Poezii de logopedie

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului

Z
Luna
Uite luna sus pe case
Suie scarile de raze
Si presara zahar tos
De lumina, dulce jos

Pisicuta
Pisicuta pis, pis, pis,
Te-am visat azinoapte -n vis
Te spalam, te pieptanam
Funda rosie iti puneam.
Insa tu te-ai suparat
Si pe maini m-ai zgariat.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetului

S
Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele,

Pe la cuiburi se aduna

Se ascund in ramurele,
Noapte buna!

Luna
Luna blanda si sfioasa
Rasare de dupa o casa
E palida si frumoasa.
Spune povestea c-ar fi o craiasa
Tacuta su misterioasa

Pisoii
Miau, miau, miau,
Pe inserat
Pisoii au adormit.
Iar mamica lor pisica
La fereastra sta si coase
Hainute noi si frumoase.

Exercitii pentru fixarea si consolidarea pronuntiei sunetelor

CE CI
Ariciul
Un arici cu tepii mici
Si un bot catifelat
Langa gard s-a tupilat
Necajit si suparat
Ca l-a plouat.

Mai arici cu tepii mici

Hai in casa la caldura
Unde nimeni nu te fura
Sus dupa cuptor sa stai
Sa nu capeti guturai

Lucica
In gradina e Lucica
Zi de zi cu galetica
Cu grebla si lopatica
Ingrijeste floricica.

Pisicel
Vezi ce are pisicel
Are ceai de musetel
Si friptura de purcel
Invelita-n servetel

Poezie cu Onomatopee
Scopul: exersarea sunetelor m, n, g, r;

Material: ilustrate sau jucarii;

Desfasurarea jocului: Educatorea/ mama va arata ilustratia sau jucaria corespunzatoare jocului
si va recita versurile:

Ma-ma-ma/ Este mama mea

Na-na-na/ Papusica mea
Piu-piu-piu/ Puisoru-i viu
Ga-ga-ga/ Gasculita mea
Mac-mac-mac/ Rata e pe lac
Fas-fas-fas/ Mergem prin tufis
Vai-vai-vai/ Pe coda-o calcai

Jocuri de logopedie pentru copii

Repeta dupa mine
Scop: exersarea onomatopeelor "cu-cu; ga-ga"; perfectionarea auzului fonematic;

Desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati in cerc, unul in mijloc cu ochii legati. Copiii se invart
in cerc pana cand copilul din mijloc bate din palme, atunci se opresc. Copilul merge, atinge pe
unul dintre ei si spune pe un ton oarecare "cu-cu" sau "ga-ga". Copilul atins pe acelasi ton trebuie
sa repete dupa el. Daca a repetat mai bine, intra el in cerc.

Sa nu ma atinga mingea de Ping-Pong

Scopul: pronuntarea cat mai corecta a consoanei "f" izolat;

Material: o minge de ping pong;

Desfasurarea jocului: Copii se aduna in jurul unui grup de masute (2-3 mese) alaturate.
Educatoarea pune o minge in fata unui copil care sufla - rostind consoana f- asigurand un suflu
puternic si suficient de intens pentru a mentine mingea in zona centrala. Jocul se reincepe cand
mingea se atinge de un copil, sau dupa scurte pauze, atunci cand copiii au obosit.

Jocul de-a balonul

Scop: Exersarea pronuntarii corecte a consoanelor "ş, f" izolate.

Desfasurarea jocului: Copiii stau in cerc mic, ei reprezinta balonul. L acomanda educatoarei
"Umflam balonul", toti copiii sufla rostind consoana f si largesc cercul (balonul se umfla). La
comanda "Am intepat cu un ac" copiii spun "Se desumfla" si rostesc consoana ş lin, indelungat
apoi revin in cerc mic.

Raspunde repede
Scop: exersarea consoanei "r" asociat cu alte consoane.

Material: un saculet cu nisip, sau o minge.

Desfasurarea jocului: Copiii stau in semicerc in picioare. Educatoarea pune o intrebare, apoi
arunca saculetul la un copil, acesta trebuie sa raspunda repede, cu forta si sa arunce saculetul
inapoi.
Intrebari (in paranteza e trecut raspunsul copiilor):

Cum spunem calutului sa se opreasca? (pr, pr)

Cum face creanga cand se rupe? (tr, tr, trrrrosc)

Cum facem cand ne este frig? (brrr, br)

Cum suna ceasul? (trr, trr)

Cum se aude cand fuge calul? (trap, trap)

Pasarelele si masina
Scopul: consolidarea suetelor c, r, in combinatii

Regula jocului: onomatopeele sunt executate de catre copii numai la auzul zgomotului masinii.

