E-rtiriq*'rt^*

{#i{fr
u'gjb*
 Cuprins
lntroducere in ,,Spatiul cosmic" 9

Observarea spatiului l0
Sistemul solar l2
Soarele, steaua noastri l4
Mercu[ cel mai rapid l6
Venus, ,, luceafirul" de seari l8
Terua, casa noastri 20
Luna 22
r;' Celitorie in spafiu 24
( Mart€, planeta stAncoasi 26
Jupiter; uriatul 28
Saturn gi inelele sale 30
Uranus, Neptun 9i Pluto 32
f;' observarea spatiului 34
Asteroizi gi meteoroizi 36
DAre de lumini 38
f;' Hirfile stelare 40
i' Desene pe cer 42
Viafa unei stele 44
Supernove 9i stele neutronice 46
Giurile negre 48
Calea Lactee 50
Big Bang 52
..:
f;y Viitorul in spafiu 54
:

i::,. Glosar de cuvinte-cheie 56

lndex 58
 IruTRODUCERE irv

Spaitiul eosmie
Pl"n"ta noastri, Terra, nu este decAt un mic punct
in spafiul intunecat 9i vast. Suntem inconjura{i
de ,,vecini": Soarele nostru, Luna noastri, planetele
din sistemul nostru solar 9i cometele strilucitoare care
stribat cerul. Da[ daci privim mai departe,
descoperim galaxii enorme, cu miliarde de stele.

Datoriti sondelor spaliale 9i folosirii instrumentelor performante

;i sofisticate, savanfii reutesc astizi si vadi tot mai departe
gi si cunoasci tot mai bine caracteristicile ,,puhct€lor luminoase"
care, in nopfile senine, pot fi admirate chiar gi cu ochiul liber.
Vor reugi si descopere unde se termini aceasti imensi
si misterioasi obscuritate?

D
 ffiserv&Fe& spfiului
&D. f
mii de ani, omul este atras
strilucind
de luminile pe care le vede in SFERA AnrurmnA
in China Antica, astronomii foloseau
fiecare noapte pe cer. Astronomii, sfera armilara pentru a studia luna ti
de-a lungul secolelo[ au studiat stelele stelele. Cand razele Lunii treceau prin
cercurile sferei, se putea stabili pozitia
9i planetele, trasAndu-9i traiectoriile pe satelitului pe cer.
hi(ile ceregti; cu timpul insi, au invifat si
construiasci instrumente cu care si poati
observa stelele 9i si le stabileasci pozifia.
Descoperirile lor ne-au schimbat
convingerile despre Terra 9i despre locul
pe care planeta noastri il ocupi in Univers.

f
'PRTMUL TrLEscoP
Calileo Calilei (1 5 64-1 642) Sferi armilari din 17 44
a fost primul astronom care a Galileo
fo los it u n te lesco p pe ntru a o bse rva
cerul. Observatiile sale l-au facut sd
afirme, ca ti Copernic, ci Terra nu DATT ULUITOABE
se afld in centrul Universului. * inci din secotul
at lV-lea i.Hr., ?n Grecia
Antici, Aristarh din Samos
suslinea ci Terra se rotegte
in jurul Soaretui; pe vremea
aceea insi, himeni
Unul dintre primele telescoape ale lui Galileo nu [-a crezut.

*voLUTrA LUr coPERNrc

Nicolaus Copernic (1 473-1 543) era un
astronom polonez. in vremea sa, doctrina
Bisericii propovaduia ca Pamintul a fost
creat in centrul Universului, dar Copernic
s-a convins cd planeta noastri;i celelalte
planete se rotesc in jurul Soarelui.
Copernic Harta orbitelor planetelor

-.ry din jurul Soarelui

 Cu binoclul, Luna pare
mai mare si mai
apropiata, iar stelele
mai luminoase decAt
Pe cer strdlucesc Un telescop ne permite sd
r

cu ochiul liber
m iliarde de stele, dar vedem mult mai multe stele
cele mai multe sunt si chiar si cele mai mici cratere
prea slabe pentru a fi de pe suprafala Lunii
vazute cu ochiul liber
qt
-rNoPTr
INsTELATE
Daca observi cerul intr-o noapte
senina, departe de Iuminile
orasului, vei vedea mii de stele
si Lu na stralucitoare. Si, daca ai
la tine un binoclu sau un mic
telescop, vei putea vedea mult
mai mult...

'cnurA
/--
-:- -r-----r----- -:--t

$r DEscoPERA :

MARI PrnsorunlrATt: p . 21
ISTORIA OMULUI: pp. 26-27
L----------
-- --------r
 Senlrul CosMrc

Sistemul solar
&S,stemul sotar este grupul format
de Soare gi de planetele care se rotesc
DATT ULUITOART
in jurul Iui: include ;i Iunile acestor
planete, milioane de fragmente * Fa!5 de planete, Soarete
este gigantic: de aproximativ
1 000 de ori mai mare decit
de roci (asteroizi gi meteori{i) gi J u piter, cea ma i ma re
aglomerafii inghe{ate de praf gi gaze ptanet; din sistemuI sotar.
(cometele). in afara sistemului sotar,
la distanfe foarte, foarte mari fafa
de Terra, s€ afli alte corpuri cere5ti. .f,

Fiecare stea este Ia rAndul siu

un Soare gi poate avea propriile l
:
planete gi !uni.

.,.-..-4:;j' ^ -,/- * "'

Saturn e inconj urat
-
.,'..|.i,!tlr",
-'-#
.,;

de mii de inele

'; tf
FnnnrLtA SonRELUt I
Sistemul solar cuprinde opt
planete: toate se rotesc ,.*h ,1 :t,.:o':r1:-'!iitt;"it '':t ': """''''S
in sens antiorar, de la
dreapta spre stanga, mai
putin Venus ti Uranus, care
se rotesc in sens invers.

Jupiter este o ':

-.. Soarele este o stea gigantica sfera
- de marime medie de gaz '"--',

Mercur este
planeta cea mai Venus nu Terra este Marte este ro;ie ;i Sistemul solar
apropiata de Soare are sateliti planeta noastra acoperita de praf
 STSTEMUL SoLAR

Cuu s-A FoRMAT StsreuuL SoLAR

,l Sistemul solar s-a
I format acum 4,6 m iliarde
re ani, in centrul unui
:norm vdrtej de praf s t gaz.
r) Centrul s-a aprins ti a
L devenit o stea: Soarele.
Lumina si caldura s-au
raspAndit in noul sistem solar.
O Gazul si praful rimase
J Oupa pio.esut de formare
a Soarelui s-au densificat in
mase ale ciror dimensiuni au
crescut pana cAnd s-au format
p Ianete le.
f- Cele patru planete mai
.* apropiate de Soare sunt
formate, in principal, din roci
si metal; cele mai indepartate,
sunt mai mari, fiind formate
in mare parte din gaze.

i#ii,?;';, ; ^r,':,:"; : {::'::' ---@ .-- ----*----- -\

(_(-'{.I'
b)
Fiecare planetd
urmeazd un traseu
propriu [orbitdJ Orbitete planetetor

Pn OnBrrA ix Junur SoenELUI

OricAt am incerca sd stdm nemiqca[i, SUntem
mereu in miqcare. Acest lucru se int0mpld
pentru cd Terra^ ca qi celelalte planete,
Neptun este o planetd rece, se miqcd: toate cdldtoresc in spa[iu, urmdrind
de culoare albastru intens
ulr traseu numit orbitd.
Uranus este inclinat
pe o parte

GnnvrrATIEr /t
O minge aruncati
"llRTA in pamAnt
aer cade pe
I g
Forta invizibila care o impinge in jos k
se numeSte gravitatie. Forta gravitationala
ne pistre az6, pe sol; gravitatia Soarelu i
este suficient de putern ici pentru a mentine

\, toate planetele
r---- r-- propriile
pe r---r------ orbite. "'q.'
'\\ .
\
) t)lfP Gravitafia atrage mingea spre pimant.

cAurA $t DEScoPERA
pLANErn pArvlArur: pp. 12-13
gntNTn lru JURUL NO$TRU: pp .28-29
L----r------r---rr--
--
 SpaTruL CosMrc

Soarele, steaua noastrf,

&Soarele ni se pare mai mare 9i mai SoenELE ix CIFRE
luminos decAt toate celelalte stele pentru Distan[a medie fa[d de Tertai
ci este mult mai aproape de noi. in fiecare 150 de milioane de km
Diametrul: 1,lr rnilioane de km
dimineate, cAnd iese Soarele, cerul se Temperatura: 6 000 "C la suprafa[d,
15 000 000 "C in centru
lumineazd,;i stelele par si dispari pAni la 4!. - +f Fr._

Nucleul esfe partea cea

asfinfit. Feri cildura gi lumina Soarelui, mai caldd a Soarelui

sistemul nostru solar ar fi un loc rece gi Nucleul emand unde

intunecos si nu ar exista via{i pe Terra. de cdl.durd care ies

Fldcdri de gaz sau protuberanfe,

\ \;o
1-'tli\ ''r\
\, r
lungi si de mii de kilometri ,

.\'
tl pornesc de la suprafala
' ,, 1

* 'FdcAnl
DE Gnz Fotosfera, sau ,,sfera de
Vazut de pe Terra, Soarele I umi nd.", suprafafa Soarelu i
are aspectul unui disc galben;
de fapt, suprafata sa este un
ocean fierbinte de gaz, de unde qfr, .t

..l[,$,
explozii gigantice aruncd
in spatiu flacari imense. ,A-f 'k.

