t if

'1'7 9"

<I e) I 1 II ,=

PERICEL NATIONAL
N.

FATA DE

INTERZIS
5 DIN CONSTITUTIE
DE

N. BASILESCU
Profesor de .Economia Politica la Facultatea de Drept
a UniversitateI din -Bucuregi
Avocat

Extras din ziarul «Curierul Judiciar» No. 13 din

Februarie 1902

BUCCRESTI
TIPOGRAFIA ZIAniman iCURIERUL JUDICIARD, STR: CAROL 1, No. 19
I. 9 0 2 .

www.dacoromanica.ro
CI'
 PERICOLUL ligIONAL

FATA DE

ART. 7 § 5 DIN CONSTITUTIE

D

N. BASILESCU
Profesor de Economia Politica la Faeultatea de Drept
a Universitatei din Bueuresti
Anoint

Extras din :land Curierul Judicial.» No. 13 din

_-
14. Februarie 1902

<9
01,3:

*ACADEMICI
/
41tOMMC5'

13UCURE.STI
TIPOORAFIA ZEARULUI (CURIERCL JUDICIARi, Sm. CAROL I, No. 19
1902 C. 3746

www.dacoromanica.ro
 i,I.:;1-Rol
'et
AC:AL ZNIN11.I *

1-?026,1,41,

PERICOLUL NATIONAL
rata de

ART. 7 § 5 DIN CONSTITU TIE

Nu exista chestiune mai grava §i mai urgentà, de
un interes adeverat national, de cat aceia pe care o
ridica principiul inscris in art. 7 § 5: «Numai Ro-
indnii sari cei naturalisaft Ronidni pot dobêndi into-
bile rurale in Romania».
Nu este zi, inteadev6r, farii ca un ecoti despre
acest faimos articol sa nu ne vina, fie din Parla-
ment, fie din presti, fie din intrunirile publice.
Nu existii, insa, dup5 opinia noastra, o chestiune
mai simpla, mai lesne de deslegat de cat aceasta:
ea depinde de intelepciunea noastra, de mesura cc
trebue sa pastram cand atingern problerne atat de
acute.
Cher chestiunea cea mai simpla, a carei solu-
tiune nu sufere nici o greutate, devine inextrica-
bilii, de indata cc mintea noastrii este intunecatii
de pasiune, de idei preconcepute.
Fara pretentiune, nici una, noi socotim ca
interpretatiunea, ce propunem a se da art. 7 § 5
risipesce confusiunea, care mina acum invalma§a
spiritele i infisprea ardoarea combatantilor, imph-
cand textut legei cu interesul national, bine inteles ;
si aceasta, farii zarva, find noui alegeri, fArii o
Junta Constituantii, farii marele aparat care insoteste

www.dacoromanica.ro
 4
ON, /*ay...et

de obicei revizuirea arcei sfinte, in care se ada-

postesc drepturile 5i libertatile poporului roman.
Noi credem th pun «imobile rurale» in art. 7 § 5
trebue sa intelegem numai inociile si pdmenturile
lardnesti; iar pith «imobile urbane», cladirile si fere-
nurile destinate pentru cleidirI, fie cd ele sant situate
intr'o comund rurald, fie cd ele se allei intr'o co-
mund urbane!.
Trebue sa recunoa5tem ca nu exista nici un text
constitutional, care sa defineasca ce se intelege, in
art. 7 § 5, prin imobile rurale.
Singurul text de lege, din care am putea infera
o interpretatiune legald, este, din contra, art. 621 C.
civ. care zice:
«Servitutile sunt stabilite sail in folosul cladirilor
sail in folosul phméntului. Cele de felul dintai se
numesc urbane, chiar and cladirile- pentru care
servitutile sunt insituite se vor alla nu numai in
ora5, dar 5i la tara; cele de al doilea se numesc
rurale».
De uncle ar resulta, ca imobile urbane sunt cladirile,
iar imobile rurale sunt pamenturile, independent de
faptul dacii uncle sail allele sunt in ora5 sail la tara.
Aceasta distinctiune este Cucuta 5i prin legea
creditelor funciare, rural 5i urban.
Creditul funciar rural nu imprumuta de cat pe
mosiI, pe pam6ntnu i pe constructiuni; pe cand,
creditul funciar urban imprumuth numai pe
dirt, el nu imprumuta pe pamént, fdrd clddire
pe el, chiar and ar fi situat in ora5; 5i vice-versa,
el imprumuta pe cliidirI, chiar cand ele sunt situate
la tara.
Asupra acestui ultim punct era oare-care indo-
cola in spiritul unora, pe care in scop de a o ridica
s'a facut de curand o lege interpretativii pentru a
interpreta expresiunile: imobil urban si rural din le-

www.dacoromanica.ro
 5

gea special& a Creditului, in sensul art. 621 din C. civ.

