UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU 

“DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI
DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI AGROTURISM 
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

POLITICI AGROALIMENTARE

COORDONATOR
PROF. DOBRA CALIN 
 
                                                                                 STUDENT
STANA GHERLINDE TEODORA

ARAD
2022 - 2023
UNIVERSITATEA “AUREL VLAICU  “DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ, TURISM ȘI PROTECȚIA
MEDIULUI
DOMENIUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
PROGRAMUL DE STUDIU: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN
ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI AGROTURISM 
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: CU FRECVENȚĂ

POLITICA PE PIATA PRODUSELOR DE

ORIGINE ANIMALA

COORDONATOR
PROF. DOBRA CALIN 
                                                                                 STUDENT
STANA GHERLINDE TEODORA

ARAD
2022 – 2023
Cuprins
1 INTRODUCERE
2. CAPITOLUL 1 CARNEA DE VITA
3 CAPITOLUL 2 PASARI DE CURTE
4 CAPITOLUL 3 CARNEA DE MIEL, OAIE SI CAPRA
5. CAPITOLUL 4 LAPTE SI PRODUSE LACTATE
6. CAPITOLUL 5 OUA
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE

Introducere
 Statele membre ale UE sunt producători și exportatori majori de produse
precum carnea de porc și de pasăre, mierea Politica europeană în materie de
siguranță alimentară are două obiective principale:
protejarea sănătății umane și a intereselor consumatorilor și promovarea bunei
funcționări a pieței unice europene.
Astfel, Uniunea Europeană se asigură că
sunt stabilite și respectate norme de control în domenii precum igiena produselor
alimentare și a furajelor, sănătatea animalelor, sănătatea plantelor și prevenirea
contaminării produselor alimentare cu substanțe externe. Uniunea reglementează,
de asemenea, etichetarea produselor alimentare și a furajelor.
O parte din aceste produse fac obiectul organizării comune unice a piețelor,
care oferă instrumente de piață menite să stabilizeze sectorul în caz de necesitate.
UE elaborează, de asemenea, norme prin care reglementează comerțul cu pește și
carne de vânat.
În urma unei serii de crize legate de produsele alimentare și furaje (de
exemplu, epidemia de encefalopatie spongiformă bovină și criza dioxinei), politica
UE în materie de siguranță alimentară a făcut obiectul unei reforme substanțiale la
începutul.anilor 2000. Drept urmare, a fost elaborată abordarea „de la fermă la
consumator”,care urmărește să asigure un nivel înalt de siguranță în toate etapele
procesului de.producție și de distribuție pentru toate produsele alimentare
comercializate în cadrul UE, indiferent dacă acestea sunt produse în UE sau
importate din țări terțe. Acest corpus legislativ reprezintă un sistem complex și
integrat de norme care acoperă întregul lanț alimentar, de la hrana și sănătatea
animalelor, protecția plantelor și producția de alimente până la prelucrare,
depozitare, transport, import și export și vânzările cu amănuntul. Aceste norme vor
fi dezvoltate în continuare în contextul strategiei Comisiei „De la fermă la
consumator”, care a fost prezentată în 2020 ca parte a Pactului verde european.
Conform Ordinului ANSVSA 111/2008

Este necesară micilor producători precum şi unităţilor care produc,

procesează, depozitează, transportă şi distribuie produse de origine animală sau
nonanimală şi care doresc să furnizeze aceste produse alimentare în cantităţi mici
şi cu parteneri localizaţi numai la nivel naţional sau direct consumatorului final în
pieţe agroalimentare sau cu ocazia târgurilor, expoziţiilor, organizării unor
manifestări în perioada sărbătorilor religioase sau a altor asemenea evenimente
publice, organizate periodic de către autorităţile locale/judeţene.
Înregistrarea sanitară veterinară se face de către Direcţia sanitară veterinară şi
pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza
unei solicitări scrise din partea beneficiarului şi reprezintă înscrierea în listele de
mai jos, a unităţilor care produc alimente de origine animală, altele decât cele
autorizate sanitar- veterinar.