Material: scaunelele.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Copiii sunt asezati pe scaunelele aranjate pe doua
randuri. In fata scaunelelor sunt desenate pe sol cercuri, care reprezinta cuiburile.

Educatoarea anunta jocul- explica modul de desfasurare. Pasarelele s-au adunat pe marginea
drumului (soselei).

In copaci ciripesc:

- cirip-cirip-cirip; cirip-cirip-cirip;

Un copil sau mai multi cu masini circula pe sosea si emit sunetele:

- ttrr-trr-trr; trr-trr-trr;

Pasarelele speriate executa sarituri din cuib in cuib (cercuri) ciripind: cirip-cirip-cirip; cirip-cirip;

Miscarile se repeta - cu alte exercitii propuse de educatoare- pasarelele imita zborul si ciripesc.
Se pot face si schimbari de copii, cei care au fost pasarele sa fie si masini si invers.

Telefonul fara fir

Scop: perfectionarea concomitenta a auzului fonematic si a pronuntiei corecte a combinatiei de
sunete (nonsens).
Desfasurarea jocului: Copiii stau aliniati unul langa altul. Educatoarea in fata sirului rosteste un
cuvant fara sens primului copil cu glas tare, acesta spune copillui urmator s.a.m.d. Daca cineva
greseste educatoarea merge langa el si pronunta un alt nonsens mai usor, care trebuie sa fie rostit
de fiecare copil pana la capatul sirului. Daca toata grupa reuseste sa spuna acelasi nonsens, dupa
ce a spus si ultimul copil, toti copiii bat din palme. Jocul poate avea variante mai complicate in
functie de nivelul grupei.

Exemple de nonsens:

man, naum, munuam

tadad, tamnad, tutudat, tadad

fever, fuvor, favir

cabag, pugubag, gipag, pigab

seza, sazur, zusa, sasir

sajaj, iasaj, sijas

tacog, tecag, tigoc

tra, pra, cra, cro, cru, zbra, zbru,

carapra, parbra, tramna

Ursul si albinele
Scopul: exersarea vorbirii, pronuntarea corecta a sunetelor b, z, r.

Material: cosulete - care reprezinta stupul.

Regula jocului: bazaie numai grupul de albine la care ursul merge sa fure mierea.

Indicatii pentru desfasurarea jocului: Cosuletele sunt asezate in clasa, in jurul lor albinele.
Vine ursul sa fure mierea primului stup. Albinele bazaie cu o intensitate mica baz-baz-baz. Ursul
merge la al 2-lea stup, apoi la al 3 lea stup, intensitatea sunetelor creste de la un stup la altul baz-
baz-baz, baz-baz-baz.

Ursul mormaie: mor-mor-mor.

Curtea cu pasari
Scopul: insusirea deprinderii de a articula corect sunetele g-c.
Regula jocului: copiii denumesc si imita glasul pasarilor care apar la teatrul de masaj.

Material: jucarii sau siluete.

Desfasurarea jocului:

Jocul incepe prin redarea unei intamplari povestita de aducatoare.

- Am fost in vacanta la bunica. Dis-de-dimineata m-a trezit cineva:

- cu-cu-ri-gu, cu-cu-ri-gu

- Cine credeti ca era? (cocosul, cocosul - cor)

- cot-codac, cot-codac

- Oare cine s-a sculat? (gaina, gaina - cor)

- ga-ga-ga, printre pasari sasaia / Gasca laba si frumoasa/ De mancare ea cerea.

Nota: dupa fiecare vers enuntat de educatoare, copiii repeta sunetele de mai multe ori.

Animalele
Scopul: exersarea sunetelor: m, n, c, r, si a triftongilor.

Material: jucarii sau ilustratii cu animale.

Regula jocului: la ridicarea jucariilor sau ilustratiei copiii vor produce onomatopee.

Desfasurarea jocului:

Educatoarea va arata copiilor ilustratia si ii va stimula sa denumeasca rata, dupa care va invita
copiii la raspuns:

- Cum face rata? (mac, mac)

- Cum face vaca? (muu, muu) etc.

In timpul articularii de catre copil a onomatopeelor respective copii vor executa miscari
imitative, care sa simuleze miscarile animalului respectiv.

Vrabiuta si copacii
Scop: perfectionarea pronuntarii corecte a sunetelor in combinatii, ş, f, v, j.
Regula: copiii vor emite sunetele (onomatopeele) si miscarile respective, odata cu expunerea
povestirii.

