Da, Există Infern...

Da, Există Diavol...

Da, Există Karma...

Victor Manuel Gomez Rodriguez

Samael Aun Weor
Textul integral al acestei opere, conform dorinţei
exprimate de autorul său (Victor Manuel Gomez Rodriguez)
este patrimoniul întregii umanităţi.

Capitolul I
Infernul

Întrebare: - Infernul de foc şi flăcări despre care ne vorbeşte religia catolică, în timpurile
actuale nu îl mai putem accepta mai mult decât ca pe o superstiţie religioasă, după cum spun
unii oameni. Aşa este, domnule Rodriguez?
Răspuns: - Permiteţi-mi să vă informez că orice Infern de tip religios este exclusiv simbolic.
Nu este inutil ca în aceste momente să amintim de „Infernul de gheaţă” al nordicilor, de Infernul
Chinez cu toate supliciile sale galbene, de Infernul Buddhist, de Infernul Mahomedan sau de „Insula
Infernală” a vechilor locuitori ai ţării din Marapleicie, a cărei civilizaţie astăzi se ascunde sub
nisipurile deşertului Gobi...
Fără îndoială, aceste diferite Infernuri tradiţionale alegorizează într-o manieră clară, Regatul
Mineral Scufundat.
Amintiţi-vă, prieten bun, că Dante a găsit al său „Infernus” printre străfundurile vii ale Pământului
[la nivel simbolic]. A se citi Divina Comedie.

Î. – Dumneavoastră ne vorbiţi despre „Lumea Minerală Scufundată”, totuşi, toate

perforările companiilor miniere şi petroliere sau de alt tip, care s-au efectuat în scoarţa terestră,
nu au indicat semne ale unei lumi vii care ar putea exista, cel puţin în primul strat interior al
Pământului. Unde se gaseşte această Lume Minerală Scufundată?
R. -Mare prieten, permiteţi-mi să vă informez că Lumea Tridimensională a lui Euclid nu este
totul...
Fără îndoială, deasupra acestei lumi de trei dimensiuni (lungime, lăţime şi înălţime) există mai
multe Dimensiuni Superioare. Desigur, în acord cu Legea Contrastelor, sub această Zonă
Tridimensională există de asemenea diferite Infradimensiuni de tip Mineral scufundat.
Este evident că numitele Infernuri de tip dantesc corespund acestor Infradimensiuni.

Î. - Din toate cărţile pe care datorită neliniştilor mele le-am cercetat, nu îmi amintesc de nici o
scriere sau document care nu doar că nu ne-a vorbit despre aceste Infradimensiuni, ci cu atât
mai puţin ne-a arătat cum se pot descoperi. De aceea vă întreb: care este sensul de a vorbi despre
Infradimensiuni pe care, din câte am putut eu sa verific, nicio fiinţă umană nu le-a văzut sau
atins?
R.- E bine să clarificăm că fiinţa umană are sisteme, metode de experimentare directă, prin
intermediul cărora putem verifica cruda realitate a Infradimensiunilor Naturii si ale Cosmosului. Noi
putem şi trebuie să plasăm cele Nouă Cercuri Danteşti exact sub epiderma Pământului (la nivel
simbolic), în interiorul organismului planetar pe care trăim.
Desigur, cele Nouă Cercuri citate corespund în mod inteligent celor Nouă Infradimensiuni
Naturale.
Este clar, evident că cele „Nouă Ceruri” din Divina Comedie a lui Dante sunt Nouă Dimensiuni de
tip Superior, intim relaţionate cu cele Nouă de tip Inferior.
 Cine a studiat vreodată Divina Comedie din punct de vedere ezoteric, nu va putea ignora realitatea
Lumilor Infernale...

Î. - Ce diferenţă de bază există între Infernurile catolicismului si cele pe care le consideră

Mişcarea Gnostică?
R.- Diferenţa dintre Infernurile simbolice ale unei religii si ale alteia, este cea care poate exista
între steagurile diferitelor naţiuni. Fiecare ţară îsi alegorizează existenţa cu un pavilion naţional; tot
astfel, fiecare religie simbolizează Lumile Infernale prin câte o alegorie de tip Infernal.
Însă Infernurile creştine sau chineze sau buddhiste etc., etc., toate acestea, de fapt nu sunt decât
diferite embleme care corespund crudului realism al Infernurilor Atomice ale Naturii şi ale
Cosmosului.

Î. - De ce oamenii au coşmaruri, cum se spune în popor? Ce se întâmplă în acest caz,

călătoresc în aceste lumi Infradimensionale?
R.- Anatomia Ocultă învaţă ca în partea inferioară a abdomenului există şapte Porţi Infernale, şapte
Chakre Inumane sau Vârtejuri Negative de forţe sinistre.
Se poate întâmpla ca cineva, având indigestie din cauza unor alimente greu de digerat, să pună în
activitate prin acest deranjament, respectivele Chakre Infernale. Atunci se deschid Porţile Abisale, cum
învaţă clar religia lui Mahomed şi subiectul pătrunde în acea noapte în Lumile Infernale.
Acest lucru este posibil prin intermediul dedublării Personalităţii. Nu este dificil pentru Ego să
pătrundă în „Locuinţa lui Pluton”.
Monştrii coşmarurilor există în realitate; provin din timpuri arhaice; locuiesc în mod normal în
Infradimensiunile Lumii Minerale Scufundate.

Î. - Acest lucru vrea să spună că nu doar aceia care mor fără să-şi fi salvat sufletul intrat în
Infern?
R. - Şi cei vii pătrund de asemenea în Lumile Infernale, după cum o demonstrează coşmarurile.
Fără îndoială, Infraconştientul uman este de natură Infernală; s-ar putea spune cu deplină claritate că în
Infernurile Atomice ale omului se găsesc toate ororile abisului. Cu alte cuvinte, accentuăm următorul
lucru: Abisurile Infernale în nici un fel nu se află separate de propriul nostru Subconştient si
Infraconştient.
Acum va înţelege auditoriul motivul pentru care este atât de usor să pătrundem la orice oră în
interiorul celor Nouă Cercuri Danteşti.

Î. - Realmente nu înţeleg de ce mai întâi ne spuneţi că Lumile Infernale se găsesc în

Infradimensiunile Pământului, iar apoi menţionaţi că aceste Abisuri Atomice se găsesc în
interiorul nostru înşine. Aţi dori să fiţi atât de amabil să-mi clarificaţi aceasta?
R. - Cine vrea să descopere Legile Naturii, trebuie să le găsească în interiorul lui însuşi. Acela care
nu gaseşte ceea ce caută în interiorul său, niciodată nu îl va găsi în afara sa. Anticii au spus: „Omule,
cunoaşte-te pe tine însuţi si vei cunoaşte Universul şi Zeii”. Tot ce există în Natură şi în Cosmos
trebuie să găsim în interiorul nostru. Aşadar, cele Nouă Cercuri Danteşti Infernale se află în interiorul
nostru înşine, aici şi acum.

Î. - Am avut coşmaruri în care am văzut o lume de obscuritate şi mulţi monştri; este posibil
să fi intrat în aceste Lumi Infradimensionale sau Infernale?
R. - Aceste Infradimensiuni se găsesc în adâncul scufundat al naturii noastre. Desigur, repet, cu
coşmarurile se deschid cele Şapte Porţi ale Infernurilor Atomice din abdomenul inferior şi atunci
coborâm în Lumile Scufundate...
Puţine sunt persoanele care în viaţa lor să nu fi făcut vreo vizită în ,,Regatul lui Pluton”. Însă, este
bine, domnilor şi doamnelor, că, studiind această problemă să ne gândim la crudul realism natural al
acestor Lumi care se află situate în Infradimensiunile planetei pe care trăim. Să ne gândim pentru o
clipă la Lumi care se pătrund şi se întrepătrund reciproc fără să se confunde, la regiuni dens populate
etc., etc..

2
 În niciun fel nu trebuie să luăm alegoriile religioase ad literam; să căutăm ,,Spiritul care
însufleţeşte şi care dă viaţă”. Diferitele Infernuri ale religiilor alegorizează crude realităţi naturale. Nu
trebuie să confundăm simbolurile cu Fenomenele Cosmice în ele însele.

Î. - Aş dori să îmi explicaţi puţin mai mult despre aceste Lumi Infernale, căci în aceste
coşmaruri pe care le-am avut, niciodată nu am văzut lumină, nici chipuri frumoase. Aţi putea să-
mi spuneţi de ce?
R.- Tenebrele Infernale sunt o altă formă a Luminii; corespund cu siguranţă gamei de infraroşu.
Locuitorii acestor zone subterane percep diferitele variante de culoare, corespunzătoare acelei zone
a spectrului solar.
Doresc ca dumneavoastră, prietenii mei, să întelegeţi că toate culorile care există în ultraviolet se
găsesc si în infraroşu.
Faptul că există un galben al ultravioletelor este ceva foarte evident; dar în infraroşu, galbenul
există de asemenea, într-o formă diferită. Şi tot aşa se întâmplă şi cu celelalte culori. Aşadar, repet şi
subliniez următorul lucru: Tenebrele sunt un alt fel de lumină.
Fără îndoială, locuitorii Regatului Mineral Scufundat se află foarte departe de ,,Soarele Sacru
Absolut” (AIN) şi de aceea, cu certitudine, sunt teribil de răi şi înspăimântător de urâţi.

Î. - Eu îmi imaginez că în Lumile Scufundate ale Pământului există tot felul de monştri si că
ei acolo locuiesc; dar cum este posibil ca în interiorul meu însumi, care sunt atât de mic în
comparaţie cu planeta, să se poată găsi tocmai aceste lumi?
R.- Orice moleculă de amidon sau de fier, sau de cupru etc., etc., este un Sistem Solar în miniatură
[la nivel simbolic]. Un discipol al lui Marconi îşi imagina tocmai Sistemul nostru Solar ca pe o mare
moleculă cosmică (principiul hologramei).
Cine nu descoperă într-o simplă moleculă mişcarea planetelor în jurul Soarelui, este cu siguranţă
foarte departe de a înţelege Astronomia.
Nimic nu se află disparat în acest Univers, cu adevărat, nu există efect fără cauză, nici cauză fără
efect. Tot astfel, în interiorul fiecăruia dintre noi există forţe şi atomi care sunt în corelaţie fie cu
Sferele Celeste, fie cu Sferele Infernale.
Este bine să ştim că în organismul nostru există Centri Psihici care ne pun în relaţie cu cele Nouă
Dimensiuni Superioare ale Cosmosului sau cu cele Nouă Dimensiuni Inferioare.
Am spus deja, clar, că această Lume Tridimensională în care trăim nu este totul, căci deasupra
avem Dimensiunile Superioare şi dedesubt pe cele Inferioare.
Fără îndoială, toate aceste Dimensiuni Celeste sau Infernale sunt în legătură cu diferite zone ale
propriului nostru Psihic şi, de aceea, dacă nu le descoperim în interiorul nostru înşine, nu le vom
descoperi niciunde.

Î. - Dumneavoastră menţionaţi adesea expresia ,,Abisuri Atomice”. De ce ,,Atomice”?

R. - Înainte de toate trebuie să ştiţi că fiecare atom este un trio de Materie, Energie si Conştiinţă.
Să ne gândim un moment la ,,Inteligenţele Atomice”; desigur ele sunt Solare şi Lunare. De
asemenea, există ,,Inteligenţe Atomice Maligne”, teribil de perverse.
Atomii ,,Inamicului Secret” în interiorul organismului nostru sunt controlaţi cu siguranţă de un
anumit atom malign, plasat exact în osul coccigian.
Acest tip de atomi provoacă boli şi dă naştere în noi la diferite manifestări de perversiune.
Să dezvoltăm încă puţin această informaţie şi să ne gândim pentru un moment la toţi atomii
maligni ai planetei Pământ. Cu siguranţă că cei mai grei, cei mai demonici locuiesc în ,,Locuinţa lui
Pluton”, adică în Infradimensiunile lumii în care trăim.
Acum veţi înţelege motivul pentru care vorbim despre ,,Abisuri Atomice”, despre ,,Infernuri
Atomice”, etc..

Î. - Cred că majoritatea dintre noi toţi, când ne gândim la termenul de ,,atom” ne imaginăm
ceva infinit de mic. Şi atunci, când ni se vorbeşte despre faptul că toţi sorii şi planetele
cosmosului constituie un atom, acest lucru şochează puţin procesul nostru de gândire. Nu-i aşa,
domnule Rodriguez?
3
 R. - Niciodată nu m-am gândit la a reduce tot Universul sau Universurile la un simplu atom.
Lumile, sorii, sateliţii, etc. sunt constituiţi din mulţimi de atomi, iar acest lucru este ceva diferit, nu?
Dacă într-o anumită parte a discursului meu am comparat Sistemul Solar cu o mare moleculă am făcut-
o bazându-mă pe Legea Analogiilor Filozofice; niciodată nu am dorit să reduc un asemenea Sistem la
un simplu atom.

Capitolul II
Cele Trei Aspecte Ale Interiorului Pământului

Î. - Din ceea ce ne-aţi expus înainte trebuie să înţelegem că sub straturile interioare ale
Pământului există doar Infradimensiuni, pe când Supradimensiunile, care corespund Cerurilor,
se găsesc doar deasupra scoarţei terestre?
R.- Acest organism planetar pe care trăim are în interiorul sau trei aspecte clar definite:

I. Regiunea Minerală (pur fizică).

II. Zona Supradimensională.
III. Zona Infradimensională.

Î. - Acceptând că în interiorul Pământului ar exista aceste trei aspecte despre care ne vorbiţi
(sşi specific că, în cazul meu, accept aceasta ipotetic), ar trebui să ajungem la concluzia că cele
Nouă Sfere Cereşti coexistă cu Infernurile care corespund Infradimensiunilor. Este oare logic ca
Cerurile să fie situate în acelaşi loc ca şi Infernurile?
R.- Totul în Natură şi în Cosmos se reduce la sume şi resturi de dimensiuni care se întrepătrund
reciproc, fără a se confunda.
Există un postulat ermetic care spune: „Aşa cum este sus este şi jos.” Aplicaţi dumneavoastră acest
postulat la tema în chestiune.
Cele Nouă Ceruri au în interiorul organismului nostru planetar corelaţiile lor în acord cu Legea
Corespondenţelor şi a Analogiilor.
Aceste Nouă Ceruri din interiorul organismului planetar în care trăim se relaţionează inteligent cu
cele Nouă Zone Profunde ale planetei Pământ.
Însă nu am explicat în profunzime problema. Ceea ce se întâmplă cu adevărat este că, aceste Nouă
Ceruri au un Centru de Gravitaţie Atomic situat exact în centrul planetei Pământ.
Cu alte cuvinte, cele Nouă Ceruri gravitează în Atomul Central al planetei Pământ, extinzându-se
mult dincolo de oricare Sistem Solar. Acelaşi proces se repetă în fiecare dintre planetele Sistemului
Solar sau al altor Sisteme solare.

Î. - Această expunere mi se pare foarte frumoasă şi se încadrează perfect în lacunele

înţelegerii mele, dar trebuie să spun că, în acord cu preceptele logicii, nu se poate demonstra cu
claritate explicaţia pe care dumneavoastră ne-aţi dat-o. Prin urmare, cum putem ajunge să
verificăm în acest sens afirmaţia dumneavoastră?
R.- Fără îndoială că Logica Formală ne conduce la eroare. Nu prin intermediul unei asemenea
logici putem ajunge la experienţa Realului; avem nevoie de o Logică Superioară, care din fericire
există. Deja Ouspensky a scris „Tertium Organum”, ,,Al Treilea Canon al Gândirii”.
Este evident că există sensul unităţii în Experienţa Mistică a multor subiecţi cu profunzime.
Asemenea Oameni, prin intermediul dezvoltării anumitor Facultăţi Cognitive, au putut să verifice
prin ei înşişi şi în formă directă realitatea Lumilor Infernale din interiorul acestei planete pe care trăim.
Partea interesantă din toate acestea este că datele enunţate de unii şi alţii dintre Adepţi sunt
similare, în ciuda faptului că aceşti oameni locuiesc în diferite locuri de pe Pământ.

Î. - Aşadar vreţi să ne spuneţi că doar unui număr foarte redus de Adepţi (care au avut
norocul să aibă acele Puteri Cognitive) îi este dat să verifice Infradimensiunile şi
Supradimensiunile planetelor şi ale Cosmosului, la fel ca şi ale omului însuşi?

4
 R.- Pe terenul Experimentării Directe, în domeniul Metafizicii practice, există o mulţime de
subiecţi cu Facultăţi Psihice mai mult sau mai puţin dezvoltate.
Există discipoli şi Maeştri. Primii ne pot da informaţii mai mult sau mai puţin incipiente; aceia din
urmă, Adepţii sau Maeştrii, dispun de Facultăţi mult superioare, care le permit să facă investigaţii
profunde, ceea ce le permite atunci să vorbească într-o manieră mai clară, mai precisă şi mai detaliată.

Î. - Dacă dumneavoastră ne-aţi învăţat să coroborăm prin experienţa proprie ceea ce afirmă
Adepţii şi Iluminaţii, există atunci posibilitatea ca noi, profanii, să putem verifica prin experienţa
proprie realitatea Lumilor Infernale, în afară de experienţele unui simplu coşmar cauzat de o
indigestie stomacală?
R.- Stimabile domn, este clar că Experimentarea Directă în domeniul Metafizicii este accesibilă
doar subiecţilor care au dezvoltat Facultăţile latente din om.
Orice persoană poate experimenta sumar crudul realism al unor astfel de Infernuri Atomice, atunci
când cade în aceste dezgustătoare coşmaruri.
Nu vreau să spun cu aceasta că numitele coşmaruri permit verificarea completă a crudului realism
al Infradimensiunilor Naturii.
Cine doreşte cu adevărat să trăiască ceea ce se află sub Lumea Tridimensională trebuie să dezvolte
anumite Facultăţi şi Puteri Psihice foarte speciale.

Î. - Este posibil ca noi toţi să putem să dezvoltăm aceste Facultăţi?

R.- Orice fiinţă umană îşi poate dezvolta în formă conştientă şi pozitivă Puterile Psihice.

Î. - Ne-aţi putea spune ce trebuie să înţelegem în legătură cu faptul că Demonul locuieşte în

nişte Infernuri care au vâlvătăi de foc şi un îngrozitor miros de sulf, unde se pedepsesc fiinţele
care în această viaţă s-au purtat rău?
R. - În Regiunile Scufundate ale Regatului Mineral, sub epiderma însăţi a planetei Pământ, există
diferite zone...
Să ne amintim pentru un moment de Zona de Foc; este evident că este demonstrată de erupţiile
vulcanice.
Să menţionăm Zona de Apă; nimeni nu ar putea nega că în interiorul acestui organism planetar
există apă.
Să ne gândim un moment la Elementul Aer. Deşi ar părea incredibil, în interiorul planetei noastre
Pământ există de asemenea curenţi de aer, zone speciale. S-a spus chiar, cu deplină claritate că există
în interiorul acestei lumi o anumită regiune vastă complet goală (cu aer, am spune noi).
În nici un fel nu am putea nega existenţa reală a pietrelor, nisipurilor, rocilor, metalelor etc., etc.,
etc..
Gândindu-ne la conceptul de ,,demon” sau ,,demoni”, să reflectăm de asemenea la sufletele
pierdute. Acest lucru este cu adevărat interesant...
Mulţi locuitori ai Lumilor Infernale locuiesc în Regiunea Focului, dar alţii trăiesc în Regiunile
Aeriene iar alţii locuiesc în Regiunile Acvatice şi în Zonele Minerale.
Este vădit că locuitorii interiorului Pământului se află foarte relaţionaţi cu sulful, dat fiind faptul că
acesta este parte integrantă a vulcanilor. Dar este evident că, în mod special, doar ,,Locuitorii Focului”
ar putea să se găseascăa atât de asociaţi cu sulful.
Doresc ca dumneavoastră să înţelegeţi Infernul sau ,,Infernus” într-o formă pur naturală, fără
artificii de nici un fel.

Î. - Mi-aţi putea spune de ce, fiind regiunea abdomenului inferior cea a Lumilor Infernale, ea
se află situată în regiunea ,,Cordonului de Argint”? Aceasta vrea să spună că numitul ,,cordon”
comunică constant cu Lumile noastre Infernale?
R.- S-au spus multe despre ,,Cordonul de Argint”. Fără nici o îndoială că orice Suflet este conectat
cu Corpul Fizic prin intermediul acestui ,,Fir Magnetic”. Ni s-a spus că o ramură al acestui ,,Cordon”,
sau ,,Fir al Vieţii” se află relaţionată cu inima, iar alta cu creierul.
Diferiţi autori accentueză ideea că şapte din aceste ramuri derivate din ,,Cordonul de Argint” se
află conectate cu şapte Centri specifici ai organismului uman.
5
 În orice caz, acest ,,Fir al vieţii”, acest ,,Cordon” de care dumneavoastră ne vorbiţi, baza însăşi a
întrebării dumneavoastră, în niciun fel nu este conectat cu cele ,,Şapte Chakre” ale abdomenului
inferior.
Este interesant să ştim că în timpul orelor de somn Esenţa, Sufletul, iese din Corpul Fizic pentru a
călători în diferite locuri ale Pământului sau ale Cosmosului. Atunci ,,Firul Magnetic” al existenţei
noastre se extinde, se măreşte infinit, atragându-ne apoi la Corpul Fizic, pentru a ne trezi în pat.

Î. - Mi-aţi putea dezvolta ceea ce tocmai aţi spus cu privire la faptul că cele ,,Şapte Chakre”
se găsesc în abdomenul inferior? Deja ni s-a spus în alte conferinţe si inclusiv în propriile
dumneavoastră cărţi că cele ,,Şapte Chakre” se află repartizate în diferitele părţi ale
organismului nostru ?
R.- Văd că dumneavoastră, domnule, aţi confundat cele ,,Sapte Chakre” ale abdomenului inferior
cu cele ,,Şapte Biserici” ale Apocalipsei Sfântului Ioan, situate în Coloana Vertebrală.
Fără îndoială, în nicio parte a discursului pe care îl desfăşurăm în această seară aici în oraşul
Mexico City nu am făcut vreo aluzie la aceşti ,,Centri Magnetici” sau ,,Vârtejuri de Forţă”, situaţi
pe ,,Bastonul lui Brahma” sau Coloana Vertebrală.
Doar am citat, am menţionat, cele ,,Şapte Porţi Infernale” despre care vorbeşte religia lui
Mahomed, cei Şapte Centri Specifici sau ,,chakre” situate în abdomenul inferior şi relaţionate cu
Lumile Infernale. Asta este tot! S-a înţeles?

Î. -Putem deduce din tot ceea ce s-a expus înainte, că aspectul fizic din centrul Pământului
aparţine Lumii Tridimensionale şi că aspectele Supradimensionale şi Infradimensionale se află
situate în acele Regiuni Subterane ale planetei unde nu ajunge percepţia intelectuală şi
senzorială tridimensională al fiinţei umane?
R.- Cele cinci simţuri ale noastre percep doar aspectele Tridimensionale ale existenţei; sunt
incapabile de a percepe aspectele Supradimensionale sau Infradimensionale ale Pământului si ale
Cosmosului.
Este evident că Regiunile Subterane ale lumii noastre îmbracă trei aspecte fundamentale. Fără
îndoială, simţurile obişnuite percep doar în formă superficială planul fizic, tridimensional.
Dacă dorim să cunoaştem Dimensiunile Superioare şi Inferioare ale interiorului Pământului,
trebuie să dezvoltăm alte Facultăţi de percepţie, care sunt latente la rasa umană.

Î. - Trebuie să înţelegem că atât în Supradimensiuni cât şi în Infradimensiuni locuiesc fiinţe

vii?
R.- Cele trei Zone din interiorul lumii noastre sunt locuite.
Dacă în Infradimensiuni trăiesc sufletele pierdute, în Supradimensiunile interiorului planetar
locuiesc mulţi ,,Deva”, ,,Elementali” de tip superior, Zei, Maeştri, etc., care lucrează intens cu forţele
inteligente ale acestei Mari Naturi.