Cerinţele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor conform

legislaţiei specifice:

Micii producători care expun la vânzare produse primare de origine animală

obţinute de la animalele din gospodăria proprie trebuie să deţină asupra lor o fişă
de sănătate pentru animalele de la care se valorifică produsele, eliberată de medicul
veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa
alimentelor zonale şi vizată trimestrial de către medicul veterinar de liberă practică
împuternicit, în raza căruia îşi are domiciliul micul producător şi sunt crescute
animalele;
Micii producători trebuie să aplice toate măsurile necesare pentru evitarea oricărui
risc de contaminare a produselor primare de origine animală în timpul obţinerii şi
expunerii la vânzare şi trebuie să informeze direcţia sanitară veterinară şi pentru
siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, atunci când
constată că produsele obţinute şi destinate vânzării constituie un risc pentru
sănătatea publică.
În locurile publice amenajate de autorităţile locale/judeţene, unde sunt expuse la
vânzare produsele primare de origine animală, micii producători trebuie să aibă o
stare de igienă corespunzătoare, să poarte echipamente de protecţie alimentară
(halate, şorţuri, bonete şi mănuşi curate) şi să deţină asupra lor un document din
care să rezulte că nu suferă de boli care pot fi transmise prin intermediul
alimentelor.

CAPITOLUL 1 Carne de vită

 Carnea de vită – rolul măsurilor de piață, monitorizarea pieței și
temeiul juridic
Prezentare generală

UE este un producător important de carne de vită și de mânzat, cu un șeptel

total de aproximativ 78 de milioane de bovine. UE îi sprijină pe fermieri prin plăți
de sprijin pentru venit. În plus, UE utilizează, la nevoie, o serie de măsuri de piață
pentru stabilizarea piețelor de carne de vită și de mânzat.

Măsuri de piață în sectorul cărnii de vită

Comisia Europeană poate utiliza intervenția publică pentru a sprijini

prețurile la carnea de vită dacă, pe parcursul unei perioade reprezentative, prețul
mediu de piață într-o țară a UE sau într-o regiune dintr-o țară a UE scade sub
2 224 EUR/tonă. În plus, Comisia poate decide să acorde ajutor pentru depozitare
privată, în cazul în care există o scădere a prețurilor medii, o modificare
substanțială a costurilor de producție sau un alt factor care cauzează modificări
semnificative ale marjelor și care dăunează sectorului.

UE are, de asemenea, competența de a utiliza măsuri excepționale de

sprijinire a pieței atunci când anumite circumstanțe specifice impun acordarea
sprijinului public, de exemplu, în cazul bolilor animale sau al pierderii încrederii
consumatorilor.

UE îi mai sprijină pe producătorii de carne de vită prin intermediul unor

scutiri specifice pentru organizațiile de producători din sectorul cărnii de vită. În
anumite condiții, organizațiile de producători din sectorul cărnii de vită și mânzat
pot negocia amploarea ofertei.

Comerțul cu țările din afara UE

Importurile de carne de vită și mânzat în UE sunt organizate printr-un sistem

de contingente tarifare. Cotele pot fi deschise tuturor („erga omnes”) sau alocate
unei anumite țări. Gestionarea acestor contingente poate fi efectuată pe baza
principiului „primul venit, primul servit” sau poate fi reglementată printr-un sistem
de licențe.
Aplicarea standardelor UE de comercializare a cărnii de vită de către țări din
afara UE

Țările din afara Uniunii care doresc să introducă pe piață UE carne

provenind de la bovine în vârstă de 12 luni sau mai tinere trebuie să respecte
standardele UE de comercializare a cărnii de mânzat, astfel cum sunt prevăzute în
Regulamentul (CE) nr. 566/2008 al Comisiei.

Orice țară din afara UE care dorește să beneficieze de această dispoziție

trebuie să desemneze una sau mai multe autorități competente sau, în lipsa
acestora, un organism terț independent care să aprobe și să controleze un sistem
adecvat de identificare și înregistrare a animalelor în cauză. Acest sistem va furniza
informații fiabile cu privire la vârsta exactă a animalelor și va asigura aplicarea
standardelor UE de comercializare corespunzătoare. În plus, țara terță trebuie să
furnizeze o listă a operatorilor supuși controalelor menite să verifice dacă aceștia
respectă standardele de comercializare ale UE.