Material: se paote utiliza si inregistrarea povestirii pe suport CD

Desfasurarea jocului: Copii sunt asezati in semicerc. Educatoarea spune povestirea. Intr-o zi
copii din grupa mare au plecat la plimbare. Cand se jucau mai frumos a inceput o furtuna mare.
Vantul a inceput sa bata puternic - fass, fass, fass. Frunzele copacilor fosneau - vaj-j-vaj-vaj.
(Copii repeta sunetele odata cu educatoarea insotite de miscari potrivite)

Pe copacul inverzit,

Vrabiuta a sosit ,

Hu-a-hu-ta cu crenguta

Ce voioasa-i vrabiuta

Ca o leagana crenguta!

Versurile se repeta de catre copii, odata cu educatoarea- insotite de miscarile sugerate in

versuri.

Poezie pentru fixarea pronunţiei sunetului Ş

TERAPIE LOGOPEDICĂ
Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţi
in insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să
fie util logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturor
celor care doresc să se informeze.
Tema pentru acasă
Poezie pentru fixarea pronunţiei sunetului Ş
Exerciţii pentru fixarea pronunţiei sunetului Ţ:

ţa ţo ţu ţe ţi ţă ţî

aţ oţ uţ eţ iţ ăţ îţ

aţa oţo uţu eţe iţi ăţă îţî

ţaţ ţoţ ţuţ ţeţ ţiţ ţăţ ţîţ

ţaţa ţoţo ţuţu ţeţe ţiţi ţăţă ţîţî

ţar ţel ţig ţăc ţep ţib ţam ţoş ţup

ţoa ţiş ţân ţui ţuc ţeu

cţi oţă iţe uţa eţi nţă aţo eţî uţă enţi uţo eţa iţă îţu
reţ alţ hoţ daţ meţ puţ căţ anţ beţ găţ onţ moţ erţ acţ viţ guţ

Poezii care conţin pe Ţ

Ţapul

-Ce ai ţapule, mata

De te tot încrunţi aşa?

-Cum să nu fiu supărat

Peste tot te-ai lăudat

Că ai prins un obicei

Pe arşiţă să mă bei.

-Ţapule dragă, mata

După vorbe nu te lua

Este drept că pe căldură

Beau un ţap de bere bună,

Beau un ţap de bere rece

Şi degrabă setea-mi trece.

***********************

Tipar-Ţipar

Un tipar este altceva

Decât un ţipar

Ţiparul este un peşte

Trăieşte în apă

Şi-l poţi face

Salată cu ceapă.

Tiparul tipăreşte pe hârtie

Cine nu ştie?
**********************

Exerciţii pentru fixarea pronunţiei sunetului,,R,:

 Capra neagră-n piatră calcă

 Cum o călca-n patru crapă.

 Crape capul caprii în patru

 Cum a crăpat piatra-n patru

 Capra neagră calcă-n clinci

 Crape capul caprii-n cinci

 Cum a călcat capra-n clinci.

 Capra paşte lângă casă

 Capu caprii crape-n şase.

 Capra noastră n-are lapte

 Crăpa-i-ar coarnele -n şapte.

 Capra-n piatră a călcat

 Piatra-n patru a crăpat.

**

Tropa, tropa, tropa, trop

Când la trap , când la galop,

Tropa , trop.

***

Unu, doi , trei,

Baba la bordei

Curăţă ardei
Pentru moş Andrei.

Moş Andrei s-a dus la piaţă

Ca să cumpere verdeaţă

El verdeaţă n-a găsit

Şi-a venit cu nasul fript.

***********

TROMPETA

Toma o trompeta are,

C ânta fara incetare

Si cocosul are una,

D ar nu cânta asa intruna

*******************

Racul

R acul este croitor

Mester mare silitor

C oase fuste la ratuste

Basmalute la broscute

**********************

CUCUL SI COCOSUL

Cine bine va canta

Un covrig va castiga

„Cu-cu !Cu-cu!Cucurigu
Oare cui sa dam covrigu

*****************

Soare , soare

Soare , soare , frătioare,

Hai , da drumul la izvoare

Scoate iarba din tarână

Spune păsării sa vină

*********************

Izvorul

N-am vazut nici un izvor

Cu lacată , ori zăvor

Ori să zică : „Fugi colea,

Nu-ţi dau asta-i apa mea”

****************************

Material pentru automatizarea pronunţiei sunetului R

Pisica neascultătoare

(pentru fixarea pronunţiei sunetului S)

Lapte am turnat din sticlă

Ca să bea a mea pisică
Sanda, pisicuţa mea,
Doar lapte ar vrea să bea.
Sanda îşi bagă lăbuţa,
– Stai, se bea doar cu limbuţa!
Sanda nu m-a ascultat
Stă ascunsă acum sub pat,

Singură şi supărată,
C-a murdărit casa toată.
Cu lăbuţa a vărsat,
Tot laptele pe sub pat.

