MODELE ÎNTREBĂRI / EXERCITII CAP.

5-6

1. Excedentul ofertei ilustrează:

a) Cazul unei cantităţi insuficiente de bunuri şi servicii oferite de producători;
b) Situaţia în care apare competiţia între vânzători şi consumatori;
c) Situaţia în care competiţia se manifestă doar între consumatori;
d) Cazul unei cantităţi oferite care depăşeşte cantitatea cerută de bunuri şi
servicii.

2. Într-o economie de piață, vânzătorii pot oferi spre vânzare produsele lor:
a) doar la un preț dictat de consumatori;
b) la orice preț doresc;
c) la un preț dorit de consumatori;
d) doar la un preț determinat de un plafon guvernamental.

3. Apariția unui excedent de oferta pe o piața liberă are drept rezultat:

a. Scăderea cererii:
b. Creșterea cererii;
c. Scăderea prețului;
d. Creșterea prețului.

4. Dacă guvernul i-ar obliga pe petroliști să vândă benzina la un preț inferior celui de
pe piața liberă:
a) ar apărea un excedent de benzină pe piață
b) toată lumea ar putea cumpăra benzină
c) ar apărea un deficit de benzină pe piață
d) ar crește cantitatea oferită de benzină

5. Să presupunem ca preţul cherestelei dupa furtună este de 40$. Fixarea de către stat
a unui plafon maxim de preţ de 25$ va determina:
a) O cantitate cerută mai mare decat cantitatea oferită
b) Creşterea cantităţii oferite
c) Suplimentarea ofertei până când aceasta devine egala cu cererea
d) Creşterea bunăstării oamenilor.

6. Un salariu minim al cărui nivel a fost stabilit peste salariul de echilibru al pieţei,
atunci când alte condiţii rămân constante, determină:
a) creşterea ofertei de forţă de muncă;
b) un excedent de forţă de muncă;
c) creşterea cantităţii cerute de forţă de muncă;
d) scăderea cantităţii oferite.

7. Dacă preţul de echilibru al untului este de 5 lei pe pachet, la un preţ de 4,5 lei pe
pachet:
 a) oferta va fi mai mică decât cererea;
b) creşte cererea pentru unt;
c) cantitatea cerută va fi mai mare decât cantitatea oferită.
d) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută.

8. Un preţ maxim stabilit sub rata dobânzii de echilibru va tinde să:

a) determine un surplus al împrumuturilor;

b) mărească cererea pentru împrumuturi;
c) reducă oferta pentru împrumuturi;
d) creeze o lipsă a împrumuturilor.

9. Să presupunem că salariul de echilibru pentru angajaţii dintr-un anumit domeniu de

activitate este de 20 lei pe oră şi că salariul minim a fost stabilit la 25 lei pe oră.
Atunci când alte condiţii rămân constante, această situaţie tinde să:
a) scadă cantitatea cerută pentru aceşti lucrători;
b) mărească oferta generală pentru aceşti lucrători;
c) scadă oferta de muncă din partea cestor lucrători;
d) crească cantitatea cerută pentru aceşti lucrători.

10. Să presupunem că preţul de echilibru al laptelui este de 4 lei pe litru. La un preţ

mai mic:
a) cantitatea oferită va fi mai mică decât cantitatea cerută;
b) oferta va egala cererea;
c) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută;
d) oferta va fi mai mare decât cererea.

11. Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=400-2Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+2Q, preţul de echilibru al pieţei este:
a) 30 u.m.
b) 300 u.m.
c) 150 u.m.
d) 50 u.m.

13. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa pâinii definite prin funcţiile:
Xc = 2500 - 10Px şi respectiv X0 = 50Px +100. Dacă guvernul fixează un plafon maxim
de preţ la un nivel cu 10 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 300 unităţi mai mare faţă de
cea care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un excedent de cerere de 100 unităţi;
c) Se înregistrează un deficit de ofertă de 500 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 500 unităţi mai mică decât cea de echilibru.
14. Pe piața unui bun, funcția cererii este C=160-2P, iar cea a ofertei este O=100+P. În
aceste condiții, să se determine prețul și cantitatea de echilibru.
C=O
160-2P = 100+P
60 = 3P
P = 20
160-2*20 = 100+20
120=120
Q = 120
La echilibru, coordonatele punctului de inchidere vor fi (120,20)
15.Să se determine prețul pieței, în condițiile în care funcțiile cererii și ofertei sunt
C=50+4P și O=30+2P, iar pe piață se înregistrează un exces de cerere de 40 de bucăți.

C>O
C=O+40
50+4P = 30+2P +40
50+4P = 70+2P
2P = 20
P = 10 u. m
Qc = 90, Qo = 50
16.Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este
cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare,
atunci pe piaţa acelui bun apare un:

a) excedent de ofertă, de 16 unităţi;

b) deficit cerere, de 15 unităţi;
c) surplus de cerere, de 16 unităţi;
d) excedent de ofertă, de 15 unităţi.

17.Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=400-2Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+2Q, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei:
a. Q=500, P=30;
b. Q=50, P=30;
c. Q=50, P=300;
 d. Q=150, P=150.
1
18.Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=100+ Q, iar oferta de ecuaţia
2
3
P=300- Q, determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).
2

19.Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=300-10Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+15Q, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei:
a) Q=40, P=26;
b) Q=40, P=260;
c) Q=4, P=260;
d) Q=4, P=26.

5
20.Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=180- Q, iar oferta de ecuaţia
3

P=100+Q, determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).

5
21.Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=25+ Q, iar oferta de ecuaţia
3

P=2Q+18, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei.

(10−𝑄)
22. Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=12 - , iar oferta de ecuaţia
2
12𝑄−52
P= , determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).
5

23.Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa unui anumit bun X, definite prin
funcţiile: Xc = 4000 – 20Px şi respectiv X0 = 40Px - 200. Dacă guvernul fixează un
plafon maxim de preţ la un nivel cu 30 de unităţi monetare mai mic decât preţul de
echilibru, atunci:
a. Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 600 unităţi mai mare
faţă de cea care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b. Se înregistrează un deficit de ofertă de 1800 unităţi;
c. Cantitatea oferită de vânzători este cu 1200 unităţi mai mică decât cea de
echilibru.
24.Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa pâinii definite prin funcţiile:
Xc = 2500 - 10Px şi respectiv X0 = 50Px +100. Dacă guvernul fixează un plafon maxim
de preţ la un nivel cu 10 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
e) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 300 unităţi mai mare faţă de
cea care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
f) Se înregistrează un deficit de ofertă de 600 unităţi;
g) Se înregistrează un deficit de ofertă de 300 unităţi;
h) Cantitatea oferită de vânzători este cu 500 unităţi mai mică decât cea de echilibru.
25.Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa cărnii definite prin funcţiile:
Xc = 180 - 7Px şi respectiv X0 = 3Px - 20. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de
preţ la un nivel cu 5 de unităţi monetare mai mare decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 35 unităţi mai mică faţă de
cea care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un deficit de ofertă de 50 unităţi;
c) Se înregistrează un excedent de ofertă de 50 unităţi;

d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 15 unităţi mai mare decât cea de echilibru.

26.Functia cererii pentru un produs este Xc = 240 – 3Px, iar a ofertei este Xo = 2Px –
60, unde: Xc este cantitatea ceruta, Xo este cantitatea oferita, iar Px este pretul
produsului respectiv. Atunci cand guvernul ar impune un plafon de pret cu 10 lei mai
mic decat cel de inchidere a pietei,
a) s-ar putea cumpara o cantitate mai mare decat in absenta interventiei;
b) s-ar inregistra un deficit de 50 bucati din acel produs;
c) s-ar inregistra un excedent de 50 bucati din acel produs;
d) cantitatea ce ar putea fi cumparata pe piata ar fi cu 20 bucati mai mica decat
in absenta interventiei

27. Functia cererii pentru un produs este Xc = 240 – 3Px, iar a ofertei este Xo = 2Px –
60, unde: Xc este cantitatea ceruta, Xo este cantitatea oferita, iar Px este pretul
produsului respectiv. Atunci cand guvernul ar impune un prag de pret, mai mare decat
cel de inchidere a pietei, care ar provoca un excedent de 50 bucati,
a) s-ar putea cumpara o cantitate mai mare decat in absenta interventiei cu 50
bucati
b) pragul de pret impus de guvern ar fi cu 10 lei mai mare decat cel de
inchidere a pietei.
c) Pretul de inchidere a pietei este de 70 lei;
d) cantitatea ce ar putea fi vanduta pe piata ar fi egala cu 30 bucati.

28.Daca s-ar practica un nivel de pret inferior pretului de inchidere a pietei:

 a) Cantitatea oferita ar fi mai mare, iar cea ceruta ar fi mai mica, ceea ce ar
duce la excedent
b) Cantitatea ceruta ar fi mai mare, iar cea oferita este mai mica, ceea ce ar
duce la excedent
c) Cantitatea oferita ar fi mai mare, iar cea ceruta ar fi mai mica, ceea ce ar
duce la deficit
d) Cantitatea ceruta ar fi mai mare, iar cea oferita ar fi mai mica, ceea ce ar
conduce la deficit

29.Si in cazul deficitului, si in cazul excedentului, pe piata s-ar manifesta concurenta:

a) Intre cumparatori, pe de o parte, si vanzatori, pe de alta parte
b) Intre cumparartori, in cazul excedentului
c) Intre vanzatori, in cazul deficitului
d) Intre cumparatori, in cazul deficitului, si intre vanzatori, in cazul
excedentului

30.Inchiderea pietei:
a) Este masura voluntara adoptata de autoritati pentru limitarea extinderii
pandemiei
b) Este un proces amplu, guvernamental si institutional, prin care se formeaza
pretul de inchidere a pietei, care asigura coordonarea planurilor vanzatorilor
si cumparatorilor
c) Este consecinta voluntara a alegerilor pe care le fac indivizii, in calitatea lor
de vanzatori si cumparatori, bazati pe informatii si cunostinte complete
d) Este consecinta alegerilor involuntare pe care le fac oamenii, in calitatea lor
de vanzatori si cumparartori, implicati in procesul de licitare competitiva si
de schimb cooperativ, cu informatii si cunostinte limitate

31.Ca urmare a masurii de stimulare a productiei unor bunuri prin fixarea de catre
guvern a unui prag de pret minim, superior celui de inchidere a pietei, considerat de
catre producatori neremuneratoriu:
a) Creste cantitatea vanduta pe piata si se majoreaza volumul incasarilor
producatorilor
b) Cantitatea pe care o vor vinde pe piata va fi mai mica, iar masura de
stimulare va dezavantaja pe producatori
c) Producatorii vor inregistra excedente care vor contribui la cresterea
veniturilor lor si, implicit, la sporirea profitului
d) Vor fi dezavantajati, in final, atat cumparatorii, cat si producatorii

32.Maria își dorește o vacanță de iarnă la munte. Pentru a-și procura 500 de lei
necesari în acest scop, pricepută la gătit, ea se gândește să facă niște cozonaci pe care
să-i vândă cunoscuților săi. Pentru aceasta împrumută bani de la colegi și cumpără
făină de 200 lei, nucă de 100 lei, drojdie și stafide de 100 lei, din care face 40 de
cozonaci. La ce preț își va vinde Maria cozonacii pentru a-și procura banii necesari
realizării scopului său?
a) 22,50 lei;
 b) 12.50 lei;
c) la cel mai mare preț la care se vor găsi produse identice pe piață;
d) la prețul pe care îl va stabili piața prin ajustarea dintre cerere și ofertă
(Indiferent de costul monetar al unui produs, pe piață el se va vinde la prețul pe care-l
stabilește raportul dintre cerere și ofertă; )

33.Pe o piață aflată în echilibru, funcția cererii este Xc = 16 – P, iar funcția ofertei
este
Xo = 10 + 2 P. Dacă statul intervine prin impunerea unui preț de 1 leu, atunci
a) Cantitatea cerută va scădea față de situația de echilibru cu o unitate;
b) Cantitatea oferită va crește față de situația de echilibru cu două unități;
c) Cantitatea cumpărată se va reduce față de situația de echilibru cu două
unități;
d) Se va înregistra un deficit de o unitate.

34.Ştiind că funcțiile cererii și ale ofertei sunt: Xc=25-2Px și Xo=6+Px,

iar pe piață se înregistrează un excedent de cantitate ceruta (deficit de cantitate oferită)
de 10 de bucăți, atunci preţul pieţei este:

a) [ ] P=3
b) [ ] P=10
c) [ ] P= 6,33
d) [ ] P=7

35.Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa cărnii, definite prin funcţiile:
Xc = 180 - 7Px şi Xo = 3Px - 20.
Dacă guvernul fixează un preţ cu 5 unităţi monetare mai mare decât preţul de
echilibru, atunci:
a) [ ] se înregistrează un deficit de cantitate oferită de 50 de bucăți
b) [ ] se înregistrează un excedent de cantitate oferită de 50 bucăţi
c) [ ] se înregistrează un deficit de cantitate ceruta de 50 de bucăți
d) [ ] se înregistrează un excedent de cantitate ceruta de 50 de bucăți

36. Controlul preturilor:

a) Este o masura de politica economica, specifica economiei de piata, prin care
cumparatorii sunt protejati de abuzurile vanzatorilor
b) Atunci cand se practica prin stabilirea unui plafon de pret, inferior pretului de
inchidere a pietei, are ca efect eliminarea penuriei
c) Atunci cand se practica prin stabilirea unui plafon de pret, inferior pretului de
inchidere a pietei, are ca efect amplificarea penuriei
d) Avantajeaza pe cumparatori, asigurandu-le cantitati mai mari de bunuri si
servicii, la preturi mai mici.
37.Atunci cand asociatii caritabile cumpara sclavi pentru a le reda libertatea:
a) Sclavia, comertul cu sclavi se atenueaza
b) Sclavia, comertul cu sclavi se amplifica
c) Scade pretul sclavilor
d) Creste pretul sclavilor

38.Daca cererea de petrol ar creste mai repede decat oferta:

a) s-ar produce un deficit ascendent si permanent
b) pretul sau pe piata ar creste si el, reflectand valoarea marginala si costurile
marginale mai mari
c) pretul mai mare nu-i va determina pe utilizatori sa economiseasca petrolul
deoarece cresterea economica nu permite acest fapt
d) ar putea fi folosite surse alternative de energie daca noile niveluri de pret al
petrolului acopera costurile marginale de obtinere a acestora

39.In conditiile de piata libera, fara interventia guvernului, cand pretul de vanzare al
unui anumit bun este de 6 lei, cantitatea oferita este de 200 bucati, iar cantitatea ceruta
este de 440 bucati. Daca pretul de vanzare se dubleaza, cantitatea ceruta se reduce la
240 bucati, iar cea oferita creste de 2,5 ori. Cantitatea cea mai mare care se poate vinde
si cumpara este
a) 240 bucati
b) 440 bucati
c) 500 bucati
d) 344 bucati

40.In conditiile de piata libera, fara interventia guvernului, cand pretul de vanzare al
unui anumit bun este de 6 lei, cantitatea oferita este de 200 bucati, iar cantitatea ceruta
este de 440 bucati. Daca pretul de vanzare se dubleaza, cantitatea ceruta se reduce la
240 bucati, iar cea oferita creste de 2,5 ori. Pretul de inchidere a pietei este
a) 7,94 lei
b) 9,48 lei
c) 8,88 lei
d) 8,28 lei
41.Functia cererii pentru un carne de porc este Xc = 300 – 2Px, iar a ofertei este Xo =
8Px – 100, unde: Xc este cantitatea ceruta (exprimata in tone), Xo este cantitatea
oferita, iar Px este pretul carnii de porc. Acum, in preajma Sarbatorilor de Craciun,
pentru a veni in sprijinul populatiei cu venituri mici, guvernul impune un plafon de
pret cu 10 lei mai mic decat cel de inchidere a pietei,
 a) s-ar putea cumpara o cantitate cu 20 tone mai mare decat in absenta
interventiei;
b) s-ar inregistra un deficit de 100 tone de carne de porc;
c) s-ar inregistra un excedent de 100 bucati din acel produs;
d) cantitatea ce ar putea fi cumparata pe piata ar fi cu 80 tone mai mica decat in
absenta interventiei

42.Functia cererii pentru un carne de porc este Xc = 300 – 2Px, iar a ofertei este Xo =
8Px – 100, unde: Xc este cantitatea ceruta (exprimata in tone), Xo este cantitatea
oferita, iar Px este pretul carnii de porc. Acum, in preajma Sarbatorilor de Craciun,
pentru a veni in sprijinul crescatorilor de porci si a mari cantitatea de carne de porc
adusa pe piata, guvernul impune un prag de pret, superior celui de inchidere a pietei,
prin care s-ar ajunge la un excedent de 200 tone de carne. In aceste conditii,
a) s-ar putea cumpara o cantitate mai mare cu 200 tone decat in absenta
interventiei
b) pragul de pret impus de guvern ar fi cu 20 lei mai mare decat cel de inchidere a
pietei.
c) Pretul de inchidere a pietei este de 50 lei;
d) cantitatea ce ar putea fi vanduta pe piata ar fi egala cu 180 bucati.

43. Daca, fata de situatia prezenta, salariul minim pe economie se majoreaza de la 15

lei/ora la 20 lei/ora:
a) creste numarul locurilor de munca pentru lucratori necalificati
b) se mareste volumul importurilor si se reduce volumul exporturilor
c) sporeste numarul de someri
d) se manifesta tendinta de crestere a preturilor bunurilor de consum
 MODELE ÎNTREBĂRI / EXERCITII CAP. 7

1. Cifra de afaceri a unei firme în anul 2012 cu 30% mai mare decât cifra de afaceri
din 2011, iar profitul este cu 20% mai mare în 2012 faţă de 2011. Cu cât s-a
modificat rata profitului calculată la cifra de afaceri în 2012, comparativ cu 2011?
a. a scăzut cu 66,66%.
b. a scăzut cu 7,7%.
c. a scăzut cu 33,34%.
d. a crescut cu 25%.

2. Proprietarul unei brutării vinde pe parcusul unui an 40.000 de pâini, la un preţ

unitar de 1,5 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a fost de 30%,
ce profit a obţinut proprietarul brutăriei?
a. 12.000 lei
b. 18.000 lei
c. 60.000 lei
d. 10.000 lei

3. O firmă înregistrează costuri totale de 60000 lei. Rata anuala a profitului

calculată la cifra de afaceri este de 25%. Profitul obţinut de firmă este de:
a. 15000 lei;
b. 1500 lei;
c. 20000 lei;
d. 40000 lei.

4. Firma X are venituri totale de 120.000 euro iar rata profitului este de 10%. Care
sunt costurile totale:
a. 12000
b. 108000
c. 60000
d. Nu se pot calcula

5. Mary este avocata si castiga 100.000 euro pe an. Ea a reusit sa economiseasca

la banca 200.000 euro si primeste o dobanda de 10%. Detine in proprietate un
spatiu comercial de la care incaseaza o chirie de 50.000 euro pe an. Deoarece
nu-i mai place avocatura, renunta si-si deschida un atelier de design
vestimentar. Pentru a-și acoperi cheltuielile de amenajare a propriului spațiu cât
și celelalte costuri de funcționare (angajarea a 4 colaboratori, pe care-i plătește
cu 30 000 euro pe an, utilitățile și alte cheltuieli), folosește depozitul bancar si
 mai angajează un credit de 50 000 euro, la o rată a dobânzii de 12 %. Dupa
primul an, afacerea sa îi aduce un venit total de 450 000 euro. Mary isi face
bilantul pentru a vedea daca are rost sa mai continue afacerea sau sa se intoarca
la meseria sa.
a. a obținut un profit contabil de 200 000 lei
b. costurile sale implicite au fost de 150 000 lei
c. costurile sale economice au fost de 420 000 lei
d. profitul economic a fost de 24 000 lei

6. Cristi este angajat la Rompetrom, de unde încasează un salariu anual net de 24

000 lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a
dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați,
pe care îl închiriază pentru o chirie anuală de12 000 lei. Hotărând să devină
propriul său stăpân, Cristi pornește propria sa afacere, de care se ocupă
personal, folosind spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în
totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50
000 lei la o rată a dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri
totale de 100 000 lei după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste
condiții,
a. costurile contabile sau explicite sunt de 70 000 lei
b. costurile implicite sunt de 56 000 lei
c. profitul contabil este de 30 000 lei
d. profitul economic este de - 10 000 lei

7. Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu anual net de

36 000 lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 40 000 lei, la o
rată a dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri
pătrați, pe care îl închiriază pentru o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să
devină propriul său stăpân, Marius pornește propria sa afacere, de care se ocupă
personal, folosind spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în
totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50
000 lei la o rată a dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri
totale de 150 000 lei după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste
condiții,

a) costurile contabile sau explicite sunt de 90 000 lei

b) costurile implicite sunt de 88 000 lei
c) profitul contabil este de 60 000 lei
d) profitul economic este de 7 000 lei
8. Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu mediu
lunar net de 4 000 lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 60 000
lei, la o rată a dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40
metri pătrați, pe care îl închiriază pentru o chirie lunara de 2 000 lei. Hotărând
să devină propriul său stăpân, Marius pornește propria sa afacere, de care se
ocupă personal, folosind spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar
în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit
de 50 000 lei la o rată a dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează
venituri totale de 200 000 lei după achitarea impozitelor și altor contribuții. În
aceste condiții,
a) costurile sale contabile sunt de 113 000 lei;
b) costurile implicite sunt de 75 000 lei;
c) profitul economic este de 12 000 lei;
d) profitul contabil este de 87 000 lei;

9. Radu depune la Banca “Albina” suma de 500 000 lei intr-un depozit pe 3 ani.
a) cu acumularea dobanzii, la o rata a dobanzii de 5 %. la expirarea termenului va
incasa o dobanda de 78 812,50 lei
b) daca depunea, fara acumularea dobanzii, tot pe trei ani si tot la o rata a dobanzii
de 5%, ar fi obtinut o dobanda de 75 000 lei
c) dobanda obtinuta din depozit cu acumularea dobanzii ar fi fost cu 3 812,50 lei
mai mica decat in cazul depunerii fara acumularea dobanzii
d) dobanda obtinuta din depozit cu acumularea dobanzii ar fi fost cu 3 812,50 lei
mai mare decat in cazul depunerii fara acumularea dobanzii

10. intreprindere fabrica 4 000 unitati dintr-un anumit bun la un cost total de 27
000 lei si inregistreaza la aceasta operatiune o rata a profitului calculata pe
baza cifrei de afaceri de 10%. Pretul la care a avut loc tranzactia a fost
a) 9,00 lei
b) 7,50 lei
c) Cu 1,14 lei mai mic decat in situatia in care rata profitului calculata pe baza
cifrei de afaceri ar fi fost de 20%
d) Cu 1,14 lei mai mare decat in situatia in care rata profitului calculata pe baza
cifrei de afaceri ar fi fost de 20%

11. In modul de gandire economic, activitatea antreprenoriala imbraca trei forme:

a) Investitie, inovatie si imitatie
b) Management, inovatie si imitatie
c) Arbitrajul, inovatia si investitia
d) Arbitrajul, inovatia si imitatia
12. In planificarea si actionarea in cadrul social al unei societati a intreprinderii
libere, ghidata si controlata de piata, principalul vehicul utilizat este:
a) Pretul
b) Planul
c) Calculul financiar
d) Bilantul contabil

13. Speculatorii:
a) Spre deosebire de intermediari, coordoneaza pietele din diferite regiuni
b) Au dreptate mult mai rar decat se inseala
c) Daca sunt profesionisti, ne ajuta sa evitam crizele, oferindu-ne informatii mai
bune si stimulente necesare pentru a actiona in baza lor
d) Coordoneaza pietele in timp, spre deosebire de intermediari, care coordoneaza
pietele in teritoriu

14. Profitul economic:

a) Este mai mare decat profitul contabil
b) In orice situatie este mai mic decat profitul contabil
c) Nu poate fi negativ deoarece activitatea companiei ar inceta
d) Este o diferenta intre cifra de afaceri si costurile totale ale intreprinderii, atat
cele contabile cat si cele implicite

15. Intreprinderea “Pantoful fermecat” vinde unui comerciant 2 000 perechi

pantofi la un pret de 60 lei/pereche. Stiind ca la aceasta tranzactie realizeaza o
rata a rentabilitatii (o rata a profitului calculata pe baza costului total) de 20
%, costul mediu la care a fabricat pantofii:
a) Este mai mic decat pretul de vanzare cu 10 lei
b) Este egal cu 40 lei
c) Este mai mare decat pretul de vanzare cu 10 lei
d) Este egal cu 50 lei

16. Profitul
a) Este un venit fix, sub forma de rest
b) Poate fi pozitiv sau negativ
c) Nu poate fi negativ deoarece antreprenorul si-ar inceta activitatea
d) Spre deosebire de alte forme de venit, cum ar fi salariul, renta sau dobanda, este
o marime variabila

17. Daca salariul real a crescut cu 20% intr-o anumita perioada in care, la inceput,
salariul mediu nominal lunar era de 2 000 lei, iar la sfarsitul ei acesta a ajuns la
3 000 lei:
a) Preturile au crescut, in medie, intr-o proportie mai mica decat salariul nominal
b) Preturile au crescut, in medie, intr-o proportie mai mare decat salariul nominal
c) 50%Preturile au crescut cu 125%
d) Preturile au crescut cu 25%

