3640 3786 3937 4094

Contabil 300 312 324 337 350

Tehnician 3000 3120 3240 3370 3500

Muncitori (2) 4000 4160 4326 4499 4679

Salarii/an 129600 134784 140112 145716 151476

Asigurari 62208 64696 67253 69943 72707

Total 191808 199480 207365 215659 224183

Consumabile 2023 2024 2025 2026 2027

Diverse 1000 1060 1123 1190 1261

Electricitate/
carburant 2000 2200 2420 2662 2928

Intretinere 1000 1100 1210 1331 1464

Comunicatii 500 530 561 594 629

Total/an 54000 58680 63768 69324 75384

Total ch. 245808 258160 271133 284983 299567

Profit 171192 199856 233479 277769 312865

Sursa: calcule proprii

ACB pentru scenariul de crestere medie arata ca operațiunea este moderat profitabila, cu o taxă
de sacrificare de inceput cu 600 pentru bovine și 250 pentru porcine.
Scenariul cu numar de animale mai mare începe în 2023 cu 35 bovine și 55 porcine, dar cu o
creștere de 10% la animale și 3% taxe. Pentru acest scenariu se adaugă un asistent manager iar
numarul muncitorilor este marit la 4. Toate cheltuielile consumabile cresc. proporțional cu debitul
crescut al animalelor, reprezentat in tabelul numarul 3.
 Tabelul nr.3
Scenariul cu numarul de animale mai mare
Venituri 2023 2024 2025 2026 2027
Nr 35 39 42 47 51
bovine/luna
Taxa 600 618 636 655 674
sacrificare/cap

Venit 252000 289224 320544 369420 412488

bovine/an
Nr 55 61 67 73 81
porcine/luna
Taxa 250 257 264 272 280
sacrificare/cap

Venit 165000 188124 212256 238272 272160

porcine/an
Venit brut 417000 477348 532800 607692 684648

Cheltuieli/luna 2023 2024 2025 2026 2027

Manager 3500 3675 3859 4051 4253

Asistent 3000 3150 3307 3472 3645
manager
Contabil 300 315 331 347 364
Muncitori (4) 8000 8400 8820 9261 9724
Tehnician 3000 3150 3307 3472 3645
Salarii/an 213600 224280 235488 247236 259572
Asigurari 102528 107654 113034 118673 124594
Total 316128 331934 348522 365909 384166

Diverse 1000 1150 1322 1520 1748

Electricitate 2000 2400 2880 3126 3751
/carburant
Intretinere 1000 1200 1440 1728 2074
Comunicatii 500 600 720 864 1037
Total/an 54000 64200 76344 86856 103320
Total 370128 396134 424866 452765 487486
cheltuieli
Profit 46872 81214 107934 154927 197162
Sursa: calcule proprii
 CONCLUZII

Analiza cost-beneficiu pentru scenariul de crestere a numarului de animale, arata ca operațiunea

este moderat profitabilă la o taxa de sacrificare de pornire de la 600 pentru bovine și 250 pentru
porcine, care poate crește într-un ritm lent fara a scadea profitul brut.
Cele trei scenarii Analiza cost-beneficiu de mai sus arată că profiturile abatorului depind în
primul rând de numărul de animale și de taxa de sacrificare, prin care volumul mai mic de animale
poate fi compensat cu taxe de sacrificare mai mari și invers. După cum s-a concluzionat mai devreme
în acest raport, taxele de sacrificare au un impact foarte minor asupra prețurilor cărnii și, prin urmare,
reprezintă un instrument adecvat și sensibil pentru ca consiliul de administrație al abatorului să
lucreze la un rezultat financiar dorit. Calculele arată că oricare dintre scenariile de creștere a
animalelor sunt sustenabile în condiții de gestionare financiară bună. Pentru a începe operațiunea pe
o bază financiară adecvată este nevoie de o taxă de sacrificare mai mare de la început, de exemplu
650 pentru bovine și 250 pentru porcine.
Concluzia generală este că un abator modern poate fi condus profitabil și, dacă este bine
gestionat, va putea plăti pentru întreținere și reparații pentru a asigura operațiuni până în, și în
principiu după 2027. De asemenea, va produce un venit rezonabil pentru operator și guvern.
 Bibliografie

- www.avocatnet.ro2articol_410682Ordinul-MADR-nr-17-2015-instituirea-schemei-de-minimis-
Sprijin-acordat-microintreprinderilor-si-intreprinderilor-mici-din-spatiul-rural-pentru-infintarea-si-
dezvoltarea-activitatilor-economice-neagricole.html
- www.bcr.ro2ro2business2fonduri-nerambursabile
- https:22f-enterprise.hu
- www.gazetadeagricultura.info2afaceri-plante2fonduri-cultivare-plante.html
- www.gazetadeagricultura.info2animale2sanitar-veterinar214741-conditiile-minime-de-
functionare-a-abatoarelor-de-capacitate-mica.html
- https: kupdf.net
- https: legislatie. just.ro2Public2DetaliiDocumentAfs2184792
- www.mdlpa.ro
- https: pdfcofee.com2linie-de-abatorizare-a-ovinelor-pdf-free.html
- www.pndr.ro
- www.rasfoiesc.com2business2agricultura2macelarie2TEHNOLOGIA-DE-SACRIFICARE-A-
AN82.php
-www.rndr.ro2comunicare2comunicate2item2662-bugetul-pndr-destinat-perioadei-de-tranzitie-
2021-2022.html
- https: ro.scribd.com2doc2520673692Tehnologia-Abatorizarii-Animalelor
- https: static.anaf.ro2static2102Anaf2legislatie2Cod_fscal_norme_2023.htm