Sanda nu fii supărată

Ai să speli tu casa toată
De nu asculţi, altă dată
Ai să mesteci doar salată.

Ursul păcălit de vulpe

Un urs batrân şi prost pe vulpe întâlni

Lihnit de foame în zi de post, astfel îi grăi:
-Cumătră,hai nu mă lăsa…că mor , mă prăpădesc…
Un borş cu peşte aş mânca,
Dar peşte nu găsesc…
-Mă mir că peşte tu îmi ceri
Flămând cum de te laşi?
Când peşte poţi găsi când vrei
Doar balta-i la doi paşi.
Te du la baltă-ncetişor
Şi coada-n baltă o-ntinzi
Şi-ai să rămâi nedumerit
Cât peşte ai să prinzi!
Atunci bătrânul urs flămând
Pe gânduri n-a mai stat,
La baltă-ndată a plecat
Dar balta a-ngheţat.
Şi-astfel în lume s-a vestit
De ursul păcălit
Căci fără coadă a rămas
De-atunci şi până azi.

Supa de zarzavat
S-a dus gospodina sa ia zarzavat,
Si vine acasa cu cosu-ncarcat
Cu morcovi,
Cu varza,
Cartofi,
Patrunjel,
Cu sfecla,
Cu ceapa,
Ca toate-s la fel!

Si toate incep sa se certe pe masa:

-Ba, eu sunt mai dulce! – Ba, eu mai frumosa!
Dar morcov
Sau varza,
Cartof,
Patrunjel,
Ori sfecla,
Ori ceapa, -
Nu-s toate la fel?

Le ia gospodina pe rand sa le spele,

Pe urma le taie bucati – bucatele:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, -
Pe toate la fel!

Pe oala in clocot capacul tresalta,

Si fierb saracutele, fierb laolalta:
Si morcov,
Si varza,
Cartof, Patrunjel,
Si sfecla,
Si ceapa, -
Fierb, toate la fel!

Pe urma, tac toate .. Ce vreti sa mai spuna?

Caci supa-i pe masa, si-i strasnic de buna!
 Closca
Dupa Jean Aicard

Cot-cot-cot,
Cot-cot-cot,
Fac si eu ce pot, ce pot
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii sa-mi impac…

Ciugulesc,
Ma zbârlesc,
Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Ca nu-i las,
Nici un pas,
Far’de mine, eu

Si le-adun
Ce-i mai bun –
Si seara, cu drag, le spun
Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Basme sa-i impac.

Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
Si-i adorm apoi asa,
Incalziti
Si paziti
Sub aripa mea.

In curtea noastra

Cine-mi da un ou in dar?
Striga mama din ceardac,
Iar gaina din cuibar
Ii raspunde: – Cot – codac!

Lapte bun pentru smantana

Cine-mi poate da? – Mu! Mu!

Tu imi dai, vacuto? Tu?

Multumesc. Cine-mi da lana?

Si oita ii raspunde:
Be – he – he! … E rostul meu.
Haide, vino de ma tunde,
Chiar si lapte-ti pot da eu.

Miau! S-aude de sub masa,

Eu te scapp de soricei.

Si eu paznic sunt la casa -

Latra “ham – ham – ham” Grivei.

Onomatopee-din tabelul cu onomatopee se emit acelea care conţin sunetul-Ş-

Frământări de limbă:

Fâşş, fâş, fâş,

Suflă vântul prin tufiş

Dar şi apa la izvor

Fâşâie săltând uşor.

******************

Maimuţa cu un şoşon

Îl agaţă într-un pom,

Maimuţa cu doi şoşoni

Îi agaţă în doi pomi

******************

Cămila cu o cocoaşă

Este rea şi nărăvaşă

Nu vrea strugurii cu coajă

Vrea numai să facă plajă

**********************

-Moş, moş, moş ,cocoloş!

Vino iute dă-mi un coş

Să pun în el un cocoş

Moş, Moş, moş ,cocoloş!

*********************

Şapte

Ala-bala, na smântâna

Şapte zile-n săptămână

Şapte puncte, negre toate

Are buburuza-n spate.

Logopedviorica.wordpress.com/tema-pentru-acasa-2/