INFORMAŢII GENERALE PRIVIND

LEGISLAȚIA ALIMENTARĂ

Deseatnicova Olga, dr.prof.univ,

Departament Alimentație și Nutriție

Chişinău, 2020
 Planul lecției
1. Conceptele de securitate și siguranță alimentară

2.Organisme internaţionale cu atribuţii în asigurarea siguranţei şi

securităţii alimentare pe plan mondial
 Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO - World Health Organization)

 Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO -

Food and Agriculture Organization of the United Nations)
 Comisia Codex Alimentarius
 Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA)
 Conceptul de securitate
alimentară
Securitatea alimentară este parte a securităţii
fiecărui stat din lume şi respectiv a securităţii
globale.
Asigurarea securităţii alimentare, adică
asigurarea aprovizionării populaţiei cu produse
agroalimentare de bază şi de calitate rezultate
din gestionarea raţională a resurselor interne
prin politici specifice, intră în obligaţiile
fiecărui stat.
 Conceptul de securitate
alimentară
• Conceptul de securitate alimentară a fost
introdus prima dată de către organizaţia FAO,
în anul 1963 la lansarea manifestului
,,Proclamaţia dreptului fiecărui om de a
mânca pentru a-şi astâmpăra foametea“.

FAO- Food and Agriculture Organization

 Conceptul de securitate
alimentară

Conceptul actual de securitate alimentară

„Declaraţia Mondială asupra Nutriţiei"

(FAO/OMS, Roma, 1992)
şi
„Declaraţia asupra Securităţii Alimentare
Mondiale" (FAO/OMS, 1996)
 Conceptul de securitate
alimentară

„securitatea alimentară există atunci când

toţi oamenii, în orice moment, au acces fizic şi
economic la alimente sigure şi nutritive care
îndeplinesc necesităţile de hrană ale
organismului uman, pentru a duce o viaţă
sănătoasă şi activă"
Conceptul de securitate
alimentară

Nivelurile de
securitatea alimentară
Nivel global
Nivel regional
Nivel național
Nivel individual
 Conceptul de securitate
alimentară
La nivel global şi naţional, securitatea
alimentară se determina cu ajutorul unor
indicatori fizici şi economici, cum ar fi:
producţia alimentară globală şi pe persoană
stocurile de cereale
preţurile produselor alimentare
veniturile populaţiei
 Conceptul de securitate
alimentară

La nivel individual securitatea alimentară

reprezintă cantitatea de alimente necesară
pentru un individ exprimată în unitaţi fizice,
convenţionale (calorii), şi nutrimente pentru
a-şi asigura echilibrul fiziologic şi a-şi acoperi
raţiile zilnice de consum: raţia de întreţinere,
raţia de crestere şi raţia de activitate.
 Conceptul de securitate
alimentară
Securitatea alimentară a fiecarei ţări poate
fi asigurată în primul rând din resursele
interne prin politicile practicate de
fiecare ţară.

 Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului (http://www.madrm.gov.md/)
 Conceptul de securitate
alimentară
Priorităţi privind securitatea alimentară:
- igienizarea surselor de apă;
- promovarea agriculturii şi dezvoltării rurale;
- dezvoltarea cercetării agricole, în scopul promovării noilor tehnologii
agricole moderne;
- îmbunătăţirea administrării resurselor naturale;
- promovarea dezvoltării durabile în zone defavorizate;
- sprijinirea unui comerţ naţional şi internaţional sănătos şi a politicilor
macroeconomice;
-efectuarea globalizării în sprijinul săracilor
Simpozionul de la Bonn cu tema "Securitatea
alimentară durabilă pentru toti, până în 2020"
 Conceptul de siguranța
alimentară
Siguranţa alimentară reprezintă o componentă a securităţii alimentare
care este determinată obligatoriu de 3 condiţii pe care trebuie să le
îndeplinească un produs neprelucrat, prelucrat parţial, prelucrat total sau
nou creat:

1) Să aibă inocuitate, să fie salubru, să nu pună în pericol organismul

uman, respectiv consumatorul normal şi sănătos.