În conformitate cu Regulamentul, Regatul Unit* a notificat Comisiei

autoritățile sale competente și a furnizat o listă a operatorilor supuși controalelor.

Monitorizarea pieței

UE monitorizează piața cărnii de vită și mânzat pentru a identifica eventuale

instabilități ale pieței, pentru a furniza informații exacte fermierilor și
prelucrătorilor cu privire la situația pieței și pentru a contribui la luarea deciziilor
în materie de politici publice.

Există un sistem de clasificare a carcaselor la nivelul UE, care, pe lângă raportarea

prețurilor și alte informații statistice, constituie baza sistemului UE de monitorizare
a prețurilor. Sistemul este utilizat, de asemenea, ca bază pentru clasificarea
carcaselor în abatoare și pentru plata echitabilă către fermieri.
 CAPITOLUL 2 Păsări de curte

Sectorul avicol din UE. Măsuri de piață și standarde. Măsuri

comerciale. Monitorizarea pieței. Temei juridic. Comitete.

Prezentare generală

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători de carne de
pasăre din lume și un exportator net de produse avicole, cu o producție anuală de
aproximativ 13,4 milioane de tone.

În general, UE importă produse cu valoare ridicată (ex. piept de pasăre,

preparate din carne de pasăre) în principal din Brazilia, Thailanda și Ucraina și
exportă produse cu valoare mai mică.

Păsările de curte fac parte din organizarea comună a piețelor între țările UE,
care are mai multe funcții. De exemplu, oferă o plasă de siguranță pentru piețele
agricole și stabilește cerințe minime de calitate. În același timp, crescătorii de
păsări pot beneficia de sprijin pentru venit sub formă de plăți directe.

Măsuri de piață și standarde de comercializare

De obicei, UE nu intervine pe piețele avicole. Uneori însă sunt necesare

măsuri excepționale de sprijinire a pieței, de exemplu atunci când apar boli animale
și scade încrederea consumatorilor.

Licențe de import

Păsările de curte importate din afara UE fac obiectul unor licențe – o altă
metodă utilizată de Comisia Europeană pentru a monitoriza fluxurile comerciale.
Importurile sunt permise numai dacă respectă standardele UE în materie de
sănătate animală și siguranță alimentară.

Taxe la import

Importurile de păsări de curte din țări din afara UE sunt supuse taxelor la
import. Acestea îi permit UE să se asigure că operatorii săi economici din același
sector pot concura pe piața internă a UE cu țări din afara UE.
Contigente tarifare

Importurile sunt organizate printr-un sistem de contingente tarifare. Unele se

bazează pe alocări specifice anumitor țări, în timp ce altele sunt deschise tuturor
țărilor (erga omnes). Volumele anuale ale contingentelor se pot modifica în funcție
de creșterea programată, de eventuale noi negocieri sau de o eventuală aderare la
UE.

Taxe suplimentare la import

Importurilor de carne de pasăre li se pot aplica taxe de import suplimentare

pentru a contrabalansa eventualele efecte nefavorabile asupra pieței UE. Aceste
taxe se aplică atunci când produsele importate au un preț mai mic decât nivelul
notificat de UE Organizației Mondiale a Comerțului (prețul de declanșare).

Standarde de comercializare

Carnea de pasăre importată trebuie să respecte standardele de comercializare

ale UE prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei. Conform
regulamentului, carnea de pasăre importată care poartă anumite indicații facultative
trebuie să fie însoțită de un certificat emis de autoritatea competentă din țara de
origine care să ateste conformitatea cu standardele de comercializare ale UE.

Temei juridic

Articolul 220 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 – instituie o organizare

comună a piețelor pentru produsele agricole, cu măsuri privind bolile animalelor și
pierderea încrederii consumatorilor ca urmare a unor riscuri pentru sănătatea
publică, a animalelor sau a plantelor.

Regulamentul (CE) nr. 543/2008 al Comisiei – stabilește norme detaliate de

aplicare a Regulamentului (CE) 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește
standardele de comercializare a cărnii de pasăre.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1185 al Comisiei – stabilește

norme cu privire la notificările privind prețurile și producția.