Capitolul III
Cele Şapte Cosmosuri

Bine, prieteni, suntem aici reuniţi din nou cu scopul de a studia ,,Raza Creaţiei”.
Este urgent, indispensabil, de neamânat, să cunoaştem în formă clară şi precisă locul pe care îl
ocupăm în ,,Raza foarte vie a Creaţiei”.
Conform doctrinei teosofice, există şapte cosmosuri, şi anume:
1. PROTOCOSMOS.
2. AYOCOSMOS.
3. MACROCOSMOS.
4. DEUTEROCOSMOS.
5. MEZOCOSMOS.
6. MICROCOSMOS.
7. TRITOCOSMOS.

6
 Fără îndoială că primul este format dintr-o mulţime de SORI SPIRITUALI, Transcendentali,
Divini...
S-a vorbit mult despre Soarele Sacru Absolut şi este evident că orice Sistem Solar este guvernat de
unul dintre aceşti Sori Spirituali. Acest lucru vrea să spună că jocul nostru de lumi îşi are propriul
Soare Sacru Absolut, la fel ca toate celelalte Sisteme Solare ale infinitului inalterabil.
A Doua ordine de lumi este formată realmente din toate milioanele de SORI şi PLANETE care
călătoresc prin spaţiu.
Al treilea ,,Joc de lumi” este format din GALAXIA noastră, din această mare CALE LACTEE,
care are ca şi capitală cosmică centrală Soarele Sirius.
A Patra Ordine este reprezentată de SISTEMUL nostru SOLAR, ,,ORS”.
A Cincea ordine corespunde PLANETEI PĂMÂNT.
A Şasea ordine este MICROCOSMOSUL OM.
A Şaptea ordine este în LUMILE INFERNALE.
Să dezvoltăm puţin mai mult această explicaţie...
Sori Spirituali extraordinari, care strălucesc în spaţiu cu infinite splendori. Sfere radiante pe care
niciodată nu le vor putea percepe astronomii prin intermediul telescoapelor lor.
Gândiţi-vă acum la ceea ce sunt bilioanele şi trilioanele de lumi şi stele care populează spaţiul fără
sfârşit. Amintiţi-vă acum de galaxii; fiecare dintre acestea, luată separat, este cu siguranţă un
Macrocosmos, iar Calea Lactee a noastră nu este o excepţie.
Ce vom spune despre Deuterocosmos? Fără îndoială, orice Sistem Solar, indiferent de galaxia
careia îi aparţine, fie aceasta alcătuită din materie sau din antimaterie, evident că este un
Deuterocosmos.
Pământurile din spaţiu sunt la fel de numeroase ca nisipul imensei mări. Fără îndoială, oricare
dintre acestea, orice planetă, indiferent care ar fi Centrul său de Gravitaţie Cosmică, este în ea însăţi un
Mezocosmos.
Multe s-au spus despre Microcosmosul Om. Noi accentuăm ideea transcendentală conform căreia
fiecare dintre noi este un autentic şi Legitim Microcosmos.
Totuşi, nu suntem singurii locuitori ai infinitului. Este clar că există multe lumi locuite. Orice
locuitor al Cosmosului sau al Cosmosurilor este un autentic Microcosmos.
În cele din urmă este bine să ştim că în interiorul fiecărei planete există un Regn Mineral
Scufundat, cu propriile lui Infernuri Atomice. Acestea din urmă se găsesc întotdeauna situate în
interiorul oricărei mase planetare (la nivel alegoric), în Infradimensiunile Naturii, sub Zona
Tridimensională.
Să se înţeleagă aşadar, domnilor şi doamnelor, că prima ordine de lumi este complet diferită de A
Doua şi că fiecare Cosmos este absolut diferit, radical, distinct...
Prima Ordine de lumi este infinit de divină, inefabilă. Nu există în ea nici un principiu mecanic,
este guvernată de o Singura Lege.
A Doua Ordine este fără îndoială controlată de cele Trei Forţe Primare care orânduiesc şi
dirijează orice Creaţie Cosmică.
A Treia Ordine de lumi, Galaxia noastră sau orice Galaxie a Spaţiului Sacru este fără îndoială
controlată de Şase Legi.
A Patra Ordine de lumi, Sistemul nostru Solar sau orice Sistem Solar al spaţiului infinit, este
întotdeauna controlată de Douăsprezece Legi.
A Cincea Ordine, Pământul nostru sau orice Planetă asemănătoare cu a noastră, care se roteşte în
jurul oricărui Soare, este controlată absolut de Douăzeci şi patru de Legi.
A Şasea Ordine Cosmică, orice organism uman este definitiv controlată de Patruzeci şi opt de
Legi.
În cele din urmă, a Şaptea Ordine de lumi este sub controlul total a Nouăzeci şi şase de Legi.
Vreau ca dumneavoastră să ştiţi în formă precisă, că numărul de Legi din Regiunea Abisală se
multiplică scandalos.
Este evident că Primul Cerc Dantesc se află întotdeauna sub controlul a Nouăzeci şi şase de Legi,
însă în Al Doilea se dublează această cantitate, rezultând 192 de Legi; în al Treilea se triplează; în al
patrulea se multiplică de patru ori; astfel că se poate multiplica numărul 96: x2, x3, x4, x5, x6, x7, x8,
x9. Aşadar, în al Nouălea Cerc, înmulţind 96 x 9 vom obţine 864 de Legi...
7
 Dacă reflectaţi profund asupra Primului Cosmos, veţi vedea că acolo există cea mai deplină
libertate, absoluta fericire, pentru că totul este guvernat de o Singură Lege.
În Al Doilea Cosmos există încă fericire deplină, datorită faptului că acesta este complet controlat
de cele Trei Legi Primare ale oricărei Creaţii.
Dar în al Treilea Cosmos deja se introduce un element mecanic, pentru că aceste Trei Legi
Primitive Divine, divizându-se ele însele, se transformă în Şase. Evident că aici există deja un anumit
automatism cosmic. Deja cele trei forţe nu mai sunt unicele care lucrează, căci acestea, divizându-se în
ele însele au dat naştere jocului mecanic al oricărei Galaxii.
Luaţi în considerare dumneavoastră ce este un Sistem Solar. Este clar că în el deja cele şase Legi s-
au divizat din nou pentru a se transforma în douăsprezece, mărind mecanicitatea, automatismul,
complicarea etc., etc..
Să concretizăm acum în legatură cu orice Planetă a infinitului si în mod foarte special cu lumea
noastră terestră. Desigur, este mai eterogenă şi complicată, datorită faptului că cele douăsprezece Legi
ale Sistemului Solar s-au transformat în douăzeci şi patru...
Să privim acum cu sinceritate Microcosmosul Om. În el se află, la nivel simbolic toate lumile,
pornind de la Protocosmos (Rai) şi terminând cu Tritocosmos (Iad).
Desigur, divizându-se aceste 48 de Legi în ele însele şi prin ele însele, dau naştere la cele 96 din
Primul Cerc Dantesc.
Doresc, deci, ca dumneavoastră, domnilor şi doamnelor, să înţelegeţi locul pe care îl ocupăm în
Raza Creaţiei.
Cineva a spus că termenul ,,Infern” vine de la cuvântul ,,Infernus”, care în latină înseamnă
,,Regiune Inferioară”. Astfel a accentuat ideea conform căreia, locul pe care noi îl ocupăm în Regiunea
Tridimensională este Infernul, adică, după părerea lui ,,locul inferior al Cosmosului”.
Din nefericire, acela care a făcut o asemenea afirmaţie neobişnuită nu cunoştea cu adevărat ,,Raza
Creaţiei”. Dacă el ar fi avut mai multă informaţie, daca ar fi studiat cele Şapte Cosmosuri şi-ar fi dat
seama de faptul că ,,Locul Inferior” nu este această Lume Fizică în care trăim, ci al Şaptelea Cosmos,
situat exact în interiorul planetei Pământ (la nivel alegoric), în Infradimensiunile naturale, sub Zona
Tridimensională al lumii fizice.

Î. -După ce am ascultat cu toată atenţia şi răbdarea ştiinţifică expunere asupra ,,Razei

Creaţiei”, am observat că, referindu-vă la Prima Ordine, adică la Protocosmos, menţionaţi că
mişcarea, viaţa, corespunde Primei Legi, unde domneşte libertatea absolută... Ni s-a spus,
urmând cuvintele Marelui Kabir Iisus: „Descoperă Adevărul şi el te va face liber”. Trebuie să se
înţeleagă, urmând Legea Analogiilor şi a Corespondenţelor, că pentru că noi, oamenii, care ne
mişcăm şi avem Fiinţa noastră în Şasea Ordine a lumilor, adică în Microcosmos, pentru a trăi
Adevărul şi, prin urmare, pentru a fi complet liberi, trebuie să ne luptăm ca să fim locuitori ai
acestor lumi guvernate de Unica Lege?
R.- Este indispensabil să înţelegem că ,,cu cât este mai mare numărul de Legi, cu atât este mai
mare gradul de mecanicitate şi de durere; cu cât este mai mic numărul de Legi, cu atât este mai mic
gradul de mecanicitate şi durere”.
Fără îndoială, în ,,Sacrul Absolut Solar”, în ,,Soarele Central Spiritual” (Ain Soph Aur) al acestui
sistem în care trăim, ne mişcăm şi avem Fiinţa noastră, nu există mecanicitate de nici un fel şi, prin
urmare, este evident că acolo domneşte cea mai deplină fericire.
Fără îndoială, trebuie să luptăm neobosit pentru a ne elibera de cele 48, 24, 12, 6 si 3 Legi pentru a
ne întoarce cu adevărat la Soarele Sacru Absolut al sistemului nostru.

Î. - Se deduce din ce ne-aţi explicat anterior, că lumile cu mai multe Legi sunt mai mecanice
şi, prin urmare, logic, mai dense şi mai materiale. Aceasta vrea să spună că Lumile
Infradimensionale sau Infernale ar provoca mai multă suferinţă şi din acest motiv li se spune
,,Regiunea suferinţelor şi pedepselor”?
R. - La un număr mai mare de Legi este un grad mai mare de mecanicitate şi durere.
Cele 96 de Legi ale Primei Zone Infernale se dovedesc a fi teribil de dureroase. Totuşi, pe măsură
ce acel număr de Legi se multiplică în fiecare dintre Zonele Infradimensionale, se multiplică de
asemenea şi durerea, mecanicitatea, materialitatea şi plânsetul.
8
 Î. - Anterior ne-aţi vorbit de cele Nouă Cercuri Concentrice în Regiunea Infradimensiunilor
care corespund celor Nouă Cercuri ale Supradimensiunilor Cosmosului. Totuşi, referindu-vă
la ,,Raza Creaţiei” enumeraţi şi explicaţi doar Şapte Cosmosuri. Nu există în acesta vreo
nepotrivire?
R.- Trebuie să faceţi o clară diferenţiere între cele Şapte Cosmosuri cu cele Nouă Ceruri şi cele
Nouă Cercuri Danteşti ale Infradimensiunilor naturale. Desigur, cele Nouă Ceruri sunt relaţionate, cum
am spus deja, cu cele Nouă Regiuni Scufundate. Aceasta a văzut-o Enoch în stare de extaz pe muntele
Moria, loc unde avea să construiască mai târziu un templu subteran cu nouă nivele interioare, pentru a
alegoriza realismul transcendental al viziunii sale...
Este de netăgăduit că cele Nouă Ceruri se află pe deplin concretizate în Sferele Lunii, a lui Mercur,
a lui Venus, a Soarelui, a lui Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun (astral, mental, cauzal, buddhic,
atmic, nirvanic, paranirvanic şi maha-paranirvanic). Este clar că toate aceste Nouă Ceruri corespund
Deuterocosmosului.
Rămâne aşadar clar în mintea dumneavoastră faptul că cele Şapte Cosmosuri nu sunt cele Nouă
Ceruri?

Î. - Pe măsură ce se coboară la un număr mai mare de Legi, din Primul Cosmos până în
Regiunile Infernale, mecanicitatea, automatismul, materialitatea devin tot mai mari, ne face să
ne gândim că, depărtându-ne de cele Trei Legi Primare ne depărtăm în acelaşi timp de Voinţa
directă a Tatălui, rămânând în propria şi mizerabila noastră soartă. Aşa este?
R.- Dincolo de tot acest joc de lumi care formează Sistemul nostru Solar, străluceşte glorios Sacrul
Absolut Solar (Tatăl nostru intim, din secret, AIN).
Fără îndoială că în Soarele Central Spiritual guvernat de Unica Lege, există Fericirea inalterabilă a
Eternului Dumnezeu viu. Din nefericire, pe măsură ce noi ne îndepărtăm tot mai mult de Soarele Sacru
Absolut, pătrundem în lumi din ce în ce mai complicate, unde se introduce automatismul,
mecanicitatea şi durerea...
Desigur, în Cosmosul celor Trei Legi, Fericirea este incomparabilă, pentru că materialitatea este
mai mică. În acea regiune, orice atom posedă în interiorul naturii sale câte trei atomi ai Absolutului.
Ce diferit este al Treilea Cosmos! Acolo materialitatea creşte, pentru că oricare dintre atomii săi
posedă în interiorul lui şase atomi ai Absolutului.
Să pătrundem în al Patrulea Cosmos. Acolo găsim materia mai densă, datorită faptului concret că
fiecare dintre atomii săi posedă în el însuşi doisprezece atomi ai Absolutului.
Să precizăm puţin mai mult. Dacă examinăm cu atenţie planeta Pământ, vom vedea că oricare
dintre atomii săi are în natura lui Intimă douăzeci şi patru de atomi ai Absolutului.
Specificând cu atenţie, să studiem în detaliu orice atom al organismului uman şi vom percepe în
interiorul lui, prin intermediul Divinei Clarvederi, patruzeci şi opt de atomi ai Absolutului.
Să coborâm încă puţin şi să intrăm în Regnul celei mai crude materialităţi, în Lumile Infernale, sub
scoarţa planetei pe care trăim, şi vom descoperi că în Prima Zonă Infradimensională densitatea a
crescut înspăimântător, pentru că orice atom inuman posedă în interiorul naturii sale intime nouăzeci şi
şase de atomi ai Absolutului.
În a Doua Zonă Infernală fiecare atom posedă 192 de atomi, în a treia fiecare atom posedă în
interiorul său 384 atomi ai Absolutului etc., etc., etc., mărindu-se astfel materialitatea în formă
înspăimântătoare şi îngrozitoare...
Scufundându-ne în Legi tot mai complexe, desigur că devenim tot mai independenţi de Voinţa
Absolutului şi cădem în complicaţia mecanică a acestei Mari Naturi. Dacă dorim să recucerim
libertatea, trebuie să ne eliberăm de atâta mecanică si de atâtea Legi şi să ne întoarcem la Tatăl.

Î. - Dacă nu se face Voinţa Divină în Microcosmosul Om, atunci de ce se spune că „nu se

mişcă nici frunza unui copac fără Voinţa lui Dumnezeu” ?
R.- În Sacrul Absolut Solar, cum am spus deja, guvernează doar o Singură Lege.
În Cosmosul celor Trei Legi, încă se face Voinţa Tatălui, pentru că totul este guvernat de cele Trei
Legi Fundamentale; totuşi, în lumea celor Şase Legi există deja, fără nici o îndoială, o mecanicitate
care, într-un anumit sens, o face independentă de Voinţa Absolutului.
9
 Gândiţi-vă dumneavoastră acum la lumile de 24, 48 si 96 de Legi. Este evident că, în asemenea
ordini de lumi, mecanicitatea se multiplică independent de Sacrul Absolut Solar. Aceasta, desigur, ne-
ar face să spunem că Tatăl rămâne exclus din toată creaţia. Totuşi, este bine ca toţi să ştie că orice
mecanicitate este dinainte calculată de Sacrul Soare Absolut, căci nu ar putea exista diferitele ordini de
Legi şi diferitele procese mecanice, dacă nu ar fi fost dispuse astfel de către Tatăl.
Acest univers este un tot în cadrul Inteligenţei Sacrului Absolut Solar şi aceste fenomene se
cristalizează în mod succesiv, puţin câte puţin.

Î. - Ne-aţi putea spune motivul pentru care relaţionaţi ,,Şaptele” cu Legile Creaţiei
organismului uman si a lumilor? Este o tradiţie sau este realmente o Lege?
R.- Trebuie să înţelegeţi cu deplină claritate ceea ce sunt Legea lui Trei şi cea a lui Şapte. Este
urgent să stiţi că Cosmocratorii, Creatorii acestui Univers în care trăim, ne mişcăm şi avem Fiinţa
noastră, fiecare sub conducerea Divinei sale Mame Kundalini Cosmică particulară, au lucrat în Aurora
Creaţiei, dezvoltând în spaţiu Legile lui Trei şi a lui Şapte, cu scopul ca totul să aibă viaţa din
abundentă. Doar aşa a putut să existe lumea noastră.
Nu este deci ciudat faptul că orice proces Cosmic natural se desfăşoară în acord cu Legea lui Trei şi
cu cea a lui Şapte. În niciun fel nu ar trebui să ni se pară ceva neobişnuit că aceste Legi se găsesc
corelate în ceva infinit de mic şi în ceva infinit de mare, în Microcosmos şi în Macrocosmos, în tot
ceea ce este, în tot ceea ce a fost şi în tot ceea ce va fi.
Să ne gândim un moment la cele ,,Şapte Chakre” ale coloanei vertebrale, la cele şapte Lumi
principale ale Sistemului Solar, la cele şapte Ronduri despre care vorbeşte Teozofia antică şi modernă,
la cele şapte Rase Umane etc., etc., etc..
Toate aceste gigantice procese septenare, ca orice septuplă manifestare de viaţă, au la bază
întotdeauna cele Trei Forţe Primare: Pozitivă, Negativă şi Neutră.

Î. - De ce atunci când vorbiţi despre crearea lumilor, fiinţelor sau galaxiilor vă exprimaţi în
termeni ca: ,,Este clar”, ,,Fără îndoială”, ,,Este evident”, ,,Este natural” etc.? Pe ce vă bazaţi
pentru a o spune cu atâta siguranţă?
R. - Există două tipuri de Raţiune. Pe prima o vom numi ,,Subiectivă”; pe a doua o vom califica
drept ,,Obiectivă”.
Fără îndoială, prima are ca şi fundament Percepţiile Senzoriale Externe. A doua este diferită şi se
procesează doar în acord cu Trăirile Intime ale Conştiinţei.
Este evident că în spatele termenilor citaţi de către domnul se găsesc realmente diferitele
funcţionalisme ale propriei mele Conştiinţe. Folosesc asemenea expresii ale limbajului, drept vehicule
specifice ale conceptelor mele de conţinut.

Î. - Aţi amintit în expunerea anterioară de Aurora Creaţiei. Ne-aţi putea explica în ce epocă a
avut loc şi a cui a fost Opera?
R. - În eternitate nu există ,,timp”. ,,Timpul” nu are un fond real, o origine Autentică, Legitimă. Cu
certitudine şi în numele Adevărului, trebuie să vă spun că ,,timpul” este ceva pur subiectiv, că nu are o
realitate obiectivă, concretă şi exactă.
Ceea ce există cu adevărat este succesiunea fenomenelor. Răsare soarele şi exclamăm: „Este şase
dimineaţa!”, apune si spunem: „Este şase seara, s-au scurs douăsprezece ore!” Dar în ce parte a
Cosmosului se află aceste ore, acest ,,timp”? Putem oare să îl apucăm cu mâna, să îl punem pe o masă
de laborator? Ce culoare are acest ,,timp”, din ce metal sau substanţă este făcut? Să reflectăm
domnilor, să reflectăm puţin... Mintea inventează ,,timpul”, pentru că ceea ce realmente există în forma
obiectivă este succesiunea de fenomene naturale. Din păcate noi comitem eroarea de a asocia ,,timpul”
cu fiecare mişcare cosmică.
Între răsăritul şi apusul Soarelui punem iubitele noastre ore, le inventăm, le ataşăm mişcării
astrelor, dar acestea sunt o fantezie a minţii.
Fenomenele cosmice se succed unele după altele în interiorul clipei eterne a Marii Vieţi în mişcarea
sa. În Sacrul Soare Absolut, Universul nostru există ca un tot unitar, unitotal, complet. În el se
procesează toate schimbările cosmice, într-un moment etern, în interiorul unei clipe care nu are limite.

10
 Prin cristalizarea diferitelor fenomene succesive ale acestui Univers, se formează în mintea noastră,
din păcate, conceptul de ,,timp”.
Asemenea concept subiectiv este mereu pus între fenomen şi fenomen.
Realmente, Logosul Solar, Demiurgul Arhitect al Universului este adevăratul autor al acestei
întregi Creaţii. Totuşi, nu putem să atribuim o anumită dată Operei sale, Cosmogenezei sale, pentru
că ,,timpul” este o iluzie a minţii şi creaţia este mult dincolo de tot ce este pur intelectiv. Infernul sau
Lumile Infernale există dintotdeauna. Să ne amintim acea frază a lui Dante în a lui Divina Comedie:
„Prin mine se merge în oraşul plânsetului; prin mine se merge către eterna durere; prin mine se merge
spre rasa condamnată. Dreptatea l-a animat pe sublimul meu Arhitect; m-a făcut Divina Putere,
Suprema Înţelepciune şi Prima Iubire. Înainte de mine nu a existat nimic creat, cu excepţia nemuririi,
iar eu durez etern. Oh, voi cei care intraţi, lăsaţi orice speranţă!”

Î. - Gurdjieff plasează lumea celor 96 de Legi pe Lună. În schimb, dumneavoastră afirmaţi că

această regiune se găseşte sub epiderma organismului planetar pe care trăim. Mi-aţi putea
explica motivul acestei divergenţe de concepte?
R.- Gurdjieff gândeşte că ,,Raza Creaţiei” se termină cu Luna, iar eu afirm într-o manieră
accentuată că aceasta se termină în Lumile Scufundate, în Infern.

Î. - După Gurdjieff, satelitul nostru, Luna, a luat naştere printr-o desprindere a materiei
terestre, datorită forţelor magnetice de atracţie imense, în cadrul Legilor gravitaţiei, formându-
se o lume nouă unde cu siguranţă pătrund sufletele pierdute pentru a suferi în aceste Regiuni
Infradimensionale ale Avernului. Aceasta vrea să spună, Gurdjieff a ajuns la această concluzie
pentru că facultăţile sale congnitive erau sărace?
R.- În nici un caz nu doresc să subestimez Facultăţile Psihice ale lui Gurdjieff.
Desigur, a împlinit o misiune minunată şi munca lui este splendidă. Totuţi omul are dreptul să se
înşele; este posibil ca el să fi luat aceasta informaţie relaţionată cu Selena din vreo Legendă, din vreo
sursă, din vreo alegorie etc., etc., etc.. În orice caz, noi afirmăm în formă accentuată ceea ce am
constatat, ceea ce am putut să verificăm prin noi înşine, direct, fără să subestimăm munca nici unui alt
Căutător.
Că din vreo coliziune dintre Pământ şi altă planetă ar fi apărut Luna sau că ea ar fi ieşit din apele
Pacificului, cum susţine alt respectabil Căutător, sunt concepte pe care le respectăm, dar pe care noi nu
le-am evidenţiat practic.
Niciodată în întreg Cosmosul nu am ajuns să cunoaştem ca vreo ,,Lună” să se transforme în lume
locuibilă. Orice Iniţiat cu adevărat trezit ştie prin experienţă directă că lumile, ca şi oamenii şi plantele
şi tot ce există, se nasc, cresc, îmbătrânesc şi mor.
Este evident că orice planetă care moare, de fapt şi de drept se transformă într-un cadavru, într-
o ,,Lună”.
Planeta noastră Pământ nu va fi o excepţie şi dumneavoastră puteţi fi siguri, că după a Şaptea Rasă
Umană, aceasta se va transforma într-o nouă ,,Lună”.
Avem metode, sisteme şi procedee prin intermediul cărora putem şi trebuie să ne punem în contact
cu aceste Lumi Infernale; atunci vom recunoaşte realismul din Divina Comedie a lui Dante, care
situează Infernul sub epiderma planetei Pământ.