2) Să aibă valoare nutritivă şi energetică.

3) Nutrienţii alimentari să fie disponibili pentru organism.

Prevederile Regulamentului Parlamentului European

nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor
 Conceptul de siguranța
alimentară
1) Să aibă inocuitate, să fie salubru, să nu pună în
pericol organismul uman, respectiv consumatorul
normal şi sănătos.
Un produs alimentar salubru poate fi definit ca un produs alimentar
securitar, care nu prezintă nici un pericol pentru săntătate.
Prin "inocuitatea alimentelor", se înţelege absenţa sau prezenţa la niveluri
acceptabile şi fără pericol a contaminanţilor, a corpurilor străine, a
toxinelor naturale sau a oricărei alte substanţe susceptibilă de a face
alimentul dăunător pentru sănătate într-un mod acut sau cronic.

Prevederile Regulamentului Parlamentului European

nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor
 Conceptul de siguranța
alimentară
2) Să aibă valoare nutritivă şi energetică.
Valoarea nutritiva reprezinta capacitatea alimentelor de a asigura organismului
substantele nutritive de care are nevoie si se exprima prin: valoarea energetica
(calorica), valoarea biologica, prin calitatile gustative, gradul de asimilare, valoarea
igienico-sanitara.

Valoarea energetică a alimentelor se calculează în urma determinării compoziției

chimice a acestora în glucide, proteine şi lipide, urmată de multiplicarea valorilor
determinate pentru fiecare componentă în parte cu factorii de conversie.
Spre exemplu, energia de combustie a glucidelor este de 4,1 kcal/g, cea a
proteinelor de 5,65 kcal/g, iar a lipidelor de 9,4 kcal/g.

Prevederile Regulamentului Parlamentului European

nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor
 Conceptul de siguranța
alimentară

3) Nutrienţii alimentari să fie disponibili pentru organism.

Biodisponibilitatea reprezintă raportul dintre cantitatea de produs
consumat precum și viteza cu care aceasta este absorbită în organism.

De exemplu: Biodisponibilitatea zincului din produsele alimenta-re

variază considerabil, fiind mai scăzută în produsele alimentare cu conținut
ridicat de fitați, cum ar fi leguminoasele, tărâțele, cerealele integrale și
orezul nerafinat. Proteinele de origine animală cresc nivelul de absorbție al
zincu-lui. Suplimentarea cu fier în doze mari poate reduce nivelul de zinc în
plasma sangvină. Excesul de zinc poate induce deficiența secundară de
cupru.
Prevederile Regulamentului Parlamentului European
nr. 178/2002 privind siguranţa alimentelor
 Conceptul de siguranță
alimentară

Elementele definitorii pentru siguranța

alimentară:
Calitatea materiilor prime care intră în
procesul de fabricație
Procesul de producție al alimentelor
Depozitarea și transportul alimentelor
Modul și condițiile de comercializare a
alimentelor
 Conceptul de siguranță
alimentară
Riscul de contaminare a alimentelor se poate
datora:
 unor componente naturale
 unor contaminanţi din mediu
 unor produşi potenţiali toxici generaţi prin
prelucrarea necorespunzătoare a alimentelor.
Contaminarea poate avea loc cu:
 agenţi biologici (bacterii, drojdii, mucegaiuri,
virusuri şi paraziţi)
agenţi chimici (pesticide, metale grele,
contaminanţi din mediul înconjurător),
care fac produsele alimentare
necorespunzătoare consumului uman.
 Conceptul de siguranță
alimentară

Calitatea materiilor prime care

intră în procesul de fabricație
Reglementare tehnică „Făina, grişul şi
tărâţa de cereale”, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 68 din
29.01.2009 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 23-26 din
06.02.2009);
 Conceptul de siguranță
alimentară
Procesul de producție al alimentelor
respectarea normelor igienico-sanitare în procesul de
producție

Hotărârea Guvernului nr. 412 din 25.05.2010 Reguli generale de

igienă a produselor alimentare (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 83-84 din 28.05.2010);
Hotărârea Guvernului nr.1456, aprobată la 30 decembrie 2016,
Reglementăriitehnice a produselor de panificaţie şi paste făino
ase
,publicată în Monitorul Oficial Nr. 24-29 din 27 ianuarie 2017.
 Conceptul de siguranță
alimentară