Aceastd interpretatiune va fi bogata in consecinte,
cad ea va permite a se utilisa creditul funciar
urban §i de instalatiunile de fabrici, situate mai
ales la tara,pana acuma excluse i de la creditul
funciar urban si de la cel rural.
Trebue sa recunosc, pentru a fi complect si
exact, cit aceasta lege interpretativa a rezervat
expres interpretatiunea ce ar trebui sa se dea ex-
presiunilor imobil urban, fata de art. 7 § 5; §i chiar
dacii ea nu o facea,maI mult Inca, chiar daca o
facea, interpretatiunea ce ea 'i ar fi dat'o, pentru
sail contra opiniunei mele, ar fi inoperantii, cad le-
gi uitorul ordinar nu poate interpreta o lege con-
stitutionala: ejus est interpretari cujus condere legem.
Pentru a avea dar adeveratul inteles al art. 7
§ 5 din Constitutiune, trebue sa «cdutdm motivele
sad scopul leget (esprit de la loi, ratio legis), cum
ne invata Aubry & Rau (Torn. I, § 40, pag. 130)
in lucrdrile preparatorit, cart art determinat redac-
tiunea et».
Tractatul de la Berlin, impunandu-ne prin art.
44, obligatiunea de a §terge diferenta de credinfe
religioase, ce deosibeaii intre dêniI pe strainii a-
Maori in Romania, ne-a silit sa modificam textul
art. 7 din Constitutiune §i sit admitern ca si strai-
nil de rit necrestin pot dobéndi cetatenia romana.
Pe de alta parte, avênd in vedere ca strainii de
nit crestin aveati, anterior modificarei acestui articol,
dreptul de a dobéndi imobile in Romania,si ur-
bane si rurale,legiuitorul in scop de a ocroti ogorul
tdranului i marile proprietdli funciare,fundus,--
a creclut de cuviinta sii declare, prin insu§i art. 7,
care suprima ori-ce diferenta de religiune, cit de
aci inainte «numat Romdnil sad cei naturalisati
Romdnt pot dobéndi imobile rurale in Romania,.

www.dacoromanica.ro
 6
.....""e.WPsoy.AN

lath adevèrata intentiune a legiuitorului, ratio

legis,motivul i scopul lege; aceast5; ne va da
adeve'ratul inteles al art. 7 § 5, precum §i mèsura
aplicatiunei lui.
Desbaterile, ce aft avut loc in sanul corpului
electoral si in sAnul Parlamentului, stabilesc pdnii
la evident5 eh numai acesta a fost scopul legei ;
a voi sa se intindà dispositiunea el mai departe
este a o denatura, a o viola: cessante ratione legis
cessat ejus effectus:
In suplimentul «RomanululD din 13 Maiii 1879
gàsim, in adeve'r, discursul rostit de d-1 Emil
Costinescu in intrunirea electoral5 de la 1 Maiii
1879 in sala Ateneului.
Acest discurs este important, nu numal prin faptul
c5 el imbriseazii intreaga chestiune, dar inca
pentru cii el exprimi gindul partidului liberal, el
este discursul sèti program; ori partidul liberal era
atunci la putere, el avusese majoritatea in Catherile
disolvate pentru alegerea celor Constituante si a
esit triumfator din alegeri; deci acest discurs este
expresiunea imensei majoritati a alegAtorilor:
«Cu sinceritate, zice, «RominulD in primul suit
BUcuresti, din 24 Maiii 1879, voim sa atlim o so-
lutiune pentru chestiunea Isdrailitilor, care sa" im-
pace spiritul liberal al instituliunilor i al usurilor
noastre, cu interesele economice ale patriel.
«Pentru ajungerea acestui scop, noi am emis cu
claritate i precisiune uncle idei, pc earl le credem
fundate pe base solide.
. «Acele idel sunt coprinse, desvoltate si discutate
intr'un discurs al d-lui Costinescu, prim-redactor
al acestui ziar, discurs publicat inteun supliment
al «Românului» i cu care acest ziar a luat, in modal
cel mai categoric, o deplind solidaritateo.
Pentru a cunoaste adevèrata importanta a acestul
discurs si a ideilor in el coprinse,cu earl «Ro-

www.dacoromanica.ro
 7

manul» ia o deplina solidaritate,trebue, inch, sii

ne aducem aminte ca «Romanul» este organul o-
ficios al guvernului d-lui I. C. Briitianu §i organul
personal al d-lui C. A. Rosetti, viitorul president
al Adunarei deputatilor, sufletul partidului liberal.
Ori, kith ce citesc in acest discurs-program, cu
privire la chestiunea noastrd: .

«Dar ce se face cu .proprietatea rurald atilt de -

rëii ameninta ? se intreabd d. Costinescu.
«Domnii cari aii propagat inaintea d-voastrii
para i simphi a art. 7,§i printre ace§tia,
cel mai cu vazd este d. B. Boerescu, viitorul mi-
nistru al afacerilor sraine, care a efectuat revisuirea
art. 7 (vezi opiniunea acestuia in Senat, §edinta
din 20 Maiii 1879)n'ail Iis nimic despre aceasta,
nail ardtat cli ar voi sd ea veri-o garantie spre a
opri ca proprietatea rurala, a Oranilor mai cu o-
sebire, sii nu coda in mana Evreilor.
«Dobendind Evreii egalitatea tuturor drepturilor
civile i politice, ei vor cump6ra peste Milcov, pnin
sate, toate pdménturile teranilor, i cum r6mane
atunci proprietatea rurald ?»
Si mai departe :
«Apoi, fiind-cd trebue sã ddm timp poporatiunilor
noastre rurale, de a se detepta §i ajunge la acest
grad de ennui% prin care sá '§i poata apara sin-
gure interesele, in contra chmdtarilor i exploata-
torilor de tot felul, trebue sa cerem ca pdménturile
Oranilor sd fie declarate prin lege, nealienabile Inca
pentru 30 ani, sad vénzdrile sd nu se poata face in
acest period de cat intre fo§tii chica§i, i fiind-cd
evreii, §i strainii in genere, nu aii fost nici odatii
c1uc4, ei nu vor putea sd cumpere pdménturile
satenilor.
«Prin aceasta a doua garantie salvdm mo§ioara
tdranului, singura lui avere.
«Remane acorn proprietatea rurald.