Capitolul IV
Monade şi Esenţe

Suntem reuniţi aici, în acest loc, pentru a discuta pe îndelete despre diferitele cauze care îi conduc
pe oameni pe drumul involutiv, descendent, către Regiunile Infernale.
Fără îndoială, milioane de creaturi Involutive, care coboară, traversează în aceste momente
Acheronul, pentru a pătrunde în Avernus.

11
 Valuri de umanoizi, după ce şi-au completat ciclul de existenţe în Lumea Fizică Tridimensională a
lui Euclid, încetează a mai lua corpuri umane, pentru a se scufunda definitiv în Regatul Mineral.
Desigur, răul lumii, oricât de monstruos ar fi el, are o barieră, o limită definită.
Ce ar fi Universul dacă nu ar exista un obstacol de nepătruns pentru rău?
Desigur, acesta din urmă s-ar dezvolta la infinit, până ar guverna suveran în toate Sferele.
Se cuvine aici să evidenţiem, cu deplină claritate, teribila realitate a celor 108 existenţe care îi sunt
destinate oricărei Esenţe vii, oricărui Principiu Animic Divin.
Cele 108 mărgele ale colierului lui Buddha şi cele 108 rotiri pe care Brahmanul hindus le face în
jurul Vacii Sacre vin să ne amintească aceasta. Fără îndoială că odată cu ultima dintre aceste rotiri,
Brahmanul îşi încheie ritualul zilnic; atunci introduce vârful cozii amintitului Animal alegoric în
paharul cu apa din care va bea.
Înţelese toate acestea, putem continua. Este evident că Divina Mamă Kundalini, ,,Şarpele de Foc al
Puterilor noastre Magice”, încearcă să obţină Autorealizarea noastră Intimă pe parcursul celor 108
existenţe care ne sunt destinate fiecăruia dintre noi. Evident, în timpul unui astfel de ciclu de vieţi
succesive, avem nenumărate ocazii pentru Autorealizare; este indicat să profităm de ele. Din nefericire,
noi cădem neîncetat în greşeala şi rezultatul, în final, este de obicei eşecul.
Este clar şi evident că nu toate fiinţele umane doresc să păşească pe cărarea care trebuie să le
conducă la Eliberarea Finală.
Diferiţii Mesageri care vin din înalt, Profeţi, Avatari, Mari Apostoli au dorit întotdeauna să ne arate
cu exactitate cărarea pietroasă care conduce la autentica şi Legitima Fericire.
Din păcate, oamenii nu vor să ştie nimic despre Înţelepciunea Divină. I-au închis pe Maeştri, i-au
asasinat pe Avatari, s-au scăldat în sângele celor drepţi, urăsc de moarte tot ceea ce are savoare de
Divinitate.
Totuşi, cu toţii, precum Pilat, se spală pe mâini. Se cred sfinţi, presupun că merg pe Drumul
Perfecţiunii.
Există milioane de înşelaţi sinceri, care în mod onorabil se consideră a fi virtuoşi şi care cred
despre ei înşişi tot ceea ce este mai bun.
În Tartarus trăiesc Anahoreţi de toate felurile, mistici înşelaţi, sublimi fachiri, sacerdoţi din multe
culte, penitenţi de tot felul, care ar accepta orice, mai puţin teribilul adevăr că sunt pierduţi şi că merg
pe drumul răutăţii.
Pe bună dreptate a spus Marele Kabir Iisus: „Dintre o mie care mă caută, unul mă găseşte, dintre
o mie care mă găsesc, unul mă urmează, dintre o mie care mă urmează, unul este al meu.”
„Baghavad Gita” spune textual următoarele: „Dintre mii de oameni, poate unul încearcă să
ajungă la Perfecţiune; dintre cei care încearcă, poate că unul va obţine Perfecţiunea, iar dintre cei
perfecţi, poate unul mă cunoaşte perfect”.
Iisus, Marele Kabir, accentuează dificultatea de a intra în Împărăţie: „Dar vai de voi, cărturari şi
farisei ipocriţi! Căci închideţi Împărăţia Cerurilor în faţa oamenilor! Căci nu intraţi nici voi, nici nu-i
lăsaţi pe alţii să intre. Vai de voi, cărturari şi farisei ipocriţi! Căci jefuiţi casele văduvelor, iar ca
pretext faceţi lungi rugăciuni. Pentru aceasta veţi primi cea mai mare pedeapsă.”
Marele Kabir Iisus, referindu-se la atâţia falşi apostoli care rătăcesc prin lume, fondând diferite
secte care nu vor conduce niciodată la Eliberarea Finală, spune: „Vai de voi, cărturari şi farisei
ipocriţi! Căci străbateţi mări şi ţări pentru a găsi un Adept şi, odată realizat acest lucru, îl faceţi de
două ori mai mult ca voi, fiu al Infernului.”
Ceea ce este grav este că aceia care sunt pierduţi, înşelaţii sinceri, cred întotdeauna că merg foarte
bine.
Cum să-i facem pe oameni să înţeleagă că merg rău? Cum să-i facem să înţeleagă că drumul care
conduce spre Abis este pavat cu bune intenţii? În ce fel le-am putea demonstra oamenilor cu Conştiinţa
adormită că secta căreia îi apartin sau şcoala tenebroasă la care s-au afiliat îi va conduce la Abis şi la a
„Doua Moarte” ?
Nimeni nu gândeşte rău despre secta sa. Toţi sunt convinşi de cuvintele orbilor, ghizi ai orbilor...
Cu siguranţă şi în numele Adevărului, trebuie să spunem cu mare sinceritate că doar Trezind
Conştiinţa vom putea vedea drumul îngust, strâmt şi dificil care conduce la Lumină.
Cum ar putea vedea Cărarea cei care dorm? Oare mintea ar putea descoperi Adevărul?

12
 Stă scris, cu cuvinte de aur în Marea Carte a Vieţii Universale că mintea nu poate recunoaşte ceea
ce n-a cunoscut niciodată.
Credeţi cumva că mintea a cunoscut vreodată ceea ce este Realul, Adevărul?
Fără îndoială că înţelegerea merge de la cunoscut la necunoscut, se mişcă într-un cerc vicios şi se
întâmplă că Adevărul este necunoscutul din moment în moment.
Mintea poate să accepte sau să respingă ceea ce doreşte, să creadă sau să se îndoiască etc., etc.,
etc., dar niciodată nu va putea cunoaşte Realul.
Observaţi cu atenţie ceea ce se întâmplă în diferitele colţuri ale lumii. Peste tot circulă Cărţile
Sacre şi ele servesc drept fundament pentru multe culte religioase.
Totuşi, cine înţelege conceptele de conţinut ale acestor cărţi? Cine are deplina Conştiinţă a ceea ce
se află scris în fiecare verset? Mulţimile se limitează doar la a crede sau a nega şi atâta tot.
Ca dovadă a ceea ce afirm, vedeţi câte secte s-au format cu versetele minunate ale celor Patru
Evanghelii Crestine.
Dacă devoţii ar avea deplină Conştiinţă a Evangheliei Hristice predicate de Marele Kabir Iisus, este
evident că nu ar exista atâtea secte. În realitate ar fi doar o singură religie hristică de tip cosmic,
universal.
Totuşi, credincioşii nu reuşesc să cadă de acord, pentru că au Conştiinţa adormită. Nu ştiu nimic,
nimic nu le este clar, nu au stat niciodată de vorbă personal cu un Înger, nu au intrat niciodată conştient
şi pozitiv în Regiunile Cereşti. Umblă pentru că şi alţii umblă, mănâncă pentru ca şi alţii mănâncă,
spun ceea ce spun alţii şi merg astfel, legaţi la ochi, din leagăn până în mormânt.
Din nefericire, timpul trece cu o repeziciune care înspăimântă. Se încheie ciclul de existenţe umane
şi, în final, devoţii, convinşi că merg pe drumul drept, coboară în lăcaşul teribil al lui Pluton, „unde se
aude doar plânsetul şi scrâşnirea dinţilor”.
Coborârea valurilor umane în interiorul organismului planetar se realizează coborând treptele
Animal şi Vegetal, până la a pătrunde definitiv în stadiul Mineral, chiar în centrul planetei Pământ.
Vreau să stiţi, vreau să înţelegeţi ce se află în centrul acestei planete unde milioane de umanoizi
trec prin cea de-a „Doua Moarte” despre care vorbeşte Apocalipsa Sfântului Ioan.
Este evident că distrugerea Sinelui Însuşi, anihilarea Egoului, dizolvarea Sinelui Însuşi în
Regiunile Scufundate ale Avernului este absolut indispensabilă pentru distrugerea răului dinăuntrul
fiecăruia dintre noi.
Doar prin moartea Egoului devine posibilă eliberarea Esenţei. Atunci această reapare, iese la
suprafaţa planetară, la lumina Soarelui, pentru a începe un nou proces evolutiv în interiorul Roţii
Dureroase a Samsarei.
Reurcarea are loc întotdeauna traversând stadiile Mineral, Vegetal şi Animal, până la a recuceri
stadiul Umanoid care altădată se pierduse.
Este clar că, odată cu reintrarea în acest stadiu, ni se acordă din nou alte 108 existente, care dacă nu
sunt fructificate aşa cum trebuie, ne vor conduce pe drumul descendent, de reîntoarcere în Avernus. În
orice caz, este bine să stiţi că oricărei Esenţe, oricărui Suflet, îi sunt destinate întotdeauna 3.000 de
astfel de Cicluri de Manifestare Cosmică.
Aceia care eşuează definitiv, aceia care nu ştiu să profite de nenumăratele oportunităţi pe care
aceste 3.000 de perioade ni le furnizează, ni le conferă, vor rămâne pentru totdeauna excluşi de la
Măiestrie.
În acest ultim caz, acea Scânteie Nemuritoare pe care cu toţii o purtăm în interior, MONADA
sublimă, îşi culege Esenţa, adică Principiile sale Animice, le absoarbe în ea însăţi şi se scufundă apoi în
Spiritul Universal de Viaţă pentru totdeauna.
Aşa că Monadele fără Măiestrie, acelea care nu au obţinut-o sau nu au dorit-o în mod definitiv, vor
rămâne excluse din orice scară ierarhică. Clarific: nu toate Scânteile Nemuritoare, nu toate Monadele
sublime doresc Măiestria.
Când o Monadă, când o Scânteie Divină vrea cu adevărat să atingă stadiul sublim de „Monadă-
Maestru”, este evident că lucrează atunci asupra Esenţei sale, asupra Sufletului său, trezind în acest
Suflet infinite dorinţe de Spiritualitate Transcendentală.

13
 Î. - Din tot ceea ce dumneavoastră tocmai aţi expus, se pare, dacă nu mă înşel, că aceasta este
exact ceea ce a vrut să spună Domnul Krishna, când a vorbit despre ,,Transmigraţia Sufletelor”
şi, de asemenea, Maestrul Pitagora, când s-a referit la ,,Metempsihoză”. Aşa este?
R.- Ceea ce spun în aceasta seară are documentare în India şi Grecia. În prima, prin minunata
doctrină expusă de acel vechi Avatar indian numit Krishna, iar în a doua, prin doctrina lui Pitagora.
Evident că ,,Metempsihoza” acelui mare filosof grec şi ,,Doctrina Transmigraţiei Sufletelor”
predată de către Avatarul hindus sunt identice în formă şi în fond. Din nefericire, oamenii denaturează
Învăţătura şi în cele din urmă o resping în mod arbitrar.

Î. - Ceea ce nu înţeleg este motivul pentru care distinşi Căutători ai Adevărului, precum
doamna H.P. Blavatsky şi Charles Leadbeater, la fel ca şi Annie Bessant, fondatori ai Societăţii
Teozofice şi persoane cu Facultăţi de Clarvedere, Claraudiţie şi alte puteri, niciodată nu au fost
atenţi la faptele pe care atât Marele Kabir Iisus, cât şi Krishna, Pitagora şi dumneavoastră,
domnule Rodriguez, le-aţi predat, ci dimpotrivă, au preconizat, în tratate de mare recunoaştere
în lumea şcolilor pseudoezoterice, că omul merge inexorabil pe calea ascendentă a Evoluţiei,
până când, într-o zi, odată cu trecerea timpului, ajunge la Perfecţiune şi la a fi una cu Tatăl. Ne
puteţi explica o asemenea nepotrivire?
R.- Legile Evoluţiei si Involuţiei lucrează armonios şi coordonat în întreaga Natură.
Fără îndoială că ,,oricărei urcări îi succede o coborâre”, oricărei ascensiuni o decădere. Ar fi,
aşadar, absurd să presupunem că Legea Evoluţiei ar fi ceva diferit.
Dacă urcăm pe un munte, fără îndoială vom ajunge pe culme, apoi va trebui să coborâm. Aşa este
Legea Evoluţiei şi a Involuţiei, dragii mei fraţi... Totuşi, să nu confundăm „Teoria Evoluţiei” atribuită
lui Darwin cu Evoluţia/ Involuţia discutată de noi. Cele două aspecte sunt diferite, chiar dacă au acelaşi
nume. Prima se referă la parcursul structurilor fizice ale vieţii pe Terra, iar noi discutăm de Evoluţia/
Involuţia Sufletului...
Aceste două mari Legi, Evoluţia şi Involuţia, constituie Axa Mecanică a întregii Naturi. Dacă
oricare dintre aceste două Legi ar înceta să funcţioneze chiar şi pentru un moment, ar paraliza de fapt
toate mecanismele naturale.
Există Evoluţie în grâul care germinează, creşte şi se dezvoltă; există Involuţie în planta care se
ofileşte şi moare.
Există Evoluţie în creatura care se dezvoltă în pântecele matern, în copilul care se naşte, în
adolescent, în tânar; există Involuţie în acela care îmbătrâneşte şi moare.
Procesele Evolutive şi Involutive sunt complet ordonate în cadrul acestei Mari Creaţii.
Nici Evoluţia, nici Involuţia nu ne vor putea duce niciodată la Autorealizarea Intimă a Fiinţei.
Dacă noi vrem cu adevărat să ne eliberăm, dacă aspirăm în mod serios la Fericirea Autentică, avem
nevoie de urgenţă şi fără amânare să intrăm pe ,,Cărarea Revoluţiei Conştiinţei” (Moartea egoului,
Naşterea alchimică şi Sacrificul conştient pentru semeni).
Nu este de prisos să accentuăm ideea transcendentală şi transcendentă că nu se poate ajunge la
Marea Realitate cât timp ne rotim neîncetat în Roata Samsarei.
La ce foloseşte să ne întoarcem neîncetat în această Vale de Lacrimi, să evoluăm şi să involuăm
constant şi să coborâm o dată şi încă o dată în Lumile Infernale?
Datoria noastră este să Trezim Conştiinţa pentru a vedea drumul care trebuie să ne conducă cu
precizie absolută la Eliberarea Finală...
Multe inteligenţe ilustre ale cunoaşterii oculte au transmis umanităţii, la sfârşitul secolului trecut şi
începutul celui actual, o învăţătură elementară, simplă.
Este clar că acele persoane şi-au propus doar să predea public primele litere ale ,,Doctrinei
Secrete”. Atunci nu s-au oprit prea mult la analiza Legilor Evolutive şi Involutive.
Deja Rudolf Steiner în 1912 a afirmat că ,,ei, iniţiaţii acelei epoci, au dat doar o învăţătură
incipientă, elementară, dar că mai târziu se va da umanităţii o Doctrină Ezoterică Superioară, de ordin
transcendental.”
Acum, noi dăm acest tip de Doctrină Ezoterică Superioară.
Este aşadar indispensabil să nu condamnăm şi să nu criticăm pe aceia care în trecut au lucrat într-
un fel pentru umanitate. Ei au făcut ceea ce au putut; acum noi trebuie să elucidăm şi să clarificăm...

14
 Î. - Spuneţi că anumite Monade sunt interesate în a se Autorealiza şi altele nu, deşi toate
emană din Absolut. Eu consideram că toate au datoria să-şi caute Autorealizarea. Mi-aţi putea
explica puţin mai amănunţit acest lucru?
R.- Divinul, Dumnezeu, Spiritul Universal de Viaţă nu este dictatorial.
Dacă Acela care este Realul, dacă Acela care este Adevărul, dacă Acela care nu este timpul ar fi
fost de tip dictatorial, ce soartă am putea noi aştepta?
Dumnezeu îşi respectă lui însuşi propria libertate. Cu aceasta vreau să spun că în sânul Divinului
nu există dictaturi. Orice Scânteie Virginală, orice Monadă, are deplina libertate de a accepta sau a
respinge Măiestria. Înţelegeti?

Î. - Din ceea ce tocmai ne-aţi explicat, am putea spune că Monada este responsabilă de faptul
că Esenţa merge în Infern?
R. - Când o Monadă Divină vrea Măiestria, este evident că o obţine lucrând neîncetat asupra
Esenţei din interior, din partea cea mai profundă.
Dacă Monada nu este interesată de Măiestrie, niciodată nu ar trezi în Esenţa încorporată nici o
aspiraţie Intimă. Desigur, în acest caz Esenţa, lipsită de orice nazuinţă, scufundată în Ego, îmbuteliată
în interiorul lui Eu Însumi, va intra în Lumile Infernale. Aşadar, răspund ferm spunând: Monada este
vinovată de eşecul oricărei Esenţe...
Dacă Monada ar lucra asupra Esenţei cu adevărat, profund, este neîndoielnic că aceasta din urmă
nu ar coborî niciodată eşuată în Tartarus.

Î. - Mă îngrozesc gândindu-mă că ar trebui ca Esenţa mea să treacă prin suferinţă timp de

108 vieţi multiplicate de 3.000 de ori, adică 324.000 de existenţe umane, pentru ca la finalul
socotelilor să ajungă să trăiască în Absolut în forma unei Monade eşuate, adică fără
Autorealizare. În aceste circumstanţe, merită osteneala de a face toate eforturile şi sacrificiile
posibile pentru a mă Autorealiza, oricâte suferinţe ar implica aceasta, dat fiind că acestea nu
sunt absolut nimic în comparaţie cu cele pe care Natura mi le va impune dacă aleg drumul
eşecului, nu credeţi asta?
R. - Orice Scânteie Divină, ca fiecare Monadă, poate să aleagă drumul.
Fără îndoială că în spaţiul infinit există trilioane de Monade absolut inocente, dincolo de Bine şi de
Rău.
Multe dintre acestea au încercat să obţină Măiestria. Din nefericire, au eşuat. Alte milioane
niciodată nu au dorit Măiestria. Acum, cufundate în sânul Duhului Universal de Viaţă, se bucură de
Autentica Fericire Divină, pentru că sunt scânteieri ale Divinităţii. Din păcate nu deţin Măiestria.
Este clar că domnul care pune întrebarea are enorme nelinişti. Aceasta se datorează faptului că
Monada lui Interioară îl animă şi lucrează asupra lui neîncetat. Datoria lui este, aşadar, să meargă cu
fermitate pe Cărarea Tăişului de Briceag până la a obţine Autorealizarea Intimă a Fiinţei.

Î. - Acestui fenomen se datorează faptul că multe persoane cărora li se vorbeşte despre

Învăţăturile Gnostice, în ciuda faptului că recepţionează perfect ceea ce le explicăm, nu se decid
să meargă pe drumul Revoluţiei Conştiinţei? Vreţi să spuneţi că Monada lor nu lucrează pentru
ca ele să urmeze Drumul Autorealizării?
R: - Avem nevoie de reflecţie profundă pentru a aborda această problemă din diferite unghiuri. Se
întâmplă ca multor Monade le place să meargă lent, cu riscul ca Esenţele lor să esueze în fiecare ciclu
de existenţe umane; altele preferă să lucreze cu Esenţele lor în formă intermitentă, din când în când şi,
în fine, avem Monade care nu lucrează cu Esenţele lor niciodată.
Aşadar, acesta este motivul pentru care nu toate persoanele care ascultă învăţatura o acceptă cu
adevărat. Totuşi, este bine să ştim că cineva care, de exemplu, în existenţa prezentă nu acceptă să
lucreze pe Drumul Tăişului de Briceag, ar putea să o accepte în vieţi următoare, întotdeauna înainte de
a le fi împlinit pe cele 108.

Î. - Aceste Monade care niciodată nu sunt interesate de a lucra cu Esenţele lor aparţin numai
planetei Pământ sau există de asemenea şi pe alte planete?

15
 R:- Aminteşte-ţi Legea Analogiilor Filozofice, Legea Corespondenţelor şi a Numerologiei: „Aşa
cum este sus, este şi jos”...
Pământul nu este singura planetă locuită din spaţiul înstelat. Pluralitatea lumilor locuite este o
cutremurătoare realitate. Aceasta ne invită să înţelegem că Monadele altor planete se bucură de
asemenea de deplină libertate de a accepta sau de a respinge Măiestria.
Personalitatea este diferită. Cu aceasta, vreau să subliniez următoarele: Nu toate personalităţile
umane existente în alte lumi locuite ale spaţiului infinit au căzut atât de jos precum noi, locuitorii
Pământului.
Pe diferitele Sfere ale Infinitului există umanităţi planetare minunate, care merg în acord cu marile
Legi Cosmice. Dar, repet: nu toate Monadele vor Măiestria.
Infernuri există în toate lumile, în toate galaxiile, dar nu toate Infernurile planetare sunt locuite.
Soarele, de exemplu, este un astru minunat care cu lumina sa iluminează toate planetele Sistemului
Solar Ors. Este interesant să ştim că Lumile Infernale ale Astrului Rege sunt complet curate. Desigur,
pe acest strălucitor Soare nu este posibil să găsim eşecuri cosmice; niciunul dintre locuitorii săi nu
intră în Involuţia Scufundată. Creaturile care trăiesc pe Astrul Rege sunt complet Divine, Spirite
Solare.
Este bine să nu uităm că orice unitate cosmică ce vine la viaţă are inevitabil un Regat Mineral
Scufundat în Infradimensiunile naturale.
Există lumi al caror Regat Mineral Scufundat este dens populat, printre acestea se numără şi
planeta noastră Pământ. Aceasta indică, semnalează, eşecul multor Monade.
Trebuie totuşi să aprofundăm puţin mai mult aceasta problemă şi să înţelegem cu deplină claritate
că descinderea oricărei Esenţe în Lăcaşul oribil al lui Pluton nu înseamnă întotdeauna eşec definitiv.
Este evident că eşecul final este doar pentru Esenţele, pentru Monadele, care nu au obţinut
Autorealizarea Intimă în 3.000 de cicluri sau perioade de existenţe, mai bine zis în 3.000 de învârtiri
ale Roţii Samsarei, căci atunci când se ajunge la ultima dintre acestea, cum am mai spus de atâtea ori,
porţile se închid...

Capitolul V
Primul Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a Lunii

Astăzi vom studia Primul Cerc Dantesc al Lumilor Infernale.

Această Prima Regiune Scufundată corespunde ,,LIMBULUI”, ,,Orcul” clasicilor, citat de Virgiliu,
poetul din Mantua.
Ni s-a spus cu deplină claritate că asemenea zonă minerală este viu reprezentată de toate
PEŞTERILE LUMII, care, reunite la nivel astral, formeazî Prima Regiune Scufundată.
Spune Dante, bătrânul florentin, că în acea regiune a întâlnit ,,pe toţi acei INOCENŢI CARE AU
MURIT FĂRĂ SĂ FI PRIMIT APELE BOTEZULUI. (Toate acestea trebuie înţelese în forma strict
simbolică).
Dacă studiem cu atenţie „Ramayana”, cartea sacră a indienilor, cu uimire mistică putem evidenţia
faptul clar şi definitiv că Sacramentul Botezului este mult anterior Erei Creştine.
În „Ramayana” putem observa cazul insolit al lui Rama, care cu certitudine a fost botezat de către
Guru-ul său.
Fără îndoială, nimeni nu primea în vechile timpuri apa botezului fără să fi fost înainte pe deplin
instruit în Misterele Sexului. Aşadar, Sacramentul Botezului este un pact de Magie Sexuală.
Este extraordinar ca, la intrarea în orice Şcoală de Mistere, primul lucru care se primea era
Sacramentul Botezului.
Este indispensabil, este urgent, să transmutăm ,,Apele Pure de Viaţă” în ,,Vinul Luminii”
Alchimistului. Doar aşa se poate obţine Autorealizarea Intimă a Fiinţei.
În Orcul clasicilor, în Limb, găsim mulţi oameni iluştri care au murit fără să fi primit apele
botezului.