18. Pretul terenului

a) Este direct proportional cu nivelul ratei dobanzii la depozitele populatiei
b) Este invers proportional cu marimea rentei incasate pentru acel teren
c) Daca rata dobanzii la depozitele populatiei este de 4%, iar renta incasata pentru
arendarea lui este de 20 000 lei anual, nivelul in jurul caruia se va forma este de
500 000 lei
d) Este influentat si de alti factori, in afara de rata dobanzii si marimea rentei
CAPITOLUL 5
1. Oferta si cererea:
a) Sunt cuvinte folosite doar de economisti
b) Nu pot functiona acolo unde statul controleaza preturile
c) Controleaza doar preturile in bani intr-o societate comerciala
d) Este un proces de cooperare si coordonare a planurilor in randul cumparatorilor si
al vanzatorilor.
2. La care dintre urmatoarele situatii ne-am putea astepta sa mareasca costurile
tranzactiilor, costuri care apar adesea in cadrul cooperarii productive dintre membrii
societatii?
a) O incalcare a legii si a ordinii
b) Un nivel mai scazut de incredere printre membrii societatii
c) Sporirea diversitatii limbilor, obiceiurilor si credintelor fundamentale dintr-o
societate
d) Incertitudine in legatura cu drepturile de proprietate
e) Toate variantele de mai sus
3. Care dintre urmatoarele situatii nu ajuta la explicarea motivului pentru care cele mai
multe schimburi din societatile comerciale contemporane au loc prin intermediul
preturilor monetare?
a) Un sistem de barter va mari considerabil cantitatea de timp si energie pe care
oamenii vor fi nevoiti sa o cheltuiasca in cautarea altor persoane cu care ar putea
face schimb
b) De obicei, este usor pentru cei care doresc sa faca schimburi sa se puna de acord
asupra valorii unei unitati de moneda
c) Utilizarea banilor ne permite sa evitam mai usor taxele pe venit
d) Spre deosebire de celelalte costuri ale achizitionarii unui bun, costul sau monetar
poate fi foarte usor ajustat in sens ascendent sau descendent, cu sume mici
4. Pretul pietei (care este denumit uneori si pret de echilibru) este pretul care:
a) Spre deosebire de orice alt pret, determina ca toata lumea sa se gaseasca intr-o
situatie mai buna din punct de vedere financiar
b) Determina egalitatea cererii cu oferta
c) Determina egalitatea dintre cantitatea vanduta si cantitatea cumparata
d) Determina egalitatea dintre cantitatea pe care oamenii planifica sa o vanda si
cantitatea pe care oamenii planifica sa o cumpere
e) Este corect atat pentru consumatori, cat si pentru vanzatori
5. Daca un bun este rar:
a) Probabil ca cineva il tine in afara pietei
b) Nimeni nu poate avea tot ceea ce isi doreste fara a i se solicita sa sacrifice altceva
c) Este posibil ca proprietatea asupra lui sa fie privata
d) Probabil ca se gaseste greu
6. Daca un bun este rar:
 a) Aceasta raritate poate fi eliminata daca o cantitate mai mare din el va fi pusa la
dispozitia oamenilor
b) Probabil ca este imposibila extinderea cantitatii disponibile
c) Bunul trebuie coordonat in conformitate cu unele criterii discriminatorii, reguli ale
jocului pentru satisfacerea carora oamenii se vor afla in competitie
d) Nu exista niciun motiv pentru care oamenii ar trebui sa concureze pentru a-l obtine
7. Termenul de penurie de bunuri inseamna ca:
a) Nu exista suficiente unitati din acel bun pentru a satisface pe toata lumea, indiferent
de pretul bunului
b) La pretul actual, cantitatea ceruta este mai mare decat cantitatea oferita
c) Pretul bunului este mai mare decat acela pe care oamenii isi doresc sa il plateasca
d) Bunul este rar pentru ca cineva impiedica intrarea sa pe piata
8. “Costurile nerecuperabile” dintr-un schimb sunt costurile:
a) Percepute pentru bunurile care nu sunt de fapt rare
b) Costurile care nu au nicio legatura cu sacrificiul oportunitatilor valoroase
c) Care nu au niciun efect asupra cantitatii cerute sau oferite
d) Suportate de o parte in cadrul tranzactiei si care nu sunt simultan beneficii pentru
cealalta parte
9. Daca exista un “surplus” dintr-un bun:
a) Pretul monetar actual este prea mare pentru cantitatea ceruta pentru ca aceasta sa
fie la fel de mare ca aceea oferita
b) Bunul nu este rar
c) Probabil ca a fost produsa o cantitate mai mare decat cea de care au nevoie oamenii
pentru utilizarea imediata
d) Probabil ca bunul nu se afla sub incidenta proprietatii private
10. Preturile libere reprezinta un instrument extrem de eficace pentru promovarea
cooperarii sociale pentru ca:
a) Ajuta la clarificarea optiunilor disponibile oamenilor
b) Furnizeaza stimulente oamenilor in vederea utilizarii libere, nelimitate a resurselor
care pentru altii sunt foarte importante
c) Furnizeaza informatii utile despre raritatea relativa a diferitelor resurse
d) Servesc la indeplinirea tuturor functiilor mentionate mai sus
11. Orice societate bogata care a existat vreodata in lume este caracterizata prin:
a) Exploatarea celor slabi de catre cei puternici
b) Distrugerea extensiva a mediului
c) Specializarea extensiva sau diviziunea muncii
d) Distributii deosebit de inegale ale veniturilor
12. Problema de baza care este gestionata de un sistem de piata este reprezentata de
obtinerea cooperarii si coordonarea planurilor oamenilor in pofida:
a) Intereselor aflate in conflict
b) Reglementarilor de stat
c) Ignorantei masive
d) Egoismului universal
13. Oferta si cererea sunt parte a unui proces de coordonare care genereaza mai multe
beneficii pentru participanti atunci cand:
a) Cererea este mai mare decat oferta
b) Exista egalitate de putere intre cei care reprezinta cererea si oferta
c) Oferta este mai mare decat cererea
d) Costurile tranzactiei sunt mici
14. Care dintre urmatoarele afirmatii despre “costurile de tranzactionare” sunt adevarate?
a) Costurile de tranzactionare sunt platite de vanzatori, nu de consumatori
b) Costurile de tranzactionare reduc cantitatea care face obiectul schimbului
c) Costurile de tranzactionare sunt risipite in sensul ca ele nu trebuie acoperite pentru
ca schimbul sa aiba loc
d) Costurile de tranzactionare le aduc beneficii doar vanzatorilor, nu si cumparatorilor
e) Costurile de tranzactionare nu afecteaza preturile
15. Care dintre urmatoarele afirmatii explica cel mai bine relatiile dintre drepturile de
proprietate si costurile de tranzactionare clar definite?
a) Drepturile de proprietate clar definite cresc costurile de tranzactionare deoarece
necesita extinderea negocierii la nivelul oamenilor care doresc sa realizeze
schimbul
b) Drepturile de proprietate clar definite tind sa reduca costurile de tranzactionare
c) Revolutiile sociale tind sa diminueze costurile de tranzactionare prin crearea unor
noi si mai clar definite sisteme ale drepturilor de proprietate
d) Costurile de tranzactionare vor fi mai mici intr-o societate in care toate proprietatile
sunt detinute de o singura autoritate centrala
16. Manualul atribuie esecurilor spectaculoase ale cooperarii, care au avut loc pe masura ce
URSS-ul s-a dezintegrat la sfarsitul anilor ’80 si inceputul anilor ’90:
a) Ostilitatii crescute dintre diferitele regiuni si grupuri etnice
b) Incapacitatii de a recunoaste ca exista o problema
c) Absentei drepturilor de proprietate clar definite si general acceptate
d) Colapsului sistemului central de planificare
17. In societatile de tip comercial, planurile activitatilor si beneficiilor sunt negociate de
partile afectate in principal:
a) Prin vot majoritar
b) Intr-o maniera accidentala si nesistematica
c) In cadrul unor intalniri regulate ale comitetului
d) Prin licitatii de bani si oferte
18. De ce majoritatea schimburilor din Statele Unite au loc prin utilizarea banilor ?
a) Barterul este interzis prin lege deoarece incurajeaza evaziunea fiscala
b) Oamenii s-au obisnuit atat de mult cu banii, incat nu mai pot recunoaste ineficienta
acestora
c) Statul furnizeaza bani ca raspuns la solicitarea acestora
d) Utilizarea banilor diminueaza costurile de tranzactionare
e) Cei care cumpara si vand confunda adesea banii cu averea
19. Daca o crestere semnificativa a cererii de grau nu produce o crestere semnificativa a
pretului la grau, putem concluziona ca:
a) Cererea de grau este elastica
b) Cererea de grau este inelastica
c) Oferta de grau este elastica
d) Oferta de grau este inelastica
20. Daca o reducere mica a ofertei de grau produce o crestere semnificativa a pretului la
grau, putem concluziona ca:
a) Cererea de grau este elastica
b) Cererea de grau este inelastica
c) Oferta de grau este elastica
d) Oferta de grau este inelastica
21. Pretul achizitionarii terenurilor in oras sau in apropierea acestuia, pret care creste rapid,
are tendinta de a creste:
a) Mai repede decat rata inflatiei, deoarece cererea de teren este foarte elastica
b) Mai repede decat rata inflatiei, deoarece oferta de teren este foarte elastica
c) Mai repede decat rata inflatiei, deoarece oferta de teren este foarte inelastica
d) Mai incet decat rata inflatiei, deoarece terenul este o resursa naturala care este
oferita in abundenta
22. Pretul pietei specific pentru un bun (denumit adesea si pret de echilibru) este pretul care:
a) Egalizeaza cantitatea cumparata cu cea vanduta
b) Egalizeaza cantitatea pe care oamenii planifica sa o cumpere si cantitatea pe care
oamenii planifica sa o vanda
c) Aloca egal castigul rezultat din schimbul voluntar intre reprezentantii cererii si
ofertei
d) Ii satisface pe toti membrii societatii
23. Disponibilitatea imediata a bunurilor in magazinele de tip retail:
a) Indica faptul ca majoritatea bunurilor nu sunt rare
b) Nu ar fi posibila daca nu ar exista cineva care sa supravegheze coordonarea
generala a productiei si distributiei
c) Depinde de indeplinirea continua a unei lungi serii de echilibre intre vointa de a
vinde si dorinta de a cumpara
d) Indica faptul ca surplusurile sunt raspandite peste tot
24. Coordonarea planurilor la scala prezentata regulat de catre economia americana
depinde de:
a) Colectarea extensiva a datelor de catre stat
b) Un schimb de informatii extensiv si continuu
c) Un acord detaliat in randul oamenilor referitor la ceea ce ar trebui produs si la cine
ar trebui sa il obtina
d) Cunoasterea profunda a nevoilor si abilitatilor altora
25. Preturile relative care se formeaza intr-un proces de piata:
a) Nu sunt utilizate pentru a rationaliza bunurile produse de stat
b) Furnizeaza informatii cu privire la relativa raritate a bunurilor
 c) Au foarte rar o legatura sistematica cu relativele limitari ale bunurilor
d) Corespund costurilor relative de productie
26. Raritatea unui bun poate fi redusa doar prin:
a) Cresterea disponibilitatii bunului respectiv
b) Reducerea gradului de dezirabilitate al bunului
c) Fie prin cresterea disponibilitatii, fie prin reducerea gradului de dezirabilitate
d) Adoptand legi care reduc pretul sau
e) Adoptand legi care maresc pretul sau
27. Daca in orasul Marquette exista 2 instalatori si 4 electricieni:
a) Stim ca in Marquette instalatorii sunt mai rari decat electricienii
b) Nu stim nimic despre relativa raritate pana cand nu aflam despre cererea de
instalatori si electricieni in Marquette
c) Stim ca in Marquette exista mai multa electricitate decat apa
d) Stim ca in Marquette electricienii castiga mai mult decat instalatorii
28. Daca un bun este rar, el:
a) Va fi rationalizat, distribuit intr-un anumit mod
b) Trebuie sa fie rationalizat intr-un anumit mod, dar poate ca nu se va intampla acest
lucru
c) Nu poate fi rationalizat astfel incat toata lumea sa primeasca macar putin
d) Trebuie sa fie rationalizat prin intermediul pretului
29. Rationalizarea sau distribuirea bunurilor rare presupune urmatoarele:
a) Cineva decide cat de mult trebuie sa primeasca fiecare persoana
b) Bunurile sunt alocate exclusiv acelora care doresc sa plateasca pentru ele
c) Bunurile sunt alocate in conformitate cu unele criterii care fac diferenta intre cei
care vor putea si cei care nu vor putea sa obtina bunul respectiv
d) Bunurile trebuie sa fie alocate oamenilor intr-o maniera corecta
30. Regulile jocului utilizate pentru a distribui bunurile rare:
a) Trebuie sa fie legale
b) Trebuie sa fie stabilite foarte clar de la inceput
c) Nu trebuie sa fie consecvente, corecte sau bine intelese
d) Trebuie sa fie etice
31. Criteriile sau regulile jocului utilizate pentru a distribui bunurile rare:
a) Trebuie sa fie divizibile, transferabile si tangibile
b) Nu sunt diferite pentru ca prin intermediul oricarui criteriu se poate rationaliza
c) Sunt diferite pentru ca oamenii vor avea tendinta sa se comporte in moduri care ii
fac sa creada ca le vor permite sa isi satisfaca criteriile
d) Trebuie sa fie aceleasi pentru toti
32. Orice “penurie” poate fi in final eliminata permitand ca pretul bunului rar sa fie marit:
a) Doar daca nu exista o cantitate finita din acel bun
b) Pentru ca preturile mai mari duc de obicei la cantitati oferite mai mari si care, in
final, trebuie sa aiba ca rezultat un numar mai mic de cantitati cerute
c) Doar daca bunul nu reprezinta o necesitate de baza
d) Doar daca cererea sau oferta sunt complet inelastice
33. Penuria inseamna ca oamenii:
a) Devin mai saraci
b) Cumpara mai mult decat se vinde
c) Planifica sa cumpere mai mult decat este disponibil, la pretul pe care li se cere sa il
plateasca
d) Se afla intr-o situatie mai buna decat furnizorii de bunuri
34. O crestere semnificativa a pretului este necesara pentru a elimina absenta de pe piata a
unui bun:
a) Cu cat cererea pentru bunul respectiv este mai mare
b) Cu cat sunt mai inelastice cererea si oferta
c) Cu cat sunt mai elastice cererea si oferta
d) Cu cat sunt mai mici cantitatile furnizate din bunul respectiv
35. Atunci cand un bun rar este alocat utilizand preturile:
a) Fiecare persoana bogata va obtine mai mult decat orice persoana saraca
b) O persoana saraca, care isi doreste foarte mult bunul respectiv, va obtine o cantitate
mai mare din el in comparatie cu cea mai mare parte a celor bogati
c) Oamenii saraci nu vor primi nimic pana cand cei bogati nu vor fi obtinut ceea ce si-
au dorit
d) Vanzatorii castiga pe cheltuiala cumparatorilor
36. Daca toti oamenii ar avea la dispozitie acelasi venit pentru cheltuieli:
a) Nu ar avea niciun sens sa rationalizam bunurile prin intermediul preturilor, pentru
ca toti vor dori pur si simplu aceeasi cantitate din toate bunurile
b) Oamenii vor dori in continuare sa plateasca preturi foarte diferite pentru a obtine
anumite categorii de bunuri rare
c) Toti vor obtine aceeasi satisfactie
d) Toate stimulentele vor fi distruse
37. Cooperarea dintre numerosi oameni pentru a utiliza ceea ce este disponibil in schimbul
a ceea ce isi doresc:
a) Nu poate avea loc intr-un sistem competitiv
b) Solicita ca oamenii care coopereaza sa fie familiarizati cu dorintele si abilitatile
celorlalti
c) Depinde in primul rand de numeroasele schimburi dintre oameni, care nu sunt
aproape deloc familiarizati unul cu celalalt
d) Necesita suspendarea sistemului de preturi
38. Schimburile extensive si productive dintre oamenii care nu se cunosc unii pe ceilalti:
a) Sunt imposibile
b) Necesita intr-o anumita masura coordonarea prin intermediul comitetelor de
planificare
c) Cer ca pretul sau termenii schimbului sa fie relativ clari, simpli si standardizati
d) Depind pentru obtinerea succesului de un fel de dictator
39. Un sistem de preturi promoveaza schimburi reciproc avantajoase:
a) Pentru ca mai multi sau mai putini bani pot compensa de obicei un set enorm de
avantaje si dezavantaje alternative pe care oamenii le asteapta
 b) Pentru ca majoritatea oamenilor prefera banii in schimbul a orice altceva
c) Pentru ca oamenii vor face orice pentru un pret

CAPITOLUL 6
1. De ce exista tendinta ca oamenii sa intalneasca in randul proprietarilor elemente de
discriminare rasiala, religioasa sau de varsta dupa ce este impus controlul asupra chiriei?
a) Proprietarii sunt prin natura lor rasisti si intoleranti
b) Doar grupurile minoritare vor fi interesate de apartamentele cu chirii controlate
c) Economistii ii vor incuraja pe proprietari sa discrimineze
d) Controlul asupra chiriei micsoreaza costurile personale ale comportamentului
discriminatoriu al proprietarilor
e) Din toate motivele mentionate mai sus
2. Autorii sustin ca interzicerea alcoolului a mentinut curba ______ relativ stabila in timp
ce curba _______ a devenit mai ______.
a) Ofertei, cererii, elastica
b) Ofertei, cererii, inelastica
c) Cererii, ofertei, elastica
d) Cererii, ofertei, inelastica
3. Daca prin lege suprimam procesul de coordonare care utilizeaza preturile libere pe piata:
a) Ideea de cerere si oferta nu mai are logica
b) Raritatea va fi redusa sau eliminata
c) Penuriile vor fi reduse sau eliminate
d) Alte criterii vor intra in joc pentru a rationaliza bunurile care se gasesc in cantitati
limitate
4. Care este problema principala a controlului asupra pretului (functiile floor – limita
stabilita prin lege sub care preturile nu pot scadea si ceiling – limits peste care preturile
nu pot creste)?
a) Ele sunt corecte pentru cumparatori, dar nu sunt niciodata corecte pentru vanzatori
b) Ele sunt corecte pentru vanzatori, dar nu sunt niciodata corecte pentru cumparatori
c) Daca sunt eficace, ele provoaca in mod neintentionat disparitia coordonarii
existente intre planurile cumparatorilor si vanzatorilor
d) Daca sunt eficace, necesita implicarea statului in economie si aceasta implicare nu
avantajeaza niciodata participantii de pe piata
5. De ce, in Statele Unite jucatorii profesionisti de fotbal european primesc un salariu mult
mai mic decat jucatorii profesionisti de baseball?
a) Pentru fotbal exista o cerere mult mai mica
b) Gestionarea si practicarea fotbalului costa mai putin comparativ cu cea a
baseballului
c) Fotbalul trebuie sa se mai maturizeze
 d) Jucatorii de baseball prefera acest mod de recompensa
e) Totul este parte a unei conspiratii de stat
6. Oamenii care afirma ca preturile ar trebui sa se bazeze mai degraba pe costuri decat pe
oferta si cerere nu isi dau seama ca:
a) Preturile orienteaza costurile, iar preturile sunt stabilite de oferta si cerere
b) Opiniile difera si oamenii sunt indreptatiti sa isi exprime opiniile
c) Fac judecati de valoare
d) Aceasta nu ar mai face posibila obtinerea de profit
7. Cineva fura tacamurile de argint de la o masa dintr-un restaurant scump. Il intrebati de
ce a facut acest lucru si isi justifica comportamentul spunand “Managementul
restaurantului cunoaste faptul ca oamenii fura; acesta creste pretul mancarii si al
bauturii pentru a acoperi aceste costuri suplimentare. Din moment ce ei stabilesc costuri
mai mari pentru toti aceia dintre noi care nu au furat, cred ca este corect sa imi iau in
sfarsit partea din argintarie”. Un economist ar judeca aceasta afirmatie ca fiind:
a) Corecta, deoarece ceea ce este corect, este corect
b) Incorecta, pentru ca faptul ca oamenii au furat din argintarie nu creste
profitabilitatea maririi preturilor
c) Corecta, deoarece economistii lupta pentru un astfel de comportament egoist
d) O problema etica, fara nicio legatura cu economia
8. Aglomeratia din trafic reflecta faptul ca cererea de sosele a crescut mai rapid decat
cantitatea disponibila pentru utilizare. Acest lucru indica faptul ca noi:
a) Am construit mai putine sosele decat doreste publicul sa utilizeze, in situatia in care
pretul utilizarii lor este zero
b) Am esuat in realizarea unei relatii de corespondenta intre oferta si cerere
c) Nu am creat sisteme adecvate de transport public
d) Nu am investit suficiente resurse in campanii de convingere a oamenilor, astfel
incat ei sa circule mai putin
9. Costul marginal pentru un pacient pentru o vizita la medic, in situatia in care factura
pacientului va fi platita in totalitate cu ajutorul asigurarii este:
a) Zero daca pacientul nu plateste politele de asigurare
b) Acelasi ca si cand pacientul nu ar avea asigurare
c) Valoarea ingrijirii pe care nu a primit-o un alt pacient care nu a putut obtine o
programare
d) zero
10. “Iata care este pe scurt legea cererii: cu cat este mai mare pretul , cu atat este mai scazuta
cererea”. Este legea corecta?
a) Da, este in totalitate corecta
b) Nu. Ar fi corecta daca ar mentiona ca “alte conditii raman constante”
c) Nu, deoarece confunda cererea si cantitatea ceruta
d) Nu, pentru ca legea cererii nu se aplica pe scurt
11. In cadrul unui sistem al chiriilor controlate, proprietarii au tendinta:
a) Sa ii discrimineze pe chiriasii mai in varsta
b) Sa ii discrimineze pe studenti
 c) Sa ii discrimineze pe chiriasii bogati
d) Sa ramana fara chiriasi
e) Sa isi mentina intr-o conditie buna apartamentele
12. Sa presupunem ca o chirie de echilibru pe piata este de 1.500$ pe luna, dar nivelul
controlat al chiriei este de 1.000$ pe luna. Care dintre urmatoarele situatii are cea mai
mare probabilitate de a se produce?
a) Cererea de apartamente va creste
b) Oferta apartamentelor va creste
c) Raritatea apartamentelor se va diminua
d) Cantitatea ceruta va depasi cantitatea oferita
13. Berea si vinul erau dificil de gasit in timpul perioadei in care s-a interzis alcoolul, dar se
gaseau din abundenta whisky si gin. De ce?
a) Berea si vinul erau ilegale, in timp ce whisky-ul si ginul nu
b) Publicul consumator de alcool isi dorea doar whisky si gin
c) Contrabandistii au gasit ca este mult mai eficient sa produca alcool tare
d) Politistii erau dispusi sa treaca cu vederea productia si consumul de whisky si gin
pentru ca ei credeau ca acestea sunt mai putin periculoase decat berea si vinul
e) Functionarii statului erau interesati sa vada ce se va intampla cu rata intoxicatiilor
cu alcool in Statele Unite
14. Un pret maxim stabilit sub rata dobanzii de echilibru va tinde:
a) Sa creeze o lipsa a imprumuturilor
b) Sa determine un surplus al imprumuturilor
c) Sa mareasca cererea pentru imprumuturi
d) Sa reduca oferta pentru imprumuturi
e) Niciuna dintre optiunile de mai sus
15. Sa presupunem ca salariul de echilibru pentru angajatii care livreaza pizza este de 6$ pe
ora si ca salariul minim a fost stabilit la 8$ pe ora. Atunci cand alte conditii raman
constante, aceasta situatie tinde:
a) Sa mareasca oferta generala pentru acesti lucratori
b) Sa scada cantitatea ceruta pentru acesti lucratori
c) Sa creeze o lipsa pentru acesti lucratori
d) Sa determine toate cele de mai sus
e) Sa nu determine cele de mai sus
16. Sa presupunem ca pretul de echilibru al graului este de 2,25$ per banita. La un pret mai
mic:
a) Oferta va egala cererea
b) Cantitatea oferita va egala cantitatea ceruta
c) Cantitatea oferita va depasi cantitatea ceruta
d) Cantitatea oferita va fi mai mica decat cantitatea ceruta
17. Sa presupunem ca pretul de echilibru al laptelui este de 1,89$ per galon, dar grupurile
de consumatori conving statul sa stabileasca si sa suporte acoperirea unui pret maxim de
1,69$ per galon. Acest lucru tinde:
a) Sa creeze un surplus de lapte
 b) Sa mareasca cererea de lapte
c) Sa reduca oferta de lapte
d) Sa determine toate cele de mai sus
e) Sa nu determine cele de mai sus
18. O crestere a costului non-monetar al achizitionarii unui bun:
a) Mareste si costul monetar
b) Reduce costul monetar
c) Nu are niciun efect asupra cantitatii pe care oamenii doresc sa o achizitioneze
d) Reduce cantitatea ceruta dintr-un bun
19. De obicei, vanzatorii au un stimulent pentru:
a) A elimina costurile nerecuperabile prin cresterea pretului monetar
b) A mari costurile nerecuperabile pentru a incuraja cererea pentru produsele lor
c) A transforma costurile in bani in costuri nerecuperabile
d) A creste costurile nerecuperabile pentru cumparatori
20. Completati spatiile libere. Un salariu decretat legal ca fiind minim este un exemplu de
pret _______ si tinde sa genereze o/un _______ de munca necalificata:
a) Maxim, lipsa
b) Minim, lipsa
c) Minim, surplus
d) Maxim, surplus
21. Daca exista un surplus dintr-un anumit bun si acesta persista pentru o lunga perioada de
timp, ne putem astepta la urmatorul lucru:
a) Cantitatea oferita nu reactioneaza la pret
b) Bunul nu este rar
c) Nu exista cerere pentru bunul respectiv
d) Ceva impiedica scaderea pretului aferent bunului
22. Atunci cand Asociatia Medicala Americana anticipeaza un surplus iminent de medici,
comparand cantitatea de servicii medicale care se asteapta sa fie oferite cu cantitatea
estimata a fi cerura, AMA:
a) Ofera un serviciu public
b) Presupune ca se vor aloca preturi mari pentru serviciile medicale
c) Anticipeaza ca serviciile medicale nu vor mai fi bunuri care se gasesc in cantitati
limitate
d) Previzioneaza ca veniturile medicilor vor creste
23. Costul de oportunitate al producerii oricarui bun:
a) Este independent de cererea pentru acel bun
b) Este independent de cererea pentru alte bunuri
c) Depinde doar de cererea pentru bunul respectiv si nu de cererea pentru alte bunuri
d) Depinde de cererea pentru resursele care contribuie la producerea bunului respectiv
si, deci, si de cererea pentru alte bunuri
24. Pretul mediu al terenului folosit pentru cultivarea de hrana in Chicago este foarte ridicat
pentru ca:
a) Terenul in Chicago nu este foarte fertil
 b) In Chicago nu se cultiva hrana
c) Taxele pentru terenuri sunt foarte ridicate in Chicago, ca si in celelalte orase mari
d) Exista o cerere foarte mare de teren in Chicago pentru alte utilizari decat cultivarea
de hrana
25. De obicei, in orasele si satele situate de-a lungul Midwest-ului, popicariile sunt cladiri cu
un singur etaj. In Manhattan, o persoana prefera sa joace bowling in cluburi aflate in
cladiri cu mai multe etaje. Cum s-ar putea explica acest lucru din perspectiva modului
de gandire economic ?
a) Pentru ca locuitorii din Midwest traiesc pe relief plat, ei gandesc si construiesc dupa
acest principiu
b) Culturile jucatorilor de bowling sunt diferite
c) Costul de oportunitate al construirii de popicarii cu un singur etaj in Manhattan este
prea mare
d) Este posibil ca in Midwest codurile de impartire pe zone sa interzica structurile pe
mai multe etaje pentru popicarii
26. O specialista in geologie furnizeaza o informatie catre compania miniera ACME,
spunand ca este sigura ca exista un filon aurifer la 305 metri sub suprafata pe care se afla
proprietatea ei, dar ACME decide sa nu sape in cautarea aurului respectiv. Cum ar
explica un economist decizia lor?
a) Proprietarii ACME nu sunt atat de lacomi ca alti operatori minieri
b) Proprietarii ACME nu au probabil incredere in rapoartele geologice
c) Proprietarii ACME considera ca cheltuielile suplimentare ale exploatarii miniere a
aurului depaseste beneficiile aditionale
d) Proprietarii ACME sunt ignoranti fata de principiile economice de baza
27. Care este cea mai probabila relatiile dintre salariile jucatorilor profesionisti de baschet
si preturile biletelor la meciurile de baschet?
a) Cererea ridicata cauzeaza preturi foarte mari ale biletelor si, deci, salarii mai mari
b) Salariile mai mari nu au nicio legatura cu preturile mai mari
c) Salariile mai mari tind sa determine preturi mai mari
d) Aceiasi factori care produc salarii mai mari tind sa produca preturi mai mari
28. Care regula de mai jos are probabilitatea de a produce aglomeratie la cinematograf:
a) Permiteti oamenilor sa vizioneze toate filmele fara sa plateasca
b) Permiteti pornografia in filme, dar nu si la televizor
c) Reduceti preturile la popcorn
d) Produceti filme mai bune
29. Oamenii vor tinde sa utilizeze un bun care are stabilit in mod legal un nivel zero al
pretului ca si cum nu ar avea nicio valoare pentru ca:
a) Un bun cu un pret zero nu are nicio valoare prin definite
b) Ei capata dispret pentru orice este ieftin
c) Ei nu privesc in viitor pentru a anticipa consecintele actiunilor lor
d) Il vor aplica pentru fiecare utilizare care prezinta o valoare pentru ei
30. Argumentul pentru care soferilor nu ar trebui sa li se solicite sa plateasca taxe, pentru ca
au platit drumurile prin taxele pe benzina omite faptul ca:
 a) Taxele pe benzina sunt prea scazute
b) Taxele pe benzina nu acopera costul total al reparatiei si intretinerii drumurilor
c) Taxele pe benzina platesc costul constructiei, nu al utlizarii drumurilor
d) Cea mai mare parte din taxele pentru autostrazi sunt platite de camioane
31. Argumentul ca psihologii percep preturi mari pentru ca trebuie sa studieze timp de multi
ani pentru a-si obtine licenta este confirmat prin:
a) Dovada ca psihologii a caror inteligenta le permite sa finalizeze studiile mai
devreme stabilesc tarife mai mici
b) Dovada ca clientii sunt dispusi sa plateasca mai mult pentru serviciile oricarui
psiholog daca descopera ca acesta a petrecut 5 ani invatand pentru a-si lua licenta
si nu 4
c) Dovada ca psihologii nu maresc tarifele deoarece au multi clienti care le solicita
serviciile
d) Niciuna dintre variantele de mai sus
32. Angajatorul vostru anunta urmatoarea schimbare in cadrul planului de asigurari
medicale: Veti plati 2$ in plus, in fiecare luna, pentru politele de asigurare si compania
de asigurari va incepe sa plateasca pentru pana la 12 sedinte anuale la psiholog. In cadrul
acestui nou sistem, costul in dolari pentru voi aferent efectuarii unei singure vizite anuale
la psiholog va fi de :
a) 0$
b) 2$
c) 24$
d) 24$ plus contributia angajatorului la politele de asigurare
33. Cantitati mai mari din orice bun vor fi oferite la preturi ridicate(si nu mici) pentru ca:
a) Preturile ridicate includ mai mult din costurile investite despre care am vorbit in
Capitolul 3
b) Preturile ridicate atrag resursele din cadrul altor utilizari
c) Oamenii sunt prin natura lor lenesi si trebuie mituiti pentru a renunta la timpul lor
liber
d) Pretul si cantitatea oferita sunt invers proportionale
34. O cerere ridicata pentru un bun are o probabilitate mai mare de a creste pretul acestuia:
a) Pe termen scurt, daca oferta este foarte elastica
b) Mai degraba pe termen scurt decat pe termen lung
c) Mai degraba pe termen lung decat pe termen scurt
d) Pe termen lung, daca oferta este foarte elastica
35. In cazul in care cantitatea oferita dintr-un bun poate fi marita la un cost per unitate
aproape egal cu costul curent per unitate, o crestere a cererii pentru bunul respectiv va
tinde:
a) Sa reduca substantial pretul
b) Sa reduca doar foarte putin pretul
c) Sa mareasca foarte putin pretul
d) Sa mareasca substantial pretul
36. Curbele ofertei tind sa fie mai inelastice:
 a) Mai degraba pe termen scurt decat pe termen lung
b) Mai degraba pe termen lung decat pe termen scurt
c) Cand curbele cererii sunt elastice
d) Cand curbele cererii sunt inelastice
37. Sa mergem inapoi in timp. Pe parcursul anilor 1980, atat pretul, cat si achizitiile de
BMW-uri au crescut simtitor. In modul de gandire economic :
a) Curba ofertei de BMW-uri s-a deplasat catre dreapta
b) Curba cererii de BMW-uri s-a deplasat catre dreapta
c) Curba ofertei de BMW-uri s-a deplasat catre stanga
d) Curba cererii de BMW-uri s-a deplasat catre stanga
38. Predictia ca pana in anul 2010 vor exista crize permanente, din ce in ce mai numeroase
ale petrolului, presupune ca:
a) Piata petrolului trebuie sa se schimbe astfel incat sa se poata obtine rezultate
pozitive
b) Preturile la petrol vor ramane neschimbate sau sunt irelevante pentru procesul de
coordonare a planurilor
c) Preturile la petrol vor creste datorita cererilor de petrol de la nivel global
d) Lacomia va distruge procesul ofertei si cererii de pe piata globala a petrolului
39. “Achizitiile de benzina au crescut saptamana trecuta cu 10%, chiar daca preturile la
benzina au fost mai mari cu 6 centi decat saptamana trecuta! Vedeti, legea cererii nu se
aplica in cazul benzinei!” Ce este gresit la aceasta concluzie?
a) Nu este nimic gresit
b) Implica verticalitatea curbei cererii pentru benzina
c) Nu reuseste sa recunoasca deplasarea curbei cererii spre dreapta
d) Nu reuseste sa mentina la un nivel constant toti ceilalti factori care influenteaza
cererea.