Monitorizarea pieței

UE monitorizează piața avicolă pentru a identifica eventuale instabilități ale

pieței, pentru a furniza informații exacte fermierilor și prelucrătorilor cu privire la
situația pieței și pentru a contribui la luarea deciziilor în materie de politici
publice. 

Monitorizarea pieței în practică

Fiecare țară din UE trebuie să prezinte Comisiei, în fiecare miercuri până la

ora 13.00 (ora României) prețul de vânzare practicat de unitățile de abatorizare sau
prețul cu ridicata constatat pe piețele reprezentative pentru puii întregi din clasa A,
denumiți «pui 65 %», sau pentru un alt mod de prezentare a puilor întregi, dacă
este mai reprezentativ.

UE aplică standarde de comercializare pentru păsările de curte. Ele sunt

concepute pentru a îmbunătăți calitatea produselor, pentru a proteja consumatorii și
pentru a asigura uniformitatea pe întreaga piață a UE.

Standardele stabilesc norme detaliate pe care trebuie să le îndeplinească produsele

avicole pentru a putea fi comercializate în UE. În general, acestea prevăd:

 denumiri comerciale;
 categoria de calitate;
 conținutul minim de apă, inevitabil din punct de vedere tehnic, absorbit în
timpul prelucrării;
 definițiile și etichetarea diferitelor metode alternative de producție a
produselor avicole.

CAPITOLUL 3 Carne de miel, oaie și capră

Informații detaliate privind importurile, comerțul, măsurile de

piață, temeiurile juridice, monitorizarea pieței și comitetele pentru
carnea de oaie și de capră.

Prezentare generală

Există peste 70 de milioane de ovine și caprine în Uniunea Europeană (85 %

ovine și 15 % caprine), adesea crescute în zone vulnerabile din punct de vedere
economic, cum ar fi regiunile muntoase. Mieii îngrășați (cei care depășesc 13 kg)
sunt produși în Irlanda, mieii neîngrășați, în regiunile sudice (Grecia, Italia etc.),
iar în Spania și Franța, ambele tipuri. Principalii crescători de caprine sunt Grecia,
Spania, Franța și România. UE îi sprijină pe fermieri prin plăți de sprijin pentru
venit.

Importurile reprezintă 20 % din consumul UE de carne de miel, oaie și

capră. Noua Zeelandă este cel mai mare furnizor al UE în domeniu, cu 80 % din
importuri, urmată de Australia și țările Mercosur. Exporturile UE reprezintă
aproximativ 10 % din producția sa totală și în timp ce ovinele vii sunt
comercializate în principal în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, carnea de oaie
este livrată în special în Extremul Orient.

Măsuri de piață pentru carnea de oaie și capră

Sectorul cărnii de oaie și de capră este acoperit de organizarea comună a

piețelor. Prin urmare, UE poate decide să acorde ajutor pentru depozitarea privată
și are, de asemenea, competența de a utiliza măsuri excepționale de sprijinire a
pieței atunci când anumite circumstanțe specifice impun acordarea sprijinului
public, de exemplu, în cazul bolilor animale sau al pierderii încrederii
consumatorilor. 

Monitorizarea pieței

UE menține un sistem de raportare a prețurilor la mieii îngrășați și

neîngrășați, a producției și a informațiilor comerciale. O grilă voluntară de
clasificare a carcaselor de oaie este prevăzută, de asemenea, de Regulamentul
delegat (UE) nr. 2017/1182•••.

Comisia Europeană publică săptămânal o situație a piețelor cărnii de oaie și

capră și elaborează rapoarte pe termen scurt și mediu, care includ perspective,
tendințe, evoluții și așteptări generale pentru acest sector.

CAPITOLUL 4 Lapte și produse lactate

Prezentare generală

Uniunea Europeană este un producător important de lapte și produse lactate,

acestea făcând parte din organizarea comună a piețelor (OCP).
 Producția de lapte are loc în toate țările UE și reprezintă o proporție
semnificativă din valoarea producției agricole a UE. În UE, producția totală de
lapte este estimată la aproximativ 155 de milioane de tone pe an. Principalii
producători sunt Germania, Franța, Polonia, Țările de Jos, Italia și Irlanda.
Împreună, acestea reprezintă aproape 70 % din producția de lapte a UE.