Depozitarea și transportul
alimentelor
Legea nr. 33 din  24.02.2006 privind
depozitarea cerealelor şi regimul certificatelor
de depozit pentru cereale
(Publicat : 19.05.2006 în Monitorul Oficial Nr.
75-78     art Nr : 310);
 Conceptul de siguranță
alimentară
Modul și condițiile de comercializare a
alimentelor
Legea nr. 279 din 15.12.2017 privind
informarea consumatorului cu privire la
produsele alimentare (Publicat : 12-01-2018 în
Monitorul Oficial Nr. 7-17 art. 54);
Conceptul de siguranță
alimentară
 Conceptul de siguranță
alimentară
Preocuparea consumatorilor pentru siguranța alimentară
crește cu vârsta
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO - World Health

Organization)
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi
Agricultură (FAO - Food and Agriculture Organization of
the United Nations)
Comisia Codex Alimentarius - organism mixt al
Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi al
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO)
EFSA (Europian Food Safety Authority)
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (WHO - World Health
Organization)
Organizația Mondială a Sănătății (OMS sau WHO – acronimul în limba engleză
a denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost
înființată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre. Are
reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale.
Organizația Mondială a Sănătății este o organizație internațională care are
rolul de a menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glob.
Rolul organizației, conform constituției OMS, este menținerea în cea mai bună
stare a sănătății populațiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost
formulată în „Declarația de la Alma-Ata” (1978) din Kazahstan.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
Organizaţia Mondială a
Sănătăţii (WHO - World Health
Organization)
Concepția despre sănătate și despre menținerea ei prin strategia combaterii bolilor
este formulată în „Charta de la Ottawa” (1986).

Organizația Mondială a Sănătății este responsabilă pentru gestionarea unor probleme

de sănătate la nivel mondial, stabilirea agendei de cercetare în domeniul sănătatii,
stabilirea normelor și standardelor, elaborarea de politici bazate pe dovezi.

Organizația Mondială a Sănătății ofera suport tehnic pentru țări,  monitorizeaza și

evalueaza starea de sănătate şi abordează cele mai complexe provocări ale stării de
sănătate a populației în secolul 21.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
Organizaţia Mondială a
Sănătăţii în Moldova
Republica Moldova a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii la 4 mai 1992.

Colaborarea tehnică este reglementată de Acordul de bază dintre Oficiul European al

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Guvernul Republicii Moldova privind stabilirea relaţiilor
de cooperare în vederea acordării de asistenţă tehnică, care a intrat în vigoare pentru
ambele părţi la 21 iulie 1994.

Asistenţa tehnică este oferită în baza Acordurilor Bianuale de Colaborare între Biroul
Regional al OMS pentru Europa şi Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Alimentaţie şi Agricultură (FAO - Food
and Agriculture Organization of the
United Nations)
FAO este un organism cu rol fundamental în sfera
alimentaţiei şi oferă servicii pentru evaluarea situaţiei
alimentare şi nutriţionale, cu scopul de a ajuta
guvernele să stabilească la timp măsurile eficiente.
FAO se implică în analiza structurii consumului şi
ofertei alimentare şi identificarea situaţiilor vulnerabile
care reclamă măsuri de urgenţă. Sediul central al FAO se
află la Roma.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
Implicarea FAO în sprijinul securităţii alimentare se realizează
prin:
Fondul de finanţare pentru securitatea alimentară -
operaţiuni de urgenţă şi proiecte pe termen lung;
Programul special FAO pentru securitatea alimentară care
vine în sprijinul agricultorilor din ţări cu venit redus şi deficit
alimentar;
Fondul special TELEFOOD pentru microproiecte agricole (first
global television program on the theme of "Food for All“);
Colaborarea cu OMS prin Comisia Codex Alimentarius.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Comisia Codex Alimentarius -
organism mixt al Organizaţiei
pentru Alimentaţie şi
Agricultură (FAO) şi al
Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii (WHO)
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară

• Codex Alimentarius prezintă Pachet de standarde,

indicații metodice ,norme și reguli , aprobat Comisia
Codex Alimentarius
• Comisia Codex Alimentarius are rol cheie în realizarea
programelor FAO/OMS privind standardele la produse
alimentare ;
• Comisia Codex Alimentarius a fost creată de FAO/OMS
cu scopul de a proteja sănătatea consumatorilor şi
de a asigura practicile corecte în cadrul comerţului cu
alimente.
• Prima sesiunea Comisiei a avut loc în anul 1963.  
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Funcţiile esenţiale ale Comisiei Codex
Alimentarius sunt:
– Furnizarea unui punct de referinţă unic la nivel
internaţional
– Asigurarea conştientizării accentuate la nivel naţional
şi global
– Asigurarea protecţiei consumatorilor
– Implicarea pe scară largă a comunităţii internaţionale
– Elaborarea unui cod conţinând standarde
fundamentate ştiinţific
– Armonizarea standardelor alimentare
– Facilitarea comerţului internaţional cu mărfuri
alimentare.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Codex Alimentarius include:
• Standarde alimentare pentru bunuri de
consum
• Coduri de practică igienică şi tehnologică
• Evaluarea pesticidelor
• Limite pentru reziduuri de pesticide
• Linii directoare pentru contaminanţi
• Evaluarea aditivilor alimentari
• Valoarea medicamentelor de uz
veterinar.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Formatul general pentru standardul Codex şi conţinutul
acestuia sunt prevăzute în cadrul Principiilor Generale ale
Codex Alimentarius.

• Acesta include următoarele categorii de informaţii:

– scop, inclusiv denumirea standardului;
– descriere, componente esenţiale şi factori ai calităţii – pentru a defini
standardul minim pentru alimentul în cauză;
– aditivii alimentari – pot fi folosiţi numai cei acceptaţi de FAO şi OMS;
– contaminanţi;
– masă, dimensiuni, cerinţe de igienă;
– etichetare – conform standardelor generale Codex pentru etichetarea
alimentelor preambalate;
metode de analiză şi eşantionare.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Alături de standardele privind mărfurile alimentare, Codul
Alimentar include standarde generale, care au largă aplicabilitate
pentru toate alimentele, fără a fi specifice unui anumit produs.
Astfel, există standarde generale şi recomandări pentru:
• etichetarea alimentelor;
• aditivi alimentari, contaminanţi şi reziduuri de pesticide;
• metodele de analiză şi eşantionare;
• igiena alimentelor;
• nutriţie şi alimente cu utilizări speciale dietetice;
• importul de alimente şi sistemele de inspecţie şi certificare a
exporturilor;
• reziduuri ale medicamentelor de uz veterinar în alimente.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Structura Codex Alimentarius se compune din volume.
Fiecare volum conţine principii generale, standarde generale,
definiţii, coduri, standarde pentru mărfuri, metode şi
recomandări. Lista privind conţinutul fiecărui volum este bine
organizată în vederea referinţei facile.
• Volum 1A - Cerinte generale
• Volum 1B - Cerinte generale (igiena alimentelor)
• Volum 2A - Reziduuri de pesticide in alimente (texte generale)
• Volum 2B - Reziduuri de pesticide in alimente (limite maxime)
• Volum 3 - Reziduuri de preparate veterinare in
• alimente
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Volum 4 - Produse alimentare cu destinatie dietetica
speciala (inclusiv produse pentru alimentarea copiilor si
sugarilor)
• Volum 5a - Fructe si legume prelucrate şi rapid congelate
• Volum 5b - Fructe şi legume proaspete
• Volum 6 - Sucuri de fructe
• Volum 7 - Cereale, legume şi produse derivate, proteine
vegetale
• Volum 8 - Grasimi, uleiuri şi produse din
• acestea
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Volum 9 - Peşte şi produse din peşte
• Volum 10 - Carne şi produse din carne; supe şi
bulioane
• Volum 11 - Zahar, cacao şi ciocolata şi diverse
amestecuri
• Volum 12 - Lapte şi produse lactate
• Volum 13 - Metode de analiza şi eşantionare.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Priorităţile strategice ale Comisiei Codex Alimentarius
sunt:
– Promovarea unui cadru legislativ corespunzător
– Promovarea aplicării pe scară largă a principiilor ştiinţifice şi
analizei riscului
– Promovarea aplicării pe scară largă a standardelor Codex
– Promovarea legăturilor Codex cu alte instrumente şi
convenţii de reglementare multilaterală
– Promovarea capacităţii de a răspunde eficient şi rapid noilor
probleme, preocupări şi evoluţii în sectorul alimentar.
 