16
 Înşelaţi sinceri plini de magnifice intenţii, dar înşelati. Oameni care au crezut că este posibilă
Eliberarea fără necesitatea Magiei Sexuale.
Astfel, în Prima Regiune Sublunară, sub epiderma acestei planete pe care trăim, locuiesc reci şi
sepulcrali, DEFUNCŢII.
Cineva poate simţi o adevarată tristeţe, suprema durere, contemplând atâtea milioane de
dezîncarnaţi rătăcind cu Conştiinţa adormită în Regiunea Morţilor.
Iată-i acolo, ca umbre reci, cu Conştiinţa profund adormită, ca fantome ale nopţii!
Umbrele morţilor vin şi pleacă peste tot în Primul Cerc Dantesc. Se ocupă de aceleaşi activităţi ca
şi în viaţa care a trecut, visează la amintirile trecute, trăiesc complet în trecut...

Î. - Ne-aţi explicat că în Prima Regiune Subterană Sublunară, numită ,,Limb”, locuiesc

sufletele acelora care nu au fost botezaţi, înţelegându-se prin ,,Botez” un pact de Magie Sexualî,
ceea ce mî face sî pun urmatoareî întrebare: Oare toate fiinţele care nu au practicat Magia
Sexuală pătrund în numita regiune automat la dezîncarnare?
R.- Prima Regiune Scufundată este ca şi anticamera Infernului. Evident, trăiesc acolo umbrele
fiinţelor noastre dragi, milioane de fiinţe umane care niciodată nu au transmutat Apele Seminale în
,,Vinul Luminii Alchimiei”.
Sunt puţine acele Esenţe, acele Suflete, care după moarte obţin cu adevărat ,,vacante” în Lumile
Superioare.
Fără îndoială că majoritatea fiinţelor umane se întorc imediat într-un nou organism uman,
petrecând o perioadă de timp în Limb înainte de a se reîncorpora.
Totuşi, din cauza stadiului critic în care trăim în prezent, nenumăraţi decedaţi se scufundă definitiv
în Lumile Infernale, trecând prin Sferele Tenebroase ale Lunii (astral inferior), ale lui Mercur (mental
inferior), ale lui Venus (cauzal inferior), ale Soarelui (buddhic), ale lui Marte (atmic), ale lui Jupiter
(nirvanic), ale lui Saturn (paranirvanic), ale lui Uranus (mahaparanirvanic) si ale lui Neptun (Ain,
Empireul).
Ultima dintre aceste regiuni este definitivă. Acolo ajung cei pierduţi, pentru Dezintegrarea Finală, a
Doua Moarte, atât de indispensabilă.
Datorită acestei înspăimântătoare anihilări, Esenţa, Sufletul, ajunge să se elibereze din regiunile
Tartarusului, pentru a urca la suprafaţa planetară şi a începe o nouă Evoluţie, care va trebui să aibă loc,
inevitabil, începând cu Regnul Mineral.

Î. - Cum trebuie să se înţeleagă, ceea ce se spune în limbajul Bisericii Romane, şi anume că în

Limb intră copiii ,,inocenţi”?
R.- Partea cu ,,copiii inocenţi” trebuie înţeleasă în formă simbolică, alegorică.
Să se interpreteze cuvântul „inocenţi” nu în forma lui primară, originală, ci ca „ignoranţă radicală”.
Cu siguranţă, acela care nu cunoaşte Misterele Sexului, este ignorant, deşi se crede înţelept, deşi
posedă o vastă erudiţie.
Amintiţi-vă că există mulţi ,,ignoranţi iluştri” care nu doar că nu ştiu, dar nici măcar nu ştiu faptul
că nu ştiu... Înţelegeti?

Î. - Vreţi să spuneţi că persoana care nu a fabricat Corpurile Solare nu a fost botezată?

R. - Scrierile Sacre vorbesc clar despre ,,Hainele de Nuntă ale Sufletului”, despre ,,To Soma
Heliakon” sau ,,Corpul de Aur al Omului Solar”, vie reprezentare al ,,Corpurilor Suprasensibile” pe
care orice creatură umană trebuie să le formeze.
În cărţile noastre trecute am vorbit deja clar despre munca relaţionată cu crearea Corpurilor
Existenţiale ale Fiinţei şi de aceea cred că studenţii noştri gnostici vor putea acum să ne înţeleagă.
Fără îndoială că ,,Animalul Intelectual” greşit numit om nu posedă asemenea vehicule şi, prin
urmare, trebuie să le creeze, lucrând în Forja Aprinsă a lui Vulcan (Sexul, Înfrânarea dorinţei sexuale,
detaşare faţă de atracţie sau repulsie).
Îmi vine în memorie în aceste momente amintirea unui prieten care s-a dezîncarnat acum câtiva
ani. Acela era un gnostic convins. Totuşi, nu a reuşit să-şi fabrice Corpurile Existenţiale ale Fiinţei.
Aceasta am putut să o verific în Regiunea Morţilor, în Limb.

17
 În afara Corpului Fizic l-am găsit; avea aspect gigantic, iar faţa lui spectrală era cu siguranţă de
cadavru.
Am mers cu el prin diferite locuri, pe numeroasele străzi ale unui oraş. Evident că eram sub
Regiunea Tridimensională, în Limb...
„Sunteţi mort”, i-am spus.
„Cum? Imposibil! Sunt viu!” Acesta a fost răspunsul lui.
Trecând prin apropierea unei locuinţe, l-am făcut să intre, cu scopul de a se privi într-o oglindă. El
a urmat indicaţia mea şi atunci l-am văzut foarte surprins...
„Încercaţi să plutiţi”, am continuat să-i spun.
„Faceţi un salt, ca să vă convingeţi că sunteţi mort”...
Fantoma aceea, supunându-se, a dorit să zboare, dar l-am văzut căzând în cap, în loc să se ridice ca
păsările. În acele clipe a luat diferite figuri de animale...
„Acum aveţi formă de cal, de câine, de pisică, de tigru”; astfel îi spuneam, pe măsură ce îi apăreau
diferitele aspecte animalice.
Cu siguranţă, acea fantomă era formată dintr-un ansamblu de euri certăreţe şi gălăgioase, care se
pătrundeau şi se întrepătrundeau fără să se confunde.
Inutile au fost eforturile mele... Acel dezîncarnat nu a putut să mă înţeleagă. Era un locuitor al
Regiunii Morţilor, o sumă de Euri personificând Defecte Psihologice.
Deşi acel prieten cunoscuse Gnoza, nu a reuşit să îsi fabrice Corpul Astral. Acum aveam în faţa
ochilor mei doar un ansamblu de fantasme, dând impresia unei Personalităţi de faţadă.
Este evident că un asemenea subiect nu primise Sacramentul Botezului. Cu alte cuvinte, vom spune
ca nu şi-a transmutat ,,Apele Pure ale Vieţii” în ,,Vinul Luminii” al Alchimiştilor.

Î. - Vreţi să spuneţi atunci, că aceia care locuiesc în Regiunea Morţilor, adică în Limb, mereu
vor avea oportunitatea de a se reîntoarce la o nouă matrice?
R.- Nu uitaţi că Zeul Mercur cu Caduceul său, scoate mereu Sufletele scufundate în Orc, cu scopul
de a se reîncorpora într-un nou organism. Doar aşa este posibil ca într-o zi oarecare să putem să fim
botezaţi cu adevărat. Înţelegeţi?

Î. - Eu înţeleg că în Limb intră Esenţa şi Eurile defunctului, dar ca nu este o regiune de

suferinţe. Am dreptate?
R.- Pentru că tot vorbiţi despre Esenţă şi despre Euri, este bine să punem odată cărţile pe masă,
pentru a clarifica conceptele şi a defini poziţiile doctrinare.
Mulţi cred ca Egoul, Eul, „Eu Însumi”, Sinele Însuşi este ceva foarte individual. Aşa îl presupun în
mod greşit numeroşi autori din psihologia modernă.
Eul nu posedă nici o individualitate. Este o sumă de diferite Agregate Psihice care personifică
Defectele noastre Psihologice, un mănunchi de erori, pasiuni, uri, frici, răzbunări, gelozii, mânie,
desfrâu, resentimente, ataşamente, lăcomii etc., etc..
Aceste diferite Agregate au diferite forme de Animale în Regiunile Hipersensibile ale Naturii.
După moarte, tot acest ansamblu de Euri certăreţe şi gălăgioase, toată această gamă variată de
Agregate Psihice, continuă dincolo de mormânt.
În interiorul acestor Valori Negative se află scufundată Esenţa noastră Animică, Materialul Psihic.
Este aşadar clar că asemenea Materie Animică îmbuteliată în Ego se scufundă în Orc, în Limb,
pentru a se întoarce puţin mai târziu în aceasta Lume Fizică.

Î. - Pentru o persoană adormită comună şi obişnuită, Limbul înseamnă o continuare a vieţii

sale?
R.- Consider că întrebarea dumneavoastră este puţin greşită. Este necesar să o formulaţi mai bine,
pentru a ne lămuri...
Nu există nici un mâine pentru Personalitatea mortului. Orice Personalitate este fiica timpului său.
Se naşte la timpul său, moare la timpul său.
Ceea ce continuă dincolo de mormânt este Egoul, suma diferitelor Agregate Psihice animalice şi
brutale.

18
 Când eu îl contemplam pe prietenul din povestirea mea, cu durere am putut să înţeleg că
personalitatea aceluia fusese anihilată. Tot ce aveam acum în faţa vederii mele era o sumă de figuri
animalice groteşti, pătrunzându-se şi întrepătrunzându-se, pentru a da o falsă aparenţă de Personalitate
sepulcrală, rece, fantomatică.
Ce devenise prietenul meu? Unde era? Cum nu fabricase Corpul Astral, este evident că încetase să
existe. Dacă prietenul meu ar fi fabricat Corpul Astral prin intermediul Transmutării Sexuale, dacă ar fi
practicat Magia Sexuală cu adevărat, este clar că ar fi fabricat Vehiculul Sideral şi atunci ar fi continuat
cu Personalitatea lui Astrală în Regiunile Hipersensibile ale Naturii. Din nefericire, nu acesta era
cazul...
A fi botezat deci, implică să fi practicat Magia Sexuală. Cine nu a procedat aşa, nu a primit Apele
Sacramentale; este un locuitor al Limbului.

Î. - Această Falsă Personalitate formată din aceste Euri groteşti, care într-o vreme era
prietenul dumneavoastră, putea să ajungă să vă fie inamică în această regiune fără viitor?
R. - Egoul este constituit din multe euri şi că unele dintre acestea pot fi prietenii noştri sau
duşmanii noştri. Fără îndoială, anumite euri ale acelei fantome la care m-am referit continuă să fie
prietenii mei, dar altele este evident că pot să-mi fie inamici sau pur şi simplu fantome groteşti,
indiferente.
În orice caz, Egoul este cel care se întoarce din Regiunea Limbului pentru a repeta în această Lume
Fizică toate dureroasele drame ale existenţelor trecute.
Personalitatea, aşa cum am mai spus, este pieritoare, nu se mai întoarce niciodată şi aceasta este
ceva ce dumneavoastră ar trebui să înţelegeţi clar. Să ştiţi să faceţi diferenţa dintre Ego şi Personalitate.
Aţi înţeles?

Î. - Trebuie să înţeleg că Adevăratul Sacrament al Botezului îl poate primi doar acela care
intră pe ,,Drumul Tăişului de Briceag”?
R. - Autenticul Sacrament al Botezului, aşa cum am spus deja în acest discurs, este un pact de
Magie Sexuală.
Din păcate, oamenii trec prin ceremonia botezului, prin ritual, dar nu îndeplinesc pactul niciodată.
Din cauza acestui lucru intră în Limb. Dacă oamenii ar îndeplini acest pact religios, ar intra din plin pe
Cărarea Tăişului de Briceag, pe acea cărare menţionată de Hristos când a spus:
„Strâmtă este poarta şi îngust este drumul care conduce spre Lumină, şi foarte puţini sunt cei care
îl află.”
Este indispensabil să ştim că Drumul Secret care conduce sufletele până la Eliberarea Finală este
absolut sexual.

Î. - Atunci dezîncarnaţii care au dreptul la nişte ,,vacanţe”, sunt aceia care au început să
practice Magia Sexuală?
R. - Egoul niciodată nu poate intra în Regiunile Cereşti. Pentru Agregatele Psihice există doar
Abisul şi A Doua Moarte. Aţi înţeles?
Totuşi, vom merge mai în profunzimea problemei pentru a elucida şi a clarifica această întrebare...
Când Egoul nu este mult prea puternic, când Agregatele Psihice sunt foarte slabe, Esenţa pură,
Sufletul reuşeşte să se elibereze pentru un timp pentru a intra în Regiunile Celeste şi pentru a se bucura
de anumite ,,vacanţe” înainte de a se întoarce în această Vale de Lacrimi.
Din nefericire, zi de zi Egoul animal a devenit foarte puternic în multe persoane şi din acest motiv
sufletele umane nu se mai bucură de numitele ,,vacanţe”.
Cu siguranţă, în ziua de astăzi sunt foarte puţine acele suflete care reuşesc să pătrundă în
,,Devachan”, cum spun teozofii sau în ,,Cauzal”.
Doresc ca toţi să înţelegeţi faptul concret că acele suflete, astăzi cu siguranţă foarte rare, care se pot
bucura pentru un timp de ,,vacanţe” atât de fericite între moarte şi noua naştere, sunt acelea pe care le-
am putea numi în lume drept ,,oameni foarte buni”.
Datorită acestui lucru Marea Lege le recompensează după moarte. Aţi înţeles?

19
 Î. - Acele suflete care reuşesc să scape din Ego pentru a se bucura de nişte ,,vacanţe”, la
reintrarea în altă matrice trebuie să se îmbutelieze din nou în Ego?
R. - Egoul poate să fie distrus, anihilat, doar în două moduri.
1. Prin intermediul Muncii Conştiente asupra noastră înşine şi în interiorul nostru înşine, aici şi
acum.
2. În Lumile Infernale, prin intermediul Involuţiei Scufundate, trecând prin înspăimântătoare
suferinţe.
Fără îndoială, Vacanţele Celeste nu dizolvă Egoul. Odată ce Esenţa, Sufletul consumă fructele
recompensei sale, la întoarcerea în această Vale de Lacrimi, trebuie să rămână mai întâi îmbuteliată în
Egoul său, în Eu, în Mine Însumi.

Î. - Când Esenţa se întoarce după acele ,,vacanţe” la o nouă matrice, îmbuteliată în Ego, nu
aduce cu ea dorinţa de a se elibera pentru a-şi atinge Autorealizarea?
R. - Urcarea în Lumile Superioare ne reconfortează şi ne ajută.
Când Esenţa se întoarce din nişte ,,vacanţe” în Lumile Superioare de Conştiinţă Cosmică, vine
fortificată şi cu mai mult entuziasm. Atunci, luptă neobosit pentru a-şi obţine Eliberarea totală. Totuşi,
orice efort s-ar dovedi inutil dacă nu s-ar împlini pactul de Magie Sexuală conţinut în Sacramentul
Botezului.

Î. - Ne-aţi putea spune cum sunt regiunile Primului Cerc Dantesc sau al Lunii, cum se trăieşte
şi ce se face acolo?
R. - Primul Cerc Dantesc, Sublunar, văzut la nivel intern este destul de interesant.
Acolo găsim prima contraparte scufundată a oraşelor noastre, a străzilor, satelor, ţinuturilor şi
regiunilor. Aşadar, nu este de mirare că în această regiune se trăieşte o viaţă asemănătoare celei
actuale.
În niciun mod nu ar trebui să ne uimească faptul că defuncţii vizitează casele în care au trăit sau
circulă prin acele locuri pe care înainte le-au cunoscut, ocupându-se de aceleaşi meserii sau munci pe
care obişnuiau să le facă...
Îmi amintesc cazul patetic al unui tânăr hamal. Egoul său mergea după moarte purtând pe spatele
său o povară, un balot sau colete grele. Când am vrut să-l fac să-şi înţeleagă situaţia, când i-am dat de
înţeles că deja era mort cu adevărat şi că nu avea de ce să mai care poveri în spate, m-a privit cu ochi
de somnambul. Avea Conştiinţa adormită. A fost incapabil să mă înţeleagă.
Defuncţii continuă să trăiască în magazinele lor, sau cumpărând produse, ori conducând
automobile etc., etc., etc., fiecare cu acele munci de care se ocupa înainte. Este uimitor să vezi acele
cârciumi pline de beţivi dezîncarnaţi, acele case cu prostituate fornicând încă după moarte etc., etc.,
etc..

Î. - Ce proces urmează aceia care locuiesc în Limb pentru a se reîntoarce în această Lume
Tridimensională?
R. - Aceia care locuiesc în Limb trebuie să recapituleze viaţa pe care tocmai au terminat-o, să o
retrăiască lent. Odată terminat un asemenea proces retrospectiv, toate faptele din viaţa noastră
anterioară rămân pur şi simplu reduse la matematică. Atunci judecătorii Karmei ne fac să ne întoarcem
în această Vale de Lacrimi cu scopul de a ne înţelege greşelile şi de a căuta drumul care trebuie să ne
conducă la Eliberarea Finală. Asta este tot.

Capitolul VI
Al Doilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Mercur

Vom studia acum cu atenţie Al Doilea Cerc Dantesc. Doresc să mă refer în mod specific la aspectul
negativ (sau mai bine spus scufundat) al planetei Mercur (mental inferior).

20
 Nu vom discuta despre Cerul lui Mercur. Repet: este indispensabil să investigăm puţin ceea ce este
relaţionat strict cu antiteza acelui strălucitor Cer...
Când pătrundem în interiorul Pământului cu Corpul Astral, putem să verificăm perfect, prin noi
înşine şi în formă directă ceea ce este INFERNUL LUI MERCUR.
La intrarea în această Regiune Scufundată simţim în adâncul sufletului nostru clocotul continuu al
acelor FORŢE PASIONALE NEGATIVE, care curg neîncetat în acea zonă subterană.
Nu este de prisos să spunem că aici simţim bătând vântul lui Mercur, un anumit element de aer
fatal. O asemenea zonă subterană este locul în care trăiesc FORNICATORII, aceia care se bucură
extrăgând din organismul lor Sperma Sacră.
Acele nefericite creaturi ale Lumii Subterane, cufundate în viciu, vin şi pleacă disperate,
pretutindeni. Rămânem uimiţi văzând pe aceşti pierduţi coabitând neîncetat în Infernurile Atomice ale
Naturii.
Asemenea ,,Egouri” blestemă neîncetat şi urăsc de moarte tot ceea ce are aroma castităţii.
Aici o găsim pe împărăteasa Semiramida, teribilă fornicatoare, care a stabilit în ţara sa Legi care au
favorizat pasiunile animalice.
În această locuinţă a lui Pluton o găsim de asemenea pe Regina Didona, care s-a sinucis din
pasiune, după ce jurase fidelitate cenuşii lui Ciceu. Aici este Paris, care a sechestrat-o pe frumoasa
Elena din Antica Troie şi Ahile, impetuosul războinic distrugător de cetăţi.
Tartarus al nefericirilor, Abisuri de nelinişte, spaimă, orori!
Cu profundă durere îi putem găsi în Al Doilea Cerc Dantesc pe BODDHISATTWA CĂZUŢI, pe
aceia care l-au asasinat pe Zeul Mercur, Sufletele nefericite care ,,şi-au schimbat drepturile de întâi
născuţi pe un blid de linte”.
Ce durere simţim în adâncul Conştiinţei noastre descoperind în acele Abisuri Mercuriene pe Îngerii
Căzuţi citaţi de către vechile teogonii religioase!
Vin şi pleacă prin acel aer negru al scufundatei regiuni, toţi aceia care ,,şi-au schimbat Sceptrul de
Putere pentru Fusul Onfaliei”.
Regiune în care înţelegerea umană nu lucrează; lume de instincte brutale, unde lascivitatea se
amestecă cu impetuozitatea violenţei.
Iată aici Misterele lui Minos sau Minna. Adâncimi înspăimântătoare unde trăiesc Tantricii Negri
care au dezvoltat ,,Abominabilul Organ Kundartiguator”, cauza atâtor rele.
Ah, dacă gloriosul Arhanghel Sakaki cu a sa comisie sacră ar fi prevăzut cu exactitate matematică
rezultatele fatale ale acelei ,,Cozi Satanice”, ale acelui Organ al Abominaţiunilor pe care cândva i-a
fost permis umanităţii să îl dezvolte în scopuri planetare clare! Cât de diferit ar fi fost viitorul bietei
umanităţi îndurerate!
Este clar că fiecare fiinţă umană este o creatură care captează diferitele Forţe Cosmice pentru a le
transforma şi transmite straturilor interioare ale Pământului.
Cum pe Continentul Lemur, cam în urmă cu 18 milioane de ani, Pământul se cutremura neîncetat,
vulcanii erupeau si aruncau lavă, anumiţi Indivizi Sacri, conduşi de către Arhanghelul Sakaki, au
permis dezvoltarea Abominabilului Organ Kundartiguator: Foc Luciferic teribil de negativ,
proiectându-se din coccis către Infernurile Atomice ale omului.
Nu este de prisos să amintim că acest Fohat Negativ s-a acoperit cu o coadă fizică, aşa cum o
vedem la maimuţe. Atunci, locuitorii Pământului, purtau fizic asemenea prelungire sau proiecţie a
Coloanei lor Vertebrale.
Forţele care în acea epocă au trecut prin organismele umane, au suferit prin urmare modificări
clare, care au permis stabilizarea scoarţei tereste.
Mult mai târziu, de-a lungul istoriei secolelor, alţi Indivizi Sacri, considerând deja nefolositor
Abominabilul Organul Kundartiguator (Coada lui Satan), au eliminat din corpurile umane o asemenea
prelungire.
Din nefericire, rezultatele dezastruoase ale ,,Organului Sabaturilor” au rămas în cei cinci cilindri ai
Maşinii Organice, cunoscuţi ca: Intelect, Emoţie, Mişcare, Instinct, Sex.
Aprofundând această temă putem descoperi prin noi înşine că asemenea rezultate tenebroase sunt
perfect definite ca Agregate Psihice sau Euri certăreţe şi gălăgioase, personificând erori şi constituind
Egoul, Eul Însumi, Sinele Însuşi.

21
 În Sfera Scufundată a lui Mercur locuiesc milioane de creaturi umane cu Abominabilul Organ
Kundartiguator total dezvoltat.
Nu vreau să spun cu aceasta că acea coadă fizică a maimuţelor este în prezent dezvoltată în
anatomia ,,Bipezilor Tricerebraţi sau Tricentraţi”.
Cu siguranţă că există un reziduu osos al abominabilei cozi, în formă foarte incipientă în anatomia
umană. Totuşi, aspectul psihic al acestui ,,organ” se găseşte în structura Metafizică a milioane de
Umanoizi Raţionali.
Aceasta ajungem să o evidenţiem în mod clar atunci când, îmbrăcaţi cu Corpul nostru Astral,
pătrundem în teritoriile scufundate de tip mercurial, sub epiderma planetei Pământ.