Petele solare au
aspectul unor zone mai

DATE ULUITOARE
* Soarete este at6t de departe
de Terra inc6t ar fi nevoie de
peste 17 ani pentru a ajunge [a
et, cititorind cu o vitezi egati
cu aceea a unui avion obisnuit. ,t,

;=
 SoaRELE, SreauA NonsrRA
f
'
EcLIPsE DE SonRE Terra
CAnd Luna trece printre Soare Cum are loc o
si PamAnt, aceasta proiecteaza eclipse de Soare Luna Soare
c umbra care ascunde cAteva
rr in ute lu m ina Soarelu i. Acest
Lumina Soarelui \
fenomen se numeste eclipsa
de Soare sau eclipsa solard.
Eclipsd partiald de Soare Eclipsd totald de Soare

fr.f",rrr\
LunnrNr MAGICI]E
Soarele emite in permnanen[d dire^.'-tt tliei^-
-'oddfd
particule minuscule, care se lr,llcrL,A
'ullTin 's SoA,.-
'-trtd^
<

rdspAndesc in toate dili rec[i i le. dJ:

-9(/rl -
luir^lt"t
Intrdnd in contact cuu atmosfera
terestrd in apropiereaa Polilor,
creeazd o lumi nozitatrte coloratd,
il"eoc6;',;;"
numitd aurc-lrd.

0 aurori vizuti de L[a PoLuL Nord

Protuberantele mai marr

sepot indoi si cad inapoi,
pe Soare

{ fll'
l'i
t

. ,, ',1',,I.j
{b
" \,, 'i''l '/ /rt{';
1,/
'i{.,

,!
tro'"i
/

Soarele
de aproape
 SpnTruL CosMrc

Hereur, eel mai rapid

&M"r.ur este planeta cea mai apropiati MERCUR ix CIFRE
de Soare: se invirte in jurul lui foarte repede, Distan\a fa\d, de Soare: 58 de
milioane de km
pentru a nu fi atras de gravitafia acestuia. Diametru: 11 878 km
Mercur este minuscul, fiind pufin mai mare Durata unui an (o orbitd in jurul
Soarelui): 88 de zile terestre
decit Luna; nu este protejat de atmosferi, Du rata unei zile (o rota[ie
de aceea se incilzegte foarte tare in partea completd in jurul axei sale):
59 de zile terestre
expusi Soarelui 9i este foarte rece in partea Luni: 0
aflati in umbri. Suprafafa sa este stincoasi
gi plini de cratere.

* 'StANcr
5r CRATERE
Craterele de pe Mercur s-au format
prin caderea meteoritilor (mase de
rocd si metal) pe suprafata lui.
Mercur este atit de aproape
de Soare incAt este foarte greu
de vdzut de pe Terra
Cratere gi fragmente de stincd
de toate mdrimile cauzate de
ciocniri cu diverse corpuri cere5ti
proven ite d in spatiu acopera
su prafala planetei

Suprafafa lui
Mercur

b q

,, 1
*

\
- \
t
fs t
.* ,
\\ #*
R
E

'\

,fj
 Mariner 10 in
DATE ULUIT()ABE
zbor spre Mercur * Pe Mercur am fi de trei ori
mai ugori dec6t pe Pimint,
pentru ci forta gravitafiei sate
este foarte slab5.

f'
TTMPERATURT-REcoRD
Fata lui Mercur care este expusd Ia Soare
atinge 4 000oC, o temperatura de patru
ori mai mare decdt temperatura

f
de fierbere a apei si suficient de mare
pentru topirea plu m bu lu i. Pe fata
aflata in intu neric, insi, tem peratu ra
SoNDA MnnrNER 10 atinge -200 o C.
:n an ii 1 9 7 O, sonda spaliala Mercur ;i partea sa umbriti
,^ilariner l0 a intratin istorie
:recAnd pe langa doua planete:
a facut primele fotografii cu planeta
',/enus
li Ie-a expediat pe Terra
:nde radio, apoi a ajuns la Mercur.

Cuu sE FonuEAzA uN Cnnren

4 Un meteorit love;te l) Rocile si praful sar in {; Rocile si praful

I o planeti, ridicAnd un Zrcute dit.hiite pentru a J rotr.ura un cerc mare
enorm nor de praf si cddea apoi din nou pe sol. in ju ru I crateru Iu i sapat
fragmente de roci. de meteorit.

r: r r

Suprafala lui Mercur va rdmAne 'cnurA $r DEscoPERA

/-r
- - -- ---rrrr -- - -- !

:
neschimbata timp de milioane de ani, PLANETI pAruArut: p. 31
pentru cd acolo nu existA nici ploaie si snlNTA iru .lunul NosrRU: pp. 48-49
nici vAnt care sd o poafi modifica.
I
L---------- r----------
^7

{Fn
 SpnnuL CosMrc

Venusr ,rlueeafaruP)
de seari VuxrJS
I)istau!u
I O8 nri li
ix
ler[z-r
oern
CrrRE
cle Soetre:
e cle k m

&V"nu, este a doua planeti ca distanli I)iarnetru: I2 I(X)km

I)uratzr ullui an (o orbita in jurul
de la Soare gi cea mai apropiati de Terra. Soirrelui ): 22; cle zi le terest re
I )trrata unei zile (o rota[ie
Dupi Soare gi Luni, este cel mai luminos corlrpletr-r irt jurul axei sale):
punct care poate fi vizut pe cer, unde apare / 1;l cle zi le terestre

ca o stea strilucitoare, in special inainte Nucleu stancos

de risirit gi dupi apus. Fiind aproape la fel
de mare ca Terra, adiposte;te o lume total Crustd stancoasd
diferiti: solul este arzdtor, iar atmosfera
e densd gi plini de otrivuri.

VuLcANr sr ScuRcERr DE LnvA

Un vulcan erupe lavd Din vulcanii care erup se scurg rAuri de l,rva
(rocA topita) care parcurg suprafata
Peisajul de pe Venus
planetei si umplu mare parte din cratereie
acesteia; de aceea, pe Venus sunt mult rlai
putine cratere decat pe Mercu r.

Lava vulcanilor acoperd trei

sfertut'i din suprafafa planetei
.".
tr-

18
 VeNUS, ,,LUcEAFARUL,, DE SEARA

4scoPERrREA LUr vrNus DATT ULUIT()ART

Primele sonde trimise pe Venus s-au
dezintegrat imediat ce au intrat in contact
cu atmosfera acesteia. U rmdtoarele, ca
Magellan, au folosit radare (semnale radio)
planetei. {J
pentru realizarea de harti ale
* Atmosfera de pe Venus nu
permite trecerea luminii
albastre; de aceea, daci ai
,/, locui pe Venus, ceru[ !i s-ar
pirea rosu.

* 'AER
InrsPrRABrL
Atmosfera de pe Venus este formatd
in special d in an h id ridd carbon ica.
Reactiile chimice intre atmosferd si
sol formeazd nori de acid sulfuric,
care se revarsd pe planeti sub formd
de ploi acide.

C,0
lmagine a suprafefei lui Venus preluati de sonda Magellan

ffi

-\------/

Un nor de cenuta ;i gaz se

inalta dintr-un vulcan activ
De3
---______.--

ter plin cu lavd

 SpnTruL CosMrc

Terrq easa noastri

& T"rr" este a treia planeti a sistemului TpnRA iru CTFRE
solar. Se afli la distanfa ideali fafi de Soare Distan[a fa[d de Soare: l5O de
milioane de krn
pentru a primi cantitatea potriviti de lumini Diarnetrul: 12 I i(t km
gi cilduri; intr-adevir; aici existi elementele Durata unui an (o orbitA injurul
Soarelui): i350,2(i de zile
esen{iale pentru viata plantelor ;i a Du rata unei zile (o rota[ie
cornpletd in jurul propriei axe):
animalelor: aerul necesar respirafiei gi multi 2:1,9 de ore
api. Din cite gtim, Terra este singura planeti Luni: I
Nucleu intern din metal solid
pe care existi forme de viati. N ucleu extern
din metal lichid
Mantie stancoasd
Crustd groasd
\,
\\

/l
f#
RTSURSELE TTRREI
Terra are paduri infloritoare, campii fertile,
munti foarte inalti, deserturi toride si poli
glaciali. Trei sferturi din suprafata sa sunt
acoperite cu apa.

Muntii sunt cele mai

inalte locuri de pe Terra
\\t.

Oceanele ;i mdrile Caracteristicile Terrei

acoperd mare parte din
s u p raf ala te re stra

. it,

1-',

1i

CAmpiile sunt acoperite cu

copaci, pdtuni si suprafe;e
cu ltivate

.,,1t
t i

Riurile sunt surse de api .-

\\
\
,.\
ii
Tii' t,-
..q
t...-:"f o'\-.. .--
 TeRRA, Cnsn NonsrnA
7j
"di
,--*-*;$
;$tb:^
:1*,

Crrn Parnu AxoTIMPURI

Anotimpurile sunt deterrninate de
inclinarea axei planetei noastre.
C0nd Polul Nord este inclinat
cdtre Soare, este vard in emisfera
nrrrdicd gi iarnd in emisfera sudicd;
Vara in Europa larna in Europa
$ase luni mai tdrziu, este vard in
sud qi iarnd in nord.
Potul Nord
Atmosfera
fil'q- Vard in emisfera te restri
nordicd
Polul Sud --- -

{" larnd in larnd in emisfera

*
z'emisfera Soarele sudicd
'AERUL PE Cnnr
nordicd
#-"
il RrsPrnAryr
Vard in
rlrf
ainl
:'l:"
Atmosfera Terrei, aeru l, este
emisfera un amestec de gaze, in special
sud icd
Terrei ii trebuie de oxigen si azoL Pe mdsuri
un an pentru a ce se indeparteazi de suprafata
jurul
,,,;;ff$PotutNord
A -. A
se inv6rti Tn
Soa retu i
terestri, aceste gaze devin
mai rarefiate si, acolo unde
se term ind, incepe spatiu l.
, Axd
*r/
+l
* 'Zr
uA 5r NonPTEA
zi La fiecare 24 de ore, Terra face
un ocol complet in jurul unei
linii imaginare (axa terestra) .