CAPITOLUL 7
1. Calcularea profiturilor unei firme de-a lungul unui anumit an, prin scaderea costurilor
totale din incasarile totale:
a) Va subestima profiturile, cand costurile investite sunt incluse in costurile totale
b) Ignora efectele incertitudinii privind profiturile
c) Ignora efectele concurentei limitate asupra profiturilor
d) Va supraestima profiturile doar cand costurile de oportunitate ale tuturor resurselor
angajate de catre firma nu vor fi incluse in costurile totale
2. Din perspectiva teoriei economice, dobanda platita de o companie:
a) Nu reprezinta sub nicio forma un cost, pentru ca nu este pentru nimeni un sacrificiu
b) Reprezinta costul achizitionarii comenzii actuale de resurse
c) Reprezinta un cost real doar atunci cand este o obligatie contractuala
 d) Reprezinta o compensare a sacrificiului facut de aceia care s-au abtinut de la
consum pentru a dispune de bani pe care sa ii imprumute
3. Faptul ca proprietarii sau managerii unor afaceri iau decizii pe baza costurilor si
incasarilor anticipate si ca acele estimari nu sunt niciodata sigure:
a) Duc la profituri mai mari pentru aceia ale caror previziuni se dovedesc a fi mai
precise la momentul in care ei au actionat decat s-a estimat initial ca vor fi
b) Duc la pierderi mai mari pentru aceia ale caror predictii se dovedesc a fi mai putin
precise la momentul in care ei au actionat decat s-a estimat initial ca vor fi
c) Produc ambele rezultate de mai sus
d) Nu pot afecta profiturile si pierderile, pentru ca greselile se compenseaza pe termen
lung
4. Diferenta dintre un “antreprenor” si alti participanti la un proiect este aceea ca
antreprenorul:
a) Accepta responsabilitatea pentru rezultate
b) Ofera garantii credibile celorlalti
c) Ii convinge pe ceilalti sa ii transfere controlul asupra proiectului
d) Primeste ceea ce ramane din celelalte acorduri anterioare care au fost onorate
e) Fiecare dintre afirmatiile de mai sus diferentiaza antreprenorul de ceilalti
participanti
5. “Drepturile de proprietate” ale oamenilor:
a) Pot fi usor diferentiate de drepturile sociale sau civile
b) Determina veniturile lor , dar nu le afecteaza deciziile
c) Sunt drepturi de a controla modalitatea in care vor fi utilizate anumite resurse
d) Sunt drepturi legale, pe care oamenii le detin in legatura cu alte resurse decat munca
pe care o presteaza
6. Daca profiturile si pierderile care rezulta din deciziile luate pe baza unor asteptari
nesigure se acumuleaza in principal la cei care le-au luat si nu in situatia in care sunt
impartite in mod egal in societate:
a) Incertitudinea se va mari substantial
b) Nu se vor produce profituri sau pierderi
c) Informatia va ajunge sa fie distribuita in mod egal intre membrii societatii
d) Decidentii vor obtine informatii mai bune inainte de a actiona
7. Oamenii cauta modalitati mai eficiente de a combina resursele, exerseaza atentia in
rezolvarea sarcinilor dificile si isi asuma riscuri personale, incercand sa ofere ceea ce alti
oameni isi doresc:
a) Fara a se gandi la potentialul profit al actiunilor lor
b) Deoarece spera sa obtina un profit
c) Daca au obtinut deja un profit adecvat
d) Doar daca sunt siguri ca vor obtine un profit
8. Daca definim “profitul” ca venitul care rezulta dintr-o previzionare mai corecta
(comparativ cu alte persoane):
a) Negam faptul ca oamenii fac orice pentru a castiga profiturile pe care le primesc
b) Respingem definitia profitului ca incasari totale minus costuri totale
 c) Explicam de ce incasarile totale sunt deseori mai mari decat costurile totale
d) Justificam profiturile neasteptate
9. In absenta incertitudinii, profiturile vor fi:
a) Egale pentru toata lumea
b) Aproape de pragul zero
c) Mult mai mari
d) Venituri nemuncite
10. Toti ne comportam ca niste “speculatori” in tranzactiile noastre economice:
a) In afara de cazul in care utilizam serviciile intermediarilor
b) Daca nu cumparam niciodata pe credit
c) Pentru ca toti actionam in speranta unor beneficii obtinute printr-o corecta
anticipare a evenimentelor viitoare
d) Pentru ca tuturor le face placere sa joace jocuri de noroc
11. Speculatorii de marfuri aduc beneficii altora in societate prin:
a) “Facilitarea” modificarilor de pret pe termen lung
b) Furnizarea de informatii pe care altii le pot folosi la cursurile viitoare ale preturilor
c) “Preluarea” riscurilor de la persoanele care doresc sa isi reduca riscurile cu ajutorul
asigurarilor
d) Toate variantele de mai sus
12. Ce este “pretul inselator”, din punctul de vedere al modului de gandire economic?
a) Un caz clar de lipsa a coordonarii planurilor cauzate de vanzatorii lacomi
b) Un termen fara sens
13. Cuvantul profit:
a) Este definit pentru a fi utilizat in modul de gandire economic de catre Biroul
consultantilor economici din cadrul conducerii Statelor Unite
b) Este folosit in mod incorect de catre majoritatea publicului
c) Este folosit cu un inteles tehnic precis definit de catre persoanele informate
d) Are un set de intelesuri bine stabilite
14. Cea mai cunoscuta definitie a “profitului” este cea de:
a) Plus valoare
b) Venit nemuncit
c) Venit primit ca urmare a posesiunii unei proprietati
d) Incasari totale minus costuri totale
15. Cum masoara economistii profitul, comparativ cu contabilii?
a) Economistii scad costurile totale din incasarile totale, iar contabilii realizeaza
operatiunea inversa
b) Economistii scad incasarile totale din costurile totale, iar contabilii realizeaza
operatiunea inversa
c) Economistii iau in considerare mai multe surse ale incasarilor monetare decat
contabilii
d) Economistii includ costurile de oportunitate ale antreprenorului, in timp ce
contabilii nu fac acest lucru
e) Nu exista nicio diferenta intre cele doua sisteme de masurare
16. In mod tipic, profitul economic” al unei firme va fi:
a) Mai mare decat profitul contabil
b) Mai mic decat profitul contabil
c) Egal cu profitul contabil
d) Egal cu profitul contabil minus garantii
e) Egal cu profitul contabil plus valoarea de piata a oricarui stoc nevandut
17. Daca pierderile nu pot fi evitate intr-o lume incerta, atunci:
a) La fel se intampla si cu profiturile
b) Profiturile sunt doar un rezultat al norocului
c) Profiturile pot fi evitate
d) Profiturile sunt rezultatul actiunii oamenilor care dispun de informatii perfecte
18. Afirmatia ca antreprenorii de succes de pe o piata libera detin un avantaj comparativ
intr-o actiune de arbitraj inseamna ca:
a) Sunt eficienti daca isi vand produsele la un pret mai mic decat costul producerii
b) Sunt eficienti daca isi vand produsele la un pret egal cu costul producerii
c) Sunt eficienti in descoperirea oportunitatilor de a cumpara bunuri la preturi mici si
de a le vinde la preturi mai mari
d) Sunt eficienti in rezolvarea disputelor de interes asupra titlurilor pentru a reduce
drepturile de proprietate
19. “Gacy poate vinde haine la preturi mai mici decat Mimbel, pentru ca Gacy detine propria
cladire, in timp ce Mimbel trebuie sa plateasca chirie”. Aceasta afirmatie este:
a) Corecta, daca chiria este un cost investit
b) Corecta, daca afirmam ca Gacy are costuri mai mici, dar gresita prin sugerarea
faptului ca de aceea Gacy va percepe preturi mai mici
c) Induce in eroare prin sugerarea faptului ca nu exista niciun cost de oportunitate
pentru Gacy pentru utilizarea cladirii a carei proprietara este
d) Incorecta, deoarece chiria nu inseamna acelasi lucru cu pretul
20. “Antreprenorul” este cineva care in general:
a) Cumpara actiuni riscante sau alte investitii
b) Imprumuta economiile unor grupuri sau indivizi care deruleaza un proiect riscant
c) Poseda pamant, echipamente sau cladiri si permite ca acestea sa fie utilizate intr-o
maniera riscanta
d) Urmareste profitul economic prin experimentarea unor actiuni incerte
21. Antreprenorul primeste elementele reziduale dintr-un proiect deoarece:
a) Detine o putere mai mare de a negocia decat ceilalti participanti din proiect
b) Ofera tuturor celorlalti participanti la proiect compensari deja cunoscute si asupra
carora s-a convenit prin intermediul unor contracte
c) Este proprietarul legal al proiectului in sine
d) Este singurul care intelege detaliile tehnice ale proiectului
e) Detine proprietatea asupra tuturor resurselor utilizate in proiect si a incasarilor
generate prin proiect
22. Care dintre urmatoarele situatii descrie o consecinta a drepturilor de proprietate, asa
cum este utilizat termenul in manual?
 a) Sonja zboara cu avionul pentru ca poate obtine un loc in partea din fata a avionului
b) Emily se inscrie la cate un curs in fiecare an pentru a fi eligibila sa obtina un permis
de parcare
c) Lui Rico ii face placere sa blocheze traficul, traversand foarte incet pe trecerile de
pietoni
d) Tony isi construieste casa din paie si nu din caramizi, pentru ca nu este proprietarul
terenului pe care aceasta este asezata
e) Toate variantele de mai sus descriu consecinte specifice ale dreptului de proprietate
23. Daca legile si obiceiurile dintr-o societate sustin ca oamenii care sunt nevoiti sa iasa afara
pe ploaie au dreptul de a lua orice umbrela care este disponibila pentru a fi utilizata:
a) Vor fi achizitionate mai putine umbrele
b) Vor fi achizionate mai multe umbrele
c) Nu se va observa niciun efect asupra numarului de umbrele achizitionate, dar
umbrelele existente vor fi utilizate mai des
d) Va ploua mai des
24. Atunci cand profiturile sau pierderile care apar ca rezultat al incertitudinii sunt de obicei
directionate catre oamenii ale caror decizii au condus catre acele profituri sau pierderi:
a) Oamenii isi asuma tot felul de riscuri absurde pentru ca sunt dornici sa obtina profit
b) Oamenii isi exerseaza mai mult capacitatea de atentie in luarea deciziilor
c) Venitul este distribuit egal pe termen lung
d) Venitul este distribuit in mod corect
25. Profiturile care sunt rezultatul unor previziuni ingenioase pot fi diferentiate cu usurinta
de profiturile care sunt rezultatul unui simplu noroc prin:
a) Chestionarea celor care primesc profitul
b) Vot majoritar
c) Chestionarea oamenilor care au sustinut pierderile
d) Studii empirice atente
e) Nicio procedura cunoscuta in prezent

26. Certitudinea unor incasari totale dintr-un anume set de planuri, incasari mai mari decat
costurile totale presupuse de acele planuri:
a) Va depasi in general certitudinea mortii si a taxelor
b) Va conduce la eliminarea diferentelor dintre incasari si costuri prin intermediul unei
concurente marite
c) Va conduce la o crestere a avutiei tuturor persoanelor implicate
d) Va produce profituri neasteptate
27. Daca un dealer de masini vechi se bucura de profituri economice, atunci:
a) Ca grup, clientii sai au suportat in mod necesar o suma asemanatoare in pierderile
economice
b) Ca grup, clientii sai s-au aflat in mod necesar intr-o situatie financiara mai proasta
c) Ca grup, concurentii sai au suferit in mod necesar pierderi economice
d) Toate variantele de mai sus sunt adevarate
e) Nicio varianta de mai sus nu este adevarata
28. Cineva care “vinde cu livrare la o data ulterioara”:
a) Vinde bunuri pentru o livrare ulterioara fara a se afla in prezent in posesia lor
b) Asteapta ca pretul bunului vandut acum sa creasca mai tarziu sau inainte ca livrarea
sa fie facuta
c) Sta mai degraba jos decat in picioare atunci cand face vanzarea
d) Nu dispune de suficienti bani lichizi pentru a avea stocuri
29. Care dintre urmatorii vanzatorii vinde cu livrare la o data ulterioara, in sensul larg al
termenului?
a) O facultate care va face sa platiti intreaga taxa de studii din prima zi a semestrului
b) O revista care va convinge sa cumparati un abonament pe un an
c) O orchestra simfonica care va vinde un bilet pentru un spectacol de sezon
d) Toti vanzatorii mentionati mai sus vand cu livrare la o data ulterioara
e) Niciunul dintre vanzatorii mentionati mai sus nu vand cu livrare la o data ulterioara
30. Cu totii ne comportam ca “speculatori” in sensul larg al cuvantului:
a) Pentru ca tuturor ne place sa jucam jocuri de noroc
b) Pentru ca toti actionam in speranta obtinerii beneficiilor dintr-o corecta anticipare
a viitoarelor evenimente
c) Doar daca nu cumparam niciodata pe credit
d) Doar daca nu utilizam serviciile intermediarilor
31. Care dintre urmatoarele persoane face hedging?
a) Un speculator de marfuri care isi limiteaza achizitiile sau vanzarile la viitoarele
contracte
b) Un speculator de marfuri care isi limiteaza activitatea pe piata la achizitionarea de
futures
c) Un speculator de marfuri care isi limiteaza activitatea pe piata la vanzarea de futures
d) Un fermier care cumpara in septembrie futures pentru porumb si planteaza
porumbul in luna mai
e) Un fermier care vinde in septembrie futures pentru porumb si planteaza porumbul
in luna mai
32. Cuvantul futures, asa cum este el folosit pe pietele de marfuri, se refera la:
a) Bunurile care nu au fost inca produse
b) Bunurile care se afla pe stoc, dar nu au fost inca livrate
c) Contractele de livrare a bunurilor (sau acordurile de livrare) in viitor la preturi
asupra carora s-a cazut de acord acum
d) Bunuri a caror valoare comerciala trebuie sa fie demonstrata
33. Speculatorii care anticipeaza un pret viitor mai mare decat pretul actual vor avea
tendinta sa actioneze astfel:
a) Cresc pretul actual si scad pretul viitor
b) Cresc atat pretul actual, cat si pretul viitor
c) Scad pretul actual si cresc pretul viitor
d) Scad atat pretul actual, cat si preul viitor
34. Speculatorii care estimeaza corect ce se va intampla in viitor isi propun planuri care, in
mod neintentionat:
 a) Reduc incertitudinea pentru altii
b) Maresc fluctuatiile preturilor
c) Cauzeaza crize
d) Cauzeaza surplusuri
e) Maresc raritatea bunurilor
35. Completati spatiile libere: Daca un cercetator in domeniul politicii considera ca Brazilia
se afla la un pas de proteste civile, ceea ce va reduce semnificativ oferta de cafea de anul
viitor, el ar trebui sa ______ futures pentru cafea. Daca alte conditii sunt constante, el
are o probabilitate mai mare de a profita de pe urma deciziei sale atunci cand ______
oameni sunt constienti de posibilitatea framantarilor civile.
a) Vanda; mai putini
b) Cumpere; mai putini
c) Vanda; mai multi
d) Cumpere; mai multi
36. Preturile actuale mai mici, cauzate de schimburile dintre speculatori:
a) Le fac rau producatorilor bunului comercializat de speculatori
b) Incurajeaza utilizatorii produsului comercializat de speculatori sa amane o parte din
achizitiile lor pana la o data ulterioara
c) Au ambele efecte de mai sus
d) Nu au niciunul dintre efectele de mai sus
37. Speculatorii care actioneaza pe baza unor previziuni proaste:
a) Isi fac rau lor si altor membri ai societatii
b) Isi fac rau lor, dar nu si altor membri ai societatii
c) Fac rau altor membri ai societatii, dar nu lor insisi
d) Isi afecteaza stima de sine

CAPITOLUL 8
1. Un vanzator isi maximizeaza “venitul net” (profitul) prin vanzarea:
a) A cat mai multe unitati posibile
b) Tuturor unitatilor si doar a acelor unitati pentru care oamenii sunt dispusi sa
plateasca un pret care depaseste costul producerii lor
c) Tuturor unitatilor si doar a acelor unitati al caror venit marginal echivaleaza cu
costul lor marginal
d) Tuturor unitatilor si doar a acelor unitati din a caror vanzare venitul marginal este
mai mare decat costul marginal
2. Teoria populara a preturilor (“cost plus adaos”), care pretinde ca firmele isi stabilesc
preturile prin adaugarea unui procent standard la ccosturile lor, este inadecvata:
a) Pentru ca omite sa explice variatiile in procentele adaosurilor din cadrul firmei si
dintre firme
 b) Pentru ca presupune in mod fals ca firmele pot si vor mari in mod semnificativ
preturile cu acelasi procent cu care cresc costurile
c) Pentru ca presupune ca firmele nu incearca sa isi stabileasca preturile pentru a
obtine profit
d) Din toate motivele de mai sus
3. “Venitul marginal” este:
a) Venitul castigat prin cresterea marjei dintre costul mediu unitar si pret
b) Venitul de care vanzatorul nu depinde pentru a supravietui
c) Venitul suplimentar obtinut ca rezultat al vanzarii unei unitati suplimentare
d) Venitul castigat pe piata valorilor prin investirea fondurilor imprumutate
e) O suma foarte mica din venit
4. Venitul marginal va fi egal cu pretul pentru un vanzator care:
a) Accepta pretul (pentru ca nu il poate influenta)
b) Compara preturile
c) Compara preturile si isi poate vinde toate bunurile pe care le-ar putea produce
vreodata
d) Fie accepta, fie compara preturile si poate vinde fiecare unitate din bunul produs
la pretul pe care cumparatorii sunt dispusi sa il plateasca, decat sa se descurce fara
acea unitate
5. James Green detine patru desene ale celebrului artist Pennan Inck, pe care doreste sa le
vanda pentru a obtine bani lichizi. Ar putea vinde unul dintre desene cu 10.000$, doua
daca ar scadea pretul la 8.000$, trei prin stabilirea pretului la 6.000$ si pe toate patru
daca ar reduce pretul la 4.500$. Pentru a decide cate desene sa vanda, el trebuie sa
cunoasca venitul marginal asteptat pentru vanzarea uneia, a doua, trei sau patru
litografii. Venitul marginal va fi in mod succesiv:
a) 10.000$, 8.000$, 6.000$ si 4.500$
b) 10.000$, 16.000$, 18.000$ si 18.000$
c) 10.000$, 6.000$, 2.000$ si 0$
d) 10.000$, 18.000$, 24.000$ si 28.500$
6. James Green se bucura de proprietatea asupra litografiilor lui Pennan Inck si le
apreciaza pe fiecare dintre acestea la 5.000$ pentru colectia personala. Daca ar trebui
sa perceapa un singur pret uniform, cate dintre desene ar trebui sa vanda?
a) Unul
b) Doua
c) Trei
d) Patru
7. Daca James Green ar putea lua legatura cu potentialii cumparatori care contribuie la
curba cererii si ar putea incasa de la fiecare dintre acestia pretul maxim pe care acel
cumparator ar fi dispus sa il plateasca pentru desene, el va dori sa vanda:
a) Unul
b) Doua
c) Trei
d) Patru
8. Daca James Green a cumparat aceste patru desene de la dealeri diferiti de-a lungul mai
multor ani, la preturile de 4.000$, 6.000$, 9.000$ si 3.000$, el ar vinde la un pret mai
mic decat costul oricarui desen oferit la un pret mai mic de:
a) 9.000$ pentru primul, 6.000$ pentru al doilea, 4.000$ pentru al treilea si 3.000$
pentru al patrulea
b) 3.000$ pentru primul, 5.000$ pentru al doilea, 7.000$ pentru al treilea si 9.000$
pentru al patrulea
c) 5.500$
d) 5.000$
e) 3.000$
9. Ideea de baza a maximizarii poate fi formulata astfel:
a) Puteti face acest lucru daca va face sa va simtiti bine
b) Puteti face acest lucru daca beneficiul este mai mare decat costul presupus de
implementarea lui
c) Puteti face acest lucru doar daca nu este ilegal, imoral sau exagerat
d) Puteti face acest lucru doar atunci cand beneficiul marginal este egal cu costul
marginal
10. Atunci cand costul producerii unui bun creste, firma care il produce:
a) Poate mari pretul cu suma cu care a crescut costul
b) Poate mari pretul cu acelasi procent cu care a crescut costul
c) S-ar putea sa nu poata mari deloc pretul
d) Nu va putea niciodata sa creasca venitul net prin marirea pretului
11. Procentajul adaosurilor utilizate de vanzatori:
a) Se situeaza intre 10 si 15%
b) Este acelasi la toate produsele unei singure firme
c) Difera intre produse, dar sunt aceleasi in medie pentru toate firmele
d) Difera in functie de tipurile de afaceri

12. Vanzatorii, care isi reduc preturile si, in consecinta, vand o cantitate mai mare de
bunuri si castiga mai mult:
a) Infrunta o curba a cererii ascendenta
b) Pierd veniturile daca cererea este elastica
c) Castiga venituri daca cererea este inelastica
d) Nu obtin niciodata profit din acel plan de actiune
13. Daca venitul total din vanzarea unui bun scade atunci cand vanzatorul reduce pretul,
cererea pentru acel bun:
a) Este inelastica
b) Nu trebuie sa respecte legea cererii
c) Este elastica
d) Este in crestere
14. Daca pot fi vandute unitati suplimentare dintr-un bun doar prin scaderea pretului
pentru toti cumparatorii, stim ca:
a) Pentru acel bun cererea este elastica
 b) Pentru acel bun cererea este inelastica
c) Pentru acel bun curba venitului marginal se intinde sub curba cererii
d) Venitul marginal este nagativ
15. “Venitul net” este maximizat prin vanzarea fiecarei unitati pana la obtinerea venitului
marginal:
a) Depaseste costul marginal
b) Este egal cu venitul marginal
c) Este mai mic decat venitul marginal
d) Este mai mare decat zero
16. Cu cat un vanzator are mai mult succes in determinarea cumparatorilor sa plateasca
pretul maxim pe care doresc sa il achite, cu atat:
a) Mai aproape de curba cererii se va situa curba venitului sau marginal
b) Mai mare va fi cererea pentru bun
c) Mai inelastica va fi cererea pentru bun
d) Mai elastica va fi cererea pentru bun
17. Facultatile private ofera burse pentru taxele de scolarizare doar studentilor care le
conving de “nevoile” lor financiare pentru:
a) A-si diversifica categoriile de studenti
b) A creste bunastarea societatii
c) A-si creste venitul net prin intermediul discriminarii prin pret
d) A-si imbunatati echipele de sportivi
18. “Discriminarea prin pret” sub forma burselor pentru acoperirea taxelor de scolarizare:
a) Tine studentii cu venituri mici departe de facultatile scumpe
b) Mentine scazut numarul studentilor care isi permit sa frecventeze facultatile
private
c) Mareste numarul studentilor care isi permit sa frecventeze facultatile private
d) Mareste gradul de inscriere la facultatile care nu fac discriminari
19. De ce proprietarii de cinematografe stabilesc adesea preturi mai mici ale biletelor
pentru studenti decat pentru adulti?
a) Cererea pentru divertismentul de cinema este mai elastica in cazul studentilor
b) Studentii mananca mai mult popcorn si acest lucru compenseaza pretul mai scazut
al biletelor
c) Ei doresc sa determine studentii sa isi formeze obiceiul de a merge la cinema
d) Altfel, studentii nu si-ar putea permite sa plateasca pentru filme
20. Proprietarii cinematografelor anuleaza adesea reducerile atunci cand prezinta un film
foarte popular deoarece:
a) Nu este bine pentru oameni sa primeasca ceva bun la un pret foarte mic
b) Cererea de bilete creste atunci cand ruleaza filme celebre, ceea ce mareste costul
acceptarii oamenilor atunci cand numarul de locuri este limitat
c) Filmele populare contin de obicei scene de sex si violenta, pe care proprietarii
cinematografelor nu doresc sa le subventioneze prin reduceri
d) Oamenii evalueaza calitatea prin intermediul preturilor
21. Un copil de 11 ani, care merge la un film de mare succes cumparand un bilet de 1$
atunci cand pretul normal este de 5,50$, adauga 1$ la:
a) Venitul net al proprietarului cinematografului
b) Venitul total al proprietarului, dar il costa pe acesta 5,50$ din cauza vanzarii la un
pret mai mic decat cel normal
c) Costurile nete
d) Costurile totale
22. Un copil de 11 ani care ajunge sa vada un film intr-un cinematograf aproape gol prin
cumpararea unui bilet de 1$ atunci cand pretul normal este de 5,50$, adauga 1$ la:
a) Venitul net al proprietarului cinematografului
b) Venitul total al proprietarului, dar il costa pe acesta 5,50$
c) Costurile nete
d) Costurile totale
23. Pentru a mari cu succes venitul net prin perceperea unor preturi diferite de la
cumparatori, un vanzator trebuie:
a) Sa nu aiba nicio informatie despre cerere
b) Sa obtina o licenta din partea guvernului
c) Sa nu aiba simtul responsabilitatii
d) Sa poata impiedica schimburile efectuate de cumparatori intre ei
24. Daca la un restaurant pretul fiecarei cine este de 9$, dar de luni pana joi se ofera o a
doua cina, doar cu 5$, managementul restaurantului:
a) Probabil ca are mancare in plus ramasa din weekend
b) Considera ca este mult mai probabil ca oamenii sa ia de doua ori cina in serile din
timpul saptamanii decat in cele de weekend
c) Spera sa atraga cuplurile in serile din timpul saptamanii, cand restaurantul nu este
aglomerat si poate oferi cine la un cost sub 5$
d) Trebuie sa isi plateasca angajatii doar de luni pana joi
25. Mergeti la magazinul local de unelte pentru a cumpara un ciocan si observati ca se
vand ciocane de calitate la oferta speciala: fiecare costa 14$, sau doua ciocane la 20$.
Veti cumpara mai degraba doua ciocane decat unul, daca al doilea ciocan valoreaza cel
putin:
a) 14$ pentru voi
b) 10$ pentru voi
c) 6$ pentru voi
d) 34$ pentru voi
26. Magazinul de unelte nu vinde ciocane la 10$ fiecare pentru ca:
a) Acest pret ar fi mai mic decat costul marginal
b) Doreste sa obtina 14$ de la clientii care nu ar cumpara doua daca nu apreciaza cel
de-al doilea ciocan la mai putin de 6$
c) “2 la 20$” va vinde mai multe ciocane decat “10$ fiecare”
d) Detine putine informatii despre cererea de ciocane
27. O persoana care compara preturile va determina cel mai bun pret sau un set de preturi
care sa fie percepute prin:
 a) Adaugarea unui adaos procentual constant la costul marginal
b) Examinarea curbelor venitului si costului marginal
c) Estimarea consecintelor probabile ale politicilor alternative
d) Adaugarea costurilor de regie la costurile marginale
28. O persoana care compara preturile si le determina prin adaugarea unui procentaj
standard la costul marginal:
a) Nu poate maximiza venitul net
b) Maximizeaza venitul net atunci cand adaosul este de 100% sau mai mult
c) Maximizeaza in mod necesar venitul net
d) Este posibil sa maximizeze venitul net, sub incidenta informatiilor limitate
disponibile

CAPITOLUL 9
1. Vanzatorii sunt capabili sa elimine constrangerile impuse de concurenta asupra lor daca
pot:
a) Preveni oferirea bunurilor-substitut pentru produsele lor la preturi atractive
b) Scadea preturile sub costul total al productiei
c) Deveni suficient de mari pentru a obtine o pozitie de monopol
d) Convinge cumparatorii ca produsul lor este in mod clar superior comparativ cu
altele
2. Concurenta ofera vanzatorilor stimulente numeroase pentru:
a) A reduce salariile angajatilor
b) A reduce calitatea produselor lor
c) A face ca produsele lor sa para mai atractive pentru potentialii cumparatori
d) A utiliza practicile de vanzare non-etice
3. Acordurile dintre vanzatorii care se afla in competitie de a nu reduce preturile nu au o
probabilitate prea mare de a fi eficace, cu exceptia cazului in care vanzatorii pot:
a) Cadea de acord asupra unei impartiri a pietei
b) Impiedica noile firme sa intre in industrie
c) Impiedica alte firme, care exista deja, sa ofere inlocuitori apropiati la preturi mai
mici
d) Face toate cele mentionate mai sus
4. Principalul avantaj pe care il gasesc vanzatorii in utilizarea statului pentru a reduce
concurenta este acela ca:
a) Statul detine puterea unica de a impune costuri suplimentare asupra actiunilor
intreprinse de vanzatorii concurenti
b) Nu ii costa nimic sa obtina sprijin din partea statului
c) Statul poate gasi modalitati echitabile si corecte de a reduce concurenta
d) Statul va reduce concurenta doar cand acest lucru este de interes public
5. Afirmatia ca o firma “vinde sub cost”:
a) E probabil sa fie facuta ca o acuzatie de catre un vanzator concurent
b) Nu are nicio semnificatie clara pana cand nu ni se spune ce actiune este aceea al
carei cost nu corespunde pretului
c) De obicei capata credibilitate doar printr-o alocare arbitrara a costurilor investite
sau a costurilor comune
d) Toate variantele de mai sus sunt adevarate
6. Reducerea “de ruinare” a preturilor nu are sanse sa fie o strategie competitiva de succes
pentru vanzatori, cu exceptia cazului in care:
a) Pradatorul este capabil sa mareasca substantial preturile dupa ce si-a distrus
vanzatorii rivali
b) Pradatorul este capabil sa previna aparitia noilor rivali ca raspuns la preturile sale
substantial mai mari
c) Resursele rivalilor pe care pradatorul ii elimina din afacere sunt distruse sau
dispersate
d) Se intampla toate cele de mai sus
7. Legislatia creata pentru a impiedica orice firma sa intre in posesia unei cote suplimentare
de piata si, implicit, sa puna stapanire pe afacerile altor firme:
a) Mareste numarul de alternative disponibile consumatorilor
b) Mentine preturile la un nivel mai scazut decat ar fi in alte conditii
c) Asigura conservarea concurentei
d) Indeplineste toate functiile de mai sus
e) Nu indeplineste niciuna dintre functiile de mai sus
8. Firmele care vand pe pietele pe care se compara preturile de obicei:
a) Se abtin de la producerea de bunuri pe care le-ar putea furniza la un cost mai mic
decat cel pentru care sunt dispusi cumparatorii sa plateasca
b) Nu se afla sub incidenta constrangerilor impuse de concurenta
c) Nu vor vinde niciodata la aceleasi preturi ca ale concurentei, cu exceptia situatiei
in care sunt angajati in coluziuni pentru stabilirea preturilor
d) Vor vinde mai putine bunuri daca li se permite sa perceapa preturi diferite unor
consumatori diferiti
9. Daca exista doar un singur cotidian publicat intr-un oras cu o populatie de 100.000 de
locuitori, proprietarul ziarului:
a) Este monopolist
b) Nu are competitori
c) Are o anumita putere de a varia pretul de vanzare
d) Dispune de o putere limitata de a varia pretul de vanzare
10. Proprietarii singurului cotidian dintr-un oras au de-a face cu concurenta (care le
restrictioneaza puterea de a mari preturile) din partea:
a) Posturilor de radio si televiziune
b) Ziarelor din alte orase
c) Ziarelor saptamanale
d) Niciuna dintre variantele de mai sus
 e) Toate variantele de mai sus, pentru ca reprezinta inlocuitori partiali
11. Venitul net mare pe care il castiga o firma dintr-o activitate:
a) Furnizeaza pentru altii stimulente pe care sa le angajeze in acea activitate
b) Serveste ca o amenintare pentru a-i impiedica pe ceilalti sa se angajeze in acea
activitate
c) Lasa mai putine stimulente pentru ceilalti pentru a le angaja in acea activitate
d) Este o dovada concludenta ca firma este monopolista
12. Ce efect va avea reducerea de catre American Airlines a preturilor biletelor de avion
pentru ruta Chicago-Indianapolis asupra cererii pentru locurile oferite de United Airlines?
a) Niciun efect, pentru ca cele doua bunuri sunt aproape perfect substituibile
b) Niciun efect, pentru ca doar cantitatea ceruta depinde de pret
c) Cererea va scadea pentru ca zborurile efectuate cu American Airlines sunt un
produs substitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu United Airlines
d) Cererea va creste pentru ca United va fi obligata sa isi reduca preturile
13. Daca United Airlines raspunde prin scaderea preturilor pe ruta respectiva, ce efect vor
avea acestea asupra locurilor oferite de catre American Airlines pe ruta Chicago-
Indianapolis?
a) Niciun efect, pentru ca doar cantitatea ceruta depinde de pret
b) Niciun efect, pentru ca American Airlines a lansat reducerile respective
c) Cererea va scadea, pentru ca zborurile efectuate cu United Airlines sunt un produs
substitut foarte apropiat pentru zborurile efectuate cu American Airlines
d) Cererea va creste, pentru ca American Airlines va fi obligata sa isi reduca in
continuare preturile
14. Intrebarile 4 si 5 arata ca pentru orice firma, curba cererii si, deci, politica de pret pe care
o alege:
a) Poate fi controlata de firmele mari
b) S-ar putea sa se modifice ca raspuns la politica firmei privind preturile,
transformand curba cererii intr-una destul de dificil de determinat
c) Se afla in totalitate sub controlul sau atunci cand exista doar putini cumparatori pe
piata
d) Nu lasa loc pentru concurenta atunci cand exista oligopol
15. Vanzatorii care incearca sa mentina sau sa mareasca cererea pentru produsul lor in fata
concurentei prin imbunatatirea calitatii acestuia:
a) Risipesc resursele
b) Vor avantaja mai mult cumparatorii daca ar scadea pretul
c) Vor genera beneficii suplimentare pentru cumparatori si costuri aditionale pentru
ei insisi
d) Actioneaza ineficient
16. De obicei, o firma va alege sa mareasca cheltuielile de publicitate:
a) Cand venitul estimat a fi castigat depaseste costul aditional asteptat al acestei
actiuni
b) Doar daca nu este subiectul concurentei
c) Doar daca nu este singura firma care vinde produsul pe o anumita piata
 d) Atata timp cat se asteapta ca aceasta actiune sa mareasca vanzarile
17. Un pret care a fost stabilit printr-un acord intre vanzatori la un pret peste costul marginal
al fiecarui vanzator:
a) Este mai usor de mentinut daca exista mai multi vanzatori
b) Garanteaza fiecarui vanzator un venit net mare
c) Ii lasa fiecarui vanzator un stimulent puternic pentru a vinde unitati suplimentare
d) Va fi mentinut de fiecare vanzator care doreste sa isi acopere cheltuielile de regie
18. Vanzatorii care vor adera in mod constiincios la o intelegere de a nu concura pentru
reducerea pretului:
a) Nu detin nicio modalitate de atragere a clientilor de la alte firme
b) Vor gasi modalitati alternative de atragere a clientilor altor firme, atat timp cat
acest lucru nu va determina costuri aditionale
c) Vor dori sa utilizeze modalitati alternative de a-si atrage noi clienti de la alti
vanzatori, atat timp cat costul marginal al acestei actiuni este mai mic decat plus
valoarea estimata pentru venitul lor
d) Se comporta mai etic decat vanzatorii care isi reduc preturile
19. Un cartel este:
a) Un dispozitiv pentru transportarea marfurilor intr-un supermarket
b) O intelegere in cadrul unui grup de vanzatori/cumparatori creata pentru a controla
preturile prin reglarea vanzarilor
c) O curba a cererii internationale
d) O lege care interzice fuzionarile dintre vanzatorii competitori
20. Vanzatorii care doresc sa scape de concurenta vor primi asistenta eficace din partea
statului:
a) Doar daca statul interzice complet concurenta
b) Doar daca statul exclude total nou-intratii pe piata
c) Daca statul impune orice costuri suplimentare vanzatorilor
d) Daca statul le permite vanzatorilor sa stabileasca preturile fara alte restrictii legale
21. O lege care impiedica firmele sa deruleze orice actiuni care ar putea reduce numarul
competitorilor:
a) Prezerva concurenta
b) Creste concurenta
c) Restrictioneaza concurenta
d) Nu are niciun efect asupra concurentei
22. Multe firme sprijina legislatia pentru a impiedica aparitia situatiei de “a vinde sub nivelul
costului” pentru ca:
a) Acestea stiu ca oricine vinde sub nivelul costului concureaza intr-un mod neloial
b) Acestea stiu ca concurenta pentru pret le face viata mult mai dificila
c) Doresc sa conserve si sa extinda concurenta
d) Considera ca pentru managementului unui sistem liber al companiei,
corectitudinea este esentiala
23. In stabilirea preturilor, macelariile care vand cotlete si carne pentru friptura vor distribui
costul achizitionarii unei bucati de carne de vita intre cele doua produse:
 a) In mod egal
b) Pe baza greutatii si a volumului
c) Pe baza cererii de cotlete si friptura
d) Adaugand un procent standard
24. Vanzarea bomboanelor mentolate la un pret situat sub costul achizitionarii lor:
a) Reprezinta o politica care contribuie la pierderea banilor
b) Probabil ca va contribui, pentru unii vanzatori, la consolidarea venitului net daca
judecam din perspectiva numarului de firme care distribuie gratuit bomboane
mentolate catre clientii lor
c) Nu se va intampla daca vanzatorii doresc sa isi maximizeze venitul net
d) Demonstreaza ca exista un sistem de ruinare de stabilire a preturilor

