Exod sau Exil

Noi ne aştem foi curate să le umplem cu principii,

Cu trăiri, experienţe, sentimente şi emoţii.
Pesimism ori optimism? Zile negre sau senine?
Vrei răspuns? O să-l găseşti, dar de fiecare dată în tine.

Caută pîn o să calci pragul ca să închizi uşa.

Nu te întorci degrabă, ştii, nu-ţi mai vezi curînd păpuşa
Că n-ai bani ca să-mpingi şpagă. Lepezi tot, prieteni, rude.
Încui uşa după tine şi fugi, nu pentru a te ascunde.

Pleci că nu e loc de şagă. Pleci că aici lumea e bleagă,

De aproape trei decenii ăşti de sus fură şi bagă
Muşchiul, mîini în foc , picioare, promisiuni electorale,
Doar tu ştii cum umpli golul propriei cavităţi bucale.

Întuneric nu există, e doar lipsă de lumină,

Deci, doar liberul arbitru, oarecum, cumva-i de vină
Că avem ceea ce este şi la fel fel cu nu în faţă.
Supravieţuim, trăim, existăm, suntem în viaţă.

Nu ne dăm bătuţi, luptăm cu dureri de cap, de şale,

Pînă obosim ori pîn o zbughim peste hotare.
Îi exod ori îi exil? Vreau răspuns la întrebare.
Sau e scris simplu EXIT sus pe uşă la plecare?