Pe fata intoarsi cdtre Soare este

Lumina zi, in timp ce pe cealalta fata
Soarelui este noapte.
Noapte

De;erturile sunt zone

ULUITOARE
il
* Terra se invirte atet
r
fierbinti 5i aride, cu ploi rare
de repede incet un om
oprit pe Ecuator, tinia

t care imparte ptaneta pe

ori zontat5, pErcurge in
2r, de ore /*0 000 km, cu
viteza de 1 666 km/h.

.it

tr cAUTA $r DESGOPERA
:t PLANETn pAruArur: pp . 28-29,52-53

r
J--
t>
t

f,
 Spanul CosMrc

Luna
& Lun" este cet mai apropiat vecin spafial
DATE ULUITOARE
al nostru. Ne pare luminoasi pentru ci
reflecti lumina Soarelui 9i, in fiecare zi, pare * Luna are nevoie de aceeagi
perioad; de timp pentru a se
ci i9i schimbi forma, deoarece partea roti in jurul propriei axe cu
perioada de rotaf ie in juruI
luminati de Soare se schimbi pe misuri ce Terrei, ceea ce inseamni ci de
Luna orbiteazd, in jurul Terrei. Spre pe Terra vedem intotdeauna
aceeasi fati a Lunii.
deosebire de planeta noastri, p€ Luni nu
poate exista via{i: nu existi aer; iar
suprafa{a ei este acoperiti de cratere. Suprafa{a Lunii

Terra vdzutd
q#
'MARILE
de pe Luna

DE PE LUNA
Luxn ix CIFRE Daca privesti cu atentie Luna, poti
Distan[a fa{d de Terra: distinge pe suprafata ei mari pete
381 000 km inchise. Aceste zone se numesc miri,
Diametrul:3 176 km dar nu contin apa; au apirut din
Orbita (timpul necesar pentru lava cursi pe suprafata planetei n

un ocol in jurul Terrei): cu miliarde de ani in urmd. .-;r

21 de zile qi 7 ore

Unele cratere lunare au diametrul

mai mare de 200 km

f:
'i:

?# ffi, {
!
g. 1
-{"1
* &t
.'i 22
I
 LUNA

Fnzele Lurun

4 Se spune ci Luna este Cateva zile mai tArziu,

)Lincepe Q Peste alte cAteva zile, I Luna este ,,Plin5,"
| Noua" c6.nd este
,, sa apara luna ,,in r) Soarele o lumineazd pe 4] cand, dupa ce a
svizibila, pentru ca toata crestere" ti se poate vedea o jumatate, iar Luna are parcurs jumdtate din
s u p rafata intoarsa catre parte su btire a Lu n ii, care forma de semiluira: este orbita in jurul Terrei, ne
lerra se afla in intuneric. este luminata. ,,PrimuI Pdtrar". aratd in intregime partea
sa luminata.

*' Luna,
EcLrPsA DE LUNA e
CAnd trece printre Soare gi Lund, Terra
proiecteazl, o umbra asupra acesteia din
M Soarele

urmd. Cei aflati in zona terestri in care -

este noapte vdd d iscu I argintiu al Lu n ii
devenind rosu cand intra in conul de Eclipsa de Lund vdzutd
fiumars:::::",
umbra al Terrei. din zona de pe Terra in
care este noapte

Vdzutd de pe Terra, suprafala

Lunii pare neteda, dar de aproape
se observd cd este acoperita de
,$.(A1lci 5i cratere.

Qf,,.b *' *

t& #

!*t
{f,.". ,.,
t, ,q

cAurA gt DEScoPERA
gntNTA iru .lunul NosrRU: pp . 14-15
t::.
i:

?-'% 5.
{;
+':
L
------- - E-r! --r---- - - -

\ \ *-,
6

23
 SpnTruL CosMrc
a,
ENERGTA Urun RncHETE
CfiIfitorie
A tt
Naveta este impinsa de rachete,
aparate suficient de putern ice
pentru a invinge forta

ln spa rlu gravitatiei si a zbura in spatiu.

Racheta care a dus astronautii
pe Luni se numea Saturn V.

Traim in era spatiali: Saturn V

astronautii se aventure aze in Cosmos,
se lanseaze sateliti pe orbite in jurul Pentru a se migca in spafiu,
astronautii folosesc un costum
PimAntului ti sonde mici ajung dotat cu rachete, numit MMU
(Manned Maneuvering Unit -
la planete foarte indepirtate. unitate de manevrare
personala)

Omul nu poate supraviefui in spa{iu:

nu existi nici aer; nici apA, iar temperaturile
sunt de nesuportat. Pentru a putea cilitori
in spafiu, oamenii trebuie, a;ada[ si dispuni *
'AMPRENTE PE LUNA
de echipament adecvat, care si-i protejeze Doisprezece astronauti au pa;i
de mediul ostil. Totodati, trebuie si aibi pe Luni. Peste milioane de
la ei aer pentru a respira. ani, urmele lor vor fi inca
acolo, pentru ci pe Lund nu
existd vdnt sau ploaie care si
le poati gterge.

ln iulie 1969, astronautul

Neil Armstrong a fost
primul om care a pigit
pe Luni

in timpul pregitirii, astronaufii trebuie si se

11{ obi;nuiasci si se migte in lipsa fo(ei gravitafiei
ll ,

:
2*.$
t
 CAlAroRrE ilu Spanu

O PITMBARE itrt Snnllu

w 'SPACE
SHUTTLE
l afara astronavei, astronautu I poarta Rachete ca Saturn V pot zbura
-r n costum spatial care il acopera din o singura data, in timp ce navetele
:ap pani in picioare, protejandu-l de spatiale pot zbura de mai multe
:A ld u ra sau f rigu I exces ive. ori. ln I 990, o navetd spatiala
a pus in orbita telescopul
MMU este aclionat spatial Hubble.
Naveta spatiali pe orbiti
de gazul emis de 24 de \
mini-rachete MMU se manevreazd prin
comenzi manuale situate la
Telescopul
extre m itati I e b ratelor
H ubble

W##
astronautului

EIitriIe
t
{
TIIIEfrT

l/

.t

-l

"* bb
-,4e\

i'l

Viziera cdgtii protejeazd

ochii astronautului de
lumina orbitoare
a Soarelu i i'

cAUTA $t DESCOPERA
s.#&l{1l;f; t$i$V#lUTIl : pp . 22-23
L------------r----rr-r
Astro
in spafii
25
 SpnnuL CosMrc

Marto, planeta stflneoasi

&M"rt", planeta rece 9i stincoasi, se MARTE ix CIFRE
numegte ,,planeta ro;ie" din cauza prafului I)istanIa 1aIz-r cle Soare:
228 cle miliozrne de krn
rotu care o acoperi 9i pe care, de multe ori, I)iametrul: (i 78(i km
vAntul il ridici in furtuni de nisip ingrozitoare. Durata LlnLli an (o orbita in jurul
Scrarelui): (t87 cle zile terestre
Marte are anotimpuri, la fel ca Terra, dar este I)urutzr unei zile (o nrtalie
mai departe de Soare, iar temperatura sa este cornpletir in iur ul propriei axe):
! \,( i de ore terestre
mai scizuti. Lu rti: )
i n m eta t so ti d
-- T,':::d
Crustd st]ncoasd
CnnrERE 5r VuLcANr Robotul sondei Pathfinder
Marte este plin de cratere, ca gi exploreazi suprafata lui Marte
Luna noastri, dar acestea sunt
batute de vAnt si de furtunile Praf rogu ridicat
de nisip. Vulcanii de pe Mar[e de vAnturi puternice
sunt asemanatori cu cei de pe Robotul lui Pathfinder
Terra, dar sunt mult mai mari. a trimis imagini de pe
Marte pe Terra Albia unui rAu secat:
poate, Ia un moment
dat, exista apa
pe aceastd planeta

I i ;i: ' . ...{ r.*,:_!*r{,&-!.-

.-*
_ ,*in.- -,._
.,"f+*,nrr.
."*r.;,'
!::t :'::
 MnRTE, PmNETA SrarucoASA

LUNTLE LUI MnRTE

,tarte are douA luni: Phobos si
DATE ULUITOARE
)eimos. Ambele mici si * Cet mai mare vulcan de
ico pe rite d e c rate re, au o pe Marte, Muntele Olimp,
-crmA am uzanta: seamana cu are 26 km inittime, de trei
Joi cartofi imensi! Phobos are 'q,-.'.'-
ori mai mutt decit
Jiametrul de 25 km, iar (/
tt- Everestut, cel mai inatt
)eimos de I 3. munte de pe Terra.
,r, ,,. Mrrtele olimp
,'
,..:,,r"
'(,
'
'i'-.'
.','r,.. 11'
ir' ,,'..,-) .-,;"..:.--,. , I ,t i; 1.,
,,'.,1'
'1
,'".'-'...:.1 _i ....

