3.2.

Notiuni de probabilitate, variabile aleatorii unidimensionale si

multidimensionale

Definitia clasica a probabilitatii: „Probabilitatea unui eveniment A - p(A) – este raportul

dintre numarul m de cazuri favorabile producerii lui A si numarul total n de cazuri (posibile): p(A)
= m/n.”, cand n este suficient de mare.

In practica, de cele mai multe ori nu cunoastem numarul m de situatii favorabile si nici
numarul n de cazuri posibile, deci nu cunoastem probabilitatea fenomenului. Pot fi insa numarate
cazurile favorabile dintr-un sir de date existent (in cazul nostru, numarul de elemente hidrologice
care ne intereseaza, dintr-un numar de ani - din sirul existent). De aici apare necesitatea ca sirul de
observatii care se prelucreaza statistic sa fie cat mai lung (mai acoperitor).

Elementele (variabilele) pot fi unidimensionale (singulare) sau bidimensionale (in relatii

cauza - efect). Cel mai adesea ele sunt bidimensionale.

In primul rând, trebuie făcută distincţia între mărimile deterministe şi cele aleatoare sau
stohastice. Dacă un anumit fenomen depinde de un număr restrâns de cauze cunoscute,
variabilele care definesc acest fenomen sunt de tip determinist; caracteristic mărimilor
deterministe este legătura directă între cauză şi efect (în sensul mecanicii newtoniene). În unele
cazuri însă, fenomenul studiat depinde de o multitudine de cauze, de multe ori greu de descifrat.
În aceste condiţii, fenomenul este tratat independent de cauzele care îl produc, iar variabilele care
îl caracterizează capătă un pronunţat caracter aleator.

Fenomenele hidrologice se consideră procese aleatorii (stohastice).

În hidrologie sânt utilizate atât metode şi modele deterministe, cât şi metode şi modele
probabilistice, alegerea unei abordări sau a celeilalte depinzând de cantitatea de informaţii
disponibile sau de gradul de cunoaştere a fenomenului analizat. (giurma, 391 pag,
pag 206)

In cazul unor valori unidimensionale aleatorii (debitul de apa mediu zilnic, lunar sau
anual; debite maxime lunare sau anuale, debite minime, etc.) luate ca atare, calculul curbei de
probabilitate se efectueaza urmand mai multe etape:

a-intocmirea sirului de valori cronologice;

b-ordonarea valorilor in ordine descrescatoare si acordarea numerelor de ordine in noul sir;
c-alegerea formulei de calcul a probabilitatilor pentru fiecare valoare;
d-calculul probabilitatilor pentru fiecare termen al sirului.
e-intocmirea curbei de asigurare empirica;
f-stabilirea frecventelor si duratelor valorilor pe trepte prestabilite;
g-determinarea parametrilor curbelor analitice de rpartitie a probabilitatilor.

a.Intocmirea sirului de valori cronologice

 (Curba de probabilitate a debitelor maxime anuale de la statia hidrometrica Dorna Arini,
raul Bistrita.) nu

Multimea de date hidrologice cronologice de aceeasi semnificatie (debite medii anuale de

apa), indeplinind conditia de omogenitate (valorile trebuie sa fie toate de acelasi fel), poate furniza
direct unele informatii cu privire la modul de existenta global al acestei multimi.

Nu ( Astfel din sirul de debite prezentate in tabelul 10.1 se poate constata faptul ca
debitele maxime anuale de la statia hidrometrica Dorna arini, de pe raul Bistrita exista pe un ecart
de 505 m3/s (cuprins intre 580 m3/s si 749 m3/ s), iar cele mai multe valori se situeaza intre 250 m3/s
si 175 m3/s. Aceste prime concluzii pot fi desprinse numai din simpla parcurgere a termenilor cronologici
ai sirului.

b.Ordonarea valorilor in ordine descrescatoare

Prelucrarea statistico- matematica a sirului de valori presupune apoi ordonarea debitelor

medii anuale in ordine descrescatoare. Se trece l pozitia 1 valoarea cea mai mare din sir, indiferent
de locul ei din sirul cronologic, apoi cea de a doua valoare ca marime, a treia, s.a.m.d. pana ce, pe
ultimul loc se consemneaza valoarea cea mai mica. Atribuirea numerelor de ordine, pentru termenii
sirului se face incepand cu 1 la cel mai mare si terminand cu n in cazul celui mai mic.

c.Alegerea formulei de calcul a probabilitatilor

Aceasta este o problema foarte importanta pentru determinarea probabilitatilor reale. In

formula generala, p = m/n x 100, termenul m (numarul de ordine) cel mai mare (ultimul) devine
egal cu termenul n (numarul de elemente din sir), iar probabilitatea lui devine 100%. In natura este
greu de acceptat ca, in aceasta multime de fenomene intamplatoare, poate exista o probabilitate de
100%. Din aceasta cauza, la termenul de la numitor n, se mai adauga o unitate, astfel ca la siruri
foarte lungi de fenomene (elemente) curba devine asimtota la ordonata, dar si la abscisa.

d.Calculul probabilitatilor

Cu formula p% =  x 100 se calculeaza probabilitatile pentru fiecare termen al sirului

(propusa de Weibull, vezi coloana 9 din tabel). (Pag 93 din 04. Baze)

Acest mod de lucru, respectiv completarea coloanelor 0, 1, 2, 3, 4 si 9 din tabel se

utilizeaza in practica operativa de calcul, cand se calculeaza numai probabilitatile empirice pentru a
se identifica incadrarea acestei curbe in contextul curbelor teoretice cu care se opereaza in mod
curent.

e.Intocmirea curbei empirice