25. Reducerea accelerata a preturilor (de ruinare) inseamna reducerea preturilor:

a) Ca parte a strategiei de marketing
b) Sub nivelul costului
c) Sub nivelul costului, in speranta falimentarii firmelor concurente
d) Sub nivelul costului, in speranta falimentarii firmelor concurente, cu intentia de a
mari foarte mult preturile dupa disparitia competitorilor
26. Legile pretului minim create pentru a impiedica “vanzarile sub nivelul costului”:
a) Garanteaza o concurenta loiala intre vanzatori
b) Asigura publicului o oferta continua de produse de calitate, la preturi rezonabile
c) Garanteaza preturi mai mari, in speranta de a impiedica preturile mai mari
d) Protejeaza consumatorii impotriva vanzatorilor lipsiti de scrupule
27. Legea federala care stabileste politica SUA cu privire la concurenta in randul firmelor
este:
a) Actul National al Relatiilor Industriale, votat in 1933
b) Actul Mann, votat in 1910
c) Actul Sherman, votat in 1890
d) Actul Morrill, votat in 1862
28. Clauza impotriva fuziunilor stipulata in Actul Clayton interzice fuziunile intre firme
atunci cand:
a) Una dintre acestea este semnificativ mai mare decat celelalte
b) Nu poate fi demonstrat ca fuziunea este in interes national
c) Efectul fuziunii poate reduce substantial concurenta
d) Comitetele lor de directori au interese financiare care se blocheaza reciproc
29. O fuziune intre o firma care produce saltele si alta care fabrica podele din lemn masiv
este o fuziune:
a) Pe diagonala
b) Orizontala
c) Verticala
d) conglomerata
30. O fuziune intre o firma care fabrica automobile si alta care produce tabla de otel este o
fuziune:
 a) Pe diagonala
b) Orizontala
c) Verticala
d) Conglomerata
31. O fuziune intre doua firme care produc echipamente electrice este una:
a) Pe diagonala
b) Orizontala
c) Verticala
d) Conglomerata
32. Producatorii considera adesea ca este in interesul lor sa stabileasca preturi minime de
revanzare pentru ca:
a) Acest lucru elimina concurenta pentru cei care vand produse-substitut
b) Acest lucru le permite sa perceapa de la retaileri un pret mai mare
c) Acest lucru ii stimuleaza pe retaileri sa furnizeze clientilor servicii care le maresc
vanzarile totale
d) In lipsa preturilor minime de revanzare, retailerii ar putea practica pretuiri de
ruinare
33. Actiunile statului in vederea cresterii competitivitatii:
a) Nu pot avea succes pentru ca niciun vanzator nu poate fi obligat sa concureze
b) Ar putea determina costuri mai mari decat beneficiile lor marginale
c) Sunt contrare spiritului Actului Sherman
d) Au reprezentat un esec total in Statele Unite pe parcursul ulrimului secol
34. Autorii argumenteaza ca cea mai buna modalitate de a va gandi la concurenta este sa o
percepeti:
a) Ca pe un rezultat sau o stare de repaus
b) Ca un proces continuu sau un concurs intre rivali
c) Ca pe un lucru carui nu ii acordam atentie deosebita in realitate
d) Niciuna dintre variantele de mai sus
35. Care dintre urmatoarele nu este o afirmatie a modelului concurentei perfecte?
a) Exista multi cumparatori si vanzatori, astfel incat nimeni nu detine puterea pe
piata
b) Modalitatea resurselor nu are niciun cost (de exemplu, intrarea si iesirea din
industrie sunt libere)
c) Curbele cererii pentru produs pe care indivizii le intalnesc pe pietele perfect
competitive se deplaseaza descendent
d) Actorii economici accepta preturile
1. Legislatia anti-trust reprezinta:
a) O reducere a optiunilor aflate la dispozitia consumatorilor
b) Un stimulent al concurentei loiale intre comercianti
c) O forma de incurajare a participarii la piata a fixatorilor de pret
d) O practica destul de des intalnita in economia contemporana
2. Atunci cand o asociatie de producatori solicita guvernului adoptarea de reglementari pentru
standarde mai ridicate sau conditii mai dificile de intrare pe piata (de exemplu, prin calificari
suplimentare, limitarea drepturilor de proprietate, criterii mai stricte de licentiere, etc), se
urmareste:
a) Intarirea concurentei pe piata
b) Protectia consumatorilor
c) Realizarea unor piete mai eficiente
d) Reducerea concurentei pe piata
3. Care dintre urmatoarele situatii explica aparitia excedentului pe piata unui bun economic:
a) La pretul pietei, cantitatea oferita este mai mare decat cea ceruta
4. Care dintre urmatoarele efecte nu reprezinta o consecinta a impunerii salariului minim legal?
a) Excedent al ofertei de munca
b) Cresterea preturilor
c) Abolirea somajului
d) Cresterea ratei somajului
5. Firmele produc si vand un produs sau presteaza un serviciu atat timp cat:
a) Venitul mediu previzionat este mai mare decat costul mediu
b) Venitul net este zero
c) Venitul marginal previzionat este mai mare decat costul marginal
d) Venitul total previzionat este mai mare decat costul total
6. Atunci cand preturile sunt fixe:
a) Ofertantii sunt multumiti deoarece nu mai iau in calcul riscul variatiei pretului
b) Exista o stabilitate in piata, consumatorii fiind mai multumiti deoarece isi pot
previziona corect consumul
c) Cererea si oferta nu se mai intalnesc la un pret de echilibru
7. Interventia guvernului in economie este deseori caracterizata de privilegiile acordate:
a) Vanzatorilor
b) Consumatorilor
c) Intereselor speciale
d) Concurentei externe
8. Cifra de afaceri a unei firme creste cu 25% iar profitul cu 10%. Fata de momentul initial, rata
profitului raportata la cifra de afaceri:
a) Scade cu 10%
b) Scade cu 12%
c) Creste cu 12%
d) Creste cu 10%
9. Rationalizarea inseamna alocare:
a) Nediferentiala a resurselor rare
 b) Conform unui plan stabilit de autoritati
c) Potrivit disponibilitatii participantilor la piata
d) In functie de mai multe criterii de diferentiere
10. In cazul unui excedent al ofertei:
a) Vanzatorii concureaza intre ei prin reducerea preturilor
b) Vanzatorii concureaza unii cu altii prin cresterea preturilor
c) Cumparatorii concureaza cu cumparatorii
d) Cumparatorii concureaza intre ei oferind preturi mai mari
11. Procentajul adaosurilor utilizate de vanzatori:
a) Difera in functie de tipurile de afaceri
b) Se situeaza intre 10% si 15%
c) Este intotdeauna egal cu procentajul cresterii costurilor
d) Este acelasi pentru toate produsele oferite de o firma
12. O companie producatoare vinde 1.000 de biciclete la un pret de 250 u.m. In conditiile in care
costurile sale totale sunt de 150.000 u.m., rata profitului calculata pe baza cifrei de afaceri va
fi:
a) Compania nu inregistreaza profit
b) 40%
c) 30%
d) 25%
13. In urma stabilirii de catre stat a unui plafon maxim al pretului unui anumit bun va rezulta:
a) Un deficit de oferta pe piata acelui bun
b) Inchiderea pietei
c) O egalitate intre cantitatea ceruta si cea oferita
d) O crestere a cantitatii oferite peste nivelul cererii
14. Intr-un sistem al drepturilor de proprietate clare, bine definite, resursele sunt controlate de cei
care le detin, cu scopul de a:
a) Creste costurile bunurilor pentru un profit cat mai mare
b) Ii impiedica pe unii sa achizitioneze ceea ce doresc
c) Produce bunuri utile si obtine profit prin liber schimb
d) Prelua controlul asupra tuturor bunurilor
15. Profitul economic al unei firme va fi:
a) Profitul contabil minus costurile implicite
b) Egal cu profitul contabil minus dobanda de pe piata
c) Egal cu profitul contabil minus profitul unui concurent
d) Mai mare decat profitul contabil
16. Pretul economic al unei firme va fi:
a) Profitul contabil-costuri explicite
17. Ce intelegeti prin capital?
a) Bunuri utilizate in scopul obtinerii unor bunuri viitoare
b) Bani
c) Munca
d) Bunuri produse spre a fi vandute consumatorilor finali
18. Profitul este maxim atunci cand:
a) Venitul marginal este superior costului marginal
b) Costul marginal este egal cu zero
c) Costul marginal este egal cu venitul marginal
d) Costul total egaleaza costul marginal
19. Impunerea unui plafon maxim de pret va determina:
a) Cresterea cantitatii cerute si scaderea cantitatii oferite
b) Rezolvarea problemei consumatorilor si cresterea consumului
c) Scaderea imediata si concomitenta a cererii si a ofertei
20. Autorizatia de avocatura:
a) Determina cresterea onorariilor platite de clienti avocatilor
b) Ii avantajeaza pe clientii avocatilor
c) Determina scaderea onorariilor percepute de avocati
d) Ii dezavantajeaza pe avocatii autorizati deja
21. Fuziunile conglomerat sunt:
a) Interzise de legislatie
b) Intre firme care produc bunuri foarte diferite
c) Intre firme care produc bunuri complementare
d) Intre firme care produc bunuri identice
22. O piata este inchisa atunci cand:
a) Statul intervine in nivelul preturilor
b) Statul stabileste nivelul productiei
c) Cantitatea ceruta difera de cea oferita
d) Nu exista nici deficit si nici excedent
23. In stabilirea preturilor, producatorii aplica metoda:
a) Venit marginal-cost marginal=0
b) Venit marginal-cost total=0
c) Maximizarii numarului de bunuri vandute
d) Cost de productie plus adaos
24. O fuziune intre doua firme care fabrica automobile este una:
a) Orizontala
b) Conglomerata
c) Verticala
d) Pe diagonala
25. Pragul minim de pret este:
a) Acel nivel al pretului la care piata este in echilibru
b) Pretul de inchidere a pietei
c) Un nivel al pretului superior celui de echilibru
d) Un pret maxim impus prin lege
26. In conditiile schimbatoare ale pietei chitarelor acustice, scaderea pretului molidului (din care
este confectionata chitara) are drept efect:
a) O deplasare spre dreapta a curbei ofertei
b) Cresterea costului marginal de oportunitate al productiei de chitare
 c) Aparitia unui deficit daca pretul de vanzare ar ramane neschimbat
d) O deplasare spre dreapta a curbei cererii

27. O diferentiere reusita a pretului nu se bazeaza pe:

a) Controlul resentimentelor celor care cumpara produse mai scumpe
b) Diferentierea vanzatorilor cu elasticitati diferite ale curbei ofertei
c) Diferentierea cumparatorilor cu elasticitati diferite ale curbei cererii
d) Impiedicarea celor care cumpara la pret redus sa revanda produsele la pret intreg
28. Fixarea pretului maximal la paine va genera:
a) Probleme serioase, atat pentru ofertantii de paine cat si pentru cumparatori
b) O crestere a cantitatii de paine consumate, aceasta devenind mai accesibila
c) O satisfacere in intregime a cererii de paine
29. Speculatorii care actioneaza pe baza unor previziuni gresite:
a) Isi fac rau lor, dar nu si altor membri ai societatii
b) Isi fac rau lor si altor membri ai societatii
c) Isi afecteaza stima de sine
d) Fac rau altor membri ai societatii, dar nu lor insisi
30. Intr-o economie de piata, cumparatorii concureaza cu:
a) Timpul
b) Alti cumparatori
c) Vanzatorii
d) Resursele limitate
31. Care dintre urmatoarele activitati nu este specifica unei diferentieri de succes a pretului?
a) Controlul resentimentelor
b) Diferentierea cumparatorilor cu elasticitati diferite ale cererii
c) Impiedicarea revanzarii de catre cumparatorii la pret redus, cumparatorilor la pret
intreg
d) Vanzarea produselor la pret dublu, oricui nu face parte din cadrul unei minoritati
rasiale
32. Insuficienta unui bun poate fi redusa numai prin:
a) Centralizarea planificata a productiei acestuia
b) Impunerea de catre stat a unui plafon maxim de pret
c) Adoptarea unor legi care maresc pretul si stimuleaza economisirea
d) Cresterea disponibilitatii sale sau prin reducerea gradului de dezirabilitate
33. Pe piata vinului din Romania, in urma unei recolte proaste, au loc urmatoarele modificari:
a) Pretul vinului platit producatorilor romani de catre cumparatorii de vin creste iar
cantitatea care face obiectul schimbului scade
b) Pretul vinului platit producatorilor romani de catre cumparatorii de vin si cantitatea
care face obiectul schimbului cresc
c) Pretul vinului platit producatorilor romani de catre cumparatorii de vin scade iar
cantitatea care face obiectul schimbului creste
 d) Pretul vinului platit producatorilor romani de catre cumparatorii de vin si cantitatea
care face obiectul schimbului scad
34. Intreprinzatorii aflati in cautarea pretului incearca sa:
a) Vanda toate unitatile produse pentru care utilitatea marginala este mai mare decat
costul marginal
b) Vanda la cel mai ridicat pret posibil, indiferent de marimea costurilor marginale
c) Obtina un venit total mai mare decat costul total
d) Gaseasca formula care sa le permita vanzarea tuturor bunurilor pentru care venitul
marginal este mai mare decat costul marginal
35. Selectati varianta corecta pentru a completa spatiile libere. Profitul _____ se poate determina
ca _____ intre/dintre _____ si ______.
a) Contabil, suma, venit total, cost total(implicit+explicit)
b) Economic, diferenta,venit total, cost total(implicit+explicit)
c) Economic, suma, venit total, cost explicit
d) Contabil, diferenta, venit total, cost implicit
36. Practicarea preturilor de ruinare are sanse sa fie o strategie competitiva de succes pentru
vanzatori:
a) Intotdeauna
b) Atunci cand acestia sunt capabili sa mareasca substantial preturile dupa ce si-au
distrus vanzatorii rivali
c) Niciodata
d) Atunci cand resursele rivalilor pe care acestia ii elimina din afacere nu sunt distruse
sau dispersate
37. Cuvantul futures, asa cum este el folosit pe pietele de marfuri, se refera la:
a) Bunuri a caror valoare comerciata trebuie sa fie demonstrata
b) Contractele de livrare a bunurilor(sau acordurile de livrare) in viitor la preturi asupra
carora s-a cazut de acord acum
c) Bunurile care se afla pe stoc, dar nu au fost inca livrate
d) Bunurile care nu au fost inca produse
38. Practicarea de catre o companie a preturilor de ruinare:
a) Este consecinta interventiei guvernamentale in materie de pret
b) Este o strategie de marketing in vederea intrarii pe o piata
c) Este rezultatul reducerii cererii pe o piata
d) Presupune scaderea pretului de vanzare sub nivelul costului, in speranta falimentarii
firmelor
39. Fixarea preturilor maximale la inchirierea apartamentelor va avea ca efect:
a) Deplasarea curbei cererii pentru apartamente inspre stanga
b) Scaderea calitatii traiului in aceste apartamente
c) O mai buna satisfactie a consumatorilor
40. Pragul minim de pret se refera la:
a) Impunerea unui pret minimal superior pretului de inchidere a pietei
b) Momentul la care volumul vanzarilor creste semnificativ
c) Impunerea unui pret maximal mai mic decat cel de echilibru
41. Selectati varianta corecta pentru a completa in ordine spatiile libere. Aparitia pietei
concurentiale impune indeplinirea unor conditii precum: existenta unui ______ de consumatori
si producatori, ceea ce face ca pozitia de ______ sa ______ in cadrul acesteia.
a) Numar redus, oligopol, existe
b) Numar mare, monopol, nu existe
c) Numar mare, oligopol, existe
d) Numar redus, monopol, nu existe
42. O lege care ii restrictioneaza pe competitori va restrictiona automat si:
a) Concurenta
b) Cererea
c) Oferta
d) Salariile
43. Cititi si indicati care din urmatoarele afirmatii este falsa?
a) Pretul de echilibru mai poate fi denumit si pret de inchidere a pietei
b) Preturile furnizeaza semnale vitale cu privire la activitatea de productie si consum de
pe piata
c) O caracteristica importanta a perioadei de deficit a ofertei este aceea a cresterii
pretului
d) O caracteristica importanta a perioadei de excedent a ofertei este aceea a cresterii
pretului
44. Oferirea de reduceri in baza unor cupoane decupate din reviste, reducerea pretului biletelor de
avion pentru calatoriile dus-intors mai lungi de o saptamana, biletele mai ieftine pentru elevi,
studenti si pensionari reprezinta:
a) Strategii de diferentiere a pretului
b) Strategii de fidelizare a clientilor
c) Modalitati ilegale de crestere a veniturilor
d) Practici de vanzare cu caracter imoral
45. Logic, modelul concurentei perfecte are drept rezultat:
a) O distribuire ipotetica inechitabila a resurselor
b) Profituri economice maxime
c) Zero profituri economice
d) Profituri economice multumitoare pentru toti
46. Diferentierea preturilor:
a) Nu are niciun efect asupra venitului incasat de vanzator
b) Este interzisa prin lege
c) Poate fi considerata o forma de discriminare imorala
d) Permite cresterea veniturilor dincolo de limita impusa de conditia de maximizare a
venitului net (venit marginal=cost marginal)
47. Planificarea centralizata este ineficienta datorita:
a) Lipsei timpului
b) Lipsei resurselor
c) Lipsei cunostintelor
d) Lipsei banilor
48. O fuziune intre Facebook si Twitter ar putea fi considerata o fuziune:
a) Orizontala
b) Conglomerat
c) Verticala
d) Diagonala
49. Restrictionarea competitiei conduce la reducerea:
a) Numarului bunurilor substituente
b) Numarului consumatorilor
c) Numarului reglementarilor economice
d) Resurselor naturale disponibile
50. Profitul economic se distinge de profitul contabil prin :
a) Impozitul pe profit
b) Profitul economic include mai multe incasari monetare decat profitul contabil
c) Profitul economic este mai mare decat profitul contabil
d) Profitul economic ia in calcul si costurile de oportunitate ale intreprinzatorului
51. O fuziune intre o fabrica de mobila si o firma care produce pal este o fuziune:
a) Orizontala
b) Pe diagonala
c) Verticala
d) Conglomerat
52. Alegeti din variantele de mai jos pe cea care completeaza cel mai bine spatiile libere.
Excedentele nu implica incetarea _____. Excedentele, la fel ca si deficitele, implica o lipsa de
____ a planurilor ofertantilor cu solicitantii unui bun:
a) Accesibilitatii, corelare
b) Abundentei, identificare
c) Insuficientei, coordonare
d) Raritatii, negociere
53. Cantina studenteasca din campusul universitar vinde meniuri la preturi mai mici studentilor
comparativ cu vanzarile catre profesori si personalul administrativ deoarece:
a) Curba cererii pentru meniuri pentru studenti este mai inelastica decat curba cererii
pentru masa pentru profesori si personal administrativ
b) Curba cererii pentru meniuri in cazul studentilor este mai elastica decat curba cererii
pentru masa pentru profesori si personal administrativ
c) Daca s-ar proceda altfel, niciun student nu si-ar permite sa manance la cantina
d) Studentii mananca mai mult si acest lucru compenseaza pretul mai scazut al
meniului
54. Care din urmatoarele conditii este specifica obtinerii profitului?
a) Incertitudinea
b) Certitudinea absoluta
c) Banii
d) Managementul
55. Modelul concurentei perfecte:
a) Presupune ca piata nu reuseste sa coordoneze planurile agentilor economici
b) Isi are propriile limite, intrucat este un simplu model ipotetic ce ignora tendinta de
ajustare a planurilor dintre purtatorii cererii si cei ai ofertei
c) Ne prezinta ideile esentiale ale modului de gandire economic ce pot fi cu succes
aplicate in planul realitatii cotidiene
d) Analizeaza in principal rolul antreprenorului in coordonarea cererii si a ofertei
56. Care este principalul motiv care explica folosirea banilor de catre indivizi, intr-o economie de
piata?
a) Banii sunt creati cu usurinta
b) Banii reduc costurile de tranzactie
c) Banii maresc costurile de tranzactie
d) Banii ii fac pe oameni fericiti
57. Conform modului de gandire economic :
a) Profitul este un rezultat al unor certitudini ale celor care investesc( fara siguranta
profitului nu s-ar mai investi)
b) Profitul este rezultat al incertitudinii
c) Profiturile obtinute de antreprenori sunt rezultatul norocului pur
d) Antreprenorul mizeaza intotdeauna pe certitudinea profitului atunci cand ia o decizie
de investitie
58. O fuziune intre o companie care fabrica autoturisme si una care produce componente pentru
autoturisme este o fuziune:
a) Ilegala
b) Conglomerata
c) Verticala
d) Orizontala
59. Impunerea unui prag minim de pret va determina:
a) Scaderea ofertei si cresterea cererii
60. Impunerea prin lege a unui plafon maxim de pret, inferior celui de inchidere a pietei :
a) Conduce la aparitia de excedente pe piata
b) Va elimina insuficienta produsului supus controlului
c) Creeaza un deficit pe piata respectivului produs
d) Va accentua concurenta pe baza monetara
61. Conform ideii de baza a maximizarii, putem face un lucru daca:
a) Ne face sa ne simtitm bine
b) Venitul este mai mare decat costul presupus de implementarea lui
c) Ne aduce satisfactie
62. In cadrul procesului de coordonare a cererii cu oferta:
a) Pretul tinde sa creasca in perioadele de deficit
b) Pretul tinde sa scada in perioadele de deficit
c) Pretul ramane constant
d) Pretul tinde sa creasca in perioadele de excedent
63. Interzicerea consumului de droguri usoare a avut ca efect:
 a) Reducerea ratei mortalitatii cauzate de consumul de droguri
b) Reducerea consumului de droguri
c) Reorientarea pietei catre drogurile puternice
64. Cu totii ne comportam ca speculatori in sensul larg al cuvantului:
a) Doar daca nu cumparam niciodata pe credit
b) Pentru ca toti actionam in speranta obtinerii beneficiilor dintr-o corecta anticipare a
evenimentelor viitoare
c) Doar daca nu utilizam serviciile intermediarilor
d) Pentru ca tuturor ne place sa practicam jocuri de noroc
65. Salariul minim pe economie va determina:
a) O crestere a ratei somajului
b) O protectie mai redusa a angajatilor
c) O stabilitate mai mare pe piatra muncii
66. In eforturile lor de eliminare a concurentei, multi vanzatori cauta:
a) Dezvoltarea produselor alternative
b) Sprijinul consumatorilor
c) Restrictionarea legala a concurentei
d) Boicotarea competitorilor
67. Aplicarea unor strategii de diferentiere a preturilor:
a) Este imorala
b) Reduce incasarile vanzatorilor
c) Sporeste averea vanzatorilor
d) Este ilegala
68. Din perspectiva modului economic de gandire, adoptarea unor legi care interzic vanzarea sub
cost:
a) Mentin un nivel ridicat al concurentei pe piata
b) Nu se justifica, deoarece practicile de reducere a pretului au la baza costul marginal,
care poate fi zero
c) Sustine interesul consumatorilor
d) Se justifica in baza ideii de eliminare de pe piata a practicilor neloiale
69. Venitul marginal este:
a) Un venit care nu prezinta nici un interes pentru vanzator
b) Venitul de care vanzatorul nu depinde pentru a supravietui pe piata
c) Venitul suplimentar obtinut ca rezultat al vanzarii unei unitati suplimentare
d) O suma foarte mica de venit
70. Interzicerea consumului de alcool va determina:
a) O crestere a consumului de bauturi tari, spirtoase
b) O crestere a consumului de bere, deoarece este o bautura slaba si nepericuloasa
pentru sanatate
c) O conformare din partea populatiei, care devine constienta de necesitatea respectarii
regulilor
71. Atunci cand proprietarii de cinematografe stabilesc preturi mai mici ale biletelor pentru
studenti decat pentru adulti, au in vedere faptul ca:
a) Cererea pentru divertisment de cinema este mai elastica in cazul studentilor
b) Studentii consuma alte produse(popcorn, sucuri etc) in timpul vizionarii filmelor si
acest lucru compenseaza pretul mai scazut al biletelor
c) Studentii au venituri reduse si nu si-ar permite sa plateasca pentru filme
d) Studentii ar trebui incurajati sa isi formeze obiceiul de a merge la cinema
72. Pentru a reglementa pretul pe o piata, oficialii ar trebui sa examineze continuu toate deciziile
managerilor. Acest lucru ar innsemna ca:
a) Piata ar functiona mai bine deoarece este nevoie de controlul unei autoritati
centralizate
b) Firma supusa reglementarii ar avea doua echipe de conducere
c) Managerii ar fi nevoiti sa fie mai atenti la costurile de productie si actionarii firmei
ar avea profituri mai mari
d) Consumatorii ar fi feriti de abuzuri in timp ce bunastarea lor creste
73. In conditiile schimbatoare ale pietei chitarelor acustice, o crestere a pretului chitarelor electrice
ar avea ca efect:
a) O scadere a cererii de chitare acustice
b) O deplasare spre stanga a curbei ofertei de chitare acustice
c) O scadere a pretului de inchidere a pietei chitarelor acustice, in conditiile mentinerii
neschimbate a ofertei
d) O deplasare spre dreapta a curbei cererii de chitare acustice
74. Unele magazine practica diferentieri de preturi, oferind reduceri clientilor ce detin cupoane
decupate din anumite reviste, intrucat:
a) Magazinele doresc sa sporeasca bunastarea societatii
b) Gusturile consumatorilor s-au modificat si acele produse nu mai sunt la moda
c) Clientii ce cauta preturi mici sunt atrasi de reduceri, ei neintrand altfel in magazin
d) Acele magazine nu urmaresc obtinerea de profit
75. Afirmatia ca antreprenorii de succes de pe o piata libera detin un avantaj comparativ intr-o
actiune de arbitraj inseamna ca:
a) Sunt eficienti daca isi vand produsele la un pret mai mic decat costul producerii
b) Sunt eficienti daca isi vand produsele la un pret egal cu costul producerii
c) Sunt eficienti in descoperirea oportunitatilor de a cumpara bunuri la preturi mici si
de a le vinde la preturi mai mari
d) Sunt eficienti in rezolvarea disputelor de interes asupra titlurilor pentru a reduce
drepturile de proprietate
76. Alegeti din variantele de mai jos pe cea care completeaza cel mai bine spatiile libere. Termenul
de penurie inseamna ca la pretul actual cantitatea ceruta este mai _____ decat cea oferita. Dar
oamenii isi pot planifica sa cumpere mai ____decat le este oferit atunci cand pretul este
suficient de mic. Un pret suficient de _____ poate elimina orice penurie.
a) Mare, putin, mic
b) Mare, putin, mare
 c) Mare, mult, mare
d) Mica, putin, mare
77. Alegeti varianta care completeaza corect, in ordine, textul urmator. Pragul de pret este pretul
_____ stabilit prin lege cu scopul de a veni in sprijinul _______, pe cand plafonul de pret
reprezinta pretul ______ stabilit cu scopul de a favoriza _____.
a) Maxim, ofertantilor, minim, consumatorii
b) Maxim, consumatorilor, minim, ofertantii
c) Minim, consumatorilor, maxim, ofertantii
d) Minim, ofertantilor, maxim, consumatorii
78. In situatia de excedent:
a) Cumparatorii concureaza cu vanzatorii
b) Pretul are tendinta sa creasca
c) Vanzatorii pot profita solicitand un pret mai ridicat
d) Are loc un proces de licitare competitiva intre vanzatori, care incearca sa atraga pe
cumparatori cu oferte cat mai avantajoase sub aspectul pretului sau altor conditii
79. Daca guvernul i-ar obliga pe petrolisti sa vanda benzina la un pret inferior celui de piata libera:
a) Ar aparea un excedent de benzina pe piata
b) Toata lumea ar putea cumpara benzina
c) Ar creste cantitatea oferita de benzina
d) Ar aparea un deficit de benzina pe piata, iar cantitatea cumparata s-ar reduce
80. Printre riscurile pe care le implica practicarea unor strategii de diferentiere a pretului se
numara:
a) Riscul unor sanctiuni cu caracter penal
b) Riscul aparitiei unor resentimente din partea celor care nu beneficiaza de preturi
reduse
c) Riscul unor procese intentate de asociatiile de lupta impotriva discriminarii
d) Riscul de pierdere a dreptului de a vinde produsele respective pe piata
81. In absenta incertitudinii, profiturile vor fi:
a) Constante
b) Egale pentru toata lumea
c) Aproape nule
d) Mai mari
82. Atunci cand preturile sunt fixe, sub cel de inchidere, concurenta se realizeaza:
a) Intre cumparatori, acestia intrecandu-se in a cheltui cat mai multe resurse
nemonetare pentru achizitionarea produsului
b) Prin diminuarea costurilor de productie
c) Prin intermediul cantitatilor oferite
83. Diferentierea preturilor este:
a) O forma de cooperare intre vanzatori si cumparatori atunci cand costurile de
tranzactie sunt suficient de mici
b) Folosita de cumparatori pentru a-si minimiza cheltuielile
c) Cauza reducerii bunastarii cumparatorilor
d) Responsabila pentru reducerea veniturilor vanzarilor
84. Antreprenorul este un individ, care, in general:
a) Imprumuta economiile unor grupuri sau indivizi care deruleaza un proiect riscant
b) Poseda pamant, echipamente sau cladiri si permite ca acestea sa fie utilizate intr-o
maniera riscanta
c) Cumpara actiuni riscante sau alte investitii
d) Urmareste profitul economic, prin experimentarea unor actiuni incerte
85. Profitul economic:
a) Se calculeaza ca diferenta intre venitul total si costul total implicit
86. Cresterea costului de productie:
a) Poate fi compensata, cu siguranta, prin cresterea adaosului comercial
b) Este, in mod obligatoriu, suportata de catre antrepreno, acesta neavand voie sa
majoreze pretul de vanzare
c) Se rezolva usor prin cresterea pretului de vanzare
d) Poate fi acoperita prin cresterea pretului de vanzare, dar numai atunci cand acest
lucru este posibil
87. Conditia esentiala pentru maximizarea venitului net este sa vinzi toate unitatile de produs
pentru care:
a) Se poate obtine cel mai scazut cost mediu
b) Venitul mediu este mai mare decat costul mediu
c) Se poate obtine cel mai mare pret din piata
d) Venitul marginal este mai mare decat costul marginal
88. In cazul cresterii cererii de alimente in urma anuntarii unei furtuni majore, curba cererii:
a) Se deplaseaza spre dreapta
89. Plafonul de pret maxim se refera la :
a) Impunerea unui pret maximal, aflat sub nivelul pretului de echilibru
b) Impunerea unui pret maximal, aflat deasupra pretului de echilibru
c) Impunerea unui pret minimal, aflat deasupra pretului de echilibru
90. Concurenta intre producatori rezulta din:
a) Cooperare
b) Insuficienta
c) Abundenta
d) Competitivitate
91. Venitul net:
a) Se calculeaza ca diferenta intre venitul total si costul total
b) Este mai mare decat venitul total
c) Nu ofera nicio informatie privind nivelul de eficienta economica a activitatii
desfasurate
d) Se calculeaza ca diferenta intre costul total si venitul total
92. Piata prin mecanismele ei asigura:
a) Eliminarea riscurilor din orice domeniu
b) Cresterea si diversificarea ofertei de bunuri si servicii
c) Controlul preturilor
 d) Eliminarea costurilor de tranzactie
93. Cum masoara economistii profitul spre deosebire de contabili?
a) Economistii scad incasarile totale din costurile totale, iar contabilii realizeaza
operatiunea invers
b) Economistii scad costurile totale din incasarile totale, iar contabilii realizeaza
operatiunea invers
c) Nu exista nici o diferenta intre cele doua sisteme de masurare
d) Economistii tin cont de costurile de oportunitate ale antreprenorului, in timp ce
contabilii nu fac acest lucru
94. Restrictiile puse asupra potentialilor concurenti:
a) Elimina de pe piata bunurile contrafacute, ce nu respecta regimul drepturilor de
proprietate intelectuala
b) Elimina incertitudinea, prin asigurarea unui cadru stabil si coerent de actiune
c) Reduc gama si disponibilitatea marfurilor de substitutie
d) Permit oferirea pe piata doar a marfurilor de cea mai buna calitate
95. Bursele pentru studentii americani nevoiasi sunt pentru universitate o modalitate:
a) De a-si rotunji veniturile nete prin discriminare de pret
96. Sporul de venit obtinut in urma vanzarii unei unitati suplimentare poarte denumirea de:
a) Venit marginal
b) Venit net
c) Venit brut
d) Venit total
97. Concurenta ofera vanzatorilor stimulente numeroase pentru:
a) a face ca produsele lor sa para mai atractive pentru potentialii cumparatori
98. Cheia catre eficienta procesului de piata este:
a) Intrarea libera si iesirea inchisa
b) Intrarea inchisa si iesirea libera
c) Intrarea inchisa si iesirea inchisa
d) Intrarea libera si iesirea libera
99. Pietele la termen:
a) Au la baza tranzictii cu resurse rare la preturi mai mici
b) Permit o anticipare a viitorului in conditii de certitudine
c) Au ca efect o crestere a riscurilor
d) Permit o distribuire a expunerii indivizilor la risc
100. Daca un bun este rar, el:
a) Ar trebui sa fie rationalizat, dar probabil ca nu se va intampla acest lucru
b) Ar trebui sa fie rationalizat prin intermediul unor criterii ca varsta, abilitatile fizice,
elocventa etc
c) Nu poate fi rationalizat astfel incat toata lumea sa primeasca macar putin
d) Va fi rationalizat, distribuit intr-un anumit fel
101. Fixarea de catre stat a unui salariu minim pe economie are ca rezultat:
a) Cresterea ratei somajului
b) Favorizarea saracilor
 c) Scaderea cantitatii oferite de forta de munca
d) Diminuarea ratei somajului
102. Are loc o fuziune verticala atunci cand:
a) Proprietarul unei companii de transport naval achizitioneaza o companie aviatica
b) Proprietarul unui lant de brutarii cumpara o asociatie agricola ce produce grau
c) Proprietarul unei rafinarii de petrol cumpara o firma de constructii
d) Proprietarul unui lant de cofetarii cumpara un alt lant de cofetarii
103. O crestere a costului non-monetar al achizitionarii unui bun:
a) Mareste costul monetar
b) Reduce cantitatea ceruta din acel bun
c) Reduce pretul
d) Reduce costul monetar
104. Identificati o caracteristica a concurentei perfecte:
a) Exista un numar mare de vanzatori si unul redus de cumparatori
b) Exista un numar mare de cumparatori si unul redus de vanzatori
c) Participantii la piata detin informatii incomplete asupra aportunitatilor pietei
d) Vanzatorii produc un bun omogen
105. Vanzarile sub cost:
a) Pot contribui la consolidarea veniturilor totale ale vanzatorilor
b) Favorizeaza aparitia monopolurilor
c) Trebuie reastrictionate de autoritati
d) Reprezinta practici neloiale
106. In situatia de concurenta perfecta:
a) Pot exista si monopoluri
b) Exista un numar mic de vanzatori dar mare de cumparatori
c) Participantii pe piata detin informatii complete asupra alternativelor
d) Produsele sunt eterogene
107. Ce anume ofera indivizilor informatii importante in fundamentarea deciziilor de consum si
productie?
a) Marketingul
b) Preturile
c) Demografia
d) Banii
108. Sunteti unul dintre norocosii care au achizitionat un bilet la concertul Operei de Stat din
Viena, din prima zi a Anului Nou. Daca prin reducere la absursd, presupunem ca nu s-au vandut
toate biletele, tocmai din cauza preturilor mult prea ridicate, care din afirmatiile urmatoare ar
ilustra un rationament corect, conform modului de gandire economic?
a) Organizatorii spectacolului ar obtine un venit net mai mic daca ar vinde restul
biletelor ramase la un pret diminuat, cu atat mai mult cu cat acceptarea unui nou
spectator va contribui la cresterea costurilor evenimentului
b) Organizatorii spectacolului ar obtine un venit net mai mare daca ar vinde restul
biletelor ramase la un pret mai mic, iar acceptarea unui nou spectator nu va modifica
nivelul costurilor evenimentului
 c) Organizatorii spectacolului ar obtine un venit net mai mic daca ar vinde restul
biletelor ramase la un pret diminuat, iar acceptarea unui nou spectator nu va
contribui la cresterea costurilor evenimentului
d) Organizatorii spectacolului ar obtine un venit net mai mare daca ar vinde restul
biletelor ramase la un pret mai mic, chiar daca acceptarea unui nou spectator va
contribui la cresterea costurilor evenimentului
109. Una din regulile de baza pentru a stabili un pret bun este urmatoarea
a) Ar trebui sa facem in asa fel incat venitul marginal sa fie egal cu costul marginal
110. Marius poate vinde haine la preturi mai mici decat Lucian, deoarece detine propria cladire,
in timp ce Lucian trebuie sa plateasca o chirie. Aceasta afirmatie:
a) Este incorecta, deoarece chiria nu inseamna acelasi lucru cu pretul
b) Este corect, daca chiria este un cost investit
c) Este corecta, daca afirmam ca Marius are costuri mai mici, dar gresita prin sugerarea
faptului ca de aceea Marius va percepe preturi mai mici
d) Induce in eroare deoarece nu sunt cunoscute costurile de oportunitate pentru Marius,
cu privire la utilizarea propriei cladiri
111. Pentru locuitorii din Florida autoritatile emit atentionari de evacuare a zonei cu privire la
ivirea unui uragan in urmatoarele 48 de ore. In tot acest timp pretul carburantilor a crescut
semnificativ. Identificati afirmatia corecta din variantele de mai jos:
a) Tendinta de crestere a pretului nu face decat sa destabilizeze planurile
consumatorilor si cele ale ofertantilor, acestia amanand tranzactiile
b) In astfel de situatii ar fi benefica interventia autoritatilor, care sa nu permita
modificarea pretului, tocmai pentru a nu fi impiedicata evacuarea zonei
c) Consecinta cresterii pretului la benzina este fireasca, in contextul in care aceasta a
devenit un bun rar datorita cresterii cererii si presupune, in noile conditii, sacrificii
mai mari pentru a fi procurata
d) Modificarea pretului benzinei ilustreaza o consecinta a lacomiei vanzatorilor
112. In situatia in care compania autohtona Dacia ar cere sprijinul guvernului pentru a
restrictiona concurenta din cadrul acestui sector, liderii companiei urmaresc:
a) Crearea unei conjuncturi sanatoase fata de tot ceea ce inseamna concurenta loiala si
transparenta la nivelul pietei
b) Sa verifice corectitudinea si impartialitatea guvernantilor
c) Propriul confort, acela de a se mentine sub umbrela protectoare a guvernului, care
protejeaza firma de restul competitorilo de pe piata
d) Corecta functionare a pietei auto din Romania, astfel incat consumatorul sa nu fie
atacat de practicile dur concurentiale ale principalilor competitori
113. Identificati raspunsul gresit:
a) In absenta incertitudinii, profiturile ar fi diminuate intr-atat de mult, incat ar tinde
catre zero
b) In absenta incertitudinii, totalitatea oportunitatilor legate de obtinerea profiturilor ar
fi exploatate pe deplin
c) In absenta incertitudinii, informatiile sunt rare si, prin urmare, posibilitatea de a
obtine profit se afla la indemana tuturor
 d) In absenta incertitudinii, totalitatea informatiilor relevante pentru obtinerea
profitului ar fi cunoscute la scara larga