Everestul

ExrsrA VIATA DE MnRrE?

Sonda Pathfinder a asolizat pe Marte in 1997 .

A trimis pe Terra imagini ale suprafetei rosii

si stincoase a planetei, dar nu a gasit nicio
lmaginile mirite ale forma de viata.
suprafetei lui Marte arati
un strat de stinci acoperit
de o ,,piturd" de praf rosu.
Craterele aratd unde au
cd,zut meteoritii CU

milioane de ani in urmd

I
I

i
i

l
il
*\h

f
GAUTA $ I DESCOPERA
p. 18

L---!r---l-E-----t----

27
 SpnTruL CosMrc

Iupitew) uria$ul
&jrpiter este de departe cea mai
mare dintre planetele sistemului solar:
de zece ori mai mare decAt PemAntul!
Totuti, nu este o planeti stAncoasi,
ca a noastri: este formati din aceleagi
gaze ca gi Soarele, dar nu a crescut
suficient pentru a deveni o stea.
Norii infa;oari Jupiter in minunate Caracteristicile
viluri colorate, rotii, galbene 9i albe, lui Jupiter

iar furtunile se dezlintuie timp ,,Marea Patd Rogie" este o

de sute de ani. furtund cu diametrul de
50 000 km, de patru ori
di mensi uni le PamAntul ui

Zonele intunecate sunt

straturi mai adAnci de gaz,
vizibile prin deschiderile
d intre nori
* 'UN
UnrAs Gnzos
Jupiter este numit si ,,uria5ul gazos", pentru
JUpITER iN CIFRE ci suprafata sa nu este solida, precum cea a
Distan[a fa[d de Soare:7 76 de Pamdntului. Dimpotrivi, nucleul siu mic
milioane de km stdncos este imbricat de un strat dens de
Diametrul: I42 984 km gaz, f ormat in special din hidrogen si heliu.
Durata unui an (o orbitd in jurul
Soarelui): I L,9 de ani tereqtri
Durata unei zile (o rota[ie completd
in jurul propriei axe): 10 ore terestre *'
Luni: 63 LUNILE LUIJUPITER
Mic nucleu Jupiter are 63 de luni: patru mari
Hidrogen gi stincos (lo,Europa, Canimede ti Callisto) ,
heliu gazoase
restul fiind mult mai mici.
lnel sublir Canimede este Luna cea mai
Hidrogen
de densitate mare din sistemul solar. Cele
ma re patru luni sunt cunoscute si sub
\ numele de ,, luni galineene"
pentru cd au fost descoperite in
1 61 0 de Calileo Calilei.

Ganimede

28
'ft
I
*
JuPrrER, UnrA$ul

i
F

DATE ULUITOART
* lneLuL sublire care inconjoar;
Jupiter are adesea o grosime
mai mici de un kitometru; a fost
descoperit abia Tn 1979, de
sonda spaliati Voyager.

* ,,Marea Pati Rogie" in

reaLitate nu este rogie m€r€u:
culoarea sa se schimb; de [a
maro [a rosu patid, dupi
','rir',
i;tt.'
culoarea norilor care trec pe
d easu p ra sa.

Io este o Iund caldd, Europa esfe acoperitd de

cLt vu lcani in e ru ptie gheata, atAt de neteda incat
tot titrtpul s-ar putea patina pe ea.

Lava sulfuroasa
exputzatd de un VULCANII DE ptr IO
vulcan in erup!ie
Io esle I-Llnzr cerr mai
apropiutz-r de Ju lri ter.
i nI 1 )l 1 ).' clou i-t son cle
-,\gfr Vo1'uger au fz-rctr1 citevit
Iotografii erle vulczttri Ior
t

iu erup[ie. i
I

lo este acoperitd de u n strat I

:i - sulfuros de culoare rosie :

L
------- --- ----r------

29
 SpnnuL CosMtc

Saturn $i inelele sale

& S"turn este a doua planeti a sistemului Sa,.ruRN ix CIFRE
solar ca mirirn€, diferiti de toate celelalte Distan[a fa[d de Soare:
1 +'26 de milioane de km
pentru ci este inconjurati de inele late 9i Diametrul: t 20 5:16 km
plane. $i alte planete au inele, dar la nici una DuraIa unui an (o orbitd in jurul
Soarelui): 29,5 de ani teregtri
nu sunt atAt de luminoase 9i de vizibile. La fel Durata unei zile (o rotafie cornpletd
in jurul propriei axe): 10 ore terestre
ca Jupiter; gi Saturn este un adevirat uria; Luni: 60
gazos. Cele doui gaze principale din care este H id rogen
Mic nucleu
stAncos

format sunt hidrogenul gi heliul. si heliu

gazoase

lnelele lui Saturn Micul nucleu solid este Hidrogen

de densitate mare
formeazd un disc plat lat infasurat in nori de gaz

qt PnTETA
v
O FonnrE
FnuMoAsA
Observat cu ochiul liber de pe
PamAnt, Saturn pare o stea de aur
care striluceste pe cer, dar este
suficient un m ic telescop pentru a-i
putea admira inelele si cel putin
patru dintre Iunile sale.
Inelele lui Saturn sunt
atAt de subtiri incAt,
vdzute d in p rof il ,

nu se disting.

Saturn
 SaruRN gr lruelELE Snl.e
Lunile cele mai
indepirtate sunt
sfere de piatri
inghefati'
f 'LuNtLE
LUt SnruRN
Din cau za distantei enorme
de Soare, toate lunile lui
Saturn sunt lumi inghetate.
Titan, cea mai mare, este
singura cu atmosferd.
Phoebe

DATT ULUII()ABT
* Atunci c6nd a observat saturn in 1610,
Gatiteo Gatilei nu dispunea de un tetescop
suficient de puternic pentru a distinge ctar Tethys
inelele. s-a gindit cE umft;turite taterale ar
putea fi tuni gi a notat: ,,saturn are urechi,,.

* 'SoNDA Enceladus
SpnnALA
CnsstNt-HuycENs
Sonda Cassini-H uygens ,i-a inceput
cilatoria spre saturn in igg7 .in 2004,
sonda Huygens a intrat in atmosfera
lui Titan, in timp ce Cassini arimas pe
orbita in jurul lui Saturn. Mimas

sonda spatiali cassini-Huygens

f
IwELE RonToARE
Vazut de pe Pamant, Saturn pare sd Titan, cea mai mare
dintre lunile lui Saturn
rf;J;:iJTllffi;ffiJiJ:5:ilt:
I
demonstre azd, cd sunt mii. Sunt
fgrmate din fragmente de piatra

Itr '
shffifi.ll'uorbiteazainjuru
ry
I
\
---..
U
Sistemul de inele
al lui Saturn
fim:*tit;;;$TltNTA iru .lunuL Nosinu: p. 48
 SpnnuL CosMlc

Uranus, I{eptun gi Pluto

Inelele intunecate ale lui
&Pl"n"tele cele mai indepirtate de Soare Uranus au fost descoperite
abia acum 22 de ani de
(,,planetele exterioare") sunt Uranus, Neptun sonda spatiala Voyager

ti Pluto. Uranus ti Neptun au cam acelagi

diametru, de circa 4 ori mai mare decat al
Pemantului, o atmosfere foarte dense,
mici nuclee stAncoase si inele subtiri .
Degi, conform ultimelor convenfii
astronomiG€, Pluto nu mai este
considerati planeti, o vom considera,*x
in continuare o planeti de sine
stititoare. Este atAt de departe
incAt cu greu se distinge, chiar gi
cu un telescop foarte puternic.

UnANUS iN CIFRE
Distanfa fa[d de Soare:
2 87 l de milioane de km
Diametrul: 51 t 18 km
Durata unui an (o orbitd injurul
Soarelui): 84 de ani tereqtri
Durata unei zile (o rotafie
completd in jurul propriei axe):
L7 ,24 de ore terestre Uranus
Luni: 27 este inclinat
in lateral

:i' :i ;: :,[i | "' iff i,':,: i:

:t*- -
F--
.'%,fu
4
!::!,Zhidrosen e
'LuMrLE ExTTRIoARE
Uranus;i Neptun sunt uriagi de
EffiX;'on'ndedensitate
-

gaz, ca ;i Jupiter si Saturn, dar nu

Fff\ Mic nucteu stancos
atat de mari. in schimb, Pluto este
o micd sferi stAncoasd de gheali.
Este atat de departe de Soare
incAt orbita sa este enormd.
 UnnNUS, NePTUN gr Pluro

DATE ULUITOARE Pluro 5r CnRoN

Stim de putin timp despre Pluto si mica lui Lund,
* De c6nd a fost descoperit Caron, deoarece sunt foarte indepartate. Caron are
in 1930, PLuto a parcurs doar
ju mitate d in d imensiu nea Iu i Pluto si a fost
un sfert din orbita sa in jurul
descoperit abia in 197 B.
Soa re [u i.

Pruro ix CIFRE
,,Marea Patd Intunecatd"
a lui Neptun este o furtund Distanla fa[d de Soare:
de dimensiilnt 5 \) | t+ de rnilioane de km
Diametrul: '2 281 km
Durala Llnui an (o orbitd injurul
Soarelui): '2 \9 de ani tereqtri
Du rata unei zile (o rota[ie
completd in jurul propriei axe):
6r't de zile terestre
Luni: 3

0 rbita
tui Neptun .
soa re
/
/
//'t -'l'
,",'-'
--.#t-"'id?