www.dacoromanica.ro
 8

«In alte teri, in Anglia spre exemplu, proprietatea

rurala este un drept politic. Nu poate sa fie pro-
prietar rural de cat, eetkleanul englez. Ar trebui
sh facem i noi .acela,5 lucru, cu atat mai mult, ea
la noi, dreptul electoral, primul intre toate drep-
turile, se reguleaza in colegii dup5 proprietate.
Zicéndu-se representantul proprietatei marl sail
propriettitei mici, se zice representatul pamentului;
ar trebui, dar, ca paméntul sa nu apartina de cat
cetateanului roman, pentru ea sà nu fie lipsit de
dreptul politic, ce este legat de densul. Preyed,
insa, ca anevoe se va putea dobendi aceasta; greu-
tatea cea mare avem sa o intampinam, tocmai din
partea proprietarilor maxi. Acei, cavil afi sfi se ri-
dice contra acestei dispositiuni, afi sa fie tocmal
conservatorii, cari fac atata parada de patriotism
asta-zi; deja, 'I am auzit zicend cii, printr'o ase-
menea meSura, mosiele ar.perde din valoarea lor.
«Me tem, dar, cd aceastd garanfie va fi foal*
anevoe de loaf. Afard de aceasta, ea nu este de cal
o jumetate de garanfie: din nenorocire se gasesc
oameni, tocmai din acei ce striga mai tare, ce vor
s5 monopoliseze tot patriotismul in aceasta ches-
tiune, cart se fac mijlocitorll Evreilor si camperd
mosil pehtru denei.
«Prin urmare, chiar dackam dobendit-o, aceasta
garantie nu va fi de cat o jumetate de garantie;
garantia reala i eficace va fi numai cea hiata in
privirea proprietatei teranului, care are, in adever,
5i cea mai mare trebuinyi pentru a li protejat».
In resumat, pericolul care trebue conjurat este
ca nu cum-va Evreii sa cumpere atat proprietiitile
taranef1, cat §i marile proprietati rurale.
Mal [drain, d. Basile Boerescu, numit ministru al
Afacerilor strhine i insiircinat tocmai cu O misiune
diplomatica din partea guvernului, pentru a negocia
cu marile Puteri modalitatea modificarei art. 7, in

www.dacoromanica.ro
 9

rapoartele ce el trimite de laTViena, Berlin, St.-Pe-

tersburg etc., nu vorbe§te de cat de restrictiuni
priviloare la cumparare de moei de catre straini
(V. Cartea Verde pe 1878-1880 pag. 80 i urm.
citata in brown mea «Contributiuni la intelegerea
art. 7 § 5» pag. 112 urm.).
Ast-fel, d-1 Boerescu, raporteazii conversatiunea
sa CU Baronul Ca lice, Ministrul Austro-Ungariei:
«Am urmat a expune cella d'intai,zice d. Boe-
rescu in raportul ce'l face colegilor sèi din Bucu-
regi,dificultatile locale i interesele economice
ale Orel, earl sunt legate de solutiunea chestiunei
isdrailite, 'i am explicat motivele cart ne fac a in-
troduce restricliuni, pentru cumpiirarea mosiilor de
cdtre strdini.
«Baronul 'mi-a respuns, cii aceasta ne poate ye-
lama intru cat va, caci pretul mosiilor si exploatarea
lor ar suferi, daca am reduce numerul cumpërii-
torilor; 1-am explicat ea, ast-fel, am inlatura alle
inconveniente mai marl ; i, pe langa aceasta, am
mai adaogat: vom sci in tot-d'auna a da dreptul
de a cumpèra la acei dintre straini, earl ar Ii fo-
lositori tarei. In ori-ce cas, '1. am facut sã observe
cii acest prinaipifi pare a fi prima de toate Puterile
si ca nu mai presinta greuttiti».
A§a dar; atat in sanul corpului, electoral, cat si
in negociatiunile ce afi avut loc cu marile Puteri,
si tot ast-fel s'a urmat i in sanul Constituantei, nu
a fost vorba de cat de restrictiuni a se aduce do-
bemdirel de catre straini a piimCnturilor taranqti,
deja inalienabile pentru 30 de ani, §i a ciiror iron-
lienabilitate s'a prelungit incii pentru 30 de ani,
precum i de marile rnoii, fundus.
Din contra, nu s'a tagaduit dreptul unui strain
de a poseda o casd, adicii un addpost, de a -construi
o fabrica, fie la tara, fie in oras.
Mal 'halal', din momentul ce strainul are dreptul

www.dacoromanica.ro
 10

de a locui in Romania, de a se asecla ori unde

atat la tara,cu invoiala consiliului Comunal,cat
si in orw,nu este oare un drept natural pentrn
el de all agonisi un adapost?
Dar ce deosebirein ratiune poate fi din pullet
de vedere al pericolului national, acela pc care
legiuitorul §i l'a inchipuit si a voit sag inconjoare
prin art. 7 § 5, ca un om s poata legalmente
poseda un palat intr'un ora sail orasel i sa nu
poata poseda un culcu,5, acolo unde el locueste de
fapt cu familia luI, bine-inteles en invoirea au
toritatilor i a legei ?
Cc, plimentul Romaniel este mai scump Roma-
nilor .cand el este situat la tara, de cat cand el
este la ora,, ?
De and aceasta divisiune In clase i in terenuri?
Pe ease intemeiacia, in al doilea rand, clasificarea
terenurilor in urbane safi rurale, dupii cum ele
sunt. situate inteo comuna urbana sail intr'o co-
muna rurala ?
Unde este textul de lege, care sii autorise aceasta
distinctiune si pe basa caruia sa se declare nula
o conventiune avênd de object venzarea unui a-
semenea teren ?
Nulitatile nu se pot induce pe cale de interpre-
tatiune, ele sunt de drept strict. t