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• Priorităţile strategice ale Comisiei Codex Alimentarius
sunt:
– Promovarea unui cadru legislativ corespunzător
– Promovarea aplicării pe scară largă a principiilor ştiinţifice şi
analizei riscului
– Promovarea aplicării pe scară largă a standardelor Codex
– Promovarea legăturilor Codex cu alte instrumente şi
convenţii de reglementare multilaterală
– Promovarea capacităţii de a răspunde eficient şi rapid noilor
probleme, preocupări şi evoluţii în sectorul alimentar.
 
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară

  Comisia Codex Alimentarius

în Republica Moldova

• Republica Moldova
• GUVERNUL
• HOTĂRÎRE Nr. 419
din 03-05-2000
• despre aprobarea Regulamentului Comitetului Naţional Codex Alimentarius
• Publicat : 12-05-2000 în Monitorul Oficial Nr. 54 art. 501
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• EFTSA (Europian Food Safety Autority)

Organizație independentă, activează în strânsă colaborare cu

diverse agenții științifice și instituții, oferind consiliere științifică
independentă cu privire la toate chestiunile cu impact direct sau
indirect asupra siguranței alimentelor
Înființare: 2002
Sediu: Parma (Italia)
Site: EFSA
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară
• EFTSA (Europian Food Safety
Authority)
EFSA emite avize privind riscurile alimentare existente și
emergente.

Informațiile furnizate sunt utilizate în cadrul procesului de elaborare a legislației și

politicilor UE, contribuind astfel la protejarea consumatorilor împotriva riscurilor
asociate lanțului alimentar.

Domeniul de competență al agenției include:

siguranța alimentelor și a hranei pentru animale
nutriția
sănătatea și bunăstarea animalelor
protecția plantelor
sănătatea plantelor.
 Organisme internaționale
cu atribuții în siguranța
alimentară

În activitatea sa, EFSA:

• colectează date și expertiză științifică
• elaborează avize științifice independente și actualizate
cu privire la aspecte legate de siguranța alimentară
• comunică publicului larg rezultatele activității sale
științifice
• cooperează cu țările UE, organismele internaționale și
alte părți interesate
• consolidează încrederea în sistemul de securitate
alimentară al UE, oferind orientări fiabile.
 Autoevaluare:
1. Noțiunea de Securitate alimentară;
2. Nivelurile securității alimentare;
3. Factorii determinanâi ai securității alimentare la nivel global;
4. Definiția securității alimentare la nivel individual;
5. Prioritățile întreprinse de structurile de stat privind securitatea alimentară;
6. Noțiunea de siguranță alimentară
7. Factorii determinanți ai siguranței alimentare
8. Definiți noțiunea de inofensivitate
9. Definiți noțiunea de valoare nutritivă și energetică
10.Definiți noțiunea de biodisponibilitatea nutriențilorI
11.Numiți și caracterizați elementele definitorii pentru siguranța alimentară
12.Ziua mondială a siguranței alimentelor (informații suplimentare)
13.Preocuparile consumatorilor pentru siguranța alimentară.
14.Organisme internaționale cu atribuții în siguranța alimentară: OMS
15.Organisme internaționale cu atribuții în siguranța alimentară: FAO
16.Organisme internaționale cu atribuții în siguranța alimentară: Comisia Codex Alimentarius
17.Organisme internaționale cu atribuții în siguranța alimentară: EFSA