G- r
-J \-:.s-
_/ /
/
'*rd-

0rbita tui
Ptuto in punctul
ce[ mai apropiat
\-\-- de Soare

0rbita lui Pluto

ffi \s
PTANE,TA CEA MAI
ixonPARTArA
in general, Pluto este planeta
cea mai indepdrt atd, de Soare,
dar o parte din orbita sa este
mai apropiatd decdt cea a lui
NnpruN ix CIFRE NeptLln. in aceastd perioad5,
Distan[a fa[d de Soare: Neptun este planeta cea mai
indepdrtat
4 t+]'i de milioane de km d.

Diametrul: !+9 528 km

Durata unui an (o orbitd in jurul
Soarelui): 165 de ani tereqtri
Dtrrata unei zile (o rota[ie
completd in jurul propriei axe):
1ti, 1 de ore terestre $TllNTA iN JURUL NOSTRU: pp. 48-49
Luni: 13 L---rr-r------r-r-----

33
 SpnTruL CosM,tc

* 'Cu

servareil OcHn ilv Snnlru

Telescopul spatial Hubble
reuseste sd capteze
fotografii foarte clare ale
unor stele foarte
indepartate, pe care
le transmite pe Pamint
prin sem nale rad io.

Universul ;i originile sale ;i pentru

Telescopul
a ciuta urme de viafi in alte lumi, spafial Hubble
astronomii folosesc telescoape
foarte puternice.
Tt
Pe Pimint ajung firi incetare, din intreg
Universul, Iumini gi unde radio. Telescoapele
optice au lentile sau oglinzi;i folosesc lumina
pentru a studia stelele, in timp ce := Un radiotelescop

radiotelescoapele au antene mari, prin care

capteazi unde radio. Unii oameni de ttiin{i C 't' Nh
' RADIoTELEscoAPELE
incearci si intercepteze semnale radio ce ar Rad iotelescoapele, precu m
putea fi trimise de locuitori ai altor !umi. Very Large Array din New
Mexico (SUA) , sunt prevdzute
cu antene parabolice uriase,
pentru a capta semnalele
rad io d in spatiu.

La SETI (Search for Extraterrestrial

lntelligence, lnstitutul pentru Cercetarea
lnteligenfei Extraterestre), savanfii folosesc O parte a cupolei
ma;ini speciale pentru a intercepta ramAne deschisa pentru
eventualele semnale radio striine. a lasa sa intre in telescop
lumina stelelor.

*7
DrNcoLo DE Nonr
Atmosfera terestri tinde sd
absoarba Iumina stelelor, facand
astfel dificil pentru astronomi
studiul astrelor. Pentru a rezolva
aceasti problema, telescoapele
optice mari se instaleazd pe
vArfurile muntilor foarte inalti,
unde aerul este mai curat si
mai rarefiat.
 OSSERVAREA SpnnuLut
.J'z:
Z/'
Lumina intrd fn telescop Z'D
din acest punct {'.-lg )k
v\
*M-
1d
f

"l
O oglindd secundard CAnd aerul este curat ;i ,lv
reflecta lumina ogl i nzi i rarefiat, stelele se disting clar zA JL rJz
4t
*lo
principale in ocular
(sub oglinda principala)
in intunericul cerului + ;.f\
I
74 "l^l

<"-
v\.
Telescop optic
I
a;ezat pe vArful
unui munte

--'g re

*'
EsrE CIwEVA Acolo?
in 1974, radiotelescopul din Arecibo
(Puerto Rico) a lansat un mesaj in
spatiu. Mesajul va ajunge Ia o alti
stea si la eventuale forme de viati
inteligente abia in anul 27 000.

Mesajul este codat ;i

contine informatii privind
persoane, u n itati de masu ra
5i telescoape.

Oglinda principald
(sub sasiu) focalizeaza
lumina si face ca stele
foarte indepartate sa
para aproape.

Un ;asiu solid din olel

sustine oglinda.

Mesajul de la Arecibo

ft:)-- ---r---- -- -- - - - - - - - - r
t\ 6"urA gr DEscopERA i
? coMUNcATnLE: pp. 42-43 /
MARILE INVENTII: pp. 44-45
l---------r
--------r --

{F3s
 SpnTruL CosMrc

Asteroini Obiecte pietroase din

orbita din jurul
Soarelui de-a lungul
OtaO centurii de asteroizi

$l meteorolz,I s€
Asteroizii sunt prea mici
pentru a fi observabili de pe
PamAnt fara ajutorul unui

& Artero tzii sunt buciti telesco p

de piatri ce dateazd, din vremea -$ Asteroizii ce contin dioxid

de siliciu sunt din piatra
formirii planetelor; existi
milioane de asteroizi in jurul .,
c' Asteroizii carbonatici
co ntin carbon
Soarelui. Meteoro tzti sunt
fragmente mai mici de piatri
9i praf; unii cad pe PemArt, dar; $;
fiindci au dimensiuni mici,
ard in contactul cu atmosfera.
Un meteoroid care atinge solul
se numeste meteorit.

*'
FAsrR DE AsrrRovt
Majoritatea aste roizilor din sistemut
solar orbiteaza in jurul Soarelui intr-o
centura aflati intre Marte ;i Jupiter.
Sondele spatiale care trec spre planete
mai indepirtate riscd sd intre in
coliziune cu ei cAnd o traverseazi.

Asteroizii metalici
contin fier
Asteroizii se
dezintegre azA cAnd
se ciocnesc
DATE ULUIT()ABE
* Asteroidut identificat ca fiind cel mai
t LtzruNr iNrRE AsrrRo tzt mare din f69ie se numegte Ceres 9i are
Uneori, asteroizii se ciocnesc ;i se sparg in diametrul de aproape I 000 km.
buciti mai mici. Acum milioane de ani,
existau poate doar citeva sute de asteroizi, * Mutli meteo roizi sunt f ragmente
care au continuat sd se ciocneascd. de praf ,,pierdute" din coada cometelor.
 J

TERO\Z| $r METEOROTZT

f 'STELELE
CAzATOARE
Cand un meteoroid intra in contact
cu atmosfera terestri, devine
incandescent;i traseazd o dara
lu m inoasd pe ceru I noptii. Aceste
dare lu m inoase su nt den u m ite
meteori sau stele cizitoare. Traditia spune ci acela care
vede o stea cizitoare
trebuie si-;i puni o dorinfi.

* 'CRATERUL
BnnRINGER
Acum aproximativ 50 000 de ani, un meteorit cu
diametrul de circa 60 de metri a cAzut in Arizona
(SUA) , creAnd un crater adanc de 17 5 de metri
si avdnd latimea de 1 265 de metri.
Craterul Barringer

\
i$ r'
r)
#:
b.r

ft- ------------rr -t:Ti

Cea mai mare parte din
asteroizi este la fel de veche
precum sistemul solar
-
+\ ff"urA $r DEscopERA
Coliziunile intre asteroizi, frecvente
in epoca formdrii sistemului solar,
Y DtNozAURn: pp. 54-55
sunt in prezent mult mai rare L-----------------rr
- -

{F3r
 SpnTruL CosMrc

Dflre de lumini
&cometele sunt conglomerate de DATE ULUIT()ARE
piatri gi gheafi cu dimensiuni de cativa * Coada cetor mai mari
comete vizibite de pe Terra
kilometri . Cele mai multe se gesesc dep59e9te 160 de milioane
departe, in partea exterioari a
sistemului solar; dar unele urm eazd,
lungi orbite eliptice care le aduc atit
de aproape de Soare incAt Ie putem
vedea. Cometele au aspectul unor dare
sau pete foarte luminoase in mitcare;
unele au cozi luminoase cu lungimea
de milioane de kilometri .

#?
'O ConpA DE Gnz
Coada este un amestec de praf si gaze
care sunt emise de cometd atunci cand
se apropie de Soare. Cand o privim,
pare incandescenti, dar in realitate
esteinghetati si striluceste doar
pentru ca reflecti Iumina Soarelui.
,,Coama" este un nor
O cometi cu coada Nucleul unei comete de gaz 5i praf ce
caracteristici esfe format din gheatd, inconjoara nucleul
praf si fragmente
ONIGINEA CoMETELoR de piatra

{ Atunci cind o cometi se r) Atunci cAnd se apropie de Soare, r) Particulele mici provenite
I apropie de Soare cam la distanta L gazulti praful desprinse din J Ue la Soare imping gurul si
la care este planeta Marte, aceasta cometa formeazd un nor luminos, praful si le dispun intr-o coada
incepe si degaje gaze. denumit ,,coamd,". I u nga.

=+
 DAne DE LurvllruA

Vdzutd de pe PdmAnt, coada cometei

are aspectul unei dAre luminoase

Coada din praf se desfdgoard

in spatele coamei cometei

Coada de gaz este

indreptata in directia
opusa Soarelui

%MErEcuffi;:',,
CovtETA HU,LET Unele comete, precum cometa West,
au doud, cozi indreptate in directii
Cometa Halley poartd numele astronomului
d iferite. in aceste cansri , coada
englez Edmond Halley, cel care i-a calculat
albastruie , gazoasi, se alungegte in
primul traiectoria. in IlOS,Halley a directia opusd Soarelui, iar cea alba
prevdzut cd o cometd care a fost vdzutd in
sau galbuie, facuta din praf,
1682 se va intoarce aproximativ la fiecare
se dezvolta in directia din care
76 de ani, qi aqa a fost.
vine cometa.