Dar deosebirea aceasta duce nu numal la absurd,

ci violeaza de cele mai multe on chiar vointa
formal exprimata de legiuitor : adic5, s'ar putea
ajunge sa se permit strainilor sii dobendeasca
proprietati de adev6rate imobile rurale, de nt(*i.
numai prin faptul ca ele fac parte din periferia unci
comune urbane.
De ex. comuna urbana Urlatil, din judetul Pra-
hova, are -o periferie de maY multe kilometri §i

www.dacoromanica.ro
 11

in intrul periferiel ei sunt coprinse vii, phduri,

liVedi si mo0i de mii de hectare.
Duph interpretatiunea propush de unii, un strain
ar putea cumpera toate viile, toate padurile,
si mosiile din raza acestel comune si nu ar putea
cumpera un loc de cash de 300-3000 m. p. intr'o
comunii rurala spre a'0 face o cash sail un hectar
sail done' pentru a ridica o fabrich 1

Tot ast-fel, comunele Berlad, Mizil, Bused, Braila

etc. poseda in incinta radel lor adevérate mo0i de
mil de pogoane ; se poate zice ca aceste mo0I sunt
imobile urbane i s'ar putea vinde until strain fiira
a viola vointa legiuitorului, care tocmal s'a preo-
cupat de ideia de a '1 impedica sii cumpere mosiile
noastre ?
Cine nu vede, intr'adever, cii aceasth distinctiune,
care nu are nici un criterifi, este absolut absurdh-
si duce tocmai la violarea legel spiritul ei,
iar nu la aplicarea ?
Prin imobil urban, urmand dar a intelege tot ce
este constructiune, cladire, fie cii ea este situatii la
Ora, fie ca ea este intr'un ora§este invederat cii te-
renul pe care cladirea se Malta sail se .va Malta
face parte integranta dintr'énsa .0 are caradterul
ei juridic,este i el un imobil urban, putin im-
porta de alt-fel, dach el este deja cladit sail destinat
numal a se cladi, cad destinatiunea lui dii prin
ea insh0 caracterul luI juridic,precum destinatia
lor poate face eke odata din lucruri mObile,
lueruri imobile (arg. din art. 468 §i ur. C. civ.).
Aceasta ne explida pentru ce toate terenurile
necladite in orae sunt imobile urbane, de §i nu
sunt inch chidite, dar pentru ct=i ele sunt destinate
a fi acoperite odata cu
Onoarea i gloria jurisconsultului i judecato-
rulul Roman, in special a Pretorulul, a stat in

www.dacoromanica.ro
 12
AMMINMery

faptul cii ei aLl sciut sh adapteze legile, printeo

interpretatiune din ce in cc mai largk-, la trebuin-
tele noi ale poporului romani ci le-au 'Acta cu
alte cuvinte sil evolueze treptat cu noul spirit al
poporului; ei nu le-ail lasat sd se cristaliseze in
nisce formule archaice t>i fara sens, ceea-ce le
ar Ii facia odioase poporului ce avea sa le sufere.
lath pentru ce, legea celor XII Table nu a fost
nici odatu abrogatii ; nu era nevoe sa se abroge,
pentru ci jurisconsultul, pentru cif Pretorul o mo-
dulaii dupii noile trebuinte ale poporului.
Trebue sii recunoa,5tem cd cam aceiasi evolutiune
urmeazii i la noi, interpretarea i mai ales apli-
catiunea art. 7 § 5 din Constitutiune.
La inceput, cand s'a starnit aceasta faimoasi
controversii, catre 1884, Tribunalele, Curtile 5i
chiar Inalta Curte de casatie rivalisail in a decide
cii strainii nu pot dob 6ndi imobile rurale prin
nici until din modurile preveclute de Codul civil,
nici cu titlul particular, nici cu titlu universal,
deci nici prin .succesiune, etc.
Consecinta acestei teoril a fost spoliatiunea strai-
nilor in favorul altor rude lacome,adica un act
cu atilt mai odios cu cat aceastii conliscatiune se
face in favorul unui particular ; s'a vedut frate
spOliind pe sora luI, s'ati vend rude intr'un grad
mai depiirtat inhiturand de la mostenire pc rudele
cele mai apropiate etc.; s'ail vedut adeverate acte
salbatice, necompatibile cu spiritul modern, si mai
ales cu spiritul liberal i just ce a caracterisat in
tot-de'a-una tara noastra, care nici odata nu a cu-
noscut mësuri de exUctiune in contra strainilor,
nici chiar dreptul de alibinat (le droit d'anbaine).
Ins6511 jurisprudenta s'a cutremurat MI5 de ini-
quitatea noel asemenea aplicatiuni a legei §i, incetul
cu incetul, ea a revenit la sentimente mai umane,