Î. - Doresc să ştiu dacă persoanele şi faptele care apar în expunerea dumneavoastră despre Al
Doilea Cerc Dantesc sunt pur şi simplu mitologice sau sunt reale, căci, deşi Dante le menţionează,
înţelegem că opera lui este doar o piesă literară de mare merit...
R. - „Divina Comedia” a lui Dante este un text Iniţiatic, Ezoteric, pe care numai puţine fiinţe
umane l-au înţeles.
Personajele mitologice citate în acel text, sau locuitori ai Sferei Scufundate a lui Mercur, reprezintă
în mod simbolic pasiunile animalice vii ale acelei regiuni.
Impetuosul Ahile cu teribilele sale explozii sexuale, Elena cea adulterină, Paris cel libidinos,
personifică dintotdeauna, în mod clar, pe locuitorii Zonei Tenebroase a lui Mercur.
În particular, vreau să spun că unul dintre acele personaje, acea Elena răpită de Paris, cauza atâtor
rele în vechile timpuri, are şi alte simboluri, pozitive, mai frumoase, despre care nu doresc să vorbesc
în aceste momente. Să privim doar aspectul său abisal, antiteza a ceea ce străluceşte, faza tenebroasă a
lui Mercur.
Domnilor, doamnelor, amintiţi-vă că fiecare simbol poate fi tradus în şapte forme diferite. În
această seară studiem doar acest abis foarte particular, de tip mercurial, de sub scoarţa planetei pe care
trăim.

Î. - Mi-aţi putea spune dacă acest Cerc a lui Mercur este pe o treaptă mai densă şi cu mai
multă suferinţă decât primul?
R. - Amintiţi-vă dumneavoastră ceea ce deja am spus în discursuri anterioare, când am studiat
,,Raza Creaţiei”.
Este evident că, cu cât numărul de Legi este mai mare, cu atât sunt mai mari mecanicitatea şi
durerea.
Sfera Scufundată a Lunii (astralul inferior) este guvernată exclusiv de 96 de Legi. Totuşi, aspectul
tenebros al lui Mercur, în interiorul masei planetare pe care trăim, este constituit din 192 de Legi. Prin
urmare, mecanicitatea este şi mai mare şi ca atare, suferinţele sunt cu mult mai intense. În plus, atomii
acestei Tenebroase Sfere Mercuriale sunt mult mai grei. Fiecare dintre aceştia conţine în interiorul său
192 de atomi ai Absolutului.
Aceasta vrea să spună că Regiunea Mercurială Tenebroasă este încă şi mai densă decât cea Lunară.

Î. – Sufletele care intră în această Zonă Scufundată a lui Mercur nu au posibilităţi de a se

întoarce?
R. - Nu uitaţi că pe lângă Justiţie se află mereu Mila.
În acele tenebroase Regiuni Abisale locuiesc anumiţi Maeştri ai Marii Loje Albe, Mari Iniţiaţi,
Fiinţe Divine care au renunţat la orice fericire pentru a-i ajuta pe cei pierduţi.
Când un Suflet se căieşte în Locuinţa lui Pluton, fără îndoială că este mereu asistat de aceşti Sfinţi.
Cu siguranţă că aceste fiinţe instruiesc, dojenesc şi arată Drumul Luminii tuturor acelora care cu
adevărat se căiesc pentru perversiunile lor.
Din când în când, deşi foarte rar, reuşesc Divinele Fiinţe să scoată din abisurile pierzaniei câte un
Suflet căit.
Când aceasta se întâmplă, aceia care erau condamnaţi la pierzanie se întorc, intră din nou, se
reîncorporează într-un nou organism.

22
 Î. - De ce stăruiţi asupra faptului că Prima Regiune Scufundată Lunară este cea a morţilor şi
în schimb nu o afirmaţi în ceea ce priveşte A Doua Zonă Scufundată, cea a lui Mercur?
R. - Revizuiţi cu atenţie “Divina Comedia” a lui Dante, investigaţi prin dumneavoastră înşivă,
învăţaţi să vă mişcaţi conştient şi pozitiv în Corp Astral, experimentaţi şi veţi vedea.
Evident că ,,Orcul” clasicilor, ,,Limbul” creştinilor, este doar anticamera Infernului, deşi
corespunde Primului Cerc Dantesc.
Orice Iniţiat ştie că într-o asemenea regiune trăiesc după ce mor, milioane de fiinţe umane.
Întâlnirea cu Minos, Demonul care marchează cu rotirile cozii sale Cercul unde trebuie să meargă
defuncţii, are loc doar în Sfera Scufundată a lui Mercur. Aşadar acesta nu este un capriciu al meu.
Repet: cine doreşte, poate să investigheze el însuşi şi în formă directă şi va confirma afirmaţiile
mele.

Î: - Nu înţeleg ceea ce tocmai aţi spus. De ce în Lumea Scufundată a lui Mercur locuiesc
Eurile Fornicatoare care de asemenea constituie Eul Însuşi sau Eu Sunt şi acelaşi lucru se
întâmplă în Primul Cerc Dantesc?
R. - Aproape toţi Bipezii Tricerebraţi sau Tricentraţi în mod greşit numiţi oameni, se dovedesc în
fond mai mult sau mai puţin fornicatori. Totuşi, Marea Lege, cum am mai spus în discursurile trecute,
îi atribuie fiecărui suflet 108 existenţe în fiecare Ciclu de Manifestare Cosmică.
Este evident, concret şi vădit că nimeni nu poate fi aruncat în Abisurile Pirezaniei fără să-şi fi
împlinit ciclurile de existenţe.
În mod normal, defuncţii trăiesc în Limb, acesta din urmă fiind reprezentat de toate peşterile
Pământului, la nivel simbolic, evident. Doar acei fornicatori care şi-au epuizat ciclurile de existenţe
umane pătrund definitiv în Regiunea Scufundată Negativă a lui Mercur.
Însă vă rog să mă înţelegeţi!... Există pe Pământ uneori adevăraţi monştri umanoizi care deja nu
mai oferă nici o posibilitate de salvare. Sunt cazuri definitiv pierdute şi, deşi nu şi-au epuizat ciclul
complet al celor 108 existenţe, fără îndoială că intră în Lumile Infernale.

Î. - Ştim că Sfera lui Mercur este cea a fornicatorilor. Aceasta vrea să spună că Eurile se
împart în diferite Cercuri Danteşti, în acord cu diferitele Agregate Psihice?
R. - Egoul este o sumă de diferite Agregate Psihice care personifică erori. Unele dintre acestea
corespund în mod specific unui Cerc Dantesc, iar altele se află intim legate de alte Cercuri, mai
scufundate. Însă totalitatea, suma Valorilor Negative în ansamblul său, se precipită involuând în
Regatul Mineral, către centrul de gravitaţie planetară.
Conştiinţa condamnaţilor trebuie să experimenteze în fiecare Cerc descendent, în fiecare
Infradimensiune a Naturii, sub Regiunea Tridimensională a lui Euclid, Defectele sale Psihologice
corespunzătoare.
În această seară vorbim exclusiv despre Al Doilea Cerc. Mai târziu, după ce vom fi trecut în revistă
cele Nouă Cercuri Danteşti, vom studia pe îndelete Legea Mişcării Perpetue. Atunci cu toţii, domnilor
şi doamnelor, veţi putea să aprofundaţi puţin mai mult tema care corespunde întrebării.

Î. - Va să zică, în acest Cerc care corespunde desfrâului, fornicarea a devenit teribil de

mecanică şi de aceea dureroasă şi dezgustătoare?
R. - În acest aer negru şi fatal, desfrâul obişnuieşte să se amestece cu violenţa şi atunci totul devine
instinctiv şi brutal. Înţelegeţi?

Î. - Ceea ce tulbură îngrozitor, este că în ciuda torturilor care se suportă în acest Cerc, cei
care locuiesc acolo cred că merg foarte bine. Doriţi să ne explicaţi această problemă?
R. - Persoanele din Abis întotdeauna cred despre sine tot ceea ce este mai bun. Cred cu tărie că
merg pe drumul dreptăţii şi al iubirii şi consideră că aceia care mergem pe ,,Cărarea Revoluţiei
Conştiinţei” mergem, după cum spun ei, spre ,,propria noastră distrugere”.
Vreau ca dumneavoastră să ştiţi că tenebroşii, antrenaţi de bune intenţii, ne tentează neîncetat, zice-
se cu scopul de „a ne salva”. În aceste Regiuni Abisale vedem mulţi anahoreţi, penitenţi, fachiri,
mistici, călugări etc., etc., etc., admonestând diferite grupuri umane, total convinşi că ei merg foarte
bine.
23
 Î. - Aceste suflete care sunt atât de convinse că merg foarte bine, nu ştiu că sunt în Infern?
R. - Cuvântul „Infern” provine din latinescul „Infernus”, care înseamnă ,,Regiune Inferioară”. În
interiorul Pământului găsim Lumea Elementelor Naturale şi este neîndoielnic că cei pierduţi niciodată
nu ar considera acele Elemente sau Regiunile Scufundate, ca loc de pierzanie.
Oamenii normali, comuni şi obişnuiţi au Conştiinţa adormită, dar cei care intră în Regiunile
Abisale se trezesc în rău şi pentru rău. Asemenea oameni au o idiosincrazie psihologică foarte
specială, o logică fatală de tip diferit.
Să nu vă miraţi, să nu vă uimească faptul că pentru cei pierduţi în abisuri albul este negru şi
viceversa. A-l pomeni pe Iisus, Marele Kabir, sau pe Divina Mamă Kundalini în acele Regiuni
Scufundate este pentru aceşti condamnaţi o blasfemie, ceva de neiertat şi, în consecinţă, aceasta ar
echivala cu a le provoca mânia. Atunci i-am putea vedea atacându-ne furioşi.
Nu ignoră cei pierduţi faptul concret că trebuie să treacă prin A Doua Moarte, dar nu se tem de ea:
o imploră, o cer. Ştiu că aceea este poarta de scăpare pentru a se întoarce la suprafaţa Pământului
pentru a începe o nouă ascensiune evolutivă, care va trebui să meargă de la piatră până la om.

Î. - O persoană ca mine, care urmez continenţa sexuală absolută, ar fi oare posibil să pătrund
în Al Doilea Cerc Dantesc?
R. - Este indispensabil, este urgent şi de neamânat să ştim că desfrâul se procesează în cele 49 de
Regiuni ale Subconştientului.
Mulţi sfinţi care au ajuns la Suprema Castitate la nivelul pur intelectual au eşuat când au fost
supuşi la probe în regiunile mai profunde ale Subconştientului.
Cineva ar putea, de exemplu, să fi obţinut castitatea în 48 de Regiuni Subconştiente şi să eşueze în
a 49-a.
Mulţi bărbaţi şi femei virtuoase care s-au autocalificat drept ,,caşti şi inocenţi” sunt acum locuitori
ai celui de-Al Doilea Cerc Dantesc.
Mii de oameni religioşi, sacerdoţi din toate credinţele care au crezut că au obţinut cea mai absolută
castitate, trăiesc acum în Infernul lui Mercur.
Aşa că nimeni să nu se autocalifice drept ,,cast”. „Cine se simte sigur, să privească înapoi şi să nu
cadă”.

Î. - Dumneavoastră menţionaţi 49 de Regiuni ale Subconştientului şi, sincer, pot să spun că

este pentru prima dată când aud de un asemenea număr, căci în niciun tratat de Psihologie,
Parapsihologie şi Psihanaliză unde se menţionează şi se studiază procesele Conştientului,
Subconştientului şi Infraconştientului, etc., nu se menţionează aceste 49 de Diviziuni sau Regiuni
pe care dumneavoastră le pomeniţi. De ce este aşa?
R. - Este bine să amintim constituţia septenară a Omului Autentic.
Cum ,,bipedul tricerebrat sau tricentrat”, în mod greşit numit om, încă nu şi-a trezit Conştiinţa, nu
şi-a creat Corpurile Existenţiale ale Fiinţei, are în realitate doar stări Subconştiente, Subiective.
Înmulţiţi dumneavoastră aspectul septuplu cu el însuşi şi veţi obţine cele 49 de Regiuni
Subconştiente ale oricărui umanoid.
Evident, trezind Conştiinţa aceste 49 de stări devin conştiente şi doar atunci vom avea Obiectivitate
Conştientivă Integrală.
Avem nevoie să transformăm Subconştientul în Conştient şi acest lucru este posibil doar
dezintegrând Agregatele Psihice care constituie Egoul, Eul Însumi, Sinele Însuşi.
Să ne amintim că însăşi Conştiinţa este îmbuteliată în asemenea Agregate. Dezintegrându-le pe
acestea din urmă, ea devine trează.
Desfrâul, fornicarea Cercului Scufundat al lui Mercur de sub scoarţa terestră este cu siguranţă
fundamentul, baza Egoului existenţial.

Î. - În unele dintre cărţile dumneavoastră explicaţi faptul că pentru a trezi Conştiinţa trebuie
făcută disecţia Eului sau a Defectului Psihologic care se doreşte eliminat, cu ajutorul intelectului,
şi că aceasta trebuie să se facă în cele 49 de Departamente ale Subconştientului. Dar, dacă încă

24
nu avem Conştiinţa Trează, cum putem să pătrundem cu intelectul în aceste 49 de Regiuni? Aţi
dori să ne explicaţi aceasta?
R. - Nu ar fi posibil să dezintegrăm radical Egoul, spontan şi simultan în toate cele 49 de Regiuni
ale Subconştientului.
Vă invit să reflectaţi, să investigaţi acestă problemă în mod clar şi perfect.
Când dorim să anihilăm orice Defect Psihologic (desfrâul, de exemplu, sau oricare altul), trebuie
înainte de toate să îl înţelegem.
Totuşi, Înţelegerea Unitotală a Defectului în chestiune nu ar putea fi un fapt imediat în cele 49 de
Regiuni Subconştiente. Acest lucru înseamnă o înaintare treptată pe drumul înţelegerii.
Treptat vom ajunge să înţelegem şi să eliminăm Eurile Defectului în chestiune, în fiecare dintre
Regiunile Subconştiente. Acest lucru ar marca o dezvoltare a Conştiinţei în formă metodică, profundă
şi ordonată.
Pe măsură ce Conştiinţa se trezeşte, Înţelegerea devine tot mai clară, până la a se ajunge la nivelul
final. Atunci Defectul ar putea fi anihilat radical.

Capitolul VII
Al Treilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Venus

În această seară vom vorbi despre Infernurile Venusiene (cauzal scufunndat), situate, aşa cum se
ştie deja, în Infradimensiunile Naturii...
Este vorba de o regiune mult mai densă decât cele două anterioare, mult mai grosieră, de vreme ce
fiecare atom de materie conţine în interiorul său 288 de atomi ai Absolutului.
Evident, este vorba despre atomi mai grei şi, prin urmare, materialitatea este cu mult mai mare.
În plus, faptul însuşi de a fi guvernată de 288 de Legi face din numita zonă subterană ceva extrem
de complicat şi înspăimântător de dificil şi dureros.
Să observăm cu atenţie cârciumile, cabareturile, casele de prostituţie, etc., etc., etc., din Lumea
noastră Tridimensională.
Fără îndoială că umbra vitală a tuturor acestora, aspectul sinistru al MARILOR ORGII şi
PETRECERI BAHICE îl putem găsi în Sfera Scufundată a lui Venus.
Aceia care au trăit mereu din orgie în orgie, din cârciumă în cârciumă, scufundaţi în noroiul marilor
festinuri, banchete şi beţii, ştiu foarte bine ce simt după o noapte de petrecere. Mulţi, vrând să înece în
vin starea dezastruoasă în care rămân după o beţie, continuă pe drumul viciului până ajung la
catastrofa totală a organismului lor.
Extinzând această chestiune, aprofundând puţin mai mult această temă, pot să vă afirm în mod
accentuat că după plăcere vine durere. Acum vă veţi putea explica prin voi înşivă care trebuie să fie
viaţa sau cum trebuie să fie existenţa sufletelor pierdute în Regiunea Scufundată a lui Venus.
Pe bună dreptate Dante a găsit în Abisurile Scufundate ale Celui de-al Treilea Cerc Infernal, ploaie
neîncetată, frig înspăimântător, noroi, ape negre, putreziciune, etc..
Fără îndoială, defuncţii din aceste regiuni ascultă cu oroare înspăimântătoarele lătrături ale lui
CERBER, câinele Infernal.
Simbolicul câine, cu cele trei gâtlejuri crude ale sale, reprezintă pasiunile animalice sexuale
violente, luciferice, în afara oricărui control.
Iată acolo plăcerile vechii Rome a Cezarilor, transformate în rezultate fatale. Iată-l acolo pe
Petronius, murind în mijlocul tumultului şi al petrecerii, iubit de toate femeile şi încoronat cu trandafiri
şi lauri. Iat-o acolo pe Zeiţa Lesbos, cu lesbienele ei. Acolo este poeta Sapho, care cânta tuturor
degeneraţilor din epoca sa. Acolo este lira lui Nero făcută bucăţi şi mândrii domni ai marilor ospeţe...
Locuinţă grotescă de mâncăi, gurmanzi renumiţi, adevăraţi păuni regali strălucind glorioşi în
vechile tumulturi.
Ce s-a ales din cupele lor de bacara fină? Ce a rămas din spadele cavalerilor, din jurămintele lor de
iubire, din săruturile iubitelor lor, din dulcile lor cuvinte, din aplauzele invitaţilor, din linguşiri, din

25
laude, din hainele regale, din parfumul femeilor, din dansurile magnifice, din covoarele moi, din
oglinzile strălucitoare, din poemele regale, din purpura blestemată şi din frumoasele mătăsuri?
Acum este doar ciuma Lumii Subterane unde Ciaccus îi profetizează lui Dante căderea partidului
victorios din frumoasa Florenţă şi triumful celor umiliţi, care apoi, din nou învinşi, au fost dominaţi
într-un mod şi mai tiranic de către primii.
Abominabilă zonă de amărăciuni, unde se odihneşte poetul discipol al lui Virgilius, în mod
neaşteptat, întrebându-se de Farinata şi de Tegghiaius, care au fost atât de demni, şi de Jacobo
Rusticcusi, Arigo şi Mosca şi alţii care s-au dedicat facerii de bine şi care acum locuiesc în regiuni încă
şi mai profunde ale Lumilor Infernale.
Mulţi înşelaţi sinceri involuând înspăimântător în aceste Regiuni Abisale, oameni care au bucurat
cu lira lor sălile fastuoase ale marilor domni, frumoase fecioare virtuoase care au cântat poeme,
nefericiţi băutori de vin din suburbiile oraşelor, etc., trăiesc acum în aceste Infernuri ale celui de-al
Treilea Cerc Dantesc.

Î. - Dumneavoastră menţionaţi că în acest al Treilea Cerc Dantesc al lui Venus locuiesc mulţi
înşelaţi sinceri, adică multe suflete care, fără îndoială, au făcut fapte bune şi care, totuşi, suferă
în Infernuri. Eu întreb: Nu cumva sinceritatea acestor suflete constituie o circumstanţă
atenuantă care să le salveze de o asemenea pedeapsă tenebroasă?
R. - Mult bine putem să facem în viaţă şi puteţi să fiţi sigur că faptele bune vor fi mereu plătite cu
creşteri. Divinitatea niciodată nu rămâne datoare cu nimic, întotdeauna îi plăteşte fiecăruia după
faptele sale.
Oricine şi-a epuizat ciclul de 108 existenţe intră în Involuţia scufundată a Lumilor Infernale, dacă
nu a obţinut Autorealizarea Intimă a Fiinţei.
Totuşi, este neîndoielnic că înainte de a intra în Locuinţa lui Pluton, ni se plătesc mai întâi faptele
bune.
Acum vă veţi explica dumneavoastră, domnilor şi doamnelor, motivul pentru care mulţi perverşi în
viaţa lor actuală trăiesc în belşug, în timp ce unii sfinţi sau persoane care se Autorealizează, abia au
pâine, haine şi adăpost.
Fără îndoială că după ce le-au fost bine plătite faptele bune, aceia care sunt fără Autorealizare
pătrund în Abisurile Subterane.
De asemenea, există persoane pioase, cu delicte secrete, de neconfesat. Ceea ce au bun a fost
întotdeauna bine plătit de Legea Karmei, dar răul îi conduce în Abisul Pierzaniei.
Înţelegeţi aşadar, prietene, ceea ce este Legea Retribuţiei. Înţelegeţi cu toţii, vă rog să înţelegeţi...

Î. - Aş dori ca dumneavoastră să îmi explicaţi de ce fornicatorii locuiesc în Regiunea lui

Mercur, care este o zonă mai puţin densă decât cea a lui Venus, iar gurmanzii şi beţivii trăiesc în
Regiunea lui Venus, care este mai densă decât cea anterioară.
R. - Ni s-a subliniat faptul că ,,păcatul original” este fornicarea şi că acesta este baza valurilor
Involutive din Lumile Infernale.
Nu spun că în al Treilea Cerc Infernal trăiesc exclusiv BEŢIVII şi GURMANZII. Este evident că
cei pierduţi sunt sută la sută fornicatori nemântuiţi.
Acum vă veţi explica prin dumneavoastră singuri motivul pentru care Dante îl întâlneşte pe Câinele
Cerber, simbol viu al Puterilor Sexuale, lătrând lugubru în Tenebroasele Regiuni.
Aceasta înseamnă clar, că locuitorii Regiunilor Scufundate nicicând nu sunt liberi de desfrâu şi
suferă înspăimântător.
Însă trebuie să specificăm, căci aşa o face discipolul lui Virgilius şi noi de asemenea. În fiecare
dintre cele Nouă Cercuri sau Regiuni Infradimensionale ale Naturii se disting anumite defecte pe care
le purtăm în interior, şi aceasta este tot.

Î. - După cum am învăţat atunci când am studiat cărţile Tarotului Egiptean, câinele îl
simbolizează pe Duhul Sfânt, atunci când ne ghidează pentru a ieşi din Infernuri, când ne-am
decis să ne Autorealizăm. Dar Cerberul despre care vorbeşte Dante, din ceea ce ne spuneţi
dumneavoastră, simbolizează desfrâul. Doriţi să ne clarificaţi această disertaţie?
R. - Câinele lui Mercur este strict simbolic, căci alegorizează clar Puterea Sexuală.
26
 Hercule l-a scos din Abis pentru a-i servi drept ghid şi acelaşi lucru îl facem şi noi când obţinem
Castitatea. Atunci, lucrând în ,,Forja Ciclopilor”, practicând Magia Sexuală, transmutând Energiile
noastre Creatoare, avansăm pe Cărarea Tăişului de Cuţit, până la Eliberarea Finală.
Vai de cavalerul care îşi abandonează câinele! Va devia de pe drum şi va cădea în Abisul
Pierzaniei! Din nefericire, omul nu a obţinut castitatea, adică nu l-a scos pe Cerber din Regiunile
Infernale.
Acum vă veţi explica dumneavoastră singuri motivul pentru care suferă defuncţii în Abisurile
Plutoniene, atunci când ascultă lătrăturile lui Cerber, Câinele cu cele trei gâtlejuri înfometate.
Este clar că pierduţii suferă de setea insaţiabilă a desfrâului în înspăimântătorul Tartarus.