Șeptelul de vaci de lapte din UE a scăzut în ultimii ani, deoarece

randamentul laptelui pe cap de vacă s-a îmbunătățit. În 2020, în UE erau
aproximativ 20 de milioane de vaci, fiecare producând în medie 7 300 kg de lapte.

Efectivele de animale de fermă și de vaci de lapte variază enorm, la fel ca și

randamentele. Cu toate acestea, pe măsură ce sectorul produselor lactate se
dezvoltă în întreaga UE, s-au redus variațiile de randament și disparitățile tehnice.
Producătorii mai puțin avansați recuperează rapid decalajul față de cei care s-au
restructurat și modernizat înaintea lor.

Intervenția pe piață

Pentru a proteja sectorul laptelui în perioadele de mari perturbări ale pieței,

se utilizează o serie de mecanisme. Intervenția pe piață, în special, oferă o plasă de
siguranță în cazul unui dezechilibru grav al pieței, sub forma unei intervenții
publice și a unui ajutor pentru depozitarea privată.

Intervenția publică

Într-o intervenție publică, autoritățile publice cumpără bunuri și le

depozitează până când condițiile de piață permit repunerea lor pe piață. În cazul
sectorului produselor lactate, intervenția publică este disponibilă pentru unt și lapte
praf degresat.

În fiecare an, în perioada 1 martie-30 septembrie, operatorii privați pot oferi,

pentru cumpărare la un preț fix, o cantitate maximă de 109 000 t de lapte praf
degresat și 50 000 t unt care respectă cerințe specifice de calitate. După atingerea
acestor volume, intervenția continuă prin licitație până la sfârșitul perioadei de
intervenție.

Stocurile de intervenție publică sunt vândute din nou pe piață printr-o

procedură de licitație deschisă de Comisia Europeană.
 Agențiile de plăți din țările UE sunt responsabile de gestionarea și asigurarea
controlului operațiunilor legate de măsurile de intervenție din sectorul laptelui și al
produselor lactate.

Comerțul cu țările terțe

UE este un exportator important de produse lactate și este cel mai mare

exportator de brânzeturi și de lapte praf degresat din lume. Exporturile de produse
lactate în cadrul anumitor contingente deschise de țări terțe sunt condiționate de
eliberarea unei licențe de export.

În plus, se aplică un regim de import pentru intrarea produselor lactate în

UE. Importurile preferențiale fac obiectul unor licențe de import și, în general, al
unei taxe la import (tarif). Mai multe acorduri comerciale, multilaterale și
bilaterale, au determinat importuri preferențiale cu taxe reduse sau zero, în special
sub formă de contingente de import.

Contracte scrise între producătorii de lapte și unitățile de prelucrare a

laptelui

Țările UE pot face obligatorii contractele scrise între fermieri și unitățile de

prelucrare a laptelui și obligă cumpărătorii de lapte să ofere fermierilor o durată
minimă a contractului. Contractele ar trebui încheiate înainte de livrare și ar trebui
să conțină elemente specifice, cum ar fi:

 prețul
 volumul
 durata
 modalitățile de plată
 colectarea
 normele privind cazurile de forță majoră.

Toate aceste elemente ar trebui să fie negociate în mod liber între părți, iar
fermierii pot refuza o durată minimă de contract.

Monitorizarea pieței

Observatorul pieței laptelui din UE furnizează date și informații cu privire la

sectorul laptelui. Acesta urmărește și analizează tendințele trecute și actuale la
nivel global și european în diverse domenii, cum ar fi:
  producția
 cererea și oferta
 costurile de producție
 perspectivele pieței.

CAPITOLUL 5 OUA
Prezentare generală

În Uniunea Europeană există peste 350 de milioane de găini ouătoare.

Acestea produc anual aproape 6,7 milioane de tone de ouă. UE susține producătorii
de ouă prin standarde de comercializare și, ocazional, prin măsuri de sprijinire a
pieței.

Sectorul ouălor este inclus în organizarea comună a piețelor și nu a făcut

niciodată obiectul plăților legate de producție sau al cotelor de producție.