www.dacoromanica.ro
 1.4

lilal conforme cu ideile si nevoile popoarelor ce

compun adi familia lumei civilisate.
'Rand pe rand, Tribunalele, Curti le si lta Curie
de casatie si chiar Guvernul aft admis cd nu se pot
spolia strainii fara macar sd li se dea o compen-
satiune,si in consecinta, unele aü dispus ca imo-
bilele rurale (mash in specie) sit fie véndute si
strainilor sa li se dea valoarea.
Consecinta nejuridic i fala, cdci din done
lucruri unul: ori strainul este proprietar al acelui
imobil si cum poate fi el expropriat cu sila, in afard
de casurile anume prevezute de lege ? ; ori el nu
este proprietar i atunci cu ce drept poate el vinde
si pretinde valoarea lui ?
Un pas ne mai desparte, si pe aceasta cale, de
adeN era tele principii: admisinnea strainilor la dreplul
plin de a nuqieni, ca i Romanii, ori-ce pl de burnt&
urbane safi rurale.
Alte instante i guvernul, in diversele afaceri ce
'I ail fost supuse (afacerea Bedmar), inteadever,,
ail admis deja, pur si simplu, trimiterea strainilor in
posesiunea succesiunilor, ce le craft deferite, fara a
supune la nici o obligatiune.
In line, Malta Curte de casatie care decisese in
nial multe randuri cii strainii, si in special Romanii
de originii din alte tari, dar care sunt straini,
pentru cii stint supusii altor State, sii nu poata
cumpara mosii in Romania, acum in urma, a des-
chis larg portile acestei cetati inchise, tuturor Ro-
manilor de origina safi pretintfi ast-fel, cud eine
va putea controla, de ex. pe toti Bulgarii, pe toti
Albanezii, Ungurii etc., ce se vor da de aci inainte
de Romani de origina, din Macedonia, Banat,
Transilvania etc ? toti acestia pot dobéndi de azi
inainte,a cumpera chiar,imobile ruralemosii
in Romania;caci Casatia a dis in Sectiuni Unite,
in contradictie cu vechea ei jurisprudenta,ca dreptul

www.dacoromanica.ro
 44

de a cumpera atari imobile nu constitue un drept

politic, i ca Romani) de origina din alte State il
pot exercita.
Ori ace§tia sunt mai bine de 10,000,000 !
Unde dar este pericolul national ce Constituantul
a voit sal inconjure, ca nici o palma din pamên-
tul Romaniel sfi nu incapa in mainele strainilor,
caci alt-fel, zic uniI, suntem perduti ?
Pentru ce sa ne cream gogorite in zadar, care
nu pot avea alt resultat de cat ruina Orel ?
Unde, inteadever, ar fi vre-un pericol national,
in ce am viola textul 0i spiritul art. 7 § 5, daca am
clice ca terenurile destinate pentru constructii de
fabrici, de case, de stabilimente industriale, de ex.
sunt imobile urbane, chiar cand ele- sunt situate
la tara, deci accesibile strainilor ?
Am deschide larg portile Economiei noastre na-
tionale tuturor factorilor utili, cari um5r la umar
cu noi ar lupta la ridicarea noastra economicii,
ne ar ajuta la lupta grea pentru existenta pe campul
de rezboiti international, ne ar face sa ne men-
tinem cel putin rangul nostru social printre na-
tiunile civilisate ?
Inteles i aplicat art. 7 § 5 a§a cum se propune
de unii, constitue el lost's) un adeverat pericol
national, el va pironi pe loc desvoltarea noastra
economica, el va impedeca evolutiunea normala a
Economiei noastre nationale.
In acest cas, resultatele lui vor fi tot atat de
funeste pentru Romania, precum dreptul de Veto
,

fti pentru Polonia:

Acesta a irnpiedicat evolutiunea politica a Polo-
niei,un singur nobil polonez véndut Rusiei ori
Prusiei a putut sfi se opuna la ori-ce reforma utila
patriei lui, la ori-ce pas inainte; iar art. 7 § 5 va
impedica natiunea romana s5 se puna la pas cu