Î. - Aţi putea să ne spuneţi cum sunt chefurile şi orgiile în al Treilea Cerc Dantesc sau în
Regiunea Scufundată a lui Venus?
R. - Îmi vin în memorie acele timpuri ale tinereţii.
Atunci eu de asemenea am alergat la mari festinuri care excelau în gălăgie şi freamăt, nopţi de
petreceri desfrânate şi de orgii, care îţi lăsau apoi un gust de amărăciuni, remuşcări de conştiinţă, etc.,
etc., etc.. După una dintre aceste petreceri am fost dus în Al Treilea Cerc Dantesc, absolut conştient.
Îmbrăcat cu Corpul meu Astral, m-am aşezat în capul mesei fatale, la petrecerea demonilor. Crudă
realitate a unei materialităţi înspăimântătoare, a cărei simplă amintire emoţionează legăturile cele mai
intime ale Sufletului meu.
Masa era plină de sticle de băutură şi cărnuri murdare, foarte speciale, pentru lacomi. În mijlocul
acelei mese era o tavă mare, pe care era pus un cap de porc. Oripilat în faţa acelui ospăţ macabru,
înspăimântător, priveam cu durere locul orgiei...
Dintr-o dată totul s-a schimbat: Fiinţa mea Reală, Divină, Intimul, acel Înger al Apocalipsei
Sfântului Ioan, care are în mâinile sale cheia Abisului, apucându-mă puternic de un braţ, m-a scos din
acea sală ca prin minune şi aruncându-mă pe o pătură albă funerară care era acolo, pe pardoseala
scârboasă şi plină de mocirlă, m-a biciuit cu un lanţ mare, în timp ce îmi spunea:
,,-Tu eşti Bodhisattvaul meu, Sufletul meu Uman şi am nevoie de tine pentru a da Umanităţii
Mesajul Noii Ere a Vărsătorului! Mă vei servi sau nu?” Atunci eu, cu inima îndurerată i-am răspuns:
,,-Da, Doamne, te voi servi, m-am căit, deci iartă-mă!”
Astfel a fost, prietenii mei, momentul în care am început să urăsc băuturile, ospeţele, mâncărurile
opulente, beţiile, etc., etc., etc.. Din toată această mizerie, singurul lucru care rezultă sunt lacrimile,
simbolizate prin ploaia acestei oribile regiuni. Acele ape alterate de amărăciune şi mocirla oribilă a
mizeriei...

Capitolul VIII
Al Patrulea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a Soarelui

În această seară vom studia conştient al Patrulea Cerc Dantesc (BUDDHIC scufundat), situat în
Infradimensiunile naturale, sub Regiunea Tridimensională.
Aceia care am trecut prin diferitele procese ezoterice transcendentale în Dimensiunile Superioare,
am putut să verificăm prin noi înşine şi în formă directă crudul realism al Regatului Mineral Scufundat
Solar.
Desigur, în Infernurile Solare, adică ale strălucitorului Astru care dă viaţă întregului Sistem Solar
Ors, nu vedem groteştile spectacole danteşti ale Infernurilor Terestre.
Este evident că în Regatul Mineral Scufundat Solar există puritatea Minerală cea mai perfectă.
Fără îndoială, pe astrul strălucitor care este inima însăşi a acestui mare Sistem în care trăim, ne
mişcăm şi avem Fiinţa noastră, locuiesc fericite doar Spiritele Solare.
Cum este vorba despre indivizi sacri şi eterni, nu este posibil să ne gândim la eşecuri clare şi
definitive, ca acelea din lumea noastră terestră.

27
 Este, aşadar, evident faptul concret că nu există locuitori tenebroşi în Infradimensiunile naturale ale
Lumii Solare.
Un alt caz, foarte diferit, este cel al Infradimensiunilor planetei noastre Pământ.
Sunt evidente, clare şi vădite, pentru orice cercetător ezoterist, stadiile Involutive ale celui de-al
Patrulea Cerc, sub scoarţa geologică a planetei noastre Pământ (simbolic).
Cum Soarele este izvorul întregii vieţi şi agentul minunat care susţine întreaga existenţă în acord cu
Legea eternului „TROGO-AUTO-EGOCRATIC-COSMIC-COMUN”, desigur că antiteza fatală şi
negativă a tuturor acestora o vom găsi realmente în aspectul opus Solar, al celei de-a Patra Zone
Scufundate Terestre.
În această Regiune Tenebroasă, în aceste Infernuri Atomice ale Naturii, găsim două tipuri specifice
de oameni involutivi: vreau să mă refer în mod accentuat la RISIPITORI şi la AVARI.
Două categorii de subiecţi care nu se pot împăca între ei niciodată şi care de fiecare dată se atacă
neîncetat.
Analizând această chestiune în profunzime, trebuie să afirmăm solemn că atât risipirea cât şi
avariţia sunt absurde.
În cadrul procesului pur Trogo-Auto-Egocratic- Cosmic-Comun, trebuie să rămânem mereu fideli
echilibrului, balanţei. Este clar că violarea Legii Echilibrului atrage consecinţe karmice dureroase.
Pe terenul vieţii practice putem verifica conştient consecinţele dezastruoase care provin din
violarea Legii Balanţei.
Rispitorul, acela care împrăştie, acela care îşi foloseşte rău banii, deşi în fond se simte foarte
generos, fără îndoială că violează Legea.
Avarul, acela care nu face să circule banii, acela care îi păstrează cu Egoism în mod nepermis,
dincolo de normal, cu siguranţă că prejudiciază colectivităţii, luând pâinea multor oameni, sărăcindu-şi
semenii.
Din asemenea motiv violează Legea Echilibrului, Legea Balanţei.
Risipitorul, deşi aparent procedează bine făcând să circule moneda într-o manieră intensivă, este
logic că produce dezechilibru nu doar în el însuşi, ci şi în mişcarea generală de valori. Aceasta, cu
timpul, produce teribile prejudicii economice mulţimilor.
Risipitorii şi avarii se transformă în cerşetori şi aceasta este verificat.
Este indispensabil, este urgent să cooperăm cu Legea Eternului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic-
Comun, să nu tulburăm echilibrul economic, să nu ne dăunăm nouă înşine, să nu-i prejudiciem pe
ceilalţi.
Deoarece mulţi ignoră ceea ce este Legea Eternului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic-Comun, este
bine să clarificăm următoarele: această Mare Lege se manifestă ca alimentare reciprocă a tuturor
organismelor.
Dacă observăm cu atenţie străfundurile Pământului, vom descoperi cuprul ca centru de gravitaţie al
tuturor proceselor Evolutive şi Involutive ale Naturii.
Dacă aplicăm forţa pur pozitivă a respectivului metal, vom vedea cu Clarvedere Obiectivă procese
evolutive extraordinare. Dacă aplicăm forţa negativă, putem să evidenţiem în formă directă impulsurile
involutive, descendente, în toţi atomii respectivului metal. Dacă aplicăm forţa neutră vom vedea
procese de stabilizare atomică în acel metal.
Este foarte interesant pentru cercetătorii ezoterişti să contemple radiaţiile metalice ale cuprului, în
străfundurile vii ale organismului planetar.
Este uimitor să vezi cum emanaţiile menţionatului metal însufleţesc la rândul lor alte metale, în
timp ce, ca recompensă, se alimentează de asemenea cu emanaţiile acestora.
Aşadar, există un interschimb de radiaţii între diversele metale care există în interiorul Pământului.
Există alimentare reciprocă între metale şi ceea ce uimeşte şi mai mult este interschimbul de
radiaţii dintre metalele care există în interiorul Pământului şi acelea care subzistă în cadrul Regnului
Mineral Scufundat din alte lumi ale Sistemului Solar. Iată aici Legea Eternului Trogo-Auto-Egocratic-
Cosmic- Comun în plină manifestare! Această Mare Lege permite convieţuirea dintre lumi.
Această alimentare reciprocă dintre planete, acest interschimb de substanţe planetare stă la originea
echilibrului lumilor în jurul centrelor lor gravitaţionale.
Cu alte cuvinte, vom spune următoarele: există alimentare reciprocă între plante, între minerale,
între organismele oricărei specii etc., etc., etc..
28
 Procesele economice şi umane, fluctuaţiile monedei, debitul şi creditul financiar, interschimbul de
mărfuri şi monede, economia particulară a fiecăruia, ceea ce fiecare primeşte şi ceea ce cheltuie fiecare
etc., etc., etc., aparţin de asemenea marii Legi a Eternului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic-Comun.
Este clar, repetăm, este evident că în Sistemul nostru Solar, strălucitorul astru care ne iluminează
este de fapt administratorul acestei supreme Legi Cosmice. Nu ar fi posibilă funcţionarea acestei Legi,
violând orice echilibru.
Acum ne putem explica clar motivul fundamental pentru care risipitorii şi avarii alterează balanţa
de plăţi şi produc consecinţe funeste în echilibrul Cosmic şi Uman.
Aceia care violează Legea în vreun fel trebuie să primească ceea ce merită. Deci, nu este ciudat să
găsim în antiteza Solară, în al Patrulea Cerc Dantesc, pe risipitori şi pe avari.

Î. - Ne-aţi făcut o expunere cu adevărat transcendentală despre cel de-al Patrulea Cerc
Dantesc, informându-ne că acolo locuiesc atât risipitorii, cât şi avarii. V-ar deranja să ne
explicaţi ce tip de suferinţe pot îndura fiinţele care locuiesc acolo?
R. - Cum în Lumile Scufundate vedem doar rezultate, vă invit la reflecţie... Întrebaţi-vă pe
dumneavoastră înşivă ce este avariţia, în ce se aseamănă un avar cu un cerşetor, care este viaţa avarilor,
bolile lor, suferinţele lor, în ce fel mor.
Să mergem la extrema cealaltă... Să ne gândim un moment la o persoană care şi-a irosit toată
averea. În ce situaţie ajunge? Care este soarta fiilor săi, a familiei sale în general etc., etc., etc..
În Cazinoul din Monte Carlo s-au cunoscut multe cazuri de sinucidere. Jucători care au ajuns în
mizerie, care şi-au pierdut milioanele, de seara până dimineaţa au ajuns să se sinucidă...
Ce vom spune acum despre aceste două tipuri de oameni? Prieteni, în Lumile Infernale există doar
rezultate şi acestea sunt catastrofale, teribile, înspăimântătoare.
În Infern, disperaţii, risipitorii şi avarii blasfemiază împotriva Divinităţii, blestemă, se combat
reciproc, se cufundă într-o înspăimântătoare disperare.

Î. - Ceea ce nu înţeleg este că, dacă al Patrulea Cerc Dantesc este cu mult mai dens şi mai
material decât Al Doilea, considerând că cei vinovaţi de desfrâu sunt cei mai mari păcătoşi
împotriva Duhului Sfânt, chiar dacă risipitorii şi avarii comit atâta rău, nu credeţi că pedeapsa
mai mare ar trebui să fie pentru primii?
R. - Vreau să repet acum ceea ce în formă accentuată am exprimat clar într-un discurs anterior:
,,păcatul originar” este desfrâul (atracţia şi respingerea dorinţei) şi acesta serveşte ca bază pentru
toate procesele involutive, descendente ale celor Nouă Cercuri Danteşti scufundate în străfundurile
lumii noastre. Totuşi, este evident că în cadrul sumei totale al tuturor proceselor descendente, ies în
evidenţă, în fiecare din cele Nouă Infradimensiuni Naturale, anumite defecte specifice, clare, intrinsec
relaţionate fiecare cu cercul lor corespunzător.
Este bine să ştim că în al Patrulea Cerc se află perfect definiţi risipitorii şi avarii. Atâta tot!

Î. - De vreme ce atât risipa cât şi avariţia, după cum văd eu, sunt legate în mod direct de
foametea popoarelor şi a indivizilor şi că Marea Lege a Eternului Trogo-Auto-Egocratic-
Cosmic-Comun este relaţionată cu echilibrul, mi se pare că aceasta ne poate duce direct la
problema alimentaţiei, pentru că în mod cert are de asemenea de a face cu suferinţele pe care le
vom îndura în al Patrulea Cerc Dantesc, dacă nu păstrăm un echilibru în balanţa nutriţiei
noastre. Ne-aţi putea spune ceva cu privire la aceasta?
R. - Deja în discursul nostru anterior referitor la al Treilea Cerc, am subliniat cazul gurmanzilor.
Fără îndoială că ei, în ei înşişi şi prin ei înşişi, violează Legea Eternului Trogo-Auto-Egocratic-
Cosmic-Comun, aducând în interiorul organismelor lor un exces de alimente şi băuturi. Este clar că
orice violare a Legii Balanţei provoacă dezechilibru şi rezultatul este durerea

Î. - Aceste fiinţe care pătrund în al Patrulea Cerc, sunt doar aceia care deja şi-au epuizat
ciclul celor 108 existenţe umane?
R. - Toţi aceia care pătrund în Involuţia scufundată a Lumilor Infernale, incluzându-i pe locuitorii
celui de-al Patrulea Cerc Dantesc, deja şi-au epuizat de fapt, ciclul celor 108 existenţe.

29
 Totuşi, am spus deja într-un discurs anterior că există cazuri excepţionale. Am vrut atunci să mă
refer în formă specifică la cei definitiv perverşi, la aceia care, din cauza răutăţii lor exagerate, au
trebuit să intre în Involuţia Scufundată Infernală, fără să-şi fi epuizat încă ciclul de existenţe.

Î. - Din cele expuse, ajung la sinteza că în al Patrulea Cerc Dantesc Solar locuiesc toţi aceia
care dezechilibrează balanţa economiei universale, adică din punct de vedere pur economic. Am
dreptate?
R. - Intrebarea dumneavoastră este corectă... Cu siguranţă, nu se poate viola Legea Balanţei
Economice Mondiale, fără a primi ceea ce se merită. Legea este Lege şi violarea oricărei Legi aduce
durere.

Î. - Când vorbeaţi dumneavoastră de gurmanzi, abordând subiectul dezechilibrului Balanţei,

prin analogie, se poate spune acelaşi lucru despre aceia care voluntar, din ignoranţă, se lipsesc de
nutriţia potrivită, mai ales din necunoaşterea Legii Eternului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic-
Comun. Am putea deci să considerăm că ,,ortodocşii” religiei bucătăriei, adică vegetarienii, ar
locui în Cercul pe care dumneavoastră îl abordaţi în această conferinţă?
R. - Fiecare este liber să se alimenteze cum doreşte. Există vegetarieni insuportabili care au făcut
din mâncare o religie de bucătărie şi există de asemenea pe faţa Pământului carnivori sângeroşi,
aproape canibali, care şi-au distrus organismul.
Găsim de toate în această viaţă şi toţi aceştia păcătuiesc prin dezechilibru, cu toţii violează Legea
Balanţei şi rezultatul oricărei violări nu este foarte agreabil.
Însă nu este de prisos să repetăm că fiecare este liber să se alimenteze cum doreşte... Totuşi, nu
trebuie să uităm Legea; dacă ne distrugem corpurile, ne revine să suportăm consecinţele...
Ar fi bine să specificăm că în Abisuri există de asemenea mulţi vegetarieni. Totuşi, niciunul dintre
ei nu trăieşte acolo pentru delictul de a fi fost consumator de Vegetale, ci din multe alte cauze şi
motive. În chestiuni de alimentaţie, fiecare să mănânce ce doreşte. Important este, repet, să nu
încălcăm Legea. Atâta tot.

Î. - Ne-aţi putea spune dacă există vreun procedeu sau sistem pe care ni l-aţi putea preda,
pentru a avea un perfect echilibru al Balanţei?
R. - Monada dumneavoastră Interioară, Scânteia dumneavoastră Nemuritoare, ,,Tatăl
dumneavoastră care se află în secret”, după cum ar spune Evanghelia creştină, este Eternul Reglator al
procesului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic- Comun. El are puterea de a ne da şi puterea de a ne lua.
Dacă noi acţionăm în acord cu Legea, dacă trăim în armonie cu Infinitul, dacă învăţăm să ne
supunem Tatălui care se află în secret, precum în Cer aşa şi pe Pământ, niciodată nu ne va lipsi pâinea
cea de toate zilele. Amintiţi-vă de minunata rugăciune „Tatăl Nostru”, meditaţi profund la aceasta,
ascultaţi...

Î. - Cum putem să facem Voia Tatălui dacă suntem adormiţi, dacă nu putem nici să vedem şi
nici să auzim?
R. - Legea este scrisă. Amintiţi-vă Decalogul lui Moise. Nu încălcaţi Poruncile scrise! Trăiţi-le!
Respectaţi-le! Dacă fiecare dintre cei aici prezenţi, dacă orice persoană de bună credinţă îşi propune să
trăiască în acord cu Legea şi cu Profeţii, va face Voia Tatălui, precum în Cer aşa şi pe Pământ.
Va veni o zi în care devotul Drumului Real îşi va trezi Conştiinţa. Atunci va putea să îl vadă pe
Tatăl şi să îi primească poruncile direct şi se va supune conştient.
Întâi trebuie respectată Legea scrisă şi apoi vom cunoaşte Poruncile Binecuvântatului...

Î. - Ce ne puteţi spune despre materialitate şi Legile care guvernează al Patrulea Cerc

Dantesc Solar?
R. - Al Patrulea Cerc Dantesc este constituit din atomi mult mai denşi decât aceia care vin să dea
formă şi structură celorlalte trei cercuri anterioare.
Este evident că fiecare atom al celui de-al patrulea cerc tenebros poartă în pântecele său 384 de
atomi ai Absolutului. Acest tip specific de atomi dau celei de-a Patra Regiuni Scufundate un aspect

30
teribil de grosier şi material, cu mult mai greu şi mai dureros decât acela care se trăieşte şi se respiră în
celelalte trei cercuri anterioare.
Totuşi, nu este de mirare să vedem acolo, în acele Regiuni, prăvălii, mari magazine de toate
felurile, mărfuri, automobile, lucruri de tot felul, care până la urmă nu sunt mai mult decât simple
forme mentale grosiere, cristalizate de minţile defuncţilor.
Încă îmi amintesc de un caz foarte ciudat. Într-o noapte ca atâtea altele, intrat cu Corpul meu Astral
în acea Tenebroasă Regiune a Tartarusului, înaintea tejghelei unui luxos magazin (pură formă mentală
a unui comerciant scufundat), a trebuit să îl chem pe Bael. Acel teribil Mag al Tenebrelor, îmbrăcat cu
tunică de culoarea sângelui şi cu turban oriental de culoare roşie, a venit către mine, aşezat într-o
trăsură. În spate, adepţii lui îi aduceau carul, împingându-l. Personajul de stânga, Îngerul căzut, dar
care era în alte timpuri stea pe cer, privindu-mă cu ură, se aruncă asupra mea, muşcându-mi mâna
dreaptă... Este clar că l-am conjurat şi în final acea fantasmă s-a pierdut printre tenebrele oribilei
locuinţe a lui Pluton.
Te uimeşte să vezi în aceste Regiuni atâţia şi atâţia exploatatori de corpuri şi de Suflete. Aici se
găsesc jucătorii la loterie şi jucătorii de cărţi, aici se găsesc mulţi sacerdoţi şi ierarhi, mistici, care,
nesătui fiind, lăcomesc la bunurile altora.
Realmente, te umpli de uimire la vederea atâtor prelaţi şi anahoreţi, penitenţi şi devoţi care au iubit
umanitatea, în ciuda avariţiei lor. Toţi aceşti pierduţi trăiesc în a Patra Regiune Scufundată, crezând
încă faptul că merg foarte bine şi cel mai grav este că niciodată nu ar accepta faptul concret că merg
rău.

Î. - Ne-aţi putea spune dacă în acest al Patrulea Cerc Dantesc nu există Maeştri ai Lojei Albe
care să îi instruiească pe cei care locuiesc acolo, cu scopul de a înţelege că merg rău?
R. - Hierofanţii Luminii, Nirmanakaya de Compasiune, Kabirii Strălucitori, Fiii Flăcării se găsesc
peste tot, şi mulţi dintre ei au renunţat la orice fericire pentru a trăi în profunzimile Abisului, cu scopul
de a-i ajuta pe cei definitiv pierduţi.
Din nefericire, locuitorii Tartarusului îi urăsc pe Fiii Luminii, îi califică drept perverşi, îi numesc
„Demoni Albi”, îi blestemă şi niciodată nu le-ar accepta ideea că merg rău.
Aceia care sunt definitiv pierduţi cred întotdeauna că merg pe drumul Binelui, al Adevărului şi al
Justiţiei.

Î. - Ne-aţi putea spune dacă în al Patrulea Cerc Dantesc există aer, foc, apă, pământ sau ce?
R. - Persoanele foarte avare sunt oamenii care s-au împietrit foarte mult. Vă invit aşadar să
înţelegeţi că al Patrulea Cerc este în mod esenţial Metalic sau Mineral, extrem de dens.
Evident, creaturile care trăiesc în apă, peştii, nu văd elementul în care trăiesc. La fel, cei care
locuim în elementul aer, nu vedem acest element. Astfel, de asemenea, cei care trăiesc în elementul
mineral, vor putea vedea forme mentale, figuri de magazine, cârciumi, taverne, bănci etc., etc., etc., dar
nu vor vedea elementul în care trăiesc. Acesta este pentru ei la fel de transparent ca şi aerul pentru noi.
Ce să spunem acum despre Elementul Apă? Evident că prin intermediul acestui element se
cristalizează Eternul Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic- Comun, făcând posibilă alimentarea reciprocă al
tuturor creaturilor. Dacă Pământul ar rămâne fără apă, dacă mările ar seca, dacă râurile ar dispărea, ar
muri toate creaturile care trăiesc pe faţa Pământului. Cu aceasta se demonstrează complet faptul
concret şi definitiv că apa este agentul mediant prin care se cristalizează Legea Eternului Trogo-Auto-
Egocratic-Cosmic-Comun.
În al Patrulea Cerc Dantesc apele sunt negre şi elementul fundamental, repet, este mineralul.
Oare nu violează Legea risipitorii şi avarii? Oare nu alterează echilibrul balanţei economice al
popoarelor? Oare nu alterează modus-ul operandi al Eternului Trogo-Auto-Egocratic-Cosmic-Comun?
Reflectaţi la toate acestea, dragi prieteni, doamnelor şi domnilor...

31
 Capitolul IX
Al Cincilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Marte

Vom vorbi acum puţin despre a Cincea Infradimensiune Naturală sau cea a lui Marte (atmic
infernal), de sub scoarţa geologică a lumii noastre terestre.
Înainte de toate este bine să clarificăm într-o manieră accentuată, faptul că nu vorbim aici despre
Regnul Mineral Scufundat al planetei Marte în sine.
Ne referim exclusiv la acea secţiune infradimensională plasată sub epiderma Pământului,
relaţionată cu vibraţia de tip marţian.
Nu vorbesc nici despre Cerul lui Marte, nici despre planeta citată. Ceea ce spun se referă exclusiv
la a Cincea Infradimensiune a planetei noastre Pământ şi atâta tot.
Îmi place să clarific toate acestea, cu scopul de a evita interpretările greşite, căci mintea, după cum
se ştie, poate cădea în multe confuzii subtile...
În al Cincilea Cerc Dantesc ies în evidenţă, incontestabil, OAMENII IRONICI, FURIOŞII,
ÎNGÂMFAŢII, TRUFAŞII şi ORGOLIOŞII.
În chiar Infernurile planetei Marte, după cum am studiat deja în cartea noastră intitulată ,,Cei Trei
Munţi”, investigatorul ezoterist descoperă teribile adunări de vrăjitoare, nepricopsiţi înspăimântători,
harpii tenebroase, vrăjitoare, zgripţuroaice sau cum vreţi să le spuneţi.
Totuşi, în al Cincilea Cerc Dantesc de sub epiderma Pământului, în secţiunea de tip, am spune,
marţian, nu se disting cu siguranţă Adepţii Selenei cu nenorociţii săi dezgustători, care i-au speriat atât
de mult pe troieni, în Insulele Strofade ale Mării Egee.
Aici, Dante Alighieri, bătrânul florentin, discipol al lui Virgilius, poetul din Mantua, vede în apele
tulburi şi în noroiul dezgustător doar mulţi îngâmfaţi, care aici, pe suprafaţa Pământului, străluceau
maiestuoşi în bogatele lor palate şi în fastuoasele lor reşedinţe...
Ceea ce este mai dureros în această regiune abominabilă este că cei pierduţi trebuie să se
întâlnească cu propriile lor creaţii diabolice milenare.
Fără îndoială, Conştiinţa, îmbuteliată în toate aceste Agregate Psihice care constituie Egoul, Eul
Însumi, Sinele Însuşi, trebuie să se înfrunte pe ea însăşi cu toate componentele sale.
Eu am văzut în acele Regiuni Scufundate mult noroi, ape stătute şi supremă durere.
Încă îmi amintesc cu oroare o anumită creatură disperată care, scufundată în acel mâl de
amărăciune, încerca înnebunită să se ascundă de privirea sinistră al anumitor monştri îngrozitori
care, în însuşi străfundul propriului psihic, erau euri personificând violenţe, părţi ale ei înseşi.
A fugi de sine însuşi? Eul fugind de eu? Ce spaimă, ce oroare! Conştiinţa faţă în faţă cu ea însăşi,
înfrunta supliciul machiavelic, imposibil de descris în cuvinte.
Acele euri, părţi din creatura vie care dorea să fugă de ele, nu aveau ochii în faţă ca ceilalţi
muritori; aceştia, nefaşti fiind, se vedeau la dreapta şi la stânga, ca aceia ai păsărilor...
Erau Agregate Psihice ale violenţei. Purtând puşti simbolice, voiau să atace creatura care se
ascundea şi, totuşi, aceasta din urmă şi atacatorii săi erau cu toţii Agregate Psihice, părţi componente
ale aceluiaşi Ego, ale Eu-lui pluralizat în totalitatea sa.
A te tăvăli în atâta noroi, a fugi de Sine Însuşi, a simţi groază de Sine Însuşi, eul înfruntând eul,
părţi din Mine Însumi înfruntând părţi din Mine Însumi, este cu siguranţă oroarea ororilor,
incalificabilul, spaima care nu se poate exprima în cuvinte. Astfel, Conştiinţa defuncţilor în a Cincea
Infradimensiune a planetei Pământ ajunge să-şi cunoască propriile răutăţi, propriile orori, violenţele
sale neobişnuite, mânia nefastă…

Î. - Am observat că, referindu-vă la al Cincilea Cerc Dantesc al planetei Marte, ne spuneţi că

acolo există adunări de vrăjitoare şi convulsii de mânie. Totuşi, când vă referiţi la al Patrulea
Cerc Dantesc, cel Solar, ne informaţi că în ceea ce-l priveşte pe Astrul Soare, acesta nu conţine
Euri, chiar dacă Marte corespunde unui pas înainte în procesul de Iniţiere. Dacă se înţelege
întrebarea mea, aţi dori să o clarificaţi?