Standardele de comercializare

UE a creat standarde de comercializare pentru ouă. Acestea au fost

concepute pentru a garanta o calitate înaltă constantă a produselor, pentru-i a
proteja pe consumatori și pentru a asigura coerența standardelor pe piața UE.

Regulamentele UE prevăd norme detaliate pe care trebuie să le respecte ouăle

pentru a putea fi comercializate în UE. Ele precizează, în general:

 cum trebuie marcate ouăle și ambalajele de ouă;

 cum trebui clasificate ouăle în funcție de calitate și greutate;
 cum trebuie să funcționeze centrele de ambalare;
 cum trebuie ambalate, depozitate, transportate și prezentate ouăle care se
vând cu amănuntul.

Comerț

Ouăle importate din țări terțe sunt supuse taxelor la import. În cadrul
acordurilor comerciale internaționale și bilaterale, UE aplică un sistem de
contingente la import cu alocări specifice pe țări sau valabile pentru toți
producătorii (regim tarifar „erga omnes”).

Importul de ouă pentru consum din țări terțe este permis, dar ele trebuie să
îndeplinească anumite condiții privind sănătatea animală și siguranța alimentară.
Ouăle de consum trebuie să respecte și normele privind standardele de
comercializare.

Temei juridic

Ouăle intră în categoria produselor reglementate de Regulamentul (UE) nr.

1308/2013 privind organizarea comună a piețelor agricole. Standardele de
comercializare sunt detaliate de Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei, iar
criteriile pentru practicile de monitorizare a pieței sunt prevăzute de Regulamentul
de punere în aplicare (UE) 2017/1185 al Comisiei.

Monitorizarea pieței

La reuniunea lunară a Comitetului pentru organizarea comună a piețelor

agricole, Comisia Europeană prezintă situația pieței în sectorul ouălor. UE
monitorizează piața ouălor pentru a identifica o eventuală instabilitate, pentru a
oferi informații precise fermierilor și prelucrătorilor cu privire la situația pieței și
pentru a contribui la luarea deciziilor în materie de politici publice.

Monitorizarea pieței în practică

Fiecare țară din UE trebuie să prezinte Comisiei Europene, până cel târziu la
ora 12:00 (CET) în fiecare miercuri, prețul cu ridicata pentru ouăle de găini de
clasa A crescute în baterii (prețul mediu pentru ouă mari și medii), care se aplică în
prezent per 100 kg.

Prețurile sunt furnizate pentru produse în centrele de ambalare. În cazul în

care producția în baterii nu mai este reprezentativă, țara din UE în cauză furnizează
prețul cu ridicata pentru ouăle de clasa A produse de găini ouătoare crescute în
hale la sol, care se aplică per 100 kg.
 CONCLUZII

Din punctul meu de vedere, acest proiect m-a ajutat sa-mi dezvolt cunostiintele
legate de politica de piata a produselor alimentare de origine animala.
In primul rand, am invatat si retinut ca ai nevoie de foarte multe aprobari si de
foarte multe teste facute pentru a putea ajunge pe piata cu produsele de origine
animala, Uniunea Europeana este destul de strica in ceea ce priveste agricultura si
produsele bio ale fermierilor, fiermierii au intr-un fel sau altu foarte multa bataie
de cap dar macar nu se dau batuti si le place ceea ce fac.
In al doilea rand, am invatat ca fiecare produs trece printr o serie de teste si de
analize si mai ales acorduri comerciale.
In concluzie, o viata de fiermier este si frumoasa dar si cu multe urcasuri si
coborasuri, nu este usor sa depinzi de exporturi sau importuri si mai ales ca
majoritatea produselor noastre roamnesti sunt exportate in afara ceea ce mie una nu
mi se pare normal.
 BIBLIOGRAFIE

1. https://agriculture.ec.europa.eu/farming/animal-
products_ro
2. https://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/
FTU_2.2.6.pdf
3.
http://www.ansvsa.ro/industrie-si-afaceri/autoriza
re-inregistrare-unitati-animal-non-animal/
4. file:///C:/Users/Carusel/Downloads/
Politici_agroalimentare%20(1)-1.pdf