www.dacoromanica.ro
 45

cele-l'alte natiuni, sa uzeze de aceleasi mijioace pe

care sciinta, munca i capitalul le introduc pe fie-
care cli in tecnica rriodernii, in arta re'sboiului
economic modern.
Acei, cari in orbirea lor consiliaza Orel noastre
Sijustitiei ei, o asemenea interpretatiune comit o
adeveratii crima de lese naliune.
Cad capitalul, aceastii munca acumulata de sute
de generatiuni trecute i presente, este singura
parghie, singura arma eficace in lupta pentru Intl-
tare si existenta a natiunilor moderne.
Ori, capitalul sub formele lui -variimasini, ma-
teril prime, salarii, etc. lipseste in tara noasta; pentru
ce se ne interzicem posibilitatea de a'l avea de
acolo, unde el este abondent si mai eftin ?
Sub pretextul nebun ca Romania fara da se,
cum ziceafi Italienii la 1859 cand nil fost batuti
de Austriaciar fi trebuit. sa nu imprumutam de
la straini un miliard i juinètate, fie in bani, dar
Mai ales in rnasini i raiuri de drum de fer, insta-
latiuni etc., adica sub forma de capital pentru a face
toate marile noastre lucrari publice i armamente,
ar fi trebuit sh remanent la diligenta, la posta si te-
legraful 1111 Librecht, la tunurile de cire§, etc.
Pentru ce, aceea ce era util i permis Sta tuba
Roman sa nu fie permis i unui particular, sii nu
lie permis Economiei nationale ?
Aceasta an fi trebuit sã nu aduca din strainatate
pluguri de fer, masin i. de secerat, de Want etc.,
care toate formeazii capitalul(), ci ar fi trebuit sa
(1). Sub nurnele de Capital, nu trebue sit intelegem numal
aurul, basil, 'cafe nu 'stint de cat un mijloc de a ne procura Ca-
pitalul : masinT, ustensile, materil prime, etc. tacem dar o gro-
sleet eroare and tiparn : nu voim, nu avern necesitate de aurul
strain ! ar trebtii sit se zica : nu avem nevoe de masinT, etc. cea
ce acestia nu .zic.
Noi nu putem face industril, pe straini - i impedicarn de
a face, ne invirtim inteun cerc vitios i in acest timp continuitm
a cumpèra, in fie-care an, din strainittate, pentru sute de milioane,
indatorindu-ne din ce in ce mai mult la straini, lucrurl de
intaia necesitate, pe care am putea sit le tabricitm aci la noi.

www.dacoromanica.ro
 16

r&Iland la plugul de lemn i la treeratul cii caii,

eaci noi nu fahricam atari maini i ustensile.
Ori capitalul strain, sub diversele lui forme, nu
vine, nu se waza, acolo.unde el nu are deplina
siguranta§i nu are siguranta, industriwl sa',51
Confie capitalul seti,sa intemeeze o industrie pe
un pamênt pe- care el nu este proprietar, pc care
el ar fi numai chiria$ifi.
Declarand cii terenurile destinate a fi acoperite
cu cladiri sunt imobile urbane, deci accesibile 5i
strainilor,am resolva in pace §i 1inLte una dintre
cele mai grave §i vitale chestiuni pentru- Ora
noastra, am deschide larg portile intreprinderilor
industriale in Romania §i aceasta fail a viola nici
textul nici spiritul legei, ba din contra nu am face
de cat s'o adaptam la noile nevoi pe care a tunci,
la 1879, leginitorul nu le putea avea in vedere,
cad Romania nu era i nu putea prevede ca va
trebui sa devinil a§a de' curand o tara industriala.
El insa s'a angajat pe cuvéntul lui de onoare
de a permite cumperarea chiar, la acei straini cari
se vor arata utill Orel:
«Vom ti, a zis d-1 Boerescu Baronului Calice,
in tot-d'auna a da dreptul de a ciimpéra la acei
dintre straini, cari ar Ii folositori Orli». (Cartes
verde, cit. pag. 80).
Ori, cum se poale arata un om util larei de cat
intemeind industrii in Romania, facand sa traiascii
prin munch populatia ei i pnnénd in valoare bo-
gatiile ei ?
Acest titlu este atat de mare in cat instO fai-
mosul art. 7 scute§te pe un a tare strain de stagiul
de zece ani, cerut pentru naturalisare.
Judecatorul, care va imbratip o asemenea inter-
pretatiune, -nu numai cii va. face o justa aplicatiune
a legei, dar Inca va bine merita de la patrie, el
va fi dat o indicatinne i o indrumare sanatoasa

www.dacoromanica.ro
 19
,MOMINNYMMa

jurisprudentei, a care menire este de a fi tot-d'a-una

degea ptii in mijlocul nevoilor §i aspiratiunilor tot
mereil schimb5toare i crescénde a poporului, ce
ea este chematA sh obliiduiasch.
In practic5; art. 7 § 5 din Constitutie este el atat
de sacrosanct i intangibil ?
Legiuitorul insusi nu ofera el partilor mii :3i mii
de mijloace pentru a'l inconjura ?
Ast7fel, pentru a nu cita de cat cate-va .exemple:
Legiuitorul singur prin legea minelor a admis
posibilitatea pentru striiini de a dobéndi asupra
imobilelor propria zis ruralefondurilordrepturi
reale, oposabile tertiilor prin inchirieri pe termene
lungi, 60 de ani, ceea ce equivaleaza cu o vênzare,
de oare-ce 60 de ani intrec, de multe ori, viata
activa a unui om. -

Tot legiuitorul a admis, prin legea pentru inert-

rajarea industriei nationale, putinta pentru straini
de a dobéndi.de la Stat insu§i pe 90 ani .concesiunea
gratuit de terenuri din mo§iile Statului pentru in-
fiintarea de industrii, ceea-ce in fapt iara0 equi-
valeaza cu o vênzare.
Ceea-ce insa este §i mai gray, este ea insu§i
,.