Cometa HatLey ltapiseria din Bayeux, 10661 lmagine din 1986

+3e
 SpaTruL CosMrc

fiRTTLE crr-r MAr vrcHr

Cele mai vechi ha(i ale cerului
provin din China ti au peste o
mie de ani.

s
E*^
@ )t"tele par si-gi schimbe pozi{ia *' 'illl"T:*'',
DrN Iurulr PAruA iru NotEMBRTE
de la o noapte la alta ;i in cursul Steaua Vega cea albastra domina cerul emisferei
anului; acest lucru se intAmpli nordice, fiind vizibila si dintr-o parte din emisfera
s u d ica. in cearca sd rec u n osti patratu I fo rm at d e

deoarece, in timp ce Pimintul se constelatia Pegas sau Fomalhau lt, steaua foarte
rotette in jurul Soarelui, el se rotette luminoasi din apropierea Capricornului.

gi in jurul propriei axe. Hertile cerului Noiembrie Octombrie

t'Septembrie
reunesc stelele ?n 88 de grupurl, Harta
denumite constela{ii; in aceasti cerului

pagini vei gisi hir{ile necesare

pentru a putea distinge unele
constelatii.

Pentru a folosi harta, caut-o mai intAi pe cea

corespunzitoare lunii curente. Harta este
alcituiti astfel incAt si arate cerul aga cum
apare seara (aproximativ la ora 21 :45'), privind
spre sud. Jara noastri fiind situati Ia nord
de Ecuator; vom distinge mai ales constelafiile
desenate in partea de sus a hirfii; daci insi
vom cilitori Ia sud de Ecuato[ vor fi vizibile
cele desenate in partea de jos; in acest caz,
pentru a folosi harta, trebuie si intorci cartea.

Ai reu;it si recunogti
cAteva constelatii?

ayqua!oN ayquopo ayqrualdag

 HAnTILE SrelARE

* 'STEAUA Cer DE TnnE

PoLAnA
Daci am putea vedea
m iscarea stelelor accelerati,
le-am vedea rotindu-se in cerc
in jurul unui punct fix. in
em isfera nordici, steaua cea
mai apropiata de acest punct
este Steaua Polara.
STnATUCESC
SrprELE?
Lumi nozitatea stelelor se
mdsoard cu o mdrime
numitd magnitudine:
stelele cele mai luminoase
au valoarea 0 sau - 1. Cu
ochiul liber se vdd stele
pand, la magnitudinea tj.

Harta constela{iilor din jurul

Polului Nord In cursul anului, stelele se
misca de la est la vest, a5a ca
August Iulie Iunie cite5te ordinea lunilor de la
dreapta la stAnga

Balanla este una dintre cele

I 2 constelatii ale zodiacului

Sistemul nostru solar face parte

din Calea Lactee: se distinge ca
o dAra luminoasd palida si valurita
care traverseazd ceru I

De Ia Ecuator,
-'toti vedea stele ft)-- r r r - - - - - r -r - - - r r - r r - !
:'in ambele Ag
-Y v v I

) ) cAUTA
- $r DEScoPERA I

: ,n isfere
Y ATLAs: pp. 1o-1 1,s4 (
!.----------------r--- -@
Tsntny e!ln I etun I

+41
 Spn1lUL
f 'SrELr sr Ztt

@l$eme Populatia maya credea cd

uneori zeii luau infatisarea
stelelor 5i a planetelor.

&^
ffi'lnci
Fe wg'r
din Antichitate, existi
Poem ilustrat de mayati, in care
diviniti{ile au formi de planete.

legende despre stele gi figurile ?f,- DTcEMBRTE PArrrA ir.r Mnr

pe care acestea le desenau pe ce[ Cauti cele trei stele luminoase ale ,,centurii" lui Orion.
Pornind de la ele, poti sd recunoSti si strilucitoarele
ata cum dintotdeauna oamenii stele Sirius, in Cainele Mare sau constelatia Leulu i.
au folosit astrele pentru a naviga
gi pentru a se orienta.
Harta cerului
Celetorii din emisfera nordici foloseau
Steaua Polari pentru a identifica pozi{ia
Polului Nord, in timp ce aceia din emisfera
sudici se ghidau dupa cele patru stele
din Crucea Sudului pentru Polul Sud. Odati
reperate nordul ;i sudul, puteau determina
gi celelalte puncte cardinale. Primii cilitori
au stribitut oceane gi degerturi folosind
doar stelele pentru a se orienta.

Todia Gemenilor
este una dintre cele
12 semne zodiacale.

!ew a11ydy 4uew

-*?{
 f 'STELELE
POLULUI SUD SrEn,' Snu PTANETA?
in dreptul Potului Sud nu se afli C0nd priveqti cerul instelat,
nicio stea, dar unele stele din pare dificil sd distingi stelele de
vecinitate formeazd o constelatie planete, dar poti sd o faci in
in forma de cruce, denumita chiar doud feluri: lumina
Crucea Sud u lu i. planetelor este fixd, in
timp ce aceea a stelelor
clipeqte, iar planetele iqi
schimbd incet pozi\ia
fafd de stele.
Harta constela{iilor de Stelete ctipesc.
deasupra Polului Sud

Februarie Ianuarie Decembrie

Constelalia
Gemenilor este
cunoscuta pentru
stelele Castor 5i
Pollux,gemenii
din mitologie

Orion, vAndtorul, cu centura

sa de stele luminoase

t"NsrE LAt I LE zoDIAcALE

in fiecare an, Sourele traverseazi
aceleasi 12 constelatii. Acestea
rep rezinta cele 12 semne zodiacale,
adesea reprezentate prin animale,
precum Taurul si Racul.

Ecuator

Racul

cAUTA $l DESCOPERA
cAuroRr gt EXPLoRAToRI: p. 15
l--r-------r----rr---r

aueruqal eyenuel eyqrua)ao

+,43
 SpaIUL CosMlc

Viilta unei stele

&O srca se nagte dintr-un nor de
gaz gi praf (nebuloase). ln Univers,
sunt prezente stele de toate vArstele:
M
intotdeauna se nasc unele noi, in
timp ce altele mor. O stea triiegte xm-ru
in medie cAteva miliarde de ani.
Steaua noastri, Soarele, are circa #ry€
5 miliarde de ani: este o stea
de vArsti mijlocie.
#r
xf
4 Stelele noi se
I nur. d in gaze le
;i praful dintr-o
* 'S-A nebuloasa.
NAscur o SIEA
O nebuloasd contine materia
prima necesari pentru viata
unei stele. ,,Cheaguri" de
hidrogen si praf se aduni,
atrase de forta gravitationali
reciproca. Unindu-se, se
incilzesc ;i apoi se aprind.

DATT ULUITOARE .J:.

, O parte dlg-g"z se
* Peste 5 mitiarde de ani, 9i L concentreffiS si'
Soarele se va miri pini cind va formea 26, o sferd
deveni o ,,giganti rosi€". Atunci va fi care se inv6.rte.
de o suti de ori mai mare dec6t este
acum, iar temperatura Pim6ntu[ui
va creste p6ni [a mii de grade.
t

-$
 ==

Vrnrn Uruer Srel.r

I in finat. steaua se
O raceste si se
CuroRrLE SrnrELoR Stelele atbe au
temperaturi de circa
o transforma intr-o p itica
neagri.
Astronomii pot sd-qi dea seama 1 0 0000c
, .: ,, ,

de temperatura unei stele dupd

culoarea sa. Stelele rnai calde ard Stetete gatbene,
F La sfAr;it, giganta
rU rosie Tsi consumd tot
rnai rapid Ei trdiesc mai pu[in precum Soarele
decdt cele,,reci". nostru, au
temperatura de circa
6 0000c
Stetete atbastre sunt
Stelele portocatii si
cete mai calde lcirca
rosii sunt cele mai
20 0000c1
,,reci" [3 000-/r 500oCI

I CAnd steaua a terminat

4] uproape tot hidrogenul, .,
se mareste, devine o gigan;t
rosie si incepe sd consu
elemente care ard la,,.,si
temperaturi mai m

Giganta rogie Betelgeuse

q#
'O GrcnrurA Ro5lr
O stea aflata la sfArsitul vietii incepe
sa-ti consume propriul combustibil,
h id roge n u I ; cAn d acesta este pe
terminate, steaua se mdre;te 5i i5i
schimba
scn r loarea in
culoarea
m Da cu
astfel o giganta ro;ie.
'
tn rotu, devrffi,d
rosu, oev,,ffimH}c

,..*+h;;*ir. 't,,,.
ffi'
ry''

Ar cLO)nnc:ernt
ItrirArrnodru-se,
J o :e l,le SC
gaze
b3a;ze. ;e1inrca
al,lzesc,
sfe
ST ra
rra e;aFprririnrdle:si;i
ASse
SC

dev
d, yirinre)o)Ss1
vine
)vr r ;te
.eat.
:d, o)sstea de
din
d mnensi in
rerISsirunnri mnijij loOCcii
r

'al inmllp (dle

stra
st il luc
uce )tee tir
e5SI
C€

dpl'troxin
al rxiinmila vl
rdtti 1C0nmr iliarde
j,deian
rnii. urA $t DEScoPERA
hiT"e tl$ JURUL NOSTRU: pp. 38-41

45
 i stele
&Ostea de dimensiune mijlocie
precum Soarele va deveni o giganti
rotie gi apoi o pitici albi. O stea de
dimensiuni mult mai mari, se va miri
intr-o supergiganti rotie gi, in loc se
se mictoreze, va da nagtere unel
uriate explozit (supernovi) : ceea
ce rimAne din micul nucleu rotitor
se numeste stea neutronici.
Stelele de neutronice, sau pulsarii,
emit fascicule de unde radio.