32
 R. - Am spus că în Regnul Mineral Scufundat Marţian, adică în Infernurile planetei Marte, nu în
cerul său nici pe suprafaţa sa planetară, cercetătorul ezoterist poate să găsească cu siguranţă harpiile
tenebroase şi înspăimântătoarele lor sabaturi.
Am spus de asemenea că în Regnul Mineral Scufundat al Soarelui care ne iluminează şi ne dă
viaţă, în Infradimensiunile sale pur naturale, totul este curat, acolo nu îi vedem pe Adepţii Selenei, nici
pe nenorociţii îngrozitori, nici pe Adepţii lui Simon Magul.
Ar fi absurd să presupunem chiar şi pentru o clipă că ar putea trăi în stăfundurile Soarelui
strălucitor Adepţii ,,Mâinii Stângi” şi Prezicătorii lui Pityon. Este evident că vibraţiile solare ar
distruge, ar anihila imediat orice creatură impură.
Repet ceea ce am spus înainte: pe Soare pot locui maiestuoase, doar Spiritele Solare, Fiinţele
Inefabile care se află dincolo de bine şi de rău.

Î. - Spuneaţi că în a Cincea Infradimensiune a organismului planetar, unele euri se înfruntă

cu altele şi că de asemenea Conştiinţa se înfruntă cu aceste euri teribil de malefice din cauza
naturii lor mânioase. Aşadar Conştiinţa este un al treilea factor în discordie, care face parte din
Eul Însumi?
R. - Înainte de toate este urgent să ştim că Egoul, Eul, Eul Însumi, Sinele Însuşi, nu este ceva
individual.
Cu siguranţă, Egoul este o sumă de Agregate Psihice; pe acestea din urmă le putem numi de
asemenea ,,Euri”.
Acest Eu al nostru este, aşadar, o sumă de mici Euri certăreţe şi gălăgioase, pe care le purtăm în
interior.
Dacă pe acestea le vom numi ,,Demoni”, nu vom comite nicio greşeală. Analizând cu atenţie
această chestiune, putem ajunge la concluzia logică conform căreia respectivele Euri-Demoni
personifică, clar, Defectele noastre Psihologice.
Vă invit pe dumneavoastră, domnilor şi doamnelor, să înţelegeţi concret faptul că fiecare dintre
aceste Euri-Diavoli poartă în interiorul lui un anumit procentaj bine definit din propria noastră
Conştiinţă.
Se întâmplă că, în a Cincea Infradimensiune Naturală a planetei noastre Pământ, Conştiinţa se
înfruntă cu ea însăşi, se autocunoaşte, privindu-se cu mulţi ochi din diferite unghiuri, în acord cu
fiecare dintre Eurile sale.
Fără îndoială, Conştiinţa încearcă să fugă de ea însăşi, de propriile Defecte reprezentative, de
propriile creaţii diabolice.
Nu este nimic agreabil pentru defuncţi în a încerca să fugă de ei înşişi, în a simţi oroare de ei înşişi,
în a încerca să ascundă o parte din sine de acele teribile şi înspăimântătoare priviri ale altor părţi din
sine însuşi.
Vreau să îi ajut într-un anumit fel pe toţi aceia care mă ascultă, servindu-mă de această dată de o
comparaţie foarte exactă...
Aici, în Mexic, la intrarea în Castelul Chapultepec, avem Salonul Oglinzilor; vizitatorii se văd în
fiecare dintre aceste oglinzi complet diferit.
Unele dintre aceste oglinzi descompun figura noastră, făcându-ne să părem ca uriaşii din alte
timpuri; altele ne dau aspectul unor pitici neînsemnaţi; altele ne dau aspectul unor bondoci
înspăimântător de obezi; altele ne dau aspectul de lungani deformaţi, subţiri şi îngrozitori; altele
deformează imaginea noastră, făcând-o să apară cu picioare şi braţe monstruoase etc., etc., etc..
Imaginaţi-vă pentru un moment că fiecare dintre aceste figuri ar fi câte unul dintre Eurile noastre,
vie personificare al greşelilor noastre.
Ce s-ar întâmpla cu toate aceste creaturi din aceste multe oglinzi, părţi ale Sinelui Însuşi, ale Eului
Însumi, ale Egoului, pe care le purtăm în interior, dacă fiecare din ele ar vrea să fugă independent,
îngrozite unele de celelalte?
Noi, transformaţi în toate aceste multiple euri, fiecare dintre părţile noastre fiind înspăimântată de
fiecare dintre părţile noastre, fiecare oroare înspăimântată de fiecare oroare. Acesta este un supliciu
mai mare decât cel al lui Tantal. Iată aici, aşadar, reprezentată tortura, în al Cincilea Cerc Dantesc.

33
 Egoul pe care îl purtăm în interior este constituit din mii de demoni, Euri care reprezintă Defectele
noastre Psihologice.
Fără îndoială că un asemenea roi de Diavoli controlează Maşina Organică aici în lumea fizică, şi nu
păstrează nicio concordanţă între ei.
Toţi luptă pentru supremaţie, toţi vor să controleze Centrii Principali ai Maşinii Organice.
Când vreunul dintre ei guvernează pentru un moment, se simte ca şi cum ar fi stăpânul, şeful,
unicul. Totuşi, după o vreme este detronat şi altul ajunge să fie şeful.
Acum vă veţi explica motivul pentru care toate fiinţele umane suntem pline de contradicţii intime.
Dacă ne-am putea vedea într-o oglindă în întregime, aşa cum suntem, ne-am simţi îngroziţi de noi
înşine.
Acesta din urmă este un fapt concret în a Cincea Infradimensiune Naturală a planetei Pământ.
Totuşi, în respectiva regiune tenebroasă, spaima este încă şi mai crudă, mai reală, până într-un
asemenea grad încât fiecare dintre părţi fuge fără consolare, înspăimântată, încercând să se ascundă de
fiecare dintre celelalte părţi.
Conştiinţa împărţită în multiple bucăţi, oroare a Avernului, mister, lucruri teribile ale Tenebrelor lui
Minos. Vai! Vai! Vai!

Î. - Deşi este evident că această a Cincea Infradimensiune Naturală a planetei noastre

Pământ este mult mai densă şi mai materială decât cele anterioare, aţi dori să ne explicaţi ce
elemente sunt caracteristice densităţii sale?
R. - Al Cincilea Cerc Dantesc este mai dens decât cele patru anterioare, datorită compoziţiei sale
atomice.
Trebuie ştiut că fiecare atom al celei de-a Cincea Regiuni Scufundate, poartă în pântecele său 480
de atomi ai Sacrului Soare Absolut.
Este evident, deci, că a Cincea Regiune Scufundată este mult mai grosieră decât celelalte
anterioare. Prin urmare, suferinţa este acolo mai mare.
Milioane de condamnaţi locuiesc în această zonă a Pământului: oameni care se rănesc reciproc
între ei, blasfemiatori care blestemă pe Eternul Dumnezeu Viu, persoane pline de ură şi de răzbunare,
trufaşi, mânioşi, impetuoşi, asasini şi răutăcioşi.
Toţi aceşti oameni cred că merg foarte bine, niciunul nu bănuieşte nici măcar pentru o clipă că
merge pe drumurile tenebrelor şi ale ororii şi că merge rău. Cu toţii se simt sfinţi şi virtuoşi. Unii dintre
ei se autoconsideră, calificându-se victime ale nedreptăţii. Toţi, în general, se presupun a fi corecţi.

Î. - În relaţie cu cele Nouă Munci care se realizează în Al Doilea Munte, cel al Învierii, aţi dori
să ne spuneţi care este diferenţa dintre munca în a Cincea Infradimensiune a planetei Marte şi al
Cincilea Cerc Dantesc al planetei Pământ?
R. - Vă invit să înţelegeţi ceea ce este munca de dizolvare a Egoului. Fără îndoială, scufundându-ne
prin intermediul meditaţiei în propriile Infernuri Atomice, cu scopul de a înţelege unul sau altul dintre
defectele psihologice, este cert că ne punem în contact cu una dintre Infradimesiunile Naturale.
Fiind a Cincea Regiune Scufundată secţiunea fundamentală a mâniei, desigur, când încercăm să
înţelegem în formă integrală diferitele procese ale supărării, ale furiei, ale violenţei, ale îngâmfării etc.,
etc., etc., ne punem în contact cu acest al Cincilea Cerc Dantesc.
Este indispensabil să facem o diferenţiere clară între acele Elemente Inumane care se relaţionează
cu cele Nouă Cercuri Danteşti ale planetei Pământ, de sub epiderma acestei lumi îndurerate şi
elementele infraconştiente care în interiorul psihicului nostru păstrează o Intimă relaţie cu Infernul
Lunii, al lui Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun (astral, mental, cauzal,
buddhic, atmic, nirvanic, paranirvanic si maha-paranirvanic).
Să faceţi diferenţa între Ceruri şi Infernuri: Cerul fiecăreia dintre aceste planete menţionate este
total diferit de Infernul fiecăreia dintre ele.
Învăţaţi mereu să situaţi orice Infern planetar în Regnul Mineral Scufundat al respectivei planete.
Cerul este diferit, este Regiune de Lumină, Armonie, Fericire. Nu am putea pătrunde în niciunul
dintre aceste Ceruri planetare, fără ca înainte să fi lucrat în Infernul său corespunzător.
Priviţi lucrurile din acest unghi. Este clar că niciodată nu am putea pătrunde în Cerul lui Marte fără
ca înainte să fi lucrat în Infernul Marţian, în străfundurile vii ale propriului Regat Mineral Scufundat.
34
 În Infernul lui Marte, în Infradimensiunile sale naturale, trebuie să eliminăm anumite Stări Psihice
de Vrăjitorie, Infraconştiente şi Inumane.
Aceste tipuri de munci sunt posibile doar pentru acei Indivizi Sacri cunoscuţi ca ,,Puteri” şi care se
pregătesc pentru a atinge în Cerul lui Marte stadiul de ,,Virtute”.
Totuşi, orice muncă în străfundurile altor lumi ale Sistemului Solar, păstrează câte o relaţie psihică
cu Secţiunile Infernale corespunzătoare ei ale planetei Pământ.
Nu uitaţi Legile Corespondenţelor, Analogiilor şi Numerologia.
În orice caz, este urgent să ştim că dacă în Infernurile planetei Marte trebuie să eliminăm stări
psihice infraconştiente de vrăjitorie, în a Cincea Secţiune corespunzătoare Infernului planetei Pământ,
ne limităm doar la a elimina procesele mâniei, ale trufiei etc., etc., etc..

Capitolul X
Al Şaselea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Jupiter

Distinşi prieteni, vom studia astăzi cu deplină claritate al Şaselea Cerc Dantesc sau al lui Jupiter
(NIRVANIC inferior), scufundat sub scoarţa planetei Pământ.
Desigur, această Regiune Infradimensională este încă mult mai densă decât celelalte cinci
anterioare, datorită constituţiei sale atomice.
Este bine să ştim că fiecare atom al celui de-al Şaselea Cerc Dantesc poartă în interiorul său 576 de
atomi ai Sacrului Soare Absolut.
Fără îndoială, acest tip de atomi, fiind extrem de grei, sunt causa causorum al unei materialităţi
înspăimântătoare.
Persoanele care trăiesc scufundate în această Regiune Infernală, evident, sunt controlate de 576 de
Legi, ceea ce face din existenţele lor ceva extrem de complicat şi dificil.
Timpul este înspăimântător de lent în această Regiune; fiecare minut pare secole şi prin urmare
viaţa este plictisitoare şi insuportabilă.
Dacă analizăm cu atenţie vibraţia jupiteriană în aspectul ei transcendental planetar, descoperim
acea forţă misterioasă care dă Sceptrul Regilor şi Mitra Ierarhilor diferitelor religii confesionale.
Aşadar, planeta Jupiter este în spaţiul infinit extraordinar de mistică, regală şi sublimă.
Antiteza ei, în Infradimensiunea Scufundată este de fapt transformată în locuinţa ATEILOR
MATERIALIŞTI, DUŞMANI AI ETERNULUI.
Trăiesc de asemenea în această Regiune BLASFEMIATORII, aceia care urăsc tot ce poate avea
aroma Divinităţii, ERETICII, aceia care cultivă ,,dogma separativităţii.”
Ne simţim plini de durere contemplând, ca Dante, feţe bisericeşti sceptice şi atee prinse în
mormântul propriilor pasiuni, uri şi limitări...
Când ne gândim la marii legislatori, suverani şi stăpâni care guvernează masele sociale, evident că
descoperim tirani mai mari sau mai mici, care produc complicaţii şi dureri prin diferite locuri.
Rezultatul unor asemenea comportamente nefaste corespunde exact celui de-al Şaselea Cerc Dantesc.
Aşadar nu este de mirare că în această Regiune Tenebroasă a Locuinţei lui Pluton, cercetătorul
ezoterist îi întâlneşte pe toţi acei ierarhi care au abuzat de puterea lor; este clar că asemenea oameni
suferă, ca atare, nespus.
Jupiter, ca prieten patern, mereu generos, îşi are antiteza sa nefastă în acei foarte răi părinţi, care
având bunuri din belşug, refuză să dea pâine, haine şi adăpost copiilor lor. Fără îndoială, aceste umbre
păcătoase îsi găsesc locuinţa după moarte în această a Şasea Regiune abisală nefastă.
Se cutremură Conştiinţa investigatorului la contemplarea în Tenebroasa Regiune Jupiteriană
Scufundată, a atâtor taţi de familie cruzi. Dar cel mai ciudat este că ei întotdeauna, aici în lume, sub
lumina Soarelui, s-au crezut virtuoşi, drepţi şi blânzi, iar unii dintre aceştia au fost chiar profund
religioşi.
Există de asemenea în această locuinţă sinistră capi de familie care au aspirat la Autorealizarea
Intimă a Fiinţei, în ciuda tuturor cruzimilor lor. Contemporanii lor i-au crezut foarte buni; conduita lor,

35
aparent, era dreaptă (de la porţile caselor lor în afară), este clar, deşi în interiorul locuinţelor lor era
plâns şi zbucium.
Oameni pioşi, extraordinari, cu prefăcute blândeţi şi atitudini de ipocriţi, vegetarieni insuportabili,
dintre aceia care fac din mâncare ,,o religie de bucătărie”...
Eu le-aş spune: ,,Ipocriţi, farisei, morminte văruite!”, pentru a vorbi în acord cu Marele Kabir Iisus.
Totuşi, asta nu le-ar spune-o niciodată Adepţii lor sau aceia care i-au văzut în frumoase saloane de tip
pseudo-ezoteric şi pseudo-ocultist.
Nu ar fi ciudat nici să găsim în a Şasea Regiune Infradimensională Scufundată capi de familie
foarte onorabili şi sinceri, dar care greşesc teribil: ceea ce ar fi trebuit să facă nu au făcut şi ceea ce nu
ar fi trebuit să facă, aceea au făcut.
Unii dintre aceşti domni au fost extraordinar de fanatici în lumea în care trăiau şi cu băţul şi biciul
i-au învăţat religia pe fiii lor, ca şi cum aceasta s-ar putea învăţa cu lovituri de bici. Indivizi nefaşti care
au întunecat cămine, amărând viaţa creaturilor lor.
Jupiter, mereu generos şi altruist, îşi are contrastul său sub scoarţa Pământului, în a Şasea
Infradimensiune Scufundată.
Care ar fi antiteza generozităţii? Egoismul, cămătăria, delapidarea, aceasta este clar...
Nu este ciudat să-l găsim în respectiva Regiune Infraumană pe acela care acaparează toate bunurile
Pământului pentru el, ca Sanagabril şi Adepţii săi.
Aşadar, orice antiteză religioasă, orice contrast jupiterian trebuie să se găsească inevitabil în al
Şaselea Cerc Infernal, sub scoarţa Pământului.

Î. - Am observat că dumneavoastră menţionaţi că timpul este extrem de lung, că minutele par

secole datorită marii densităţi a acestei Regiuni Scufundate a lui Jupiter. Este timpul lung din
cauza suferinţelor sau sunt suferinţele lungi din cauza timpului?
R. -,,Timpul” există doar din punct de vedere pur subiectiv, deoarece, în mod cert, acesta nu are o
realitate obiectivă.
Plecând de la acest principiu de bază, ajungem la concluzia logică, că ,,timpul” este o creaţie
subconştientă, scufundată.
Fără îndoială, ,,timpul”, în fiecare Zonă Infraconştientă sau, mai bine am spune, în ceea ce este
inuman în fiecare dintre noi, trebuie să fie de fiecare dată mai lent, în adâncimile mai profunde ale
materialităţii.
Cu alte cuvinte, voi spune următoarele: la nivelul pur intelectual, ,,timpul” nu este atât de lent ca la
Nivelele Subconştiente mai profunde. Aceasta înseamnă că cu cât este mai Subconştientă regiunea din
Univers în care locuim, cu atât ,,timpul” va fi mai lent, va lua o mai mare aparenţă de realitate.
Aici, în Lumea Fizică în care trăim, pe suprafaţa Pământului şi la lumina Soarelui, există minute
care par secole, şi există secole care par minute. Totul depinde de starea sufletească în care ne găsim.
Este clar că în deplină fericire, douăsprezece ore par un minut. Este evident că un moment de
supremă durere pare secole.
Să ne gândim acum la Abis, la Regiunile Scufundate Abisale, la cetatea Dite, oraşul blestemat din
adâncul tenebrosului Tartarus. Acolo cei pierduţi simt că fiecare minut se transformă în secole de
abominabilă amărăciune.

Î. - Aşa este, într-adevăr, dar cum dumneavoastră menţionaţi stări de Conştiinţă cum sunt
Subconştiinţa, Inconştiinţa şi Infraconştiinţa, se referă acestea de asemenea la Stările de
Conştiinţă?
R. - Infradimensiunile Naturii şi Cosmosului există nu doar pe planeta Pământ, ci şi în orice
Unitate Cosmică a spaţiului infinit: sori, luni, planete, galaxii, stele, antistele, antigalaxii de antimaterie
etc., etc., etc..
Aşadar nu sunt, aceste Infradimensiuni naturale, produsul exclusiv al Subconştiinţei, Inconştiinţei
şi Infraconştiinţei umanoizilor intelectuali, ci rezultatul Legilor matematice care îşi au originea în orice
Rază a Creaţiei existenţiale.

Î. - Vreţi să spuneţi, deci, că atunci când ne referim la Conştiinţă în sine, trebuie să ne gândim
că aceasta este independentă de ,,timp”?
36
 R. - În Sacrul Soare Absolut timpul este de 49 de ori mai rapid decât aici pe Pământ.
Analizând acest enunţ în mod judicios, spunem: ,,timpul” fiind creaţia pur subiectivă a
umanoidului intelectual, este evident că este de 49 de ori mai lent decât în Sacrul Soare Absolut.
Cu alte cuvinte, clarific că mintea umanoidului posedă 49 de Departamente Subconştiente şi de
aceea se spune că ,,timpul” aici, printre bipezii tricerebraţi sau tricentraţi, în mod greşit numiţi oameni,
este de 49 de ori mai lent decât în Soarele Sacru Absolut.
Folosindu-ne acum de procesul inductiv predat de Aristotel în a sa Entelehia Divină, vom
concluziona: dacă ,,timpul” în Sacrul Soare Absolut este de 49 de ori mai rapid decât la Nivelul
Intelectual al umanoidului, evident, aceasta înseamnă că în Sacrul Soare ,,timpul” nu există. Acolo
totul este o clipă eternă, un etern acum.
Acum, cu privire la ceea ce numim Conştiinţă, studiind-o judicios, vom descoperi Fiinţa Originală,
Paradisiacă, Virginală, liberă de orice proces Subconştient, dincolo de ,,timp”.
Aşadar, Conştiinţa în ea însăşi nu este un produs al ,,timpului.”

Î. - Iertaţi-mă dacă par atât de insistent, dar am înţeles că, pe măsură ce ne trezim
Conştiinţa, stările Infraconştiente şi Subconştiente încetează să existe, pentru că acestea se
convertesc în Conştiente. Este cumva greşit?
R. - Desigur că stările scufundate ale lui Pluton, fie că le numim Infraconştiinţă, Inconştiinţă,
Subconştiinţă, sunt eliminate radical când se trezeşte Conştiinţa.
În a Şasea Dimensiune Scufundată, ,,timpul” este extrem de lung, din cauza, evident, a acestor stări
de Subconştient, Inconştient şi Infraconştient.
Însă în Nirvana nu există ,,timp”, datorită faptului zdrobitor şi definitiv că în acea Regiune Divină
nu există Egoul, nici Subconştientul, nici menţionatele stări abisale.

Î. - Cu această dizertaţie care sincer mă surprinde, pentru că niciodată înainte nu

relaţionasem timpul cu stările de Subconştienţă, ajung la concluzia că Inconştientul,
Infraconştientul şi Subconştientul despre care ne vorbesc atât psihologii, sunt în realitate stări
negative şi satanice şi că sunt obstacole în Autorealizarea omului. Am dreptate?
R. - Ni s-a spus într-o manieră solemnă că trebuie să transformăm Subconştientul în Conştient. Noi
includem în cadrul acestor concepte ale transformării şi stările Infraconştiente şi Inconştiente.
A trezi Conştiinţa este radical, doar aşa vom putea vedea drumul care trebuie să ne conducă până la
Eliberarea Finală.
Evident, conceptul de ,,timp”, care face viaţa atât de amară în a Şasea Dimensiune Scufundată şi în
diferitele Cercuri Danteşti ale Tartarusului este eliminat definitiv atunci când se trezeşte Conştiinţa.