Codul de comercia (art. 122), modificat prin legea

din -6 Aprilie 1900, dà o lovitura mortala artico-
lului 7 § 5 i indica judeatorului i jurisconsultu-
lui spiritul de care el trebue sa.' se cölhuzeascii,
lie in interpretatiunea lul, tocmai cu privire la
chestiunea de a se §ti ce se intelege prin «imobile
ruralep,fie in aplicatiunea lui.
Inteadevèr, dupa acest articol, societatile co-
merciale anonime sunt impartite in done' categorii :
Societati anonime ale caror statute permit do-
béndirea de «imobile curate, in acest cas, consi-
liul lor de administratie, trebue sa fie format, in
majoritate din Romani ;
2

www.dacoromanica.ro
 14

Socie tali anonime ale ciiror statute mr permit do-

béndirea de atari imobile: in acest cas consiliul
de administratie se compune din 2/3 striini i nu_
mai din 113 Romani.
Cand Insã societatile anonime ar voi sh dobén-
deasch «imobile rurale», destina te la constructia
unui stabiliment industrial .sati neceSarii la. o ex-
ploatatiune industrialh i dependintelor lor, este su-
ficient ca 113 numai sh fie Romani. .

. Din cele ce preced resulth c legiuitorul pare a con-

sidera ca societhti nationale, societatile in care majo-
ritatea membrilor consiliului lor de administra tie
sunt Romani §i strhine pe acelea in earl 213 sunt striini
§i numai 113 sunt Romani, caci cele dintéiti pot cum-
Ora imobile rurale, pe cand cele de al doilea nu.
Dar aceeasi capacitate o ati toate societatile
comerciale, de a dobendi. «imobile rurale», si chiar
cand numai 1/3 din membrii consiliului de admi-
nistratie sunk romani, deci strdine,dacti este vorba
de imobile trelmincioase exercitiului comerciului si
industriei lor, fie c aceste imobile sunt situate la
tarà sail la ora§.
Legiuitorul dar insusi face distinctiune intre «imo-
bile rurale. in genere imobile destinate unei indus-
trii sail unui comerciti, adicil cMdirile sati terenurile
pentrd clàdiri, earl sun t aCcesoriul i fundamentul
celor d'in tea : accessorium sequitur principale.
Nu este aceasta inch o confirmare a opiniunei
noastre
Pe ce s'ar putea, alt-fel, intemeia distinctiunea
pe care o face legiuitorul in art. 122 C. coin. ?
Dach ea n'ar fi in insh§l natura juridich a lu-
crurilor, legea (art. 122 C. corn.), ar fi neconsti-
tutionalii, caci legiuitorul ordinar, nu poate pe
cale indirecth, sa restréngh. aplicatiunea unei legi
constitutionale.
;
I

www.dacoromanica.ro
 19

Dar, in fine, este constant ca societatile ano-

nime pot curnpe'ra «imobile rurale».
Singura garantie pe care o ia legiuitorul, santi-
nela vigilenta, pe care el o pune de path a acestui
altar sfant, este ca consiliul de administratie sa
lie in majoritate Romani I

Daca ar fi adevèrat ea numai art. 7 § 5 impe-

died pe straini sa dobéndeasca imobile rurale in
Romania, ca fara el,In cate-va zile,fie chiar §i
in cati-va ani,tot teritoriul Romaniei ar incapea
pe mainele lor, nu ail el mijlocul legal de a'l e-
vinge ? ei nu ail de cat sa se constitue in socie-
tall comerciale anonime, sa numeasca un consiliil
de administratie, de paie,Lin majoritate dintre Ro-
sa cumpere in urma toate imobilele ru-
rale, ce ei atat jinduesc; i odata acestea dump&
rate, fie ca ei cer demisia acestor domplesenti Ro-
mani,al- caror numèr este precum se tie foarte
mare, awl' actualmente mai toate consiliile de ad-
ministratie ale societatilor anonime straine, sunt
compuse de Romani,sail ei nu le mai reinoesc
mandatul i atunci societatea anonima al cern
capital este In maini striiine, al cdrui consiliil de
administratie va fi de aci inainte compus numai din
straini, sail in orl-ce cas cu 213 de straini,rèmfine
legalmente in stapinirea pdmêntului Romdniet !
De ce nu o fac inset de ce strainil nu cotro-
pesc mo0oara strabunilor noOri ?
Pentru ca ei nu vor; i nu vor pentru ca nici
unul nu este nebun, ca pentru ambitiunea neso-
eolith de a fi proprietar de imobile rurale in Ro-
mania, sa imobiliseze capitalul sea in imobile ru-
rale in mosii, cu 2-30/0 dobénda, pe cand In co-
merciil sail In industrie, el c4tiga 10-200107
Pe de alta parte, particularil insi§i ail admis
sistemul inchirierilor pe lungi termene de 99 ani
pentru terenuri presupuse rurale.

www.dacoromanica.ro
 go
ANYJNOV,ONNY

Dar eel mai mare exempla ni'l di, cu drept

cuvént, ca in tot-d'auna, M. S. Regele a carui fi-
delitate §i respect pentru Constitutiune sunt afara
din ori-ce discutiune.
M. S. Regele, in dorinta vie .5i parinteasca de a
popula valea Prahovei cu stabilimente industriale
§i frumoase vile, a admis urmatorul sistem pentru
venzarea de loturi din Domeniile Sale, din Predeal
i. Azuga. . .

M. S. Regele inchiriaza la straini nea4i pe 99 de

ani pentru un pret unic, Insi stipuleazii tot-d'odata
ca daca in acest interval de timp localitatea va
deveni comuna Urbana' sail daca inchirietorul ori
motenitorii sèi devin Romani san vor ceda drep-
turile isvorand pentru ei din acest contractdrepful
de a transforMa in vénzare desevdrWd simpla in-
chiriere,aturici M. S. Regele, sail urma§ii Sèi sii
fie obligati a da acestora act de vénzare in lama
regula. , .