114. Alegeti din variantele de mai jos interpretarea corecta pentru afirmtia. O lege care introduce
restrictii concurentilor introduce restrictii implicit concurentei:
a) Afirmatia este una incorecta, intrucat regulile jocului care restrictioneaza activitatea
companiilor aflate in competitie intensifica libera concurenta prin practici loiale,
fapt ce denota influenta benefica a interventiei guvernamentale
b) Modul de gandire economic subliniaza importanta regulilor jocului, asadar
restrictiile nu pot fi, in acest caz, decat benefice
c) Afirmaia este formulata eronat deoarece concurentii nu au nimic a face cu
fenomenul de concurenta caracteristic pietei libere
d) Afirmatia este una corecta, intrucat regulile jocului care restrictioneaza activitatea
companiilor aflate in competitie aduc prejudicii grave liberei concurente, denotand
influenta negativa a interventiei guernamentale
115. Conditia fundamentala pentru a maximiza venitul net, conform modului de gandire
economic consta in:
a) Stabilirea unor preturi care permit vanzarea tuturor acelor unitati si doar a acelor
unitati pentru care venitul marginal previzionat este mai mic sau egal cu costul
marginal
b) Stabilirea unor preturi care permit vanzarea tuturor acelor unitati si doar a acelor
unitati pentru care venitul marginal previzionat este mai mare sau egal cu costul
marginal
c) Stabilirea unor preturi care permit vanzarea tuturor acelor unitati si doar a acelor
unitati pentru care venitul marginal previzionat este mai mic decat costul marginal
d) Stabilirea unor preturi care permit vanzarea tuturor acelor unitati si doar a acelor
unitati pentru care venitul marginal previzionat este maxim
116. Stabilirea unui pret care-i va permite vanzatorului sa vanda toate unitatile pentru care
venitul marginal este mai mare sau egal cu costul marginal va conduce la maximizarea:
a) Satisfactiei consumatorului
b) Productiei
c) Venitului brut
d) Venitului net

117. Metafora sistemele de piata sunt automate, respectiv autoreglabile denota facptul ca:
a) Piata ilustreaza un proces mecanic in care raportul cerere-oferta este prestabilit
b) Piata permite asigurarea corespondentei dintre planurile ofertantilor si cele ale
purtatorilor cererii, pe baza negocierilor permanente dintre acestia
c) Pietele functioneaza fara negocieri permanente intre vanzatori si cumparatori
d) Piata functioneaza fara interventia omului in economie
118. Vanzatorii care incearca sa-si mentina cererea, pentru produsul pe care il ofera, prin
cresterea calitatii:
a) Actioneaza ineficient
b) Risipesc resursele
c) Vor genera beneficii pentru cumparatori si costuri suplimentare pentru ei
d) Vor elimina concurenta de pe acea piata
119. Arbitrajul reprezinta:
a) O forma de negociere intre vanzatori si cumparatori
b) O metoda de interventie a statului in economie
c) Un plafon de pret
d) O forma a activitatii antreprenoriale
120. Arbitrajul ca forma a activiatii antreprenoriale presupuen:
a) Sa cumperi ieftin si sa vinzi pe o piata mai scump
121. Daca un bun este rar:
a) Nu exista niciun motiv pentru care oamenii ar trebui sa concureze pentru a-l obtine
b) Probabil ca este imposibila extinderea cantitatii disponibile
c) Aceasta raritate poate fi eliminata daca o cantitate mai mare din el va fi pusa la
dispozitia oamenilor
d) Bunul trebuie rationalizat in conformitate cu unele criterii discriminatorii care vor
creste competitia dintre oameni
122. Printre conditiile pe care le presupune o piata perfect concurentiala se numara si:
a) Folosirea, pentru rationalizarea consumului de produse insuficiente, a unor criterii
precum varsta, rapiditatea sau nivelul de educatie
b) Existenta unor costuri rezonabile pe care le presupune mobilitatea factorilor de
productie
c) Un numar mare de cumparatori si vanzatori, astfel ca nimeni nu detine puterea pe
piata
d) Un grad ridicat de incertitudine si necunoastere a alternativelor pe care le ofera piata
123. Pentru o diferentiere reusita a pretului trebuie indeplinita si urmatoarea conditie:
a) Obtinerea avizelor necesare din partea asociatiilor de protectie a drepturilor
consumatorilor
b) Diferentierea cumparatorilor cu elasticitati diferite ale cererii
c) Diferentierea vanzatorilor cu elasticitati diferite ale ofertei
d) Obtinerea de aprobari din partea autoritatilor statului
124. Costurile depind:
a) Numai de oferta
b) Si de cerere si de oferta
c) Numai de cerere
125. Atunci cand Tarom ofera reduceri semnificative la biletele dus-intors cu un interval de 3-
5 zile intre momentul plecarii si cel al intoarcerii, o asemenea practica inseamna de fapt:
a) O strategie de crestere a venituilor nete prin atragerea acelor clienti pentru care
cererea de bilete este mai elastica, precum turistii, care vor opta pentru avion daca
pretul biletului devine comparabil cu cel aferent deplasarii cu masina proprie
 b) O strategie de crestere a venituilor nete prin atragerea acelor clienti pentru care
cererea de bilete este mai inelastica, precum turistii, care vor opta pentru avion din
motive de confort si nu de pret
c) O strategie de crestere a venituilor nete prin atragerea acelor clienti pentru care
cererea de bilete este mai elastica, precum oamenii de afaceri, care din ratiuni de
timp si imprevizibilitate vor cauta astfel de oferte din timp
d) O strategie de triere a clientilor fideli de cei care utilizeaza avionul ocazional in
deplasarea de la o destinatie la alta
126. Venitul marginal:
a) Este mai mare decat pretul de vanzare
b) Este mai mic decat pretul de vanzare
c) Este intotdeauna egal cu pretul de vanzare
127. Insuficienta ofertei de paine pe o piata poate fi rezolvata eficient prin:
a) Reglarea libera a pietei prin intermediul pretului de echilibru
b) Rationalizarea consumului
c) Plafonarrea preturilor la grau, pentru ca producatorii de paine sa poata cumpara mai
multa materie prima
d) Acordarea de subventii producatorilor de paine
128. Costul marginal:
a) Este incasarea suplimentara obtinuta din vanzarea unei noi unitati dintr-un produs
b) Este costul mediu al unitatilor vandute de un producator
c) Este costul suplimentar inregistrat ca urmare a vanzarii unei noi uniatti dintr-un
produs
d) Nu prezinta relevanta in stabilirea nivelului productiei pentru care vanzatorul isi
maximizeaza venitul net
129. Diferentierea cumparatorilor la pret intreg de cumparatorii la pret redus , in scopul de a
practica preturi diferite pentru fiecare grup in parte, se numeste:
a) Ingineria pretului
b) Diferentierea pretului
c) Demografia pretului
d) Randament al pretului
130. Subventiile acordate de stat pentru producatorii agricoli determina:
a) O dezavantajare indirecta a consumatorului, deoarece el va suporta aceste subventii
prin piata unor impozite suplimentare
b) O crestere a calitatii ofertei
c) Un avantaj net pentru consumator
131. Pe o piata libera:
a) Cumparatorii individuali nu vor fi stimulati sa creasca pretul oferit decat in cazul
unui excedent
b) In cazul unui deficit, vanzatorii si-ar urmari propriile obiective marind pretul
solicitat
c) Cumparatorii individuali vor putea achita un pret mai redus in cazul unui deficit
 d) Vanzatorii individuali nu vor fi stimulati sa creasca pretul solicitat decat in cazul
unui excedent
132. Pretul de inchidere a pietei (numit si pret de echilibru) este pretul:
a) Care determina egalitatea cererii cu oferta
b) Impus de catre guvern pentru a veni in sprijinul unei categorii defavorizate
c) Care determina egalitatea dintre cantitatea pe care oamenii planifica sa o vanda si
cantitatea pe care oamenii planifica sa o cumpere
d) Incorect atat pentru cumparatori cat si pentru vanzatori
133. Cea mai cunoscuta definitie a profitului este cea de:
a) Venit nemuncit
b) Incasari totale minus costuri totale
c) Venit total
d) Venit primit ca urmare a posesiunii unei proprietati
134. Intr-o societate bine guvernata, cum ii spunea Adam Smith, cu economie de piata:
a) Cetatenii sunt incurajati sa urmeze recomandarile unui plan economic national
cuprinzator conceput de un birou guvernamental
b) Rolul guvernului este foarte important, deoarece fixeaza nivelul preturilor – cel mai
important semnal al pietei
c) Semnalele-cheie care ii ajuta pe cetatenii unei societati de tip comercial sa-si
coordoneze diferitele planuri de productie si consum sunt indicatorii din bugetul de
stat
d) Rolul guvernului este destul de important, constatand in monitorizarea si punerea in
aplicare a drepturilor de proprietate privata si a contractelor
135. Pe pietele deschise:
a) Concurenta este redusa pentru ca fiecare poate actiona dupa bunul plac
b) Oamenii obtin toate informatiile de care au nevoie si lucrurile sunt certe pentru toata
lumea
c) Oamenii nu detin toate informatiile si, prin urmare, consecintele actiunilor lor sunt
incerte
d) Consumatorii si producatorii nu au acces la informatii
136. Daca un guvern s-ar hotari sa fixeze rata dobanzii, atunci:
a) Nu ar mai exista falimente bancare
b) Sistemul bancar ar disparea
c) Banii nu ar mai transmite semnalele corecte catre utilizatori
137. Plafonarea ratei dobanzii va reusi sa:
a) reduca oferta de credite din partea bancilor
138. Rationalizarea sau distribuirea bunurilor rare presupune urmatoarele:
a) Bunurile sunt alocate in raport de unele criterii de diferentiere, cel mai des in functie
de capacitatea de a plati pentru ele
b) Cineva decide cat de mult trebuie sa primeasca fiecare persoana
c) Bunurile sunt alocate acelora care au mai multa influenta
d) Bunurile vor fi alocate cat mai etic intre solicitanti
139. In cadrul perioadei scurte se realizeaza:
 a) Echilibrul ramurei
b) Echilibrul pietei
c) Echilibrul firmei
d) Echilibrul economiei nationale
140. Costurile contabile sunt acelea care:
a) Corespund platii factorilor de productie pe care firma ii cumpara si cele legate de
obligatiile sale fiscale
b) Reprezinta totalitatea cheltuielilor pe care firma le face pentru desfasurarea
procesului de productie
c) Cuprind cheltuielile pe care le face firma pentru achizitionarea factorilor productivi
de la alti agenti economici
d) Reprezinta totalitatea cheltuielilor pe care intreprinzatorul le suporta cu
achizitionarea factorilor necesari desfasurarii procesului de producie
141. Ce este profitul?
a) Valoarea de inchiriere a pamantului
b) Valoarea de inchiriere a utilajelor
c) Castigul total
d) Venitul total minus costul total
142. Existenta plafoanelor maxime de pret conduce la :
a) Cresterea consumului datorita pretului mai scazut la produsul respectiv
b) Aparitia unui deficit de oferta
c) Aparitia unui deficit de cerere
143. Magazinele de imbracaminte practica diferentieri de preturi oferind reduceri clientilor ce
prezinta la case cupoane decupate din revistele de moda, deoarece:
a) Este singura modalitate de lichidare a stocurilor
b) Proprietarii magazinelor de imbracaminte sunt datori revistelor de moda pentru
reclama facuta
c) In industria confectiilor, profitul nu este scopul principal al intreprinzatorilor
d) Reducerile ii atrag pe clientii ce cauta preturi mici si care nu ar intra altfel in magazin
144. La inceputul anilor 1990 cand s-a dezintegrat sistemul planificarii centralizate in URSS,
buletinele de stiri prezentau frecvent situatii despre recolte care putrezeau pe camp, in timp ce
magazinele din orase erau goale. Acest lucru s-a produs datorita:
a) Interesului proprietarilor recoltelor
b) Costurilor de tranzactionare foarte mari
c) Lipsei de autoritate a guvernului
d) Unei risipe uriase
145. Cel mai frecvent criteriu folosit pentru rationalizarea consumului de produse insuficiente
este:
a) disponibilitatea de a plati
146. Salariul minim pe economie va determina:
a) O crestere a ratei somajului
b) O protectie mai redusa a angajatilor
c) O stabilitate mai mare pe piata muncii
147. Aranjamentele intre vanzatori privind mentinerea preturilor la un anumit nivel sunt, de
regula:
a) Strategii bune de pret
b) Orientate catre clienti
c) Ilegale
d) Incurajate de autoritatile guvernamentale
148. Daca in orasul Marquette exista 2 instalatori si 4 electricieni:
a) Stim ca in Marquette electricienii castiga mai mult decat instalatorii
b) Stim ca in Marquette instalatorii sunt mai rari decat electricienii
c) Stim ca in Marquette exista mai multa electricitate decap apa
d) Nu stim nimic despre relativa raritate pana cand nu aflam despre cererea de
instalatori si electricieni in Marquette
149. Speculatorii care anticipeaza o crestere viitoare a pretului unui bun:
a) Vor vinde acum stocurile de produse detinute
b) Vor scadea pretul actual
c) Vor mentine acelasi pret de vanzare
d) Vor creste pretul actual
150. Maximizarea venitului net se realizeaza atunci cand:
a) Costul total egaleaza costul marginal
b) Venitul marginal este egal cu costul marginal
c) Costul marginal este egal cu zero
151. Cineva care vinde cu livrare la o data ulterioara:
a) Nu dispune de suficienti bani lichizi pentru a avea socuri
b) Sta mai degraba jos decat in picioare atunci cand face livrarea
c) Vinde bunuri pentru o livrare ulterioara fara a se afla in prezent obligatoriu in posesia
lor
d) Asteapta ca pretul bunului vandut acum sa creasca mai tarziu sau inainte ca livrarea
sa fie facuta
152. Fixarea preturilor de catre stat este benefica atunci cand:
a) Niciodata, fixarea preturilor generand blocaje si mai mari decat cele initiale
b) Atunci cand piata nu-si revine dupa o criza economica
c) Exista situatii exceptionale, precum ar fi catastrofele naturale sau razboaiele
153. Cheltuielile necesare pentru informarea agentilor economici, intermedierea si negocierea
contractelor, realizarea operatiunilor de vanzare-cumparare se numesc:
a) Costuri contabile
b) Costuri de operare
c) Costuri economice
d) Costuri de tranzactie
154. Pentru a-si maximiza profiturile, vanzatorii vor stabili un procentaj al adaosului comercial:
a) Diferit pentru fiecare produs oferit, in functie de caracteristicile cererii
b) Egal pentru toate produsele oferite, deoarece acesta se stabileste ca procent din cifra
de afaceri totale a firmei
c) Care sa se incadreze intre plafoanele minime si maxime stabilite prin lege
 d) Egal cu cel practicat de firmele cu acelasi obiect de activitate
155. In absenta incertitudinii :
a) Firmele ar da faliment
b) Firmele ar inregistra pierderi masive
c) Profiturile ar fi sigure
d) Profiturile ar fi nule sau aproape nule
156. Subventionarea preturilor la produsele agricole:
a) Va avantaja consumatorii
b) Va dezavantaja producatorii
c) Va determina aparitia unui deficit de produse agricole
d) Va determina cresterea cantitatii produse de bunuri agricole
157. Stabilirea de catre stat a unui pret minim pe piata unui anumit bun, superior pretului de
inchidere(echilibru):
a) Rezolva problemele determinate de o eventuala supraproductie
b) Duce la reducerea cantitatii cumparate din acel bun
c) Determina scaderea cantitatii oferite din bunul respectiv
d) Duce la o crestere a cantitatii cerute pentru bunul respectiv
158. Cea de-a patra forma de venit, dupa salariu, chirie si dobanda este:
a) Descoperirea
b) Mita
c) Profitul
d) Cadoul
159. Afirmatia conform careia cu cat pretul creste, cu atat cererea este mai scazuta, este corecta?
a) Nu, dar ar fi corecta daca ar mentiona in plus ca alte conditii ramanand constante
b) Nu, deoarece confunda cererea cu cantitatea ceruta
c) Da, este in totalitate corecta
160. In situatia de excedent, concurenta are loc intre:
a) Vanzatori, acestia fiind dispusi sa ofere bunurile la preturi mai mici
b) Vanzatori si cumparatori
c) Cumparatori, acestia fiind dispusi sa plateasca preturi din ce in ce mai mici
d) Vanzatori, acestia oferind produsele la preturi din ce in ce mai mari
161. Reglementarea preturilor:
a) Este impusa de ineficienta competitiei pe anumite piete
b) Deriva din preocuparea autoritatilor pentru a asigura un nivel ridicat de trai
cetatenilor
c) Reprezinta o imixtiune in mecanismul functionarii pietei libere
d) Este o masura necesara pentru a nu lasa consumatorii la mila lacomiei vanzatorilor
162. Gestionarea eficienta a activitatii economice implica:
a) Corelarea libera a cererii cu oferta
163. Preturile de ruinare:
a) Este o metoda sigura de succes pentru asigurarea unei pozitii dominante pe piata
b) Presupun practicarea de preturi sub costul de productie, pentru a-l duce pe un rival
in ruina sau pentru a impiedica aparitia de noi rivali
 c) Se refera la costul demolarii unor cladiri deteriorate
d) Influenteaza decisiv evolutia pietei imobiliare
164. Hypermarket-urile care ofera reduceri de pret la casa in conditiile in care clientul prezinta
casierei talonul de reducere decupat din ziar ne arata faptul ca:
a) Reducerile de pret se aplica tuturor clientilor magazinului, indiferent de
disponibilitatea acestora de a plati pentru bunurile si serviciile achizitionate
b) Reducerile de pret se aplica tuturor persoanelor, doar ca unele sunt mai informate
decat altele si, prin urmare, beneficiaza de reducerea oferita
c) Reducerile de pret ilustreaza un exemplu concret al strategiei magazinului respectiv
de diferentiere a pretului, ce se aplica doar acelor clienti care nu si-ar fi permis sa
cumpere bunuri la pret intreg si care cauta astfel de ocazii
Pr=VT-CT
Mărime absolută- masa profitului
VT = CA = ÎT
CA = Q*P
Rpr/CA = Pr / CA *100
Rpr/CT = Pr / CT *100
Rata profitului – mărime relativă, procentuală

Cifra de afaceri a unei firme în anul 2012 cu 30% mai mare decât cifra de afaceri din
2011, iar profitul este cu 20% mai mare în 2012 faţă de 2011. Cu cât s-a modificat
rata profitului calculată la cifra de afaceri în 2012, comparativ cu 2011?
a. a scăzut cu 66,66%.
b. a scăzut cu 7,7%.
c. a scăzut cu 33,34%.
d. a crescut cu 25%.
CA 2012 = 100%CA 2011 + 30% CA 2011 = 130% CA 2011
Pr 2012 = 120% Pr 2011
Rpr 2012 = ? Rpr 2011
Pr 2012 / CA 2012 *100 = 120% Pr 2011 / 130% CA 2011 *100 = 120% / 130% *
Pr 2011/CA 2011 *100 = 92,3% * Rpr 2011
Rpr 2012 = 92,3% * Rpr 2011
O scădere de 7,7%
Rpr 2 = 103% Rpr 1

0,923 = 92,3%

Proprietarul unei brutării vinde pe parcusul unui an 40.000 de pâini, la un preţ

unitar de 1,5 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a fost de 30%, ce
profit a obţinut proprietarul brutăriei?
a. 12.000 lei
b. 18.000 lei
c. 60.000 lei
d. 10.000 lei
Rpr/CA = 30%
Pr/CA *100 = 30
CA = Q*P = 40,000 * 1,5 = 60,000
 Pr/60,000 = 30%
Pr = 30%*60,000 = 18,000
O firmă înregistrează costuri totale de 60000 lei. Rata anuala a profitului calculată la
cifra de afaceri este de 25%. Profitul obţinut de firmă este de:
a. 15000 lei;
b. 1500 lei;
c. 20000 lei;
d. 40000 lei.
CT = 60,000
Rpr/CA = 25%
Pr = ?
Pr / CA = 25%
Pr = CA-CT
CA = Pr+CT = Pr + 60,000
Pr / (Pr+60,000) = 25%
Pr / (Pr + 60,000) = ¼
4*Pr = Pr + 60,000
3*Pr = 60,000
Pr = 20,000
Firma X are venituri totale de 120.000 euro iar rata profitului este de 10%. Care
sunt costurile totale:
a. 12000
b. 108000
c. 60000
d. Nu se pot calcula
VT=CA = 120,000
Rpr = 10%
Pr / CA = 10%
Pr / 120,000 = 10/100 = 1/10
Pr = 12,000
CT = ?
Pr = CA-CT
CT=CA- Pr = 120,000 – 12,000 = 108,000

Mary este avocata si castiga 100.000 euro pe an. Ea a reusit sa economiseasca la

banca 200.000 euro si primeste o dobanda de 10%. Detine in proprietate un spatiu
comercial de la care incaseaza o chirie de 50.000 euro pe an. Deoarece nu-i mai
place avocatura, renunta si-si deschida un atelier de design vestimentar. Pentru a-și
acoperi cheltuielile de amenajare a propriului spațiu cât și celelalte costuri de
funcționare (angajarea a 4 colaboratori, pe care-i plătește cu 30 000 euro pe an,
utilitățile și alte cheltuieli), folosește depozitul bancar si mai angajează un credit de
50 000 euro, la o rată a dobânzii de 12 %. Dupa primul an, afacerea sa îi aduce un
venit total de 450 000 euro. Mary isi face bilantul pentru a vedea daca are rost sa
mai continue afacerea sau sa se intoarca la meseria sa.
a. a obținut un profit contabil de 200 000 lei
b. costurile sale implicite au fost de 150 000 lei
c. costurile sale economice au fost de 420 000 lei
d. profitul economic a fost de 24 000 lei
Pr = VT – CT
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de
oportunitate)
Pr economic = Pr contabil – costurile de oportunitate
Fluxurile de venituri ale lui Mary
100,000 euro salariu
20,000 euro dobanda pentru depozit
50,000 euro chirie
Mary devine întreprinzător
VT = 450,000 euro
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr contabil = 450,000 – (depozitul pe care l-a folosit integral + creditul + dobanda
la credit) = 450,000 - (200,000 + 50,000 + 12%*50,000) = 450,000 – (200,000 +
50,000 + 6,000) = 450,000 – 256,000 (ch. expl.) = 194,000 euro
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de
oportunitate) = 450,000 – (256,000 + salariu + dobanda + chiria/ la care renunta) =
450,000 – (256+100,000 + 20,000 +50,000) = 450,000 – (256,000 + 170,000) =
450,000 – 426,000 (costuri economice)
Pr economic = 24,000 euro

Cristi este angajat la Rompetrom, de unde încasează un salariu anual net de 24 000
lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a
dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe
care îl închiriază pentru o chirie anuală de12 000 lei. Hotărând să devină propriul
său stăpân, Cristi pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind
spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și
acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a
dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri totale de 100 000 lei
după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste condiții,
a. costurile contabile sau explicite sunt de 70 000 lei
b. costurile implicite sunt de 56 000 lei
c. profitul contabil este de 30 000 lei
d. profitul economic este de - 10 000 lei
Ch explicite = 20,000 + 50,000 + 3,000 = 73,000 lei
Ch economice = ch. explicite + ch. implicite (de oportunitate) = 73,000 + 24,000 +
5%*20,000 + 12,000 = 73,000 + 24,000 + 1,000 + 12,000 = 73,000 + 37,000 =
110,000
Pr contabil = VT – ch. expl. = 100,000 – 73,000 = 27,000 lei
Pr economic = VT – ch. economice = 100,000 – 110,000 = -10,000 lei (pierdere)

Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu anual net de 36

000 lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 40 000 lei, la o rată a
dobânzii de 5 %. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe
care îl închiriază pentru o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul
său stăpân, Marius pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind
spațiul comercial propriu, utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și
acoperi în totalitate costurile, angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a
dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri totale de 150 000 lei
după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste condiții,
a) costurile contabile sau explicite sunt de 90 000 lei
b) costurile implicite sunt de 88 000 lei
c) profitul contabil este de 60 000 lei
d) profitul economic este de 7 000 lei
Pr contabil = VT – ch. expl. = 150,000 – ( 40,000+50,000+6%*50,000) = 150,000
– (40,000+50,000+3,000)=150,000-93,000=57,000
Pr economic = Pr contabil- ch. implicite = 57,000 – (36,000+5%*40,000+12,000)
= 57,000 – (36,000+2,000+12,000) = 57,000-50,000 = 7,000
Pr economic = 7,000 lei
1.Proprietarul unei atelier de patiserie vinde pe parcusul unui an 100.000 de
covrigi, la un preţ unitar de 2 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a
fost de 25%, ce profit a obţinut proprietarul?