€PLozrA Urur suPERNovE

La explozia unei stele, se poate atinge
o luminozitate egala cu cea a I 0 miliarde
de sori, dar n u pentru m u lt tim p.
in cAteva saptimAni sau luni, lumina scade,
pana devine practic invizibile.

* 'NEBULoAsA
RncuLUr
in 1504, s-a observat o lumina
neobisnuita pe cer: exploda o
supernovd. Norul de gaze ;i praf
ce s-a impr5gtiat in spatiu se vede
si astdzi si se nume;te Nebuloasa
Racu Iu i; in interioru I sau, se afla
Explozia unei stele care
o stea neutronicd. devine o supernovi.
Nebuloasa
Racului
 SUPERNovE gt SrrLE NeurRoNtcE

Pol magnetic

Stea neutronicd
Stea neutronici
PursARrI
Polii magnetici ai unui
pulsar emit unde radio care
cdlStoresc rniliarde de kilometri.
Deoarece pulsarul se roteqte,
fasciculul de lumind se roteqte Ei el,
ca lumina unui far.
U nde radio

:APursin);
CAnd undele radio ale unui pulsar ajung pe
Pamant, pot fi interceptate de un radiotelescop:
ele produc o serie de impulsuri ce se pot
transpune intr-un grafic.

DATE ULUITOART
lmpulsuri regulate provenite de la un pulsar.
* Supernovete sunt at6t de
[uminoase inc6t cel pulin

-ffi--
cinci au fost observate - --- -- --- - - -- -- - - - -'l
:
2) cAUTA gr
cu och iu t tiber, ina inte de DEScoPERA )
i nventia tetescopu tu i.
T gntNT* itu JURUL No$rRU: pp.24-zs (
I
l----r- r--------------

tF4r
 Spnnul CosMlc

Gf,urile negre
&CAnd stete foarte mari mor devin
lucrurile cele mai ciudate din Univers:
giuri negre. O gauri neagri are o fo(e
de gravita{ie atAt de puternici incAt nimic
nu-i poate scipa, llici micar lumina!
Degi giurile negre sunt invizlbile, forta
lor de gravitafie ajunge foarte
departe, dtrigAnd tot ceea
ce intAlnesc. Pentru a identifica
o gauri neagri, astronomii
studiazi efectul acestei forte.

Gaurd neagrd

!6srrn cnRE sE MrcSoR rnzA

Cand o stea se transformd intr-o gaurd
neagrd, dimensiunile sale se reduc
mult. Daci Soarele nostru ar deveni
o gauri neagrd, diametrul siu,
in prezent de 1 ,4 milioane de
ki lo m etri , s-ar red u ce la 6
.

*
DATE ULUITOARI
* Quasarii sunt obiecte[e cele
mai indepirtate care se cunosc
lru CAUTAREA GAURTLoR
NTGRE
Can d s u nt atrase intr- o gau ri n eagrd,
p rafu I s i gaze le ste Ie Io r invec i n ate se

in UniveFS: produc o mare incalzesc ;i em it lu m ini, u nde rad io

cantitate de energie, dar nu
se stie care estein real,itate
originea tor.
si raze X. Pentru a descoperi gaurile
negre, astronomii folosesc satel iti
speciali, capabili si intercepteze
razele X.
SAtCIitUI RXTE iN
ciutarea giurilor negre t
 z
GAURTLE NecRE

* 'O
lrrrrMA NrncRA
in spatiu se gasesc si obiecte
Gazul provenit de Ia
ciudate, denumite quasari, care au
o stea vecina este atras
poate in centru o enormi gaura
catre gaura neagra
neagrd. Quasarii au acelasi aspect
ca ti stelele, dar sunt atAt de
indepartati incat e posibil sa aiba
lumina cAtorva miliarde de stele.

Quasar

Stele, gaze gi praf

se invArtesc in jurul
gau rii negre d in
centrul quasarului.

Jeturi de gaz
ies din quasar
de-a Iu ngu I axei
discului
Gaurd neagrd

Orizontul
Y
de even iment

aura neagri * 'CApEREA

lrurR-o GnURA
NencRA
Praf ;i gaze Zona care inconjoard o gaura neagrd
se nume;te ,,orizontul de
eveniment". Tot ceea ce se afla in
interioru I acestei zone risca sa fie
atras de fo4a de gravitatie a gaurii
negre ;i sa dispara pentru totdeauna

fi
*
-/ -)f->k d*
JN/
din Univers.

))K ao")
ilrl
{I 'cnurA gr DEscoPERA
/rrr:--------------r-c-!
i
t

MAHILE INVENTII: pp . 22-23

cum FUNcTtoNEAzAI: pp. 52-53

/a t-4s
 SpnTruL CosMrc

Calen Lnctee
./)- (
?
-{ / r)oarete, steaua
'L noastri, face parte
dintr-un uriat grup de astre (galaxie) Vdzutd din spafiu,
Prafuri gi gaze ascund
centrul galaxiei vederii
denumit Calea Lactee: acesta confine Calea Lactee are noastre
aspectul unei imense \
200 de miliarde de stele dispuse in forma spirale de stele

unei spirale uriate. Observind cerul intr-o

noapte senini, departe de luminile
orasului, poti si distingi cu uturinte
o dari de lumini palide, ca laptele:
Calea Lactee.

q#
'ANil-LuMlttA
Calaxiile sunt atat de mari si atAt de
indepartate incAt, pentru a le mdsura,
oamenii de stiinta au nevoie de o unitate
de mdsu ri speciala: an ii-lu m ina. U n
an-lumina este distanta pe care lumina
o strabate intr-un an, adica 10 000 de
m iliarde de kilometri. Galaxia noastri,
Calea Lactee, are uria;a latime de 1 50 000
de ani-lumina si o adAncime de 1 500
de ani-lumina.
Calea Lactee

DATE ULUITOARE
* Daci ai putea c5l5tori cu viteza
luminii, in 28 000 de ani ai putea si
ajungi de pe Pimint in centrul
galaxiei Calea Lactee.

* Luna se afti
[a circa o
secundS-[umini de PimAnt,
Soarele [a opt minute-lumin5.
 CruEA

f
'GALAXnLE
SUNT
DIFERITE
Calaxiile sunt de diferite
tipuri, in functie de forma
lor. Majoritatea sunt in
spirala sau eliptice; unele
spirale au o bara care le
trave rseazd p ri n ce ntru
,
Galaxie in spirali Galaxie in spirali Galaxie eliptici Galaxie
altele au formi neregu lati. barati (sau Ienticulari) neregulati

Aglomerdrile de puncte, de formd

sfericd, pot cuprinde pAna la
un milion de stele

Brale lungi de stele

se infdsoara in spirala
in jurul galaxiei

Andromeda este galaxia cea mai

apropiati de Calea Lactee.

*L.MERAREA LocnLA
Andromeda, sau M3 1 , este
numele unei superbe galaxii in
spirald, ca ti Calea Lactee. Situatd
la 2,4 milioane de ani-lumini,
4'NcoLo DE cnLEA Lncrrr Grupul Local contine circa 300 de miliarde
de stele. Cu ochiul liber, se zireste
Calea Lactee se mitca in Univers
impreund cu 30 de alte galaxii, intr-o cu greu de pe Pamant.
grupare denumita Crupul Local. La
rAndul lor, grupurile se aduna in
r- --------rrr-rr----
aglomerari. Crupul Local face par-te
din Aglomerarea Locala.
ffir cAut^A: gr DEScoPERA rt

)
Aglomerarea Locali T gntNTa irv JURUL NosrRU: pp. 20-21 (
I
l----------------rr---
 SpnTruL CosMrc

lstoria Universului

Big Bang Universul a fnceput ca

o mare explozie,
Big Bang-ul

&Multi oameni de ltiinti cred

ce Universul a apirut acum
aproximativ 15 miliarde de ani ca
o explo zie uriate, Big Bang-ul. inainte
de ea, materia Cosmosului era concentrati
intr-un spafiu foarte limitat, apoi a explodat
in toate direcfiile. La inceput, Universul
era fierbinte, dar in urma exploziei s-a ricit; I

acest proces nu s-a incheiat inci. I

l

de energie/
Batonut
descdtutata de explozie
se intinde si incepe sa
se rdceascd

N!r
*'
UNrvERsuL sE ExrrNDE
Forta teribila a Big Bang-ului
contin ui sd indepirteze galaxiile
unele de altele. Poti verifica
singur: deseneazd citeva galaxii

I pe un balon si imagineaza-ti ca
acesta este Universul. Acum sufli
in Universul tau si vei vedea cum
galaxi i Ie se indeparteazd.
* 'PRrMu
AroMt
Oamenii de stiinta cred ci,
dupa doar patru minute, Galaxiile se
Universul a devenit atAt indeparteazd ca
de rece incAt a permis desenele de pe
particulelor sale minuscule balon u I tau.
Hidrogenul, primul
sa formeze prim u I atom.
atom (prezentat la
Atomii sunt elementul o dimensiune de
de bazd a tot ceea ce existd milioane de ori
in Univers. mai mare
decAt cea
reali).
 :-;'gri$'-* t:*-,-r;Pr:s.l;$r
I