Cu alte cnvinte, avem aci o inchiriere ferma i o

promisiune de vénzare unilaterala, perfect valabila.
Si nimeni pawl acum nu a indrasnit sa zica cii
M. S. Regele a violat Constitutia pentru ca, in fapt,
instraineazii la straini din mo§iile sale, din pii-
mental Wei; din contra, tori acel Romani earl ail
visitat Azuga §i Predeal aü laudat initiativa M. S.
gratie Ciiruia s'a putut ridica atatea industril In-
Iloritoare i atatea vile razatoare, intr'o vale care
mai inainte nu exista de cat pe chartele geogralice.
Deci art. 7 § 5 se opinte§te inutil in contra unui
pericol imaginal.; instreinarea solultd national tot are
loc: nu insd pe laid, in mod leal, ci indirect, deillzisat.
In fapt, el este suficient pentru a alarma o
lume ntreaga i pentru a inlatura pe tall oamenii
serio§i i cinstici, cad bucuros ne-ar aduce spri-
jinni lor moral §i material in lupta pentru exis-

www.dacoromanica.ro
 21

tenta, ce natiunile civilisate due asta-zi uncle con-

tra altora en atata inverwriare.
Dar unde este pericolul national ?
Nu este pericol national, tara nu piere, cand de
ex. o principesa Gorschtiakoff, o contesa de Mon-
tesquiou, un principe Dimitrie Sturdza, un prin-
cipe Vogorides, etc. etc., store in fie-care an din
.paniêntul Romaniei, milioane i milioane, pe earl
ei le mananca in straina tate, fard a ne da nimic
in schim b. . .

Nu este nici un pericol national, cand sute §i

mil de Romani, instrainati de tara, duc o viata
trandava i inuti1 prin saloanelc §i cluburile din
Paris, Nissa, Monte-Carlo etc., i sug fara mila vlaga
pamentului romanese §i sudoarea taranuldi roman,
earl in lipsa lord produc toate bogatiile, ce ci cu atata
uFirinta arunca pe 0 masa verde, pe cand noi
aid, de la mic i pan' la mare, ferbem in seal
nostru §i ne luptam in contra Ilacarilor ce ne
devora.
Nu este nici tin pericol national, cand societari
de asigurare;=Zise romane, dar al ciiror capital si
a carer directiune sunt in manile strainilor,
cumpèra, una dupg alta, cele mai superbe mofii
ale Romaniei.
Cand etc., etc.
Si este un pericol national:
Cand un strain ar cumpera in Romania un hec-
tar sail done' de pamênt,cdci la aceastd meschind
propel* se reduce, marea, grava, i nationdla ches-
lime a art. 7 § 5 fi a capilalurilor strdine,pentru
a face pe el o fabricü, un stabiliment comercial sail
industrial, in care el ar infige un milion sail done',
sail chiar mai multe, care strain ar intrebuinta
caramida, varul i lemnul nostru pentru construe-

www.dacoromanica.ro
 22

tiunea lor,care ar da de lucru zidarilor, dulghe-

rilor i salahorilor.no§trii, muritori azi de foame,
care ar utilisa in viitor munca acestora si a altora
indreptandu-i mitre o alta profesiune, de oare-ce
cele actuale nu 'I mai pot hrani, etc;
Cand functionarii, dap afara din slujbe, ar gasi
in industria .particulard o ocupatiune, care se asi-
gure painea copiilor lor;
Cand munca i avutia agricultorului roman, in
loc sa fie duse pe pietele straine, unde suntem
batjocoriti de top samsarii i speculantii interna-
tionali, ar g5si aci in Ora un debuvii, fie prin
sporirea populatiunei, fie ca produsele lui ar servi
de materii prime acestor industrii ;
Cand in loc -sa ne priveze de munca, inteligenta
si capitalurile lor, precum fac multi Romani, ei
ne aduc munca, inteligenta, experienta si capita-
lurile lor, pentru a putea tocmai lupta cu Econo-
miile nationale, pc earl eel d'inteiii le ingra0 i le
imbuibeaza ;
. Cand in fine, gratie acestor industril, incetul -cu
incetul, ne-am desrobi de sclavia i dOendinta
streinatatel, etc. etc.
Da, este un pericol national: acesta st5, insa, in
perversiunea judecatei noastre, in perderea no-
tiunei de drept, de adevèr si de real.
Ori, quern Jupiter perdidere vult, dernental!
Iatä pericolul I .
r-

Adevèrata i sincera iubire de patrie nu con-

sista in a o strange in brate paiia ce vom inabusi-o.
Viitorul ei, inflorirea ei trebue sa fie tinta ori-
carui bun Roman. ,

Cu art. 7 § 5, inteles i aplicat asa cum o fac

unii, acest ideal nu va fi 'atins; nici odata.
Sapaci, din contra, Romani, adanc -in Mintea si

www.dacoromanica.ro
 §A

inima voastrii cuvintele intelepte, ce Ioan C. Bra-

tianu rostea la 26 Iunie 1866 in Adunarea consti-
tuanta, chiar asupra acestui art. 7:
Sh punem stavihi, zicea el: «Nu venire( Winter,
nu venire oamenilor, cart ar putea sei fie la not
initialorll agriculturet i comerciului, did pe acegia
not a-una 7-am bine primit,--i-am chemat chiar».

C.:,

www.dacoromanica.ro
 4

vAC,

1.1

www.dacoromanica.ro