Pr=VT/CA – CT
RPr/CA = Pr/CA x100
RPr/CT = Pr/CT x100

Pr/CA= 25%
Pr/CA=1/4
CA = QxP = 100000x2 = 200.000
Pr/200.000 = ¼
Pr= 50.000

Proprietarul unei atelier de patiserie vinde pe parcusul unui an 100.000 de covrigi,

la un preţ unitar de 2 lei. Dacă rata profitului calculată la costul total a fost de 25%,
ce profit a obţinut proprietarul?

Pr/CT= ¼
Pr=CA-CT
CT=CA-Pr
CA=QxP= 100.000x2 = 200.000
CT = 200.000-Pr
Pr/ (200.000-Pr) = ¼
4xPr = 200.000-Pr
5xPr=200.000
Pr = 40.000

Firma X are venituri totale de 40.000 euro iar rata profitului este de 20%. Care sunt
costurile totale?
Pr = 20%CA
Pr= 0,2x40.000 = 8.000 euro
CT = CA – Pr = 40.000-8000 = 32.000
Inainte de a deveni intreprinzator, Andrei castiga
Salariul – 26.000
Dobanda la depozit 5% din 20.000 = 1000
Devine intreprinzator.
Daca presupunem ca singurele sale costuri sunt cele din problema – 9000
Veniturile minime pentru a fi rentabila afacerea trebuie sa acopere costurile.
Profituri contabile = VT-Cexplicite
Daca VT = 30.000
Pr contabil = 30.000 – 9000 = 21.000
Pr economic = VT – (Ch. explicite + Ch. Implicite/costurile de oportunitate) =
30.000 – (9000 +26.000 +1000) = 30.000 – 36.000 = -6000

RPr/CA = Pr/CA
Pr = CA-CT
CA=QxP = 1.000 x 16 =16.000
CT = 1.000 x10 = 10.000
Pr = 6.000
RPr/CA = Pr/CA = 6000/16.000 x100 = 37,5%

RPr/CT = Pr/CT = 6000/10.000 x100 = 60%

CA = 13.000
RPr/CT= 40%, iar CT = 10.000, atunci Pr = 4000, atunci CA = 14.000
RPr/CA = Pr/CA = 20%
CA=12.500
CT=10.000
Pr = 2500
2500/12.500 = 1/5 = 20%
 Aplicaţii pentru capitolul 5

2. Pe piața unui bun, funcția cererii este C=160-2P, iar cea a ofertei este O=100+P. În
aceste condiții, să se determine prețul și cantitatea de echilibru.
C=O
160-2P = 100+P
60 = 3P
P = 20
160-2*20 = 100+20
120=120
Q = 120

3. La echilibru, coordonatele punctului de inchidere vor fi (120,20)

Să se determine prețul pieței, în condițiile în care funcțiile cererii și ofertei sunt C=50+4P și
O=30+2P, iar pe piață se înregistrează un exces de cerere de 40 de bucăți.
C>O
C=O+40
50+4P = 30+2P +40
50+4P = 70+2P
2P = 20
P = 10 u. m
Qc = 90, Qo = 50 Qc = Qo+40

4. Pe piaţa unui bun, cererea şi oferta sunt Qc=90-10P, Qo=10+6P, unde Q este
cantitatea, iar P este preţul. Dacă guvernul impune un preţ de 6 unităţi monetare, atunci pe
piaţa acelui bun apare un:
a) excedent de ofertă, de 16 unităţi; b) deficit cerere, de 15 unităţi; c) surplus de cerere, de 16
unităţi; d) excedent de ofertă, de 15 unităţi.
C=f(P), P=f(Qc), Qc=f(P)
Calculam mai intai coordonatele punctului de echilibru.
C=O
Qc=90-10P = Qo=10+6P
90-10P = 10+6P
80 = 16P P=5
Q = 90-50 = 40 Pe (40,5)
guvernul impune un preţ de 6 u.m.
Pg = 6
Pe =5
Pg>Pe
Qc/P6=90-10*6 = 30
Qo/P6=10+6*6= 46
Qo>Qc = excedent de oferta 46-30 = 16

5. Ştiind că funcția cererii pentru bunul A este Qc= 100-2P, funcția ofertei Qo=10+P și
că primaria impune o taxă T=15 u.m. pe fiecare unitate vândută, să se determine care este
marimea veniturilor primăriei din colectarea taxei, precum și pierderea socială cauzată de
colectarea taxelor:
a)V= 600 u.m., PS= 600 u.m; b) V= 450 u.m., PS= 750 u.m; c) V= 35 u.m., PS= 750 u.m; d)
V= 450 u.m., PS= 75 u.m.

6.Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=400-2Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+2Q, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei:
a. Q=500, P=30;
b. Q=50, P=30;
c. Q=50, P=300;
d. Q=150, P=150.
C=O
400-2Q=200+2Q , 200=4Q, Q=50
P=400-2*50 = 400-100 = 300
Solutia de echilibru (Q,P) – (50,300)
1
7. Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=100+ Q, iar oferta de ecuaţia
2

3
P=300- Q, determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).
2
 8. Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=300-10Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+15Q, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei:
a) Q=40, P=26;
b) Q=40, P=260;
c) Q=4, P=260;
d) Q=4, P=26.

5
9. Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=180- Q, iar oferta de ecuaţia
3
P=100+Q, determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).

5
10. Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=25+ Q, iar oferta de ecuaţia
3
P=2Q+18, identificaţi soluţia de echilibru a pieţei.

(10−Q)
11. Dacă cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=12 - , iar oferta de ecuaţia
2

12Q−52
P= , determinaţi soluţia de echilibru a pieţei (valorile lui Q şi P).
5

12. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa unui anumit bun X, definite prin
funcţiile: Xc = 4000 – 20Px şi respectiv X0 = 40Px - 200. Dacă guvernul fixează un plafon
maxim de preţ la un nivel cu 30 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
a. Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 600 unităţi mai mare faţă
de cea care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b. Se înregistrează un deficit de ofertă de 1800 unităţi;
c. Cantitatea oferită de vânzători este cu 1200 unităţi mai mică decât cea de
echilibru.
Xc=Xo

4000-20Px = 40Px – 200

4200 = 60Px, Px = 70, X = 2600

Pg = 70-30 = 40 - plafon de pret

Xc dupa stabilirea plafonului = 4000-20*40 = 3200

Xo dupa stabilirea plafonului = 40*40-200 = 1400

Stabilirea plafonului de pret a determinat un deficit de oferta de -1800

13. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa pâinii definite prin funcţiile:
Xc = 2500 - 10Px şi respectiv X0 = 50Px +100. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ
la un nivel cu 10 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 300 unităţi mai mare faţă de cea
care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un deficit de ofertă de 600 unităţi;
c) Se înregistrează un deficit de ofertă de 300 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 500 unităţi mai mică decât cea de echilibru.
Xc=Xo
2500 - 10Px = 50Px +100
2500-100=50Px+10Px
2400=60Px Px = 40 X = 2500-10*40 = 2100
La echilibru (la inchidere) , 2100 bucati de paine vanduta la pretul de 40 u.m/buc
Pretul stabilit de stat = 40-10 = 30 u.m.
Cand pretul impus de stat este mai mic decat cel de inchidere, cantitatea oferita va
scadea iar cantitatea ceruta va creste.
Xc dupa stabilirea plafonului = 2500 - 10Px = 2500-10*30 = 2200
Xo dupa stabilirea plafonului = 50Px +100 = 50*30+100 = 1600
Rezultatul va fi un deficit de oferta 1600-2200 = -600
14. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa cărnii definite prin funcţiile:
Xc = 180 - 7Px şi respectiv X 0 = 3Px - 20. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ la
un nivel cu 5 de unităţi monetare mai mare decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 35 unităţi mai mică faţă de cea
care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un deficit de ofertă de 50 unităţi;
c) Se înregistrează un excedent de ofertă de 50 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 15 unităţi mai mare decât cea de echilibru.

La echilibru C = O, 180 - 7Px = 3Px – 20 , 200=10Px, Px = 20, X = 40

Pg = 25 Ce efecte?
Xc in conditii de prag de pret = 180-7*Px= 180-7*25 = 180-175 = 5

Xo in conditii de prag de pret = 3Px-20 = 3*25-20 = 55

Excedent de oferta de 55-5 = 50

 Pr=VT-CT
Mărime absolută- masa profitului
VT = CA = ÎT
CA = Q*P
Rpr = Pr / CA *100
Rpr = Pr / CT *100
Rata profitului – mărime relativă, procentuală

1. Cifra de afaceri a unei firme în anul 2012 cu 30% mai mare decât cifra de afaceri din
2011, iar profitul este cu 20% mai mare în 2012 faţă de 2011. Cu cât s-a modificat rata
profitului calculată la cifra de afaceri în 2012, comparativ cu 2011?
a. a scăzut cu 66,66%.
b. a scăzut cu 7,7%.
c. a scăzut cu 33,34%.
d. a crescut cu 25%.

CA 2012 = 100%CA 2011 + 30% CA 2011 = 130% CA 2011

Pr 2012 = 120% Pr 2011
Rpr 2012 = ? Rpr 2011
Pr 2012 / CA 2012 *100 = 120% Pr 2011 / 130% CA 2011 *100 = 120% / 130% * Pr 2011/CA
2011 *100 = 92,3% * Rpr 2011
Rpr 2012 = 92,3% * Rpr 2011
O scădere de 7,7%
Rpr 2 = 103% Rpr 1

0,923 = 92,3%

2. Proprietarul unei brutării vinde pe parcusul unui an 40.000 de pâini, la un preţ unitar de
1,5 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri a fost de 30%, ce profit a obţinut
proprietarul brutăriei?
 a. 12.000 lei
b. 18.000 lei
c. 60.000 lei
d. 10.000 lei

Rpr/CA = 30%
Pr/CA *100 = 30
CA = Q*P = 40,000 * 1,5 = 60,000
Pr/60,000 = 30%
Pr = 30%*60,000 = 18,000

3. O firmă înregistrează costuri totale de 60000 lei. Rata anuala a profitului calculată la cifra
de afaceri este de 25%. Profitul obţinut de firmă este de:
a. 15000 lei;
b. 1500 lei;
c. 20000 lei;
d. 40000 lei.

CT = 60,000
Rpr/CA = 25%
Pr = ?
Pr / CA = 25%
Pr = CA-CT
CA = Pr+CT = Pr + 60,000
Pr / (Pr+60,000) = 25%
Pr / (Pr + 60,000) = ¼
4*Pr = Pr + 60,000
3*Pr = 60,000
Pr = 20,000
 4. Firma X are venituri totale de 120.000 euro iar rata profitului este de 10%. Care sunt
costurile totale:
a. 12000
b. 108000
c. 60000
d. Nu se pot calcula

VT=CA = 120,000
Rpr = 10%
Pr / CA = 10%
Pr / 120,000 = 10/100 = 1/10
Pr = 12,000
CT = ?
Pr = CA-CT
CT=CA- Pr = 120,000 – 12,000 = 108,000

5. Mary este avocata si castiga 100.000 euro pe an. Ea a reusit sa economiseasca la banca
200.000 euro si primeste o dobanda de 10%. Detine in proprietate un spatiu comercial de
la care incaseaza o chirie de 50.000 euro pe an. Deoarece nu-i mai place avocatura,
renunta si-si deschida un atelier de design vestimentar. Pentru a-și acoperi cheltuielile de
amenajare a propriului spațiu cât și celelalte costuri de funcționare (angajarea a 4
colaboratori, pe care-i plătește cu 30 000 euro pe an, utilitățile și alte cheltuieli), folosește
depozitul bancar si mai angajează un credit de 50 000 euro, la o rată a dobânzii de 12 %.
Dupa primul an, afacerea sa îi aduce un venit total de 450 000 euro. Mary isi face bilantul
pentru a vedea daca are rost sa mai continue afacerea sau sa se intoarca la meseria sa.
a. a obținut un profit contabil de 200 000 lei
b. costurile sale implicite au fost de 150 000 lei
c. costurile sale economice au fost de 420 000 lei
d. profitul economic a fost de 24 000 lei

Pr = VT – CT
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de oportunitate)
Pr economic = Pr contabil – costurile de oportunitate
Fluxurile de venituri ale lui Mary
100,000 euro salariu
20,000 euro dobanda pentru depozit
50,000 euro chirie
Mary devine întreprinzător
VT = 450,000 euro
Pr contabil = VT – Cheltuielile explicite (contabile)
Pr contabil = 450,000 – (depozitul pe care l-a folosit integral + creditul + dobanda la credit) =
450,000 - (200,000 + 50,000 + 12%*50,000) = 450,000 – (200,000 + 50,000 + 6,000) = 450,000
– 256,000 (ch. expl.) = 194,000 euro
Pr economic = VT – (Cheltuieli explicite+Cheltuieli implicite/costuri de oportunitate) = 450,000
– (256,000 + salariu + dobanda + chiria/ la care renunta) = 450,000 – (256+100,000 + 20,000
+50,000) = 450,000 – (256,000 + 170,000) = 450,000 – 426,000 (costuri economice)
Pr economic = 24,000 euro

6. Cristi este angajat la Rompetrom, de unde încasează un salariu anual net de 24 000 lei.
Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a dobânzii de 5 %.
De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe care îl închiriază pentru
o chirie anuală de12 000 lei. Hotărând să devină propriul său stăpân, Cristi pornește
propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind spațiul comercial propriu, utilizând
depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile, angajând și un
credit de 50 000 lei la o rată a dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului contabilizează venituri
totale de 100 000 lei după achitarea impozitelor și altor contribuții. În aceste condiții,
a. costurile contabile sau explicite sunt de 70 000 lei
b. costurile implicite sunt de 56 000 lei
c. profitul contabil este de 30 000 lei
d. profitul economic este de - 10 000 lei
Ch explicite = 20,000 + 50,000 + 3,000 = 73,000 lei
Ch economice = ch. explicite + ch. implicite (de oportunitate) = 73,000 + 24,000 + 5%*20,000
+ 12,000 = 73,000 + 24,000 + 1,000 + 12,000 = 73,000 + 37,000 = 110,000
Pr contabil = VT – ch. expl. = 100,000 – 73,000 = 27,000 lei
Pr economic = VT – ch. economice = 100,000 – 110,000 = -10,000 lei (pierdere)

7. Marius este angajat la Hidroelectrica, de unde încasează un salariu anual net de 36 000
lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 40 000 lei, la o rată a dobânzii de 5
%. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe care îl închiriază
pentru o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul său stăpân, Marius
pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind spațiul comercial propriu,
utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile,
angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a dobânzii de 6 %. La sfârșitul anului
contabilizează venituri totale de 150 000 lei după achitarea impozitelor și altor
contribuții. În aceste condiții,

a) costurile contabile sau explicite sunt de 90 000 lei

b) costurile implicite sunt de 88 000 lei
c) profitul contabil este de 60 000 lei
d) profitul economic este de 7 000 lei
Pr contabil = VT – ch. expl. = 150,000 – ( 40,000+50,000+6%*50,000) = 150,000 –
(40,000+50,000+3,000)=150,000-93,000=57,000
Pr economic = Pr contabil- ch. implicite = 57,000 – (36,000+5%*40,000+12,000) = 57,000 –
(36,000+2,000+12,000) = 57,000-50,000 = 7,000
Pr economic = 7,000 lei
Sa presupunem ca profitul unei firme in anul 2020 a crescut cu 10% fata de anul anterior, in
timp ce CA a crescut cu 15%. Cu cat s-a modificat rata profitului in anul 2020 fata de anul 2019?

RPr = Pr/CA x 100

Pr 2020 a crescut cu 10% fata de anul 2019, asta inseamna ca Pr2020 = 110% Pr2019
CA2020 = 115% CA2019
RPr2020 = ? Rpr2019
RPr2020= Pr2020/CA2020 x 100 = 110% Pr 2019 / 115% CA 2019 x 100
RPr2020 = 110/115 x Pr2019/CA2019 x 100 = 110/115 x RPr2019 = 95,65% RPr 2019
RPr2020 = 95,65% Rpr2019
Rata profitului in 2020 a scazut cu 4,35%

Vinde 40.000 de paini la 1,5 lei pe bucata. Rpr/CA = 30%, Pr = ?

CA = QxP = 40.000 x 1,5 = 60.000
Rpr = Pr/CA x100
Pr/60.000 = 30/100 = 3/10
Pr = 0,3 x 60.000 = 18.000
Daca Rpr = Pr/CT =30%
Pr = CA-CT
CT = CA-Pr
Pr/(CA-Pr) = 30%
Pr/(60.000 - Pr) = 3/10
10xPr = 3 x (60.000 - Pr)
10xPr = 180.000 – 3xPr
13xPr = 180.000, Pr= 13.846

Cat castiga Marius inainte de a fi intreprinzator?

Salariu – 162.000 lei
Dobanda -5%x100.000 = 5.000 lei
Chirie – 1000 lei

Marius devine intreprinzator

VT = 340.000 lei
Pr contabil = VT – cheltuielile explicite
Pr contabil = 340.000 - (depozitul + credit + dobanda la credit) = 340.000 – (100.000 + 50.000 +
6% X 50.000) = 340.000 – (100.000+50.000+3000) = 340.000 – 153.000 = 187.000
Cheltuielile implicite / costurile de oportunitate – la ce renunta Marius atunci cand decide sa
devina intreprinzator. Cheltuielile implicite = salariu + chirie + dobanda la depozit = 162.000 +
1000 + 5000 = 168.000
RPr = Pr contabil/VT x 100 = 187.000/340.000 = 55%
Pr economic = VT – (costuri explicite+ costurile implicite) = 340.000 – 153.000 – 168.000 =
19.000

Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa cărnii definite prin funcţiile:
Xc = 180 - 7Px şi respectiv X 0 = 3Px - 20. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ la un
nivel cu 5 de unităţi monetare mai mare decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 35 unităţi mai mică faţă de cea care s-
ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un deficit de ofertă de 50 unităţi;
c) Se înregistrează un excedent de ofertă de 50 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 15 unităţi mai mare decât cea de echilibru.

Plecam de la situatie de inchidere a pietei/ echilibru.

Xc=Xo
180-7Px = 3Px-20
200 = 10 Px, Px = 20, X = 40
La echilibru/inchidere cantitatea tranzactionata va fi de 40 de bucati, la un pret de 20 u.m.
Intervine guvernul, stabilind un prag de pret.
Pg = 25
Ce consecinte apar?

Xc = 180 - 7Px = 180 – 7x25 = 180-175 = 5, adica a scazut cu 35 de bucati.

X0 = 3Px – 20 = 3x25 – 20 = 55, adica a crescut cu 15 bucati.
In consecinta, impunerea unui prag de pret va duce la un decalaj intre cantitatea oferita si cea
ceruta. Xo>Xc 55>5, insemnand ca a rezultat un excedent de oferta!
 MODELE ÎNTREBĂRI CAP. 5-6

1. Excedentul ofertei ilustrează:

a) Cazul unei cantităţi insuficiente de bunuri şi servicii oferite de producători;
b) Situaţia în care apare competiţia între vânzători şi consumatori;
c) Situaţia în care competiţia se manifestă doar între consumatori;
d) Cazul unei cantităţi oferite care depăşeşte cantitatea cerută de bunuri şi servicii.

2. Într-o economie de piață, vânzătorii pot oferi spre vânzare produsele lor:
a) doar la un preț dictat de consumatori;
b) la orice preț doresc;
c) la un preț dorit de consumatori;
d) doar la un preț determinat de un plafon guvernamental.

3. Apariția unui excedent de oferta pe o piața liberă are drept rezultat:

a. Scăderea cererii:
b. Creșterea cererii;
c. Scăderea prețului;
d. Creșterea prețului.

4. Dacă guvernul i-ar obliga pe petroliști să vândă benzina la un preț inferior celui de pe
piața liberă:
a) ar apărea un excedent de benzină pe piață
b) toată lumea ar putea cumpăra benzină
c) ar apărea un deficit de benzină pe piață
d) ar crește cantitatea oferită de benzină

5. Să presupunem ca preţul cherestelei dupa furtună este de 40$. Fixarea de către stat a unui
plafon maxim de preţ de 25$ va determina:
a) O cantitate cerută mai mare decat cantitatea oferită
b) Creşterea cantităţii oferite
c) Suplimentarea ofertei până când aceasta devine egala cu cererea
d) Creşterea bunăstării oamenilor.

6. Un salariu minim al cărui nivel a fost stabilit peste salariul de echilibru al pieţei, atunci
când alte condiţii rămân constante, determină:
a) creşterea ofertei de forţă de muncă;
b) un excedent de forţă de muncă;
c) creşterea cantităţii cerute de forţă de muncă;
d) scăderea cantităţii oferite.

7. Dacă preţul de echilibru al untului este de 5 lei pe pachet, la un preţ de 4,5 lei pe pachet:
a) oferta va fi mai mică decât cererea;
b) creşte cererea pentru unt;
c) cantitatea cerută va fi mai mare decât cantitatea oferită.
d) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută.

8. Un preţ maxim stabilit sub rata dobânzii de echilibru va tinde să:

 a) determine un surplus al împrumuturilor;
b) mărească cererea pentru împrumuturi;
c) reducă oferta pentru împrumuturi;
d) creeze o lipsă a împrumuturilor.

9. Să presupunem că salariul de echilibru pentru angajaţii dintr-un anumit domeniu de

activitate este de 20 lei pe oră şi că salariul minim a fost stabilit la 25 lei pe oră. Atunci
când alte condiţii rămân constante, această situaţie tinde să:
a) scadă cantitatea cerută pentru aceşti lucrători;
b) mărească oferta generală pentru aceşti lucrători;
c) scadă oferta de muncă din partea cestor lucrători;
d) crească cantitatea cerută pentru aceşti lucrători.

10. Să presupunem că preţul de echilibru al laptelui este de 4 lei pe litru. La un preţ mai mic:
a) cantitatea oferită va fi mai mică decât cantitatea cerută;
b) oferta va egala cererea;
c) cantitatea oferită va depăşi cantitatea cerută;
d) oferta va fi mai mare decât cererea.

11. Ştiind că cererea pentru un bun este dată de ecuaţia P=400-2Q, iar oferta de ecuaţia
P=200+2Q, preţul de echilibru al pieţei este:
a) 30 u.m.
b) 300 u.m.
c) 150 u.m.
d) 50 u.m.

13. Fie cererea totală Xc şi oferta totală Xo pe piaţa pâinii definite prin funcţiile:
Xc = 2500 - 10Px şi respectiv X0 = 50Px +100. Dacă guvernul fixează un plafon maxim de preţ
la un nivel cu 10 de unităţi monetare mai mic decât preţul de echilibru, atunci:
a) Cantitatea ce poate fi cumpărată de pe piaţă este cu 300 unităţi mai mare faţă de cea
care s-ar fi cumpărat în absenţa intervenţiei guvernamentale;
b) Se înregistrează un excedent de cerere de 100 unităţi;
c) Se înregistrează un deficit de ofertă de 500 unităţi;
d) Cantitatea oferită de vânzători este cu 500 unităţi mai mică decât cea de echilibru.
 1. Determinati pretul practicat pe piata de struguri in conditiile in care
functia cererii este C = 50 + 4P iar oferta O = 30 + 2P, in conditiile in care pe piata
se inregistreaza un exces de cerere de 40 unitati.

2. Daca pe piata unui bun guvernul impune un pret de 6 unitati monetare

iar functiile cererii si ale ofertei sunt de forma Xc = 90 – 10P si Xo = 10 + 6P,
determinati valoarea unui eventual exces/deficit de oferta sau exces/deficit de cerere
si valoarea lui.

3. Daca cererea unui bun este data de ecuatia 𝑃 = 12 − iar oferta de

ecuatia 𝑃 = determinati solutia de echilibru a pietei.

4. Fie cererea totala Qc si oferta totala Qo pe piata carnii definite prin

functiile cu urmatoarele ecuatii: Qc = 180 – 7Px si respective Qo = 3Px – 20. Daca
guvernul fixeaza un prag de pret la un nivel cu 5 unitati monetare diferit fata de
pretul de echilibru, determinati:
 Pretul de echilibru al pietei in absenta interventiei guvernamentale
 Cantitatea de echilibru a pietei in absenta interventiei guvernamentale
 Aparitia unui deficit/excedent oferta
 Aparitia unui deficit/excedent de cerere
 Valoarea deficitului/excedentului
 Cantitatea care poate fi cumparata de pe piata in cazul aplicarii pretului prag
 Cantitatea oferita de catre vanzatori pe piata in cazul aplicarii pretului prag
 1. Marius este angajat la Rompetrol, de unde incaseaza un salariu annual net de
24.000ron. el are economii sub forma unui depozit la banca de 20.000ron, la o rata a dobanzii de
5%. De asemenea, detine un spatiu comercial de 40 metri patrati, pe care il inchiriaza pentru o
chirie anuala de 12.000ron. hotarand sa devina propriul sau stapan, Marius porneste propria sa
afacere, de care se ocupa personal, folosind spatiul comercial propriu, utilizand depozitul bancar
in totalitate si, pentru a-si acoperi in totalitate costurile, angajeaza un credit de 50.000ron la o
dobanda de 6%. La sfarsitul anului contabilizeaza venituri totale de 100.000lei dupa achitarea
impozitelor si a altor contributii. Determinati valorile profitului contabil si ale celui economic.

2. Andrei este angajat intr-o banca, de unde incaseaza un salariu annual net de
26.000euro. El are economii sub forma unui depozit la banca de 20.000euro, la o rata a dobanzii
de 5%. Pentru ca isi doreste un alt stil de viata, decide sa isi deschida o firma de consultanta
financiara, pe baza expertizei si a experientei pe care o are in domeniul bancar. Deschiderea
biroului de consultanta presupune un cost de 8.000euro, iar functionarea biroului atrage un alt cost
de 1.000 euro pe luna; pe care le acopera folosind depozitul bancar retras in momentul deciziei de
a porni propria afacere. Care ar trebui sa fie venitul anual minim pentru ca deschiderea biroului sa
fie rentabila pentru antreprenor. Determinati cere vor fi valorile profitului contabil si economic
daca veniturile anuale s-ar situa la nivelul de 30.000euro. Dar daca acestea ar fi 50.000euro?

3. Ana este angajata in sectorul public si obtine un venit anual de 24.000ron. Ea are
un depozit bancar de 5.000ron, constituit la o dobanda fixa de 3% pe an. Dupa o vreme ea hotaraste
sa isi dea demisia si sa isi deschida o afacere pe cont propriu. Pentru aceasta, ea lichideaza
depozitul si foloseste toti banii pentru a achizitiona echiipamente si inchiriraza un spatiu pentru
care plateste o chirie lunara de 200ron. Utilitatile spatiului ajung la o valoarea medie lunara de
50ron. Daca reusesete la sfarsitul anului sa aiba venituri de 35.000ron care va fi valoarea profitului
economic. Dar a celui contabil?

4. O firma care inregistreaza costuri totale de 600000 RON, are o rata anuala a
profitului calculata in functie de cifra de afaceri de 25%. Determinati care este profitul obtinut de
firma.
 5. In conditiile in care cererea pentru manualul de economie Modul de gandire
economic este reflectata de datele disponibile din urmatorul table:

Pret(RON) 20 30 40 50 60
Cantitatea 800 600 500 350 250
ceruta

In conditiile in care, pentru tirajul pe care si l -a propus pentru vanzare, costurile totale ale
editurii sunt egale cu 17000, care va fi profitul maxim realizat de catre editura.

6. O firma inregistreaza anual o cifra de afaceri de 55 milioane de euro. Rata anuala a

profitului calculata pe baza costurilor totale este de 10%. In aceste conditii determinati care este
valoarea profitului si a costurilor totale.

7. O companie inregistreaza costuri totale de 50.000.000 ron si o rata anuala a

profitului, calculata pe baza cifrei de afaceri de 20%. Determinati care este rata profitului calculata
pe baza costurilor totale si valoarea vanzarilor totale ale companiei.

8. Un magazin de cartier are venituri anuale de 120.000 euro inregistrand o rata a

profitului in functie de acestea de doar 10%. In aceste conditii care va fi valoarea costurilor totale.

9. O firma autohtona produce si vinde anual 1000 de biciclete pe care le

comercializeaza in totalitate la un pret mediu de 250 euro. In conditiile in care costurile totale sunt
de 150.000 euro, care va fi rata profitului caculata pe baza cifrei de afaceri.