Blc Bnruc

CenToGR AFIER EA UxT VER SULUI

in 1992, satelitul COBE, a real izat o hartd
cu microunde a Universului, in care se
observd uqoare sclipiri: sunt ceea ce rdmAne
din energia descdtuqatd de Big Bang.
Regiunile mai calde sunt roz gi roqii qi
indicd zonele in care au inceput sd se
formeze galaxiile.
Galaxii in spatiu

€PnrvrRE ir.rAPor itrr Tr.rp

Calaxiile cele mai indepartate se gasesc
la asemenea distanle incat lumina Ior
are nevoie de miliarde de ani pentru
a aj unge la noi. Atunci cand savantii
o observa, o vid ata cum era
acu m m iliarde de an i.
Harta cu microunde
realizati de C0RE

Satetitut C0RE

Se formeazd primele
particule de materie

Primele stele
ti galaxii s-au format
DATT ULUITOART
din nori uriasi * Universul ar putea si se
de gaze extindi sau si se opreasci
gi apoisi inceapi si se restr6ngS;
in acest caz, s-ar termina
Galaxiile continud cu un Big Crunch.
si se indeparteze
* Big Crunch ar putea fi
echivalentut Big Bang-ului
si ar naste un nou Univers.

cAurA $r DEScoPERA
COMUNICATIILI : p. 46

!n.t3,
 SpnTruL CosMrc
':

%
ruI PE
lAroRIrLE itrt Snnlru,
MnRELE ECRAN
Daci iti plac filmele SE, nu ai decat
sd alegi. Sunt sute de filme care

$, fim sp&fiu povestesc despre calatorii in spatiu

s i intal n iri cu creatu ri extrate restre.

frF
@' E*ploririle spa{iului abia au O scene din filmul ,,E.T.
extraterestrul"
?nceput, dar lucrurile inaint eazd,
repede; in viitor; am putea chiar
si triim pe planete foarte
indepertate...

ldeea cilitoriei in spafiu gi ipotezele privind

ceea ce am putea intilni foarte, foarte
departe de noi ne fascineazi pe tofi:
iati de ce programele de televiziune gi
filmele cu astronave gi cilitorii in Univers Mine pe Luni
au atAta succes. Cine ;tie, poate ?ntr-o
zi am putea si facem o excursie pe Luni
sau poate chiar pe Marte.

Mulfi viseazi si
intAlneasci fiinfe venite
din alte lumi, dar pAni subterand
acum nimeni nu a reusit
si le demonstreze
existenta.

,'

,.-.5{,-1
 ---

VuroRUL iru Spnnu

d
'STATIA SpnnALA
PeseJE SpcnETE, lrurinNATrorunlA ALPHA
LTnii oameni de qtiin[a sunt convinqi Statele Unite, Japonia, Rusia ti alte
ca erista treceri asemdndtoare tari, printre care 5i Italia, construiesc o
Se intrd in
pasaj printr-o t trnel trrilor, denumite worrnholes statie spa!iala care sa orbiteze in jurul
gaurd neagrd (..eduri de viernte"), care leagd gdurile PamAntului, in care si poata trai si
llegre intre ele qi collsiderd cd in lucra astronauti si oameni de stiinta.
viitor se vor putea parcurge distante
turizrse folosincl aceste treceri.

->'' st se iese
----^----- prin alta

E MINE itrt Spnnu

Unii asteroizi sunt bogati in metale: unul singur
ar fi de ajuns pentru a procura tot fierul de care
Utilaje folosite O reprezentare a statiei spatiale
avem nevoie pe Pamantl in viitor, s-ar putea sa
pentru m inerit internationale Alpha
fie posibil transpor-tul asteroizi lor pe Luna, unde
sa fie utor de exploatat.

E xploatarea res u rsel o r

de filoane de metale
pretioase ale asteroizi lor

O
*> $
Vehicul lunar
.

cAUTA $r DESCOPERA
f '-iM rilNCTIONEAZAf : pp. 30-31
t----------tF.-
.F.' tr

rr #. f
-rfr}r-
n-'
e
't F* -
5---+-.*-
',',''.':'
_\*r'r
'
r55
7
t ,

Glosar de euvintereheie
An-lumini: distanta parcursd
de lumina intr-un an. Utilizal
deseori ca unitate de misuri
pentru distanle foarte mari.
Asteroid: o bucati de roci
care orb iteazi in ju ru I
Soarelui. Un asteroid poate fi
cdt un fir de nisip sau poate
aj unge pana la 1 000 km
d iametru.
Astronom: un om de stiinta
care studiaza obiectele din
spatiu.
Atmosferi: gazu I care
inconjoari o stea, o planeti
sau o Lund.
Aurore: luminile colorate
vizute pe cer Ia polii
PamAntu lu i.
Axi: o linie imaginari care
trece, de la pol la pol, prin
centrul unei stele, planete sau
luni care se roteste.
Azot: u n gaz care rep rezi nta
patru cincimi din aerul din
jurul nostru.
'u.{
SpnTruL Cosul|c,.'..
Coami: norul de gaz si praf
care inconjoari o cometd.
Cometi: un bloc de praf
gheata care orbiteazd in jurul
Soare Iu i.
Constelatie: un grup de stele
care dau naStere unei forme
pe cer cAnd sunt vdzute de pe
Pamdnt.
Crater: o adAncituri produsi
atunci cAnd un meteorit se
love;te de suprafata unei
p Ianete sau a u nei lu n i.
Dioxid de carbon: un
culoare gi fari miros, care este
prezent in atmosfera multor
p lan ete.
Eliptic: de forma unui cerc
tu rtit. Lu n i le s i p lan ete le se
deplaseazi deseori pe orbite
e Ii ptice.
Erup{ie: un jet de gaz iesit din
su p rafata Soare lu i .
Galaxie: un grup de miliarde
de stele deplasAndu-se prin
spatiu.
Gauri neagri: un obiect creat
prin implozia unei stele
imense. Forta gravitationala
si
este atit de putern ica incAt
nimic, nici micar Iumina, nu
poate scipa din aceasta.
Gravitafie: forta care atrage
totul spre centrul unei stele,
planete sau luni.
Heliu: un gaz utor, incolor,
care se gase;te in interiorul
ste le lo r.
Hidrogen: cel mai utor gaz si
gaz fara
cea mai des intAlnita substanta
in i nte rio ru I ste le Io r.
Lentili: o bucati de sticla sau
plastic transparent, cu o formi
care deviazd razele de Iu m ina
cAnd trec prin aceasta.
Luni: satelit natural orbitand
in jurul unei planete si numele
dat u n icu Iu i sate I it natu ral al
PamAntu lu i.
Magnitudine: in astronom ie,
un numir care descrie
strilucirea unei stele. Cu cat
este mai mare numarul, cu
atdt este mai pulin
strilucitoare steaua.
Manta: roca grea din adancul
unei planete, pe care pluteSte
stratul subtire de scoarti.
Meteorit: u n nr eteo ro id care
unge la sol, formand de
aj
multe ori un crater.
Meteoroid: o bucata de roci
deplasAndu-se prin spatiu,
care intra in atmosfera
Pamantului ;i formeazi o stea
cdzaloare sau un meteor.
Nebuloasi: un nor de gaz si
praf in spatiu. Unele
nebu loase sunt stral ucitoare,
pe can d alte le su nt intu n ecate.
Orbiti: traseul unei planete in
jurul unei stele sau al unui
satelit in jurul unei planete.
Oxigen: gazul care reprezinta
putin peste o cincime din aerul
din jurul nostru si este esential
pentru cele mai multe forme
de viatd.
Pitici albi: o stea micd, putin
strdlucitoare, cu diametrul de
aproximativ 1 000 km, care ia
naStere atunci cAnd o stea
de dimensiunea Soarelui si-a
epu izaltot combustibil ul 5i
se prabu;e5te in sine.
Pitici neagri: u ltima f azd,
prin care trece o stea cind
moare.
Pulsar: o stea care pulseazd,,
transmitand unde radio.
Quasar: Quasar vine de la
obiect cvasi-stelar sau QSO.
Se referi la ceva ce seamini
cu o stea, dar nu este o stea.
Nimeni nu 5tie exact ce sunt
quasarii, dar ar putea fi galaxii
indepartate, stril ucitoare.
Satelit: un obiect care se
mitci in jurul altuia, de obicei
o planeti. Poate fi un satelit
natural, cum este Luna, sau
un satelit artificial, cum ar fi
o navi spaliali.
ScoarfA: stratul de suprafati
din piatri al unei planete sau
al unei luni.
Semnal radio: un fascicul
de unde radio care poarti
informatii.
Sistemul solar: Soarele, cele
noud planete 5i lunile lon
cometele, asteroizii si tot ce se
rote;te in ju ru I Soarelu i.
Stea: un glob de gaz urias,
strilucitor, cum ar fi Soarele.
Supernova: o stea care
explodeazi ;i, timp de caliva
ani, strilucette la fel de mult
ca o intreagi galaxie.
Unde luminoase: vibratii
electromagnetice care pot fi
detectate de ochii no;tri.
Putem vedea unde luminoase
de d iferite lu ngim i ca avind
culori diferite. Undele
lu m inoase calitoresc prin
spatiu cu o vitezi de
300 000 km pe secundd.
Unde radio: vibratii
electromagnetice care
transporti semnale radio prin
spatiu.
Univers: tot spaliul, materia si
energia care existi oriunde.
57