10. Proprietarul unei brutarii vinde pe parcursul unui an 40.000 paini, la un pret unitar
de 1,5 ron per bucata. Daca rata profitului calculata pe baza cifrei de afaceri a fost de 30%, ce
profit a reusit sa obtina brutarul?
 1. Vă aflați la Altex pentru a cumpăra un mouse pentru laptop și observați că produsul
este disponibil la ofertă. Singur, mouse-ul costă 50lei, iar împreună cu un mouse-pad acesta are un
preț de 65lei. În ce condiții veți cumpăra ambele produse?

a. Mouse-ului îi atribuiți valoarea de cel puțin 65 lei

b. Mouse-pad-ului îi atribuiți valoarea de cel puțin 15 lei
c. Mouse-pad-ului îi atribuiți valoarea de cel puțin 32,5 lei
d. Mouse-ului îi atribuiți valoarea de cel puțin 32,5 lei

2. Sunteți organizatorul unei excursii cu autocarul prin Bucovina, iar închirierea unui
autocar vă costă pentru 3 zile 2.500lei, serviciile ghidului 300 lei, iar autocarul poate transporta
maximum 50 persoane. Care ar fi nivelul prețului care v-ar permite să obțineți cel mai mare venit
net (dintre cele oferite în variantele de mai jos)dacă ați opta să vindeți doar 46 bilete la preț întreg?

a. 80lei/bilet
b. 85lei/bilet
c. 90lei/bilet
d. 95lei/bilet

3. Sunteți organizatorul unei croaziere cu iahtul pe Dunăre. Având în vedere faptul cp

închirierea ambarcațiunii vă costă 1500lei pentru 3 ore, serviciile unui ghid 100lei și bufetul de pe
vas alți 500lei, iar vaporașul poate transporta maximum 50 persoane, care ar fi nivelul prețului
care v-ar permite să obțineți cel mai mic venit net (dintre cele oferite în variantele de mai jos),
dacă ați opta să vindeți doar 45 bilete la preț întreg:

a. 45lei/bilet
b. 47lei/bilet
c. 49lei/bilet
d. 43lei/bilet
 4. O firmă care produce mănuși înregistrează un cost total al producției de 3000 $
pentru o serie de 600 de bucăți. Având în vedere evoluția cererii din tabelul de mai jos, stabiliți
care este profitul maxim pe care compania îl poate obține și prețul la care comerciantul ar trebui
să își vândă mănușile.
Preț Q(cantitate)

10 500
20 400
30 300
40 200
50 100

5. Tabelul următor exprimă relația dintre prețul pe bucată și cantitatea cerută pentru
costumele realizate de un croitor renumit din Iași. Știind că primul costum îl costă pe acesta 30euro,
al doilea 20euro, al treilea 15euro, al patrulea 13euro și al cincilea 12euro, atunci:
Prețul (euro) Cantitatea cerută
(buc)
100 0
80 1
75 2
55 3
43 4
30 5

a. Profitul cel mai mare pe care îl poate obține este de 100 euro
b. Profitul este maxim atunci când prețul este 100 euro
c. Costum marginal egalează venitul marginal la un preț de 75 euro
d. Venitul marginal pentru cel de al doilea costum este 150 euro

6. Tabelul următor exprimă relația dintre prețul per bucată și cantitatea cerută pentru
o decorațiune de crăciun. Știind că o serie de 300 bucăți îl costă pe producător aproximativ
17.500ron, atunci:
Prețul decorațiunii (lei) Qc (cantitatea cerută – buc.)
180 300
150 600
120 900
90 1200
a. Profitul cel mai mare pe care îl poate obține este de 55.500 lei
b. Profitul este maxim atunci când prețul este 90 lei
c. Costul marginal egalează venitul marginal pentru un preț de 150 lei
d. Venitul marginal pentru prima unitate este de 54.000
5
 Cunoștințele și informațiile sunt bune rare pentru toată lumea.

Problemă de bază este imensă ignoranță . Fapt este că oamenii au o serie de competențe și
capacități și ignoră cu adevărat nenumărate alte competiții și capacități.

Prețurile de pe piață oferă informații utile.

Piață este un proces de coordonare a planurilor.

Piețele nu sunt spații sau forumuri

Piață nu este privită ca și cum ar fi o persoană

Sistemele de piata nu sunt automate sau auto reglabile. Nu este un obiect mecanic sau
termostat . Sistemele de piață sunt compuse exclusiv din solicitanți și ofertanți, care sunt ființe
umane adevărate și urmăresc proiectele care le interesează , economisesc în funcție insuficientele
relative cu care se confruntă și negociază acorduri pentru a-și asigura produsele pe care le vor de
la alții, oferindu-le, la rândul lor altora ceea ce aceștia doresc să obțină.

Piață nu este o persoană, un lucru sau un obiect . piață este un proces de

coordonare a planurilor între vânzător și cumpărături.

Piața = proces de coordonare a planurilor, nu drept o persoană, un loc sau un lucru.

Coordonarea deciziilor într-o societate caracterizată de diviziune extensivă a muncii este

o sarcină extrem de complexa, care impune negociere zilnică, renegociere și monitorizare
permanentă a milioane de acorduri de schimb

Când vorbim de cerere și ofertă, vorbim de fapt despre negocieri continuie,

permanente, între persoane.

Atunci când curba cererii și ce a ofertei se intersectează, adica cantitatea ceruta

este egala cu cea oferita = planurile cumpărătorilor sunt complet coordonate cu
planurile producătorilor

• Excedent = atunci când cantitatea oferită este mai mare decât cea cerută
( Cc<Co )

= prețul depășește nivelul de închidere a pieții

= cantitatea oferită depășește cantitatea cerut

Pentru a scăpa de excedentul de nedorit producatorii isi vor reduce pretul.

- Excedentele nu implică incetarea insuficienți ei.

- Excedentele la fel ca și dificile implica o lipsa de coordonare a planurilor vânzătorul și

cumpărătorul

• Deficit =este opusul excedentului.

= atunci când cantitatea cerută este mai mare decât cantitatea

oferită (Cc>Co)

Cumpărătorii concurează cu cumpărătorii.

- Există tendința ca prețul pieții să crească și deficitul global să dispare

= prețul este mai mic decât nivelul de închidere a pieții

= cantitate ceruta depășește cantitatea oferită

CONCURENTA.COOPERAREA.INCHIDEREA PIETII.

Cerere și ofertă = un proces de cooperare

Banii doar facilitează capacitatea de a desfășura aceste acte de cooperare

Cumpărături nu concurează cu vânzători, ci mai degrabă cumpărătorii concurează cu

cumpărători, iar vânzătorii cu vânzători

Vânzătorii c0operează cu cumpărătorii

- În cazul unui deficit, cumpărături concurează între ei, oferind prețuri mai mari.

- În cazul unei excedent, vânzătorii concurează unii cu alții, încercând să tragă clienți și să
scape de stocurile excedente.

• Prețul tinde să crească în perioade de deficit și să scadă în perioade de

excedent.

• Procesul de licitare competitivă are loc până la eliminare deficitului sau

excedentului.

Atunci când nu există deficit cumpărăturii nu vor fi stimulați să crească prețul

oferit, atunci când o fi un excedent vânzătorii nu vor fi stimulați să scadă prețul,

= atunci va exista un preț de echilibru

= Prețul de închidere a pieții
= nu există nici deficit nici excedent
= cantitatea cerută este egală cu cea a oferita
= planurile cumpărăturilor sau coordonat complet cu ale vânzătorilor

Piață liberă a oricărui bun sau serviciu mâine este din dința de a se închide

Închidere pieței = Cc=Co

O societate comercială nu are nevoie de experți în economie pentru închiderea piețelor. Este
nevoie, în schimb, de reguli eficiente ale jocului, care să permită populații să cumpere, să vîndă și
să isi tranzacționeze proprietățile - Sa-si ordoneze planurile după cum consideră de cuviință

Închidere pietii = o consecință involuntară

Tendință de închidere a pieții nu este planificata și programata de economiști, agenții

guvernamentale, nici măcar de producători sau consumatori . Piețele tind să se închidă, ca o
consecință involuntară a procesului de licitare competitivă, de schimb cu operativ , pentru
îndeplinirea propriilor proiecte, planuri și scopuri, în condițiile unor informații și cunoștințe limitate
în mod inevitabil.

Cererea și oferta = procesul de interacțiune pe baza căruia se stabilesc prețurile relative

=proces de ajustare și acum mă doare reciprocă

Închiderea piețelor= planurile cumpărătorilor se coordonează cu cele ale vânzătorilor

=cantitate cerut este egal cu ce oferită
Insuficiența = o relatie intre dezirabilitate și disponibilitate

Dezirabilitatea nu este o componentă raritatii.

Insuficienta impune raționalizarea.

Raționalizarea (prin intermediul criteriilor de diferențiere) face că concurență să fie

inevitabilă

Concurența se manifeste atunci când oamenii încearcă să îndeplinească

criteriile utilizate pentru raționalizarea produselor

PLANIFICAREA CENTRALA SI PROBLEMA CUNOSTINTELOR

Obiectiv economic al unei societăți este ce asigura coordonare între indivizi,

folosind ceea ce este disponibil pentru a obține ceea ce se dorește .

Calculele economice informează populația în legătură cu insuficienți e relativă a

produselor și servicilor.

BANII - MIJLOCUL GENERAL DE SCHIMB

Banii reduc costurile de tranzactionare.

Banii = mijloc general de schimb

Fără bani costurile de tranzacționare aferente aproape fiecărui schimb ar fi

foarte mari

• Prețurile în bani ii ajută pe cumparatori să-și stabilească bugetele și să-si

clarifice opțiunile.

• Prețurile în bani îi ajută pe producători se calculeze costurile și veniturile

preconizate.

Menirea economiștilor = de a explica funcționarea acestui proces, ei nu sunt

necesari pentru că piețele libere să funcționeze

Schimbul = activitate de cooperare

Cumpărături și vânzătorii cooperează stabilind termenii tranzacții.

- Vanzarorii concureaza cu alti vanzatori, in cautare de profit.

- In perioade de deficit ei concureaza reducandu-sinpreturile

Raritatea nu trebuie confundată cu insuficienția

Insuficiența = o relație între disponibilitate și dezirabilitate sau între ofertă și

cerere

Insuficienta unui produs dispare atunci când oamenii pot obține orice
cantitate dintr-un produs cu un cost de oportunitate =0

Produsele insuficiente trebuie raționalizate într-un mod.

Raționalizare implică utilizarea unor criterii de diferențiere pentru a stabili

cine cat primește

Concurenta = încercare de a satisface eventualele criterii de diferențiere folosite pentru

raționalizare produselor insuficiente

Excedentele nu implică incetarea insuficienți ei.

Excedentele la fel ca și dificile implica o lipsa de coordonare a planurilor

vânzătorul și cumpărătorul

Banii diferențiază în mod oficial proprietate privată, banii și piețele

Costurile de tranzacționare = costurile intermedierii contractelor sau acordurilor de

tranzacționare între ofertanți și solicitant

SCHIMBUL = UN PROCES DE COOPERARE

● AVANTAJUL SPECIALIZARII: citatul din A.Smith

● DIVIZIUNEA MUNCII = PROBLEMA CENTRALA (cap. 1)
● CUM APARE DIVIZIUNEA MUNCII – “Legea av. comparativ” (cap. 2)
● CE-I DETERMINA PE INDIVIZI SA COOPEREZE IN PROCESUL
SCHIMBULUI ?
- Imensa ignoranta: cine poate face singur un creion ?
● COOPERAREA = ADEVARATA MINUNE A PIETEI
● COOPERAREA – FARA A URMA RECOMANDARILE UNUI PLAN
ECONOMIC NATIONAL CUPRINZATOR
● ROLUL LIMITAT, DAR FOARTE IMPORTANT AL GUVERNULUI:
Monitorizarea si punerea in aplicare a regulilor generale ale jocului:
drepturile de proprietate privata si contractele
● PRETURILE = SEMNALELE - CHEIE PENTRU COORDONAREA
DIFERITELOR PLANURI DE PRODUCTIE SI CONSUM
PIATA – PROCES DE COORDONARE A PLANURILOR

● PIATA NU ESTE UN SPATIU SAU UN FORUM

● METAFORE INSELATOARE FOLOSITE LA ADRESA PIETEI
● SISTEMELE DE PIATA SUNT COMPUSE EXCLUSIV DIN
SOLICITANTI SI OFERTANTI, CARE SUNT FIINTE UMANE
● PIATA ESTE UN PROCES DE COORDONARE A PLANURILOR
INTRE VANZATORI SI CUMPARATORI
● ANALIZA PROCESULUI DE BAZA, DE CERERE SI OFERTA, PE
BAZA UNUI EXEMPLU, IN TREI SITUATII:
- cazul coordonarii complete a planurilor cumparatorilor si vanz.
- cazul excedentului: reactii
- cazul deficitului: reactii
 CONCURENTA, COOPERAREA SI INCHIDEREA PIETEI

● CINE CONCUREAZA ?
● CONCURENTA IN CAZUL UNUI DEFICIT – CAI SI MIJLOACE
● CONCURENTA IN CAZUL UNUI EXCEDENT
● EFECTELE CONCURENTEI ASUPRA NIVELULUI PRETULUI IN CELE DOUA
CAZURI
● PRETUL DE INCHIDERE A PIETEI (numit de unii pret de echilibru) = acel
nivel la care “fortele” cererii si ofertei s-au manifestat complet, iar pretul nu
mai tinde sa se modifice
● PIATA INCHISA
● OBIECTIVUL MODULUI DE GANDIRE ECONOMIC DE A EXPLICA
FENOMENUL INCHIDERII PIETEI:
- reguli eficiente ale jocului, care sa permita populatiei sa cumpere, sa vanda
si sa-si tranzactioneze proprietatile – sa-si coordoneze planurile - cum cred
de cuviinta
- inchiderea pietei este o consecinta involuntara a alegerilor participantilor, a
procesului de licitare competitiva, de schimb cooperativ, pentru indeplinirea
propriilor proiecte, planuri si scopuri, in conditiile unor informatii si
cunostinte limitate in mod inevitabil
 . Ipotezele modelului teoretic al concurenţei perfecte

●Modelulteoretic al concurenţei perfecte este conceput pe baza existenţei

concomitente a cinci ipoteze:
● a) Atomicitatea cererii şi ofertei,
● b) Omogenitatea produsului.
● c) Intrarea/ieşirea liberă într‑o/dintr‑o ramură de activitate sau pe/de pe piaţă,
● d) Transparenţa perfectă a pieţei,
● e) Perfecta mobilitate a factorilor de producţie,
În analiza modului de formare a preţurilor şi de realizare a echilibrului se iau în
considerare mai multe perioade:
● perioada foarte scurtă, confundată de fapt cu un anumit moment al pieţei, în
care se formează preţul de echilibru al pieţei ca rezultat al raportului dintre
cererea şi oferta existente în acel moment, ajungându‑se astfel la echilibrul
pieţei.
● perioada scurtă, în care se analizează mecanismul realizării echilibrului
firmei;
● perioada lungă, în care se studiază echilibrul ramurii.
Fixarea preţului de perioadă foarte scurtă şi
determinarea echilibrului de piaţă
Surplusul consumatorului si al
producatorului
Echilibrul firmei

P=Cmg,
P=Ime=Img
Inchiderea firmei

P=minCVme (pretul atinge nivelul de minim

al costului mediu variabil)
 CONDITIILE SCHIMBATOARE ALE PIETEI

● CURBELE CERERII SI OFERTEI SE MODIFICA: EFECTE

● CAZUL REDUCERII COSTURILOR MARGINALE DE OPORTUNITATE

IN PRODUCTIA DE CHITARE → CRESTE OFERTA
- explicare pe baza reprezentarii grafice

● CAZUL CRESTERII PRETULUI CHITARELOR ELECTRICE (care au

drept substitute chitarele acustice) → CRESTE CEREREA DE
CHITARE ACUSTICE
- explicare pe baza reprezentarii grafice
Efectele modificarii cererii sau
ofertei
Efectele modificarii concomitente
a cererii si ofertei
Efectele deplasarii curbelor cererii si ofertei

Situaţia variabilei Preţul de Cantitatea de

Echilibru echilibru

Cererea C Oferta O Pe Qe
Creşte Constantă Creşte Creşte
Creşte Scade Creşte Depinde
Creşte Creşte Depinde Creşte
Scade Constantă Scade Scade
Scade Scade Depinde Scade
Scade Creşte Scade Depinde
Constantă Constantă Constantă Constantă

Constantă Scade Creşte Scade

Constantă Creşte Scade Creşte

● Ce se intampla cu firmele cand creste
concurenta?
LECTIILE PE CARE NI LE OFERA PRETURILE DE
PE PIATA LIBERA

● IMPORTANTA CUNOASTERII FUNCTIONARII PIETEI SI MODULUI

DE FORMARE A PRETURILOR: NU PRIN MODIFICAREA NIVELULUI
PRETULUI SE POATE ATENUA INSUFICIENTA PRODUSELOR
● INSUFICIENTA ESTE O RELATIE INTRE DEZIRABILITATE SI DISPO-
NIBILITATE SAU INTRE CERERE SI OFERTA
● DEZIRABILITATEA NU ESTE O COMPONENTA A RARITATII (un
produs este rar atunci cand este disponibil intr-o cantitate mica)
● RATIONALIZAREA PRODUSELOR INSUFICIENTE PRIN CRITERII
PREZENTATE IN CAP.3 (cel mai frecvent intr-o societate cu
economie de piata= disponibilitatea de a plati, dar pot fi altele, cum
ar fi, de ex., admiterea la Universitatea Harvard)
● INSUFICIENTA → RATIONALIZAREA → CONCURENTA
● CRITERIILE DE RATIONALIZARE → DIFERENTE IN MIJLOACE DE
CONCURENTA
 PLANIFICAREA CENTRALA SI PROBLEMA
CUNOSTINTELOR

● OBIECTIVUL ECONOMIC AL UNEI SOCIETATI = asigurarea

coordonarii intre indivizi, folosind ceea ce este disponibil pentru a
obtine ceea ce se doreste
● UN SISTEM ECONOMIC ALTERNATIV, CU O PLANIFICARE
CENTRALA SOCIALISTA, IN CARE TOATE MIJLOACELE DE
PRODUCTIE (resurse, masini, fabrici etc) SUNT DETINUTE DE
INTREAGA SOCIETATE, IAR DECIZIILE PRIVIND UTILIZAREA
OPTIMA A ACESTOR PRODUSE INSUFICIENTE SUNT LUATE DE UN
COMITET CENTRAL DE PLANIFICARE (pietele s-ar desfiinta, ar
disparea si utilizarea banilor)
● CE INFORMATII SI SEMNALE AR FOLOSI PLANIFICATORII ?
● FARA BANI SI PRETURILE PIETEI PLANIFICATORII NU POT
REALIZA CALCULELE ECONOMICE
● NU AVEM NEVOIE DE PERSOANE MAI PRICEPUTE SA NE
PLANIFICE DRUMUL SPRE CRESTEREA ECONOMICA, CI DE
INSTITUTII SI REGULI MAI EFICIENTE.
 PROBLEME DE COORDONARE:
COSTURILE DE TRANZACTIONARE

● FAPTUL CA DORIM UN OBIECT SI SUNTEM DISPUSI SA-I PLATIM

PRETUL NU INSEAMNA OBLIGATORIU CA DORINTA SE VA SI
MATERIALIZA. DE CE ? (un exemplu)
Raspuns: costurile de tranzactionare (costurile
intermedierii contractelor sau acordurilor de tranzactionare intre
solicitanti si ofertanti) sunt prea mari.

● CONCEPT FOARTE IMPORTANT IN SOCIETATILE IN TRANZITIE

SPRE SISTEMUL ECONOMIEI DE PIATA

● COSTURILE DE TRANZACTIONARE EXPLICA SITUATIILE DE “

RISIPA’’

● COSTURILE DE TRANZACTIONARE SUNT LA FEL DE REALE CA SI

COSTURILE DE RECOLTATRE SI TRANSPORT
DREPTURILE DE PROPRIETATE SI INSTITUTIILE

AVANTAJUL ECONOMIEI DE PIATA = SISTEMUL BINE STABILIT AL

DREPTURILOR DE PROPRIETATE CLAR DEFINITE SI LIBERTATEA PE CARE
O AU OAMENII DE A TRANZACTIONA ACESTE DREPTURI DUPA CUM
DORESC
IN ECONOMIA DE PIATA COSTURILE DE TRANZACTIONARE SUNT REDUSE
FIINDCA TRANZACTIILE SE DESFASOARA IN CADRUL MAI MULTOR
INSTITUTII CARE AU EVOLUAT DE-A LUNGUL TIMPULUI:
- producatori specializati, distribuitori on-line specializati, prestatori
specializati pentru orice;
- principiile contabilitatii financiare, regulile de circulatie, normele
comerciale in diferite domenii de activitate;
- banci, agentii de raportare pentru credite, burse de valori bine organizate;
- sectiunea de anunturi din ziare, cartile de telefon, listele de brokeri si
furnizori ce pot fi obtinute instantaneu;
- normele de drept comun, fortele de politie necesare pentru aplicarea
acestor norme si instantele care sa solutioneze litigiile
IN STATELE CU ECONOMIE IN TRANZITIE COSTURILE DE
TRANZACTIONARE RIDICATE SUNT UN OBSTACOL URIAS IN REALIZAREA
SISTEMULUI DE PIATA, INSTITUTII INDISPENSABILE INCA LIPSIND
BANII: MIJLOCUL GENERAL DE SCHIMB

● DE CE APROAPE TOATE SCHIMBURILE IN ECONOMIA DE PIATA SE

DESFASOARA PE BANI SI NU PRIN TROC?
Raspuns: 1. deoarece banii reduc costurile de tranzactionare
comparativ cu trocul (unde ar trebui sa se piarda mult timp cu cautarea
persoanelor cu care sa se realizeze schimbul; unde din cauza costurilor de
tranzactionare ridicate oamenii ar incerca tot mai mult sa produca singuri
toate bunurile, ceea ce ar determina o reducere drastica a specializarii, cu
consecintele negative aferente;
2. deoarece suma de bani oferita in schimb poate fi marita
sau redusa foarte putin sau foarte mult;
3. deoarece eforturile agentilor economici sunt coordonate de
semnalele in permanenta schimbare emise de preturile in bani
4. preturile in bani ajuta consumatorii in stabilirea propriilor
bugete si in clarificarea optiunilor lor
● DESIGUR, OAMENII NU ACORDA ATENTIE EXCLUSIV PRETURILOR IN BANI
 С = б

160 -

2 Р =
100 Р

160-100 = 172 Р

60 =
ЗР
Р =
20

160 -
2.20 =
120 = Q

100 t 20=120 = @ =) С =

÷
50 -
4074 Р =
301-2 Р

zp -
20

f- 10

С =
501-4.10=90

V =
301-210=50
 ас > оо Qo @ е @с > До

ас > До

cererea Qe -
90-1010=90-60--30

deficit Qo -
101-610=101-36--46

Qo-Qe--@exeedentdeofeeta16unit-deficitdecererekunit.p
techilib.ru

Qc -00

100-210=101-15

зр -
до
р -
30

Qe - 10-2.30=40
0-0=101-30--40

{
40.15=600 ✓ -100 и - т .

13=600 ""
400-2-0 =
2001-20

QQ
200 =

= 50

Р =
400-250=300

Р =
200 t 2.50=300

② =
50

р -
300

9--100+10

201001-1
-
зоо -

22020=200
Q =
300 -

Q = 100

F- 1001-1 .

100

Р =
150

Q = 100
 300-10 Q =
2001-150

250--100

0=4

Р -
300-40=260

Q =
И

F- 260

а
Р =

180-30 ; Р =
100 1-

180-70=1001-080
=
8- Q
3

240 = 8Q

Q = 30

F- ( 001-30 =
130

Р = 130 Q - 30
 Еа

251-55 Q =
2@
+ 18

25 -

18 - ЙО -

за
7--10

о
6
 Consecințe neprevăzute: mai multe utilizări ale cererii și ofertei
CATASTROFA SI CONFUZIE

își vor putea coordona instituțiile în eficient planurile în situații extreme, precum în cazul
unui dezastru natural ? Jafurilor? Violentei?

Jocurile și violență nu reprezintă o deficiența procesului de schimb pe piață, ci

nerespectarea spontană a regulilor jocului, o respingere a drepturilor de proprietate
privată și publică. Pietele nu coordonează planurile in mod perfect. Acest caz acest gen
de dezordine socială reprezintă imperfecțiunea guvernului.

CATASTROFA SI COORDONAREA

• Creștere cererii conduce la creșterea ( exemplul cu uraganul și lemnul)

• O parte din cantitatea oferită a fost redus de pe piață imediata, (vânzătorii au hotărât să
păstreze o parte din stocuri până ce prețul crește și mai mult)

• O reducere temporara a curbei ofertei + creșterii cererii = creștere prețul lemnului

inainte de izbucnirea furtunii

- Sistemul de prețuri funcționează la fel de eficient în condiții de câte strofe când

perioade mai calme

— Ce s-ar întâmpla dacă ar fi impuse prețuri mai mici?

Cantitatea oferită crește atunci când prețul crește și scade când prețul se diminuează,
indiferent dacă acest preț se stabilește pe piață liberă sau este stabilit prin lege.

Dacă prețul ar scădea ar scădea și ofertă vânzătorilor, astfel încât cumpărătorii care
erau dispuși să cumpere acel bun cu un preț mic nu își vor mai putea realiza planurile.

= Consecințele neprevăzute: deficit

• Planurile se schimbă atunci când se schimbă prețul .

CONCURENTA ATUNCI CAND PRETURILE SUNT FIXE

Dacă prețul va crește în perioadă de deficit = piata tinde sa se inchida

În cazul PLAFONULUI DE PRET - acesta conduce la un deficit constant

=> Cresterea costurilor nemonetare ale achiziționării, bunul devenind rar - trebuie
raționalizat

• Prețul va scădea în mod egal, însă nu și costul pentru consumator

- Deficitul poate fi împiedicat permiți sunt creștere prețurilor

Atunci când PRETUTILE nu semnalează o modificare a insuficienților relative, ofertanții și

solicitanții primesc semnale necorespunzătoare.

Exemplul cu chiria
Dacă proprietarilor de chirii li se vor impune Plafoane de preț acest lucru va atrage un
număr mai mare de persoane ce vor dori să închirieze acele apartamente. Va fi o lipsă, un
deficit de apartamente pentru un număr atât de mare de doritori pentru a închiria. Fără
controlul chiriilor și plafonului, solicitanții ar concura pe baza prețului, chiriile ar ajunge să
crească în preț.
Vor aparea noi modalități de raționalizare
Proprietarii vor diferenția în funcție de alte criterii decât prețul
( proprietarii vor ajunge să diferențieze solicitantii în funcție de vârstă, preferințe sexuale,
preferințe rasiale, obiceiuri personale, dimensiune familii, scrisori de recomandare,
existenței animalelor de companie.)

= Consecințe involuntare.

PRAG DE PRET = pretul minim stabilit prin lege pentru un anumit produs sau serviciu.

Plafoanele de pret se stabilesc de regulă cu scopul de a îmbunătății situația

consumatorului.
Pragurile de preț se stabilesc pentru a îmbunătății situația ofertanților.

Pragurile, plafoanele reprezintă O încercare de a transfera bogatia de la un grup de pe

piață la altul.

PRAGUL DE PRET duce la un excedent. Cumpărătorul intentioneaza să cumpere mai

puțin deoarece pretul mai mare conduce la o reducere a cantității cerute.

Atunci când odată cu introducerea pragului de preț producătorului îi rămâne un excedent

de producție, Guvernul trebuie să intervină și să cumpere producția excedentara la pretul.
impus, adică pragul de preț.
 OFERTA . CEREREA . SALARIUL MINIM
Salariu minim este un alt exemplu de PRAG DE PRET .

=> Excedent de forță de muncă cantitatea cerută va scădea ( ca răspuns la salariu

mai mare)

=> Mulți angajați vor fi concediați

=> Va crește cantitatea oferită

(multe persoane vor căuta de lucru la un salariu mai atractiv)

=>>> Involuntar apare șomajul pe piața forței de muncă necalificate

• Alt Exemplu este răscumpărare sculat în Sudan: o altă situație în care

cumpărătorii determină creșterea prețului iar vânzătorii măresc cantitatea oferită

Nu există nici o lege economică privind cereia

costul de producție stabilește prețul

COSTURILE depind de mereu nu numai de OFERTA ci si de CERERE

Costurile irecuperabile. Exemplul cu mină de aur, a cărui costuri de

exploatare este prea mare,si irecuperabil, având în vedere prețul aurului
pe piață la momentul de față.

Procesul cererii și ofertei determină toate costurile

Modificările costurilor relative urmare a schimbării condițiilor

procesul cererii și ofertei stabilește prețul care reflectă insuficiența
relativă a produselor , arată cum pot fi ele folosite într-un mod mai
economic

RECAPITULARE

• Regulile jocului afectează condițiile cererii și ofertei, prin intermediul

stimulentelor.

• Stimulentele se modifică odată ce se introduce sistemul de control al

pieții. În cazul controlului pieții, consecință involuntară este de
necoordonării pieței

• Plafonul de preț = preț maxim stabilit prin lege

• Plafonul crează un DEFICIT

• Concurență pe bază prețului va fi înlocuită de concurență

nemonetară sau pe baza altor factori decât prețul .

• Un preț mai mic impus, nu elimină, nu reduce insuficiența a

produsului supus controlului.

• Pragul de preț = preț minim stabilit prin lege

• Dacă e funcțional, va genera, involuntar, un EXCEDENT

• În cazul mărfurilor agricole , excedentul este achiziționat de regula de

guvern.

Interdicțiile asupra alcoolului și drogurilor transformă procesele de

pe piață în procese subterane.

Persoanele care dețin un avantaj cumparativ infracțional se

remarcă în procesul competitiv

CAPITOLUL 6

CONSECINTE NEPREVAZUTE:
MAI MULTE UTILIZARI ALE
CERERII SI OFERTEI
REVENIRI

● MODUL DE GANDIRE ECONOMIC ESTE, OARECUM, SIMILAR

DESCOPERIRILOR LEGILOR FIZICII (DE EX., LEGEA GRAVITATIEI),
AVAND DREPT OBIECTIV DESCOPERIREA PRINCIPIILOR CARE
GUVERNEAZA ALEGERILE INDIVIZILOR SI CONSECINTELE
ACESTOR ALEGERI
● ECONOMIA NE AJUTA SA INTELEGEM MODUL IN CARE INDIVIZII,
PRIN PLANURILE SI PROIECTELE LOR ORIENTATE SPRE
ECONOMISIRE, ISI POT COORDONA ACESTE PLANURI PRIN
ACTIVITATI COOPERATIVE SI COMPETITIVE IN PROCESUL DE
PIATA
● INCHIDEREA PIETELOR ESTE REZULTATUL NU AL ACTIUNII
ECONOMISTILOR, CI AL APLICARII PRINCIPIILOR CERERII SI
OFERTEI
● ROLUL ECONOMISTILOR ESTE SI DE A INLATURA CATEVA
PERCEPTII ERONATE PRIVIND PROCESELE DE PIATA
CATASTROFA SI CONFUZIE

● IN PERIOADELE DE NORMALITATE PROCESUL PIETEI LIBERE

REALIZEAZA COORDONAREA PLANURILOR PRODUCARORILOR SI
CONSUMATORILOR. INCHIDEREA PIETEI FIIND O CONSECINTA VOLUNTA-
RA A FAPTULUI CA OAMENII ISI URMARESC PROPRIILE SCOPURI
● CE SE INTAMPLA IN SITUATII EXTREME, DE DEZASTRU NATURAL
- CRESTE NUMARUL DE JAFURI SI ACTE DE VIOLENTA = DEZOR-
DINE SOCIALA SI DETERIORAREA COOPERARII. ACESTEA NU SUNT O DE-
FICIENTA A PROCESULUI DE SCHIMB PE PIATA, CI O NERESPECTARE
SPONTANA A REGULILOR JOCULUI, O NEGARE A DREPTURILOR DE PRO-
PRIETATE PRIVATA SI PUBLICA = IMPERFECTIUNEA GUVERNULUI
→ CONFUZIA: SE INVESTIGHEAZA MAI PUTIN INTENSIFICAREA
JAFURILOR, ATENTIA CONCENTRANDU-SE PE SITUATIILE DE
SPECULA SI DE CRESTERE “ABSURDA” A PRETURILOR
● DE CE AU CRESCUT PRETURILE BENZINEI,MATERIILOR PRIME,
LEMNULUI IN REGIUNEA GOLFULUI MEXIC SI IN AFARA EI, IN AUGUST
2005, IN TIMPUL DEZASTRULUI URAGANULUI KATRINA ?
CATASTROFA SI COORDONAREA

● EXPLICAREA CRESTERII PRETULUI LA LEMN SI BENZINA

INAINTEA IZBUCNIRII URAGANULUI:
- CRESTE CEREREA SI SE REDUCE OFERTA (FURNIZORII STOCAND O
PARTE IN ASTEPTAREA PRETURILOR VIITOARE, MAI MARI) GRAFIC
- CONSECINTA ?
● EXPLICAREA CRESTERII PRETURILOR DUPA PRODUCEREA
DEZASTRULUI: IN REGIUNE SI IN RESTUL TARII
● SISTEMUL DE PRETURI FUNCTIONEAZA LA FEL DE EFICIENT IN
CONDITII DE CATASTROFA CA IN PERIOADE MAI CALME
● CRITICII “PRETURILOR ABUZIVE”
- NU PREZINTA O DEFINITIE CLARA A ACESTEI EXPRESII
- NU INTELEG INFORMATIILE SI STIMULENTELE TRANSMISE PRIN PIETE
● PEDEPSIREA CRESTERII PRETURILOR PRIN AMENZI, IMPOZITE
SAU ARESTARI AR AFECTA CAPACITATEA POPULATIEI DE A-SI
COORDONA PLANURILE IN PERIOADELE DE DEZASTRU
CONTROLUL PRETURILOR - PLAFONAREA

● DORINTA CONSUMATORILOR DE A LIMITA CRESTEREA PRETURILOR (DE

EX., LA BENZINA)
● FIXAREA PLAFONULUI DE PRET (DUPA CE CRITERII?)
Pretul P1 impus
de guvern
poarta
denumirea de
plafon de pret.
Cantitatea
vanduta este
QD, mai mica
decat Qe.
● CONSECINTE (EXPLICATE CU AJUTORUL REPREZENTARII GRAFICE)
- DEFICITUL CONSTANT AL PRODUSULUI
● CONCURENTA ATUNCI CAND PRETURILE SUNT FIXE:
- PRODUSUL DEVENIND INSUFICIENT, VA TREBUI RATIONALIZAT:
CRITERII: COADA LA BENZINA, BACSIS, TAXA SPECIALE PENTRU PARCARE LA
BENZINARIE ETC
→ CRESTEREA COSTURILOR NEMONETARE ALE ACHIZITIEI (GRAFIC !)
- Semnalul: cand alte componente (decat cele monetare) ale costului achizitionarii
cresc, este sigur ca un anume tip de presiune sociala mentine pretul la un nivel redus.
- CUM VOR REACTIONA FURNIZORII ?
● CAND PRETURILE NU POT SEMNALA O MODIFICARE A INSUFICIENTELOR
RELATIVE,OFERTANTII SI SOLICITANTII PRIMESC SEMNALE FALSE
ALTE EXEMPLE DE INTERVENTII IN FUNCTIONAREA
PROCESULUI DE PIATA

● INCHIRIEREA UNUI APARTAMENT CU CHIRIE PLAFONATA

- CONSECINTELE PLAFONARII: DEFICIT, CRITERII DE RATIONALIZARE,
SCAD COSTURILE DIFERENTIERII LA PROPRIETARI, CHIRIASII CAUTA SA
ACAPAREZE CAT MAI MULT SPATIU, SCADE PREOCUPAREA
PROPRIETARULUI PENTRU CALITATEA LOCUINTEI, NOI REGLEMENTARI,
IN FINAL – ACCENTUAREA DEFICITULUI

● LIMITAREA CONSUMULUI DE BAUTURI ALCOOLICE SI DROGURI

(EXPLICARE PRIN MODUL DE GANDIRE ECONOMIC)

● CAZUL ABSURD AL INTERZICERII PRODUCTIEI DE LAPTE

CONSECINTE: CASTIGA CEI CE DETIN UN AVANTAJ

COMPARATIV IN DOMENIUL INFRACTIUNILOR
 CONTROLUL PRETURILOR – FIXAREA UNUI NIVEL
MINIM (PRAG DE PRET)

● SCOPUL: SPRIJINIREA ACTIVITATII (de ex., a cultivatorilor de griu)

● EXPLICAREA INTERVENTIEI
● CONSECINTELE INTERVENTIEI:
- PENTRU CONSUMATORI
- PENTRU CULTIVATORI
- PENTRU GUVERN
- PENTRU CETATENI
Fixarea pragului de pret (pret
minimal)

P1, care este mai mare decat Pe, este un pret minimal impus.
Cantitatea vanduta este Qd, mai mica decat cea de echilibru.
OFERTA, CEREREA SI SALARIUL MINIM

● DOMENIUL GENERAL ABORDAT: CONTROLUL PRETURILOR

● ARIA SPECIFICA: PIATA MUNCII:

- CEREREA SI OFERTA DE FORTA DE MUNCA (ce este fiecare, cum
apare grafic, salariul de inchidere a pietei pentru forta de munca)

● CE ESTE SALARIUL MINIM ?

● CARE SUNT CONSECINTELE IMPUNERII SALARIULUI MINIM?

- PENTRU ANGAJATI
- PENTRU ANGAJATORI
- PENTRU CONSUMATORI
 ALTE PROBLEME ALE FUNCTIONARII PIETEI
EXPLICATE PRIN MODUL ECONOMIC DE GANDIRE

● PROCESUL EXTINDERII SCLAVIEI IN SUDAN

● COSTURILE DETERMINA PRETURILE ?

- PRETURILE MAI RIDICATE NU POT FI EXPLICATE PRIN COSTURI MAI MARI
- EXEMPLUL CU PRETENTIA VANZARII UNUI CD LA UN PRET MAI MARE
- EXEMPLUL CU EXPLOATAREA AURULUI DINTR-O MINA PREA SCUMPA
- EXEMPLUL CU CRESTEREA PRETULUI LA CARNEA DE VITA
- EXEMPLU CU INGRIJIREA SANATATII IN SPITALE
- RASPUNSUL LA TOATE EXEMPLELE: NU COSTURILE, CI
PROCESUL CERERII SI OFERTEI

● IMPORTANTA FORMULARII CORECTE A INTREBARILOR SI

PROBLEMELOR ECONOMICE (EXEMPLE: evolutia pretului si achizitiilor
de automobile in timp, afirmatii ilogice ale unor jurnalisti care confunda
cererea si oferta cu cantitatile cerute si oferite, deficitul ascendent si
permanent de petrol)
Problema rezolvata
 4000 1400=2600
Рх 20.70
-

4000
=

НО
-

200 Хс
-

4000 Рх = = -
20
-

Хо = 40-70 -
200 = 2600
40 Рх
40001-200--20 Рх
t -

de echilibru
4200=60 Рх trebuiesafie
даĸ
Рх -70

maimicde.cat Рх
→ саĸиĸтт plafonulmaximdepret.eu зонт

Plafon
70 - 30=40 и т
-
=

800
= 3200
ХС =
4000 -
20.40 = 4000 -

200 = 1400
Хо = 40 -
40-200 = 1600 -
→ -
 180 7.20=40
Хс
-

180 7- Рх
дай
=

ЗРХ 20
Й
-
- =

Хо =3 -

20-20 =

109--200
Рх - 20

eohilb.ru/agdepr,tcu5u.m aimauPragdepaf- 2ot5- 250

Хе =
180 -
7.25 =
5

Хо =
3 .
25 -20 = 55
Costurile, cererea și prețurile: totul depinde de celelalte elemente

O metodă de a aprecia relația dintre costuri, cerere și prețuri este aceea de a urmări fluxul
efectelor care ar putea rezulta dintr-o situația precum o secetă în Ucraine. Iată un exemplu
practic. În fiecare caz, ar trebui să ne așteptăm la o creștere sau la o reducere?

O secetă gravă din Ucraina, așa numitul grânar al fostei URSS, va (1) ↳ ____ cantitatea de grâu
disponibilă locuitorilor Ucrainei. Dacă autoritățile din Ucraine vor cumpăra apoi grâu de la
→ Acest lucru va (3) ___
vânzătorii americani, prețul grâului american va (2) ____. я costul făinii
pentru morarii americani și va (4) ___ → costul pâinii în brutăriile din Statele Unite. De
asemenea, va (5) ____ costul suportat de Pakistan pentru achiziționarea grâului din Statele
Unite, fapt care va (6) ____ cererea din Pakistan pentru grâul cultivat în gospodării și va (7)
___ prețul său. Acest lucru va (8) ____ cererea pentru teren din partea cultivatorilor de grâu
din Pakistan și, deci, va (9) ______ costul cultivării de bumbac pe terenul care este potrivit și
а cantitatea de bumbac produsă, va (11) 81
pentru producerea grâului.•Aceasta va (10) ____ _____
9 costul cumpărării de haine din bumbac. Acest fapt va (13)
prețul bumbacului și va (12) ___
→ cererea pentru lână.
____
​Între timp, în Statele Unite, cererea pentru terenul adecvat pentru producția de grâu va
(14)___, ceea ce va (15)___ няcostul cultivării de cereale pentru hrana bovinelor. Aceasta va
з
(16) ____ numărul de bovine crescute și va determina prețurile la carnea de vită să (17)я ____.
Aceasta va (18) _____ cererea de pui.

÷
 •

fixareadeeatresfataunnpre.eu
minime

determina
a) defic.it
Я сам сенен
сон
b)
с) ment.im на
сома - c.
of
d) Eurplusuripepiat.at
cant один
e) Майна
.

До ас

РР
aonte.put.ae
•
ей
дуется
итй
buneaniv.de
nitate
и
24 т
ре cant
excede
- .

Саш arut й
орйй
.

de renunt
учения вин
pepiata
чай
→
eant
сент У
a-

a. Саш of я

рад
• сам ,
oferitaderinegal
сегин,

да
pat.nl А

Жо
-
7
 PROFITUL SI PIERDEREA
Profit = Venit total - Cost total

Profit = venit net

SALARIUL . CHIRIA . DOBANDA

Venituri posibile prin contact
SALARIUL = plată primita de oameni pentru munca depusă, stabilită , de obicei, printr-un
acord contractual între patronul unei societăți și furnizorul muncii.

• Salariul unui muncitor nu este si ‘profit’

Contractele de muncă, de închiriere și de credit - reduc incertitudinile angajaților, ale celor
care închiriază și ale creditorilor.

Înțelegere contractuală elimină multe incertitudini.

Salariul reprezintă plată pentru muncă

Chiria reprezintă plată către proprietari și alte entități care își închiriază proprietățile
Rata dobânzii reprezintă plată către cei care împrumute capital financiar

Salariul, chiria, dobanda NU reprezinta "profit"

• Salariu, chiria și dobândă = trei tipuri importante de venituri câștigate Într-o economie de
piață.
• Rata salariului = un preț pentru muncă
• Rata chiriei = un preț pentru închirierea unei proprietăți
• Rata dobânzii = un preț pentru credit

Aceste prețuri sunt stabilite de condițiile cererii și ofertei.

• PROFIT = alt tip de venit castigat intr-o economie pe piata

=Venit total - Costo total (ceea ce ramane dupa ce toate costurile au fost
scazute din venituri)
= diferit de veniturile din salarii, chirii, dobanzi.

PROFIT NEGATIV = PIERDERE

=> Salariile, chiriile sau dobânzile nu pot fi negative

 CALCULAREA PROFITULUI

• Valoare de închiriere terenurilor și mobilier nu înseamnă profit. Este un cost.

Atunci când o firmă plătește dobândă, o plătește pentru a putea folosi puterea de
cumpărare, nu pentru a folosi banii
Plățile făcute pentru obține putere de cumpărare actuală (adică rată dobânzii) nu sunt
profit. Sunt un cost

PROFITUL ECONOMIC . PROFITUL CONTABIL

• în contabilitate se calculează costurile EXPLICITE de producție

• Conform gândirii economice se calculeaza costurile EXPLICITE si IMPLICITE

PROFIT CONTABIL = Venit total - Cost total EXPLICIT

PROFIT ECONOMIC = Venit toatl - Cost totalE EXPLICITE si IMPLICTE

• Resursele întreprenorlui nu sunt bunuri gratuite.

• Restul previzionat influențează deciziile antreprenorului.

=>>> PROBLEME

INCERTITUDINEA = CONDITIE NECESARA A PROFITULUI

• Deciziile în afaceri sunt influențate de prezența (sau absenta) profitului

economic.

• Profitul economic include nu nu mai plățile firmei către alții, pentru bunuri și
servicii folosite . Pe lângă cheltuielile financiare care apar în Registrul contabilul
firmei se iau în considerare și plățile implicite pentru flosirea oricoror bunuri -
muncă, teren, capital, economie interioare

• O "afacere bună" care e "un lucru sigur" nu va mai fi o facere bună după ce vor
afla și alții despre ea

• Incertitudinea este o conditie necesara a profitului

• Într-o lume fără incertitudini nu exista nici profit nici pierderi. Profitul este
consecinta incertitudinii

 ANTREPRENORUL
• Stimulentele antreprenorilor = credință că o reconfigurare diferitela va aduce
venituri mai mari decât costurile

• Antreprenorii sunt oamenii care întreprind lucruri pentru a reorganiza un sector al

lumii sociale.

• Antreprenorul acceptă responsabilitate pentru rezultate

• Antreprenorii pretind restul, ceea ce rămâne după ce toate înțelegerile anterioare

(de obicei contracte) au fost onorate

• Disponibilitatea de a fi pretendentul restului = ofera antreprenorilor autoritate

decide.

INSTITUTIILE NON PROFIT

= Instituțiile care nu au pretendenți ai restului, nu funcționează, în general, la fel de
eficient precum cele care au astfel de oameni.

ANTREPRENORUL SI MECANISMUL PIETEI

Antreprenori de succes au avantajul cumparativ de a identifica diferențele profitabile în

cadrul semnalelor date de prețuri

În modul de gândire cu nomic activitate antreprenorială îmbracă trei forme:

arbitrajul, inovația și imitația

Antreprenorii se implică în ARBITRAJ

= cauta oportunități de a face profit încercând să cumpere bunuri la un preț mai

mic și să le vând la un preț mai mare.

Activitate de arbitraj tinde să redistribuie bunurile, mutandu-le de unde sunt

folosite la o valoare mai mică acolo unde sunt folosite la o valoare mai mare.

Antreprenorii se implica in INOVATIE

=Caut încetare noi modalități de a satisface cererile consumatorilor, îmbunătățind

calitatea , durabilitate, service-ul sau prețul bunurilor și servicilor pe care le vând.

Inovațiile pot varia de la întroducerea unor noi tehnologii până la noi strategii
organizaționale

• Antreprenori în căutarea profitului economic caut-o modalități mai ieftine de

combinare sursele rare pentru a obține ceva cu valoare mai mare pentru
consumator. Descoperă noi structuri de cost, modalități mai eficiente de o
produce și de a furniza bunuri și servicii rare.

• Inovația antreprenorială presupune un element de arbitraj.

Antreprentorii se implica in IMITAREA antreprenorilor care i-au precedat

 PROFIT SI PIERDEREA. ROLUL CALCULULUI FINANCIAR

Piețele crează informații și stimulente pentru acționa în baza celor informații .

Tendința oamenilor de a-și coordona mai bine planurile de producție și

consum = tendința piețelor de se echilibra

Piețele crează informații.

Antreprenori de succes au avantajul cumparativ de a identifica diferențele

profitabile în cadrul semnalelor date de prețuri

Prețurile pieței sunt esențiale pentru estima daca p inițiativa de afaceri

specifică va cimbina resursele rare într-un mod mai eficient și mai profitabil
sau într-un mod ineficient și neprofitabil

Calcul financiar = principalul vehicul utilizat în planificare și acționarea în

cadru social al unei societăți

• Astfel, calculele antreprenorului obișnuit privind profitul previzionat îi oferă

informații folositoare pentru a decide dacă este cazul sau nu să se implice
în arbitraj sau să lanseze o noua întreprindere

• Profitul sau pierderea realizate de antreprenor îi va oferii, în continuare,

informații despre acuratețile previziunilor să le antreprenoriale

Libertatea de a intra și de a ieși de pe piață ne ajută să ne descoperim

avantajul cumpărativ

COMSECINTE,E SPECULEI ANTREPRENORIALE

• Stocurile făcute într-un an mai bun pentru a fi vândute într-un an mai prost stabilizează
prețul

= RISC

• Cel care alege să vîndă pentru a-și reduce propriile riscuri și vinde altora este numit
HEDGER

Speculatorii extind piața

Speculatorii intervin și isi sumă în mod deliberat riscul pentru că sunt convinși că
informațiile lor speciale le dau posibilitate de a prezice evoluția viitoare a prețurilor mai
bine decât alții.

• Speculatorii profesioniști din dintr-un anumit domeniu - observă cu atenție orice lucru
care ar putea afecta ofertă și cererea , Și care drept urmare ar putea modifica prețul
(noile descoperiri, conflicte armate, orice)

• Pietile la termen oferă indicii despre prețurile viitoare ale bunurilor rare

• Pietele la termen le oferă oamenilor oportunitate de a-și distribui expunere la

riscuri

• Intermediarii Coordonează piețele din diferite regiuni. Speculatorii

coordonează piețele în timp

un speculator = Orice persoană care ia decizii în absența unor informații complete

despre consecințele viitoare ale tuturor oportunităților disponibile .

• Speculatorii profesioniști =cei care simt că aud avantaj cumpără tive atunci când

• isi asuma risucuri

= coordonează piețele în timp

Profitul și pierderea
 Profitul și pierderea
● Definiția populară a profitului
- Profit = Venit total – cost total

- Înțelegerea conceptului de profit presupune

înțelegerea conceptelor de salariu, chirie și
dobândă
 Salariu, chirie și dobândă: venituri
prestabilite prin contract

● Salariu – plata pentru muncă

● Chiria – plata către proprietari și alte entități
care își închiriază proprietățile
● Dobânda – plata către cei care împrumută
capital financiar
● Toate aceste venituri sunt prețuri stabilite de
piață
 Salariul
● Piata muncii
Piaţa muncii poate fi definită ca "loc de
întâlnire, în spaţiu şi timp, pe total şi pe
structură, a cererii de muncă cu oferta de
munca„
● Cererea de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care angajatorii sunt
dispuşi să o achiziţioneze la diferite niveluri ale salariului, pentru a‑şi desfăşura
activitatea în indiferent care domeniu din cadrul economiei naţionale,
exprimându‑se prin numărul de locuri de muncă oferite de ei.
● Oferta de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care populaţia activă,
disponibilă de muncă, doreşte să o presteze la diferite niveluri ale salariului,
exprimându‑se prin cererea de locuri de muncă.

● Salariul este un cost pentru cel care face cererea de munca (angajator) si un
venit pentru posesorul factorului munca (angajat).
● Formele salariului
Suma de bani pe care o primeşte salariatul drept remuneraţie pentru
participarea sa la activitatea economică se numeşte salariu nominal.
La rândul său, salariul nominal îmbracă forma salariului brut, suma
reprezentând obligaţia pecuniară a angajatorului faţă de angajat, şi
forma salariului net, suma pe care o încasează efectiv salariatul,
după ce se scade din salariul brut impozitul pe salariu şi alte contribuţii
stabilite prin lege (pentru asigurări sociale sau de sănătate).
● Cantitatea de bunuri şi servicii ce pot fi achiziţionate cu ajutorul
salariului nominal, puterea de cumpărare a acestuia, se numeşte
salariu real.
 Dobanda
● Reprezinta pretul banilor.
● Sensul cel mai cunoscut al conceptului de
dobândă este venitul obţinut din acordarea
unui împrumut.
● "preţul pe care o bancă sau un alt
intermediar financiar îl plăteşte unui
creditor în schimbul utilizării banilor
acestuia pentru o perioadă de timp".
(Samuelson)
● ca dobândă compusă, atunci când dobânda calculată pe o
perioadă convenită prin contractul de împrumut se
capitalizează, se adaugă la creditul anterior, astfel încât în
perioadele următoare se calculează dobăndă şi la dobânzile
capitalizate
● .
● Dobanda nominala, dobanda reala
 Profit: venit care poate fi pozitiv sau
negativ

● Profitul – un venit cu caracter diferit prin

comparație cu salariul, chiria sau dobânzile
● Profitul – diferența dintre venituri și costuri
● Spre deosebire de celelalte tipuri de venituri,
profitul poate lua valori negative.
● Antreprenorul nu poate fi sigur că eforturile
sale vor fi profitabile; el acționează în condiții
de incertitudine
 Calcularea profitului: ce ar trebui inclus
în costuri?

● Profit = venit total – cost total

● De multe ori, cheltuielile financiare nu
surprind costul total de producție
● Adevăratul cost este cel de oportunitate
● Rata profitului (Rp) se calculează ca raport procentual între masa profitului
(P) şi o mărime de referinţă: cifra de afaceri (CA), activele totale ale firmei (AT),
atât cele proprii cât şi cele împrumutate, activele proprii (AP) sau costurile
totale (CT). În funcţie de mărimea la care se raportează masa profitului, există
mai multe variante de calcul ale ratei profitului:

-
 ДАААААААА
● Repartiţia profitului este reglementată prin acte normative care vizează
modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare a diferitelor tipuri de întreprinderi,
prin legislaţia fiscală, care conţine precizări legate mai ales de modul de
determinare a profitului brut şi de impozitare a acestuia, cât şi prin statutele
diferitelor societăţi şi asociaţii de persoane sau de capitaluri, aprobate de
asociaţi sau acţionari.
● În întreprinderile individuale, după plata impozitului pe profit, profitul net revine
proprietarului întreprinzător.
● În societăţile pe acţiuni repartiţia profitului net este aprobată de către Adunarea
Generală a Acţionarilor, cu respectarea unei anumite ordini de constituire a
fondurilor:
– constituirea rezervelor legale (a provizioanelor);
– asigurarea surselor proprii de dezvoltare;
– dividende pentru acţionari;
 Profitul economic, diferit de cel contabil

● Contabilitatea înregistrează doar costurile explicite

de producție
● Noțiunea de profit economic include atât costurile
explicite, cât și pe cele implicite
● Exemplu
● Resursele antreprenorului nu sunt bunuri gratuite
● Profitul economic = Venitul total – Costurile totale
implicite și explicite
 Incertitudinea: o condiție necesară a
profitului

● În lumea reală, există incertitudine

● În absența incertitudinii, toate oportunitățile de profit
ar fi exploatate, iar profitul ar fi redus la zero
● Profitul nu este o plată care trebuie făcută pentru a
obține o resursă sau alta, ci reprezintă ceea ce
rămâne după acoperirea costurilor; profitul constituie
rezultatul previzionării corecte a viitorului și al acțiunii
în concordanță cu previziunea făcută
 Antreprenorul
● Antreprenorii sau întreprinzătorii sunt cei
care acționează pentru a reorganiza un
sector al lumii sociale
● Antreprenorii rămân cu un venit care rămâne
după ce toate înțelegerile firmei au fost
onorate
● Antreprenorii joacă un rol esențial în sistemul
economic fondat pe diviziunea muncii și
schimb
 Antreprenoriatul și mecanismul pieței
● Antreprenoriatul este forța motrice a proceselor
pieței
● Activitatea antreprenorială îmbracă trei forme:
arbitrajul, inovația și imitația
● Arbitraj – antreprenorii cumpără la preț mic și vând
la preț ridicat
– Antreprenoriatul tinde să corecteze erorile din procesul
pieței
– Rezultatele arbitrajului – convergența prețurilor de piață din
toate regiunile; - mutarea bunurilor în regiunile unde au o
valoare superioară
 Antreprenoriatul și mecanismul pieței
● Inovația – antreprenorii caută mereu modalități noi
de satisfacere a nevoilor consumatorilor
– Stimulați de profit, antreprenorii caută modalități mai ieftine
de combinare a resurselor rare
● Imitația – antreprenorii îi imită pe cei care i-au
precedat și au avut succes
● Inovația și imitația au făcut ca automobilul să fie mai
mai eficient decât căruța cu cai
 Profitul și pierderea ca semnale
coordonatoare: rolul calculului financiar

● Piețele creează informații

● Oamenii se ghidează după semnalele date de
prețuri; ei folosesc prețurile libere pentru a
previziona veniturile și costurile
● Profitul sau pierderea îi oferă antreprenorului
informații legate de acuratețea anticipărilor sale
● Cei care înregistrează pierderi sunt pedepsiți pentru
utilizarea ineficientă a resurselor; averea lor se
redistribuie celor mai capabili
 Consecințele speculei antreprenoriale

● Activitățile speculative transferă bunurile în

timp, dintr-o perioadă relativ abundentă spre
una de criză majoră
● Speculatorii echilibrează fluxul de mărfuri și
reduc fluctuațiile prețului în timp
● Speculatorii reduc riscurile altora
 Speculatorii de mărfuri și piețele la
termen

● Piețele la termen distribuie riscurile și reduc

incertitudinea
● Speculația reduce riscul
● Speculatorii preiau riscul
● Piețele la termen oferă indicii despre
prețurile viitoare ale bunurilor rare
 Profeții și pierderile
● Intermediarii coordonează piețele între
diferite regiuni; speculatorii coordonează
piețele în timp
Profit contabil
=Vt-ct (explicit)
= 100 000 - ( 24 000+ +10 000 + 30 000 + 2100)
= 100 000 - 66 100

costurIEXPLICTECosturiMP.ie/TE .EXPL
=33 900

Profit economic
=Vt-Ct (explicit, implicit)
=100 000 - 66 100 - (1800 + 1200+ 14 400)
=100 000 - 60 100 - 17400
= 22.500 .
 Aplicații capitolul VII

1. Marius este angajat la Poșta Română, de unde încasează un salariu anual net de 19 200
lei. Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a dobânzii de
5%. De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe care îl închiriază
pentru o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul stăpân, Marius
pornește propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind spațiul comercial
propriu, utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate
costurile, angajând și un credit de 30 000 lei la o rată a dobânzii de 6%. La sfârșitul
anului contabilizează venituri totale de 90 000 lei după achitarea impozitelor și a altor
contribuții. În aceste condiții,
a) Costurile contabile sau explicite sunt de 50 000 lei
b) Costurile implicite sunt de 51 200 lei 90.000
30.000-12.0008
-

c) Profitul contabil este de 40 000 lei

d) Profitul economic este de 6 000 lei.
- 20000

2. Marius este angajat la Rompetrom, de unde încasează un salariu anual net de 24 000 lei.
Are economii sub forma unui depozit la bancă de 20 000 lei, la o rată a dobânzii de 5%.
De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe care îl închiriază pentru
o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul stăpân, Marius pornește
propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind spațiul comercial propriu,
utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile,
angajând și un credit de 50 000 lei la o rată a dobânzii de 6%. La sfârșitul anului
contabilizează venituri totale de 100 000 lei după achitarea impozitelor și a altor
contribuții. În aceste condiții,
a) Costurile contabile sau explicite sunt de 70 000 lei
b) Costurile implicite sunt de 56 000 lei
c) Profitul contabil este de 30 000 lei
d) Profitul economic este de -10 000 lei.

3. Marius este angajat la Romgaz, de unde încasează un salariu anual net de 30 000 lei.
Are economii sub forma unui depozit la bancă de 30 000 lei, la o rată a dobânzii de 5%.
De asemenea, deține un spațiu comercial de 40 metri pătrați, pe care îl închiriază pentru
o chirie anuală de 12 000 lei. Hotărând să devină propriul stăpân, Marius pornește
propria sa afacere, de care se ocupă personal, folosind spațiul comercial propriu,
utilizând depozitul bancar în totalitate și, pentru a-și acoperi în totalitate costurile,
angajând și un credit de 40 000 lei la o rată a dobânzii de 6%. La sfârșitul anului
contabilizează venituri totale de 130 000 lei după achitarea impozitelor și a altor
 contribuții. În aceste condiții,
a) Costurile contabile sau explicite sunt de 60 000 lei
b) Costurile implicite sunt de 72 000 lei
c) Profitul contabil este de 70 000 lei
d) Profitul economic este de 14 100 lei.

4. Ana este angajată în sectorul public și obține un venit anual de 24 000 RON. Ea are un
depozit bancar de 5 000 RON, constituit la o dobândă fixă de 3% pe an. După un an, ea
își dă demisia pentru a-și deschide o afacere pe cont propriu. Pentru aceasta, ea
lichidează depozitul și folosește banii pentru a achiziționa echipamente. Ea închiriază și
un spațiu pentru care plătește 200 RON/ lună. La sfârșitul primului an, încasările totale
însumează 35 000 RON. În această situație putem spune că profitul economic aferent
primului an este:
a. 27 450 RON
b. 5 850 RON
c. 32 600 RON
d. 3 450 RON

5. Știind că profitul unei firme este de 270 u.m., iar costurile totale însumează 630 u.m.,
rata profitului calculată în funcție de cifra de afaceri este de:
a. 42,85%
renittotal
b. 50%
c. 30%
Rp -
E. юо Са
✓E- Pt С
-

= 900

d. 130% 27.100
Кр - -
301 .

900
6. Proprietarul unei brutării vinde pe parcursul unui an 40 000 pâini, la un preț unitar de
1,5 lei. Dacă rata profitului calculată la cifra de afaceri este de 30%, ce profit a obținut
proprietarul brutăriei?
a. 12 000 lei
Р
b. 18 000 lei
[
c. 60 000 lei
d. 10 000 lei 30/100=+0,3 .
60.000 = 180006

7. O firmă înregistrează costuri totale de 60 000 lei. Rata anuală a profitului calculată la
cifra de afaceri este de 25%. Profitul obținut de firmă este de:
a. 15 000 lei
b. 1 500 lei 251 ,
=

¥7.100
 Venituritot - СА
c. 20 000 lei
d. 40 000 lei.

8. Firma x are venituri totale de 120 000 euro, iar rata profitului este de 10%. Care sunt
costurile totale: Р
в
a. 12 000 euro 101 .
=

[о
b. 108 000 euro
c. 60 000 euro 1%0=1%00
d. Nu se pot calcula.
0,1
=L р -2011.120000
120000 212000
9. O firmă înregistrează o cifră de afaceri de 55 milioane lei. Rata anuală a profitului
calculată pe baza costurilor totale este de 10%. În aceste condiții,
a. Profitul este egal cu 10 milioane lei
b. Costul total este de 45 milioane lei 101=57700
c. Costul total este de 50 milioane lei р
011 =
-

d. Profitul este egal cu 15 milioane lei. 55.000000

>

10. Cererea pentru cartea „Modul de gândire economic” este reflectată de următoarele
date:
Preț (RON) 20 30 40 50 60
Cantitatea cerută 800 600 500 350 250
(buc.)

În condițiile în care, pentru tirajul pe care și l-a propus spre vânzare, costurile totale ale
editurii sunt egale cu 17 000 RON, profitul total maxim realizat de aceasta va fi:
a. 4 000 RON
b. 500 RON
c. 3 000 RON
d. – 1000 RON (pierdere)

11. Pe parcursul unui an, o firmă vinde 20 000 bucăți din bunul X, la un preț unitar de 5
lei/bucată. Cunoscând costurile totale pe care le înregistrează compania, de 90 000 lei,
determinați rata profitului calculată pe baza cifrei de afaceri.
a. 25%
b. 20% P 100.000-90-000=10.000
Rp [ 75
+0=0,1--101
=
-

c. 80% .
 d. 10%

12. Cifra de afaceri a unei firme crește cu 25%, iar profitul cu 10%. Față de momentul
inițial, rata profitului raportată la cifra de afaceri:
a. Crește cu 12%

I
b. Scade cu 10%
c. Scade cu 12%
d. Crește cu 10%

13. Cifra de afaceri a unei firme în anul 2012 a fost cu 30% mai mare decât cifra de
afaceri din 2011, iar profitul a fost cu 20% mai mare în 2012 față de 2011. Cu cât s-a
modificat rata profitului calculată la cifra de afaceri în 2012, comparativ cu 2011?

КтtТ-
{