Î. - Ne spuneţi că a Şasea Regiune Scufundată a lui Jupiter este antiteza planetei Jupiter care
se roteşte în jurul Soarelui. Observ că nu v-aţi referit atunci când aţi vorbit de celelalte Cercuri
Danteşti, ca fiind antitezele planetelor care le corespund. Aţi dori să ne clarificaţi aceasta?
R. - Cele Nouă Cercuri Infernale sunt mereu aspectul negativ, antitetic, al sferelor Lunii, a lui
Mercur, Venus, Soare, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus şi Neptun. Cred că am spus deja câte ceva în
discursurile trecute despre această temă şi am descris relaţia existentă între acele lumi şi cele Nouă
Zone Scufundate de sub epiderma planetei noastre Pământ. Prin analogie cu toate acestea, veţi vedea
că orice persoană care trăieşte sub lumina Soarelui, îşi proiectează undeva propria umbră; ceva
asemănător veţi descoperi la fiecare dintre aceste Nouă Lumi ale Sistemului Solar şi umbrele sau
,,Zonele lor Obscure” care le corespund, tenebroase, în străfundurile planetei pe care trăim. Aţi înţeles?

Î. - Ne-aţi putea spune dacă este locuită zona scufundată a planetei Jupiter?
R. - În Infradimensiunile naturale ale Regatului Mineral scufundat al planetei Jupiter există demoni
teribil de perverşi, creaturi Involutive, oameni care se îndreaptă către A Doua Moarte. (Clarific: nu
vorbesc despre Cerul lui Jupiter, mă limitez exclusiv la a menţiona Regatul Mineral Scufundat al acelei
planete).

37
 Î. - Putem să considerăm că, în ciuda faptului că în Infernurile lui Jupiter există fiinţe
involutive teribil de malefice, respectivele Infernuri sunt în antiteză cu Infernurile celui de-al
Şaselea Cerc Dantesc al planetei Pământ?
R. - Tenebrosul corespunde tenebrosului. Nu există nici o antiteză între Infernurile Jupiteriene şi al
Şaselea Cerc Dantesc scufundat sub scoarţa geologică a lumii noastre, Pământul.
Trebuie să căutăm antiteza exclusiv între aspectele luminoase şi cele întunecate ale lui Jupiter.
Fără îndoială, ,,splendorile jupiteriene” îşi au opusul lor, ,,umbrele” lor, nu doar în străfundurile
acelei planete strălucitoare, ci şi sub scoarţa lumii noastre îndurerate. Şi asta şi la nivelul nostru
interior.

Î. - Ne-aţi putea spune care sunt materialele sau elementele care compun această zonă
tenebroasă a celei de-a Şasea Dimensiuni Scufundate al organismului nostru planetar?
R. - Deja am spus în discursurile anterioare că locuitorii unui anumit element natural nu percep
niciodată elementul în care trăiesc.
Peştii nu văd niciodată apa. Noi, locuitorii acestei Lumi Tridimensionale nu percepem niciodată
aerul pe care îl respirăm, nu îl vedem. Salamandrele nu văd Focul. În acelaşi fel, aceia care locuiesc în
Elementul Pietros nu văd niciodată acel element, percep doar obiecte, persoane, fapte etc., etc., etc..
Desigur, densitatea pietroasă a celei de-a Şasea Locuinţe a lui Pluton este insuportabilă, teribil de
densă. Acum ne vom explica motivul pentru care Dante vedea atâţia condamnaţi puşi în mormintele
lor.
Nu este vorba de morminte în sensul literal al cuvântului; se doreşte doar să se descrie prin aceste
stări sepulcrale, condiţii foarte strâmte, limitate de Subconştienţă şi Infraconştienţă etc., etc., etc.. Sunt
condiţii dureroase ale vieţii în a Şasea Regiune Abisală.

Capitolul XI
Al Şaptelea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Saturn

Vom discuta amănunţit în legătură cu Sfera Scufundată a lui Saturn (paranirvanic scufundat).
Cu siguranţă, nu vorbim despre ,,condamnare eternă” sau pedeapsă fără sfârşit.
Condamnarea eternă în sine nu există şi orice pedeapsă, oricât de gravă ar fi, trebuie să aibă o
limită, dincolo de care domneşte Fericirea.
Aşadar, în acest sens ne deosebim radical de ortodoxia clerică.
Procesele involutive ale vieţii, realizate în străfundurile Pământului, în Infradimensiunile
Scufundate de sub scoarţa geologică a lumii noastre, se încheie cu A Doua Moarte, după care Esenţa
eliberată şi restaurată fiind puritatea originară a Materialului Psihic, trebuie să reînceapă, inevitabil, noi
procese de tip complet evolutiv.
Este aşadar clară şi evidentă opoziţia noastră faţă de dogma unei condamnări absolut eterne.
Apare la o simplă privire modul nostru de a înţelege ispăşirea greşelilor. Nu am putea să concepem
niciodată că vreo datorie o dată ispăşită, oricât de gravă ar fi fost, nu ar ajunge, în cele din urmă, la un
final.
Este clar că Justiţia Divină nu ar înşela niciodată. Orice vină, oricât de gravă ar fi, îşi are
echivalentul său matematic, exact, de ispăşire. Nu este posibil să se plătească mai mult decât se
datorează şi, dacă Divinitatea ar lua mai mult decât se datorează, evident că nu ar fi justă.
Am început astfel discuţia noastră de astăzi, în formă de preambul, înainte de a intra în Sfera
Scufundată a lui Saturn, cu scopul inevitabil ca voi să înţelegeţi punctul nostru de vedere Ezoterico-
Ocultist, radical opus oricărui dogmatism de sectă. Aşadar, acum, să aprofundăm puţin mai mult
chestiunea Sferelor Scufundate.
În discuţia noastră trecută am studiat pe îndelete al Şaselea Cerc Dantesc, iar astăzi este bine să
pătrundem cu îndrăzneală în al Şaptelea sau cel al lui Saturn.
Dacă citim cu atenţie Divina Comedie a lui Dante, vom găsi această regiune convertită într-un
ocean de sânge şi foc.

38
 Să ni se dea libertatea de a spune că acest punct de vedere este complet alegoric sau simbolic. Se
doreşte a se simboliza faptul concret şi definitiv că, în menţionata Regiune Saturniană predomină, într-
o manieră definitivă, o anumită culoare roşu sângeriu, care caracterizează clar pasiunea Animalică
violentă.
Când vorbim de culori, trebuie să ştim că mai presus de spectrul solar, în Dimensiunile Superioare
ale Naturii şi ale Cosmosului, străluceşte întreaga gamă de ultraviolete şi, că sub spectrul solar,
străluceşte fatal gama de infraroşu. Aceasta din urmă este caracteristică Infradimensiunilor Naturii, de
sub scoarţa geologică a lumii noastre.
Aşadar, acea culoare roşu pasional, sângeriu a Scufundatei Regiuni Saturniene, nu ar putea fi
expusă în Lumea Tridimensională.
Această culoare îşi are opusul său în alta similară, din gama de ultraviolete, de deasupra numitei
regiuni tridimensionale.
Este interesant de ştiut că oricine intră în al Şaptelea Cerc Dantesc poartă în aura sa radiantă
respectiva culoare sângerie, abominabilă, care îl face cu siguranţă să aibă afinitate cu acea zonă
scufundată a planetei noastre Pământ.
Aşadar, al Şaptelea Cerc Dantesc este locuinţa celor VIOLENŢI ÎMPOTRIVA NATURII,
VIOLENŢI ÎMPOTRIVA ARTEI, A DELINCVENŢILOR, A CELOR VIOLENŢI ÎMPOTRIVA LUI
DUMNEZEU, VIOLENŢI ÎMPOTRIVA LOR ÎNŞIŞI, împotriva propriului bine şi împotriva binelui
celorlalţi.
Deplasându-mă cu Corpul Astral, într-o manieră conştientă şi pozitivă, în această regiune
scufundată, am putut să remarc violenţa care domneşte într-o atât de înspăimântătoare zonă de
amărăciuni.
Încă îmi amintesc de doi demoni remarcabili, de care m-am apropiat cu diplomaţie, cu scopul de a
nu răni susceptibilităţi şi de a nu provoca reacţii psihologice inutile. Aceştia s-au pronunţat împotriva
Hristosului Cosmic, l-au negat cu tărie, simţindu-se satisfăcuţi în mod pervers de mizerabila lor
condiţie satanică.
Peste tot guverna violenţa. În ambianţa sângerie scufundată, se vedeau peste tot distrugeri inutile,
lovituri înspăimântătoare împotriva lucrurilor, împotriva persoanelor, împotriva a tot.
Am simţit ca şi cum influenţa saturniană, cu forţele sale total centrifuge, şi-ar fi propus în această
regiune să dezintegreze totul, să reducă la pulbere cosmică persoane, mobile, uşi, etc., etc., etc..
M-a surprins mult să găsesc pe acolo o creatură foarte respectabilă, ai cărei ochi încă rănesc lumina
suavă a zilei.
Era vorba de un medic foarte renumit, un adevărat samaritean care şi-a propus în viaţă doar să
vindece bolnavii cu adevărată iubire şi fără vreo exploatare...
Ar putea produce uimire ceea ce spun. Mulţi ar putea obiecta, spunându-mi: ,,Cum este posibil ca
cineva fiind bun, să ajungă în Regiunea celor răi?”. De asemenea s-ar putea argumenta chiar în
legătură cu problema vieţii şi a morţii: acel bun domn de odinioară, cu siguranţă că încă trăieşte, încă
respiră sub Soare. Atunci, de ce locuieşte în al Şaptelea Cerc Dantesc?
Este necesar să dăm răspunsul la asemenea enigme, să clarificăm, să verificăm cu precizie, să
cercetăm, să investigăm.
Dacă ne gândim la multiplicitatea Eului, nu este ciudat că oricare dintre aceste Agregate Psihice
relaţionate cu delictul de violenţă împotriva Naturii este viu în regiunea scufundată corespunzătoare,
deşi personalitatea trăieşte încă pe faţa Pământului.
Evident că dacă acest doctor nu dizolvă Eul Pluralizat, va trebui să coboare o dată cu valul
involutiv, în străfundurile lumii, pentru a apărea în mod special, în al Şaptelea Cerc Dantesc. (există
multă virtute în cei răi şi multă răutate în cei virtuoşi).
Odată terminat ciclul celor 108 existenţe care se atribuie oricărui suflet pe faţa Pământului, este
neîndoielnic că se coboară cu valul involutiv, chiar dacă se deţin frumoase virtuţi.
Nu este de prisos să-l amintim pe Brunetto Latini, acel nobil domn care îl învăţa cu atâta iubire pe
Dante florentinul drumul care conduce la Nemurirea omului. Nobilă creatură, scufundată în acel abis
din cauza delictului de Violare împotriva naturii.

Î. - Ne-aţi putea explica când comitem delictul de Violenţă împotriva Naturii?

39
 R. - Există violenţă împotriva naturii când ne violentăm organele sexuale. Există un asemenea
delict când bărbatul îşi obligă soţia să realizeze copulaţia, ea neaflându-se în dispoziţia de a o face.
Există un asemenea delict când femeia îl obligă pe bărbat să efectueze copulaţia, acesta negăsindu-se
în dispoziţia de a o face.
Există un asemenea delict când bărbatul se auto-obligă, violentându-se pe el însuşi să realizeze
coitul, organismul său negăsindu-se în condiţii apte pentru acesta. Există un asemenea delict când
femeia se auto-obligă să efectueze copulaţia, organismul său nefiind în condiţii realmente favorabile.
Există un asemenea delict la aceia care comit crima de violare sexuală, de posedarea altei persoane
împotriva voinţei acesteia.
Cum între cadenţele versului se ascunde de asemenea delictul, nu este deci de mirare că se comit
violenţe contra naturii când se obligă falusul să intre în erecţie, acesta negăsindu-se în condiţii
favorabile pentru coit.
Există violenţă împotriva naturii când, sub pretextul de a practica Magia Sexuală, sau chiar cu cele
mai bune intenţii de a se Autorealiza, bărbatul se auto-obligă să realizeze copulaţia chimică sau îşi
obligă soţia în acest scop, organele creatoare neaflându-se în momentul amoros potrivit şi în condiţii
armonioase favorabile, indispensabile copulaţiei.
Există violenţă împotriva naturii la acele femei care, având nevoie de Autorealizare Intimă, îşi
violentează propria natură auto-obligându-se fără milă să realizeze copulaţia, neaflându-se cu
certitudine în condiţiile cerute de aceasta.
Există violenţă împotriva naturii la masturbatori sau la aceia care realizează copulaţia chimică
atunci când femeia este la menstruaţie.
Există violenţă împotriva naturii când soţii realizează uniunea sexuală, femeia fiind însărcinată.
Există violenţă contra naturii atunci când se practică Vajroli Mudra într-o manieră puternică, de mai
multe ori pe zi sau pe noapte, neaflându-se organele sexuale în condiţii realmente favorabile şi
armonioase.
Există violenţă contra naturii atunci când se practică Magia Sexuală de două ori consecutiv,
violându-se Legile Pauzei Magnetice Creatoare.

Î. - În cazul în care soţul nu are potenţă deplină şi practică Magia Sexuală, violentează
deasemenea natura?
R. - Organul care nu se foloseşte se atrofiază. Dacă cineva, dacă oricare bărbat ar rămâne abstinent
în mod radical şi absolut, este evident că şi-ar face rău lui însuşi, pentru că ar deveni impotent.
Desigur, dacă un astfel de bărbat ar dori să se vindece de un asemenea rău, ar putea să reuşească
aceasta practicând Magia Sexuală. Conexiunea falusului cu uterul fără a ejacula semenul.
Este clar că la început o asemenea conexiune s-ar dovedi aproape imposibilă, din cauza precisă a
lipsei de erecţie a falusului.
Totuşi, încercând să o facă, apropiind falusul de uter, cu schimbul reciproc de mângâieri, nu există
violare împotriva naturii, ci terapeutică medicală erotică, indispensabilă pentru realizarea unei
asemenea vindecări.
În principiu, acest tip de pacienţi pot să folosească câte un tratament medical clinic, bazat pe
sfaturile doctorului, cu scopul precis de a obţine primele conexiuni sexuale.
Este evident că dacă perechea se retrage înaintea orgasmului pentru a evita ejacularea semenului,
acesta din urmă se reabsoarbe în organism, fortificând extraordinar sistemul sexual, fortificare al cărei
rezultat va fi chiar vindecarea.
În tot acest proces, repet, nu există violare contra naturii.

Î. - Când vorbiţi de Violenţă împotriva Naturii, vă referiţi exclusiv la violentarea

organismului uman?
R. - Atunci când vorbim de Violenţă contra Naturii ne referim în mod accentuat la orice tip de
violenţă sexuală, specificând clar organele sexuale ale fiinţelor umane.
Nu vreau să spun cu aceasta că nu există alte tipuri de Violenţă contra Naturii. Dacă cineva ar
obliga, de exemplu, creaturile Inferioare ale Naturii să efectueze copulaţii artificiale, violând liberul
arbitru, ar exista Violenţă împotriva Naturii. Dacă cineva ar insemina artificial Animalele, cum se
obişnuieşte în ziua de astăzi, ar exista Violenţă contra Naturii.
40
 Există Violenţă contra Naturii când modificăm Vegetalele şi fructele cu faimoasele altoiri pe care
le-au inventat pretinşii înţelepţi ai acestei Vârste Negre a Kali Yugăi.
Există Violenţă Contra Naturii când ne castrăm sau când castrăm animalele.
Sunt aşadar, nenumărate delictele care intră în această categorie a Violenţei contra Naturii.
Amintiţi-vă că şi în tămâia templelor se ascunde delictul; în frumoasele tablouri pe care pictorul le
plăsmuieşte pe pânzele lui, de asemenea se ascunde delictul; printre cele mai delicioase armonii cu
care muzica ne delectează, aici, pe această planetă Pământ, de asemenea se ascunde delictul; în
parfumul rugăciunii care se şopteşte încântător în temple, de asemenea se ascunde delictul.
Delictul îmbracă haină de Sfânt, de Martir, de Apostol şi, deşi ar părea incredibil, se deghizează cu
haine sacerdotale şi oficiază în altare.
Amintiţi-vă prieteni, domnilor şi doamnelor, de Guido Guerra, pomenit de Dante, nepot al pudicei
Gualdrata, nobil domn, care în timpul vieţii sale a făcut atâtea cu talentul şi cu spada sa.
Amintiţi-vă bine de Tegghiaio Aldobrandi, a cărui voce ar trebui să primească recunoştinţa lumii.
Nobili bărbaţi care acum trăiesc în acest al Şaptelea cerc Infernal din cauza delictului de violenţă
contra naturii.

Î. - Dacă dezintegrăm Eul Violenţei contra Naturii sau aproape toate Eurile care au
îmbuteliată Esenţa noastră, dar ne rămâne vreunul, vom cădea de asemenea într-unul din aceste
Cercuri Danteşti?
R. - Cineva ar putea elimina din psihicul său acele Agregate Psihice relaţionate cu delictul
Violenţei contra Naturii şi totuşi, să cadă în oricare din celelalte Cercuri Danteşti. Cât timp Egoul
Animal există în noi, este evident că suntem candidaţi siguri la Abis şi la A Doua Moarte.

Î. - Dacă am ajuns deja la ultima din cele 108 existenţe care îi sunt acordate oricărei fiinţe
umane şi lucrăm pe Cărarea Tăişului de Cuţit, ni s-ar da o altă oportunitate pentru a ne termina
munca?
R: Legile Naturii nu sunt guvernate de tirani, ci de Fiinţe Corecte şi Perfecte.
Dacă cineva, în ciuda faptului că şi-a terminat ciclul de 108 existenţe, intră pe cărarea Tăişului de
Cuţit şi se dezîncarnează găsindu-se pe Drumul Real, evident că va fi ajutat, acordându-i-se noi
existenţe, cu scopul de a-şi obţine Autorealizarea Intimă. Dar dacă se va abate de la drumul secret,
dacă se va lepăda, dacă nu ar dizolva Egoul şi ar intra în aceleaşi delicte, inevitabil ar cădea în Abisul
Pierzaniei.

Î. - Din ceea ce a fost expus anterior în cursul acestei conferinţe, ajung la concluzia că odată
ce involuăm în Abisurile Atomice ale Naturii, suntem realmente locuitori ai tuturor Cercurilor
Danteşti ale organismului nostru planetar. Am dreptate?
R. - Vreau să spun domnului care pune întrebarea că în mod sigur are dreptate. Când cineva
pătrunde în Involuţia scufundată a Naturii, coboară cu timpul, lent, din cerc în cerc, evidenţiindu-se în
special în acea zonă unde în mod specific se găseşte delictul său cel mai grav.

Î. - Ce ne spuneţi despre homosexuali şi lesbiene? Aceştia comit Violenţă împotriva Naturii?

R. - HOMOSEXUALII şi LESBIENELE se scufundă inevitabil în al Şaptelea Cerc Dantesc sau al
lui Saturn, în mod precis din cauza delictului de Violenţă contra Naturii.
Această categorie de degeneraţi, duşmani ai celui de-al Treilea Logos, sunt realmente cazuri
pierdute, seminţe care nu germinează.

Î. - Lesbienele şi homosexualii vin astfel din cauza Legii Karmice sau conceperea acestor
copii are vreo cauză ereditară? Care dintre cei doi factori predomină?
R. - Acei umanoizi care în vieţi anterioare s-au aruncat violent pe drumul degenerării sexuale,
evident involuând din existenţă în existenţă, devin în cele din urmă homosexuali sau lesbiene, înainte
de a intra în Lumile Infernale.
Aşadar, lesbianismul şi homosexualitatea sunt rezultatul degenerării din vieţi anterioare, consecinţă
karmică fatală...! Atâta tot!

41
 Î. - Dacă o lesbiană sau un homosexual ar reuşi pentru un moment să aibă cunoştinţă de
pedeapsa sa din cauza karmei datorită degenerării sale şi ar cere Legii un ajutor, aceasta ar
putea să le ofere graţia de a reveni la starea normală, sau nu au suficientă forţă pentru a cere
acest beneficiu?
R. - Există un proverb care spune: „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă”. Mila Divină se
află alături de Justiţie, dar „Numai cu vorba nu se face ciorba”.
Dacă vreunul dintre aceşti degeneraţi ai infrasexualităţii s-ar căi cu adevărat, să o demonstreze cu
fapte concrete, clare şi definitive. Să se căsătorească imediat cu o persoană de sex opus şi să intre cu
adevărat pe drumul autenticei şi legitimei Regenerări Sexuale.
Este corect ca acest tip de delincvenţi să ceară cu disperare, să se roage şi să implore, dar să facă
ceva, să îşi demonstreze prin fapte căinţa. Doar astfel este posibilă salvarea pentru această categorie de
creaturi.
Totuşi, este foarte dificil ca homosexualii şi lesbienele să mai aibă însufleţirea necesară, aspiraţie
adevărată de autodepăşire.
Fără îndoială, este vorba de oameni complet degeneraţi, la care deja nu mai lucrează anumite zone
ale creierului. Seminţe putrede, în care este aproape imposibil de găsit vreo năzuinţă de regenerare.
Unii subiecţi de acest tip au făcut din delictul lor o mistică deghizată în haine de sfinţenie. Aceştia
din urmă, exponenţi ai putreziciunii umane, sunt încă şi mai răi şi mai periculoşi.
Nu trebuie, deci, să ne făurim iluzii despre aceste persoane. Sunt cazuri pierdute, avortoni ai
Naturii, eşecuri complete.

Î. - Conform acestui lucru, cei care resping sexul opus au pierdut orice speranţă de realizare,
sau mai rămâne vreo poartă deschisă?
R. - Infrasexualismul este simbolizat în Kabala antică de către cele două soţii ale lui Adam: Lilith
şi Nahemah.
Lilith, în sine, alegorizează clar partea cea mai monstruoasă a degenerării sexuale.
În Sfera lui Lilith găsim închişi mulţi sihaştri, anahoreţi, călugări şi călugăriţe, care urăsc de moarte
sexul.
De asemenea găsim în respectiva sferă pe toate acele femei care îşi produc avort sau care îşi
asasinează creaturile nou născute, adevărate hiene ale perversiunii.
Alt aspect al sferei lui Lilith corespunde homosexualilor şi lesbienelor.
Atât aceia care resping cu violenţă sexul, cât şi aceia care abuzează de el căzând în
homosexualitate şi în lesbianism sunt cazuri pierdute, creaturi teribil de malefice. Pentru această
categorie de oameni ,,toate porţile sunt închise, mai puţin una, aceea a căinţei”.
Sfera lui Nahemah este reprezentată de alt tip de Violenţi contra Naturii: fornicatorii neruşinaţi,
fornicatorii perversiunilor, etc.. Persoane care se găsesc foarte bine definite în tipul ,,Don Juan
Tenorio” sau ,,Casanova” şi chiar în tipul ,,Diavol”, care este cel mai rău.
Să continuăm acum prin a vorbi puţin despre violenţa împotriva lui Dumnezeu...
Ajungând la această parte a discuţiei noastre, vreau să-l amintesc pe Campaneu, bătrânul din Creta,
unul dintre cei şapte regi care au asediat Teba şi care acum trăieşte în zona scufundată a lui Saturn.
Dante florentinul, discipol al lui Virgilius, marele poet din Mantua, în a sa Divina Comedie,
menţionează acest caz teribil, relaţionat cu această temă specifică.
Acea umbră strigă: „Ce am fost în timpul vieţii, sunt şi după moarte. Chiar dacă Jupiter şi-ar osteni
fierarul de la care a luat, în furia sa, ascuţitul fulger care m-a rănit în ultima zi a vieţii mele; chiar dacă
ar obosi, unul câte unul, toţi lucrătorii cei negri ai lui Montgibello, strigând: Ajută-mă, ajută-mă,
bunule Vulcan, aşa cum a făcut în bătălia de la Flegra. Şi chiar dacă m-ar săgeta cu toate puterile, tot
nu ar reuşi să se răzbune complet pe mine”.
TRUFIA şi ORGOLIUL violenţilor contra Divinităţii este cea mai mare tortură, în a Şaptea
Infradimensiune Scufundată.
Există Violenţă contra Divinităţii când nu ne supunem ordinelor superioare, când atentăm
împotriva propriei noastre vieţi, când blasfemiem mânioşi.
Există multe moduri subtile de Violenţă împotriva Divinităţii. Fără îndoială că este violent
împotriva lui Dumnezeu acela care nu vrea să aibă de a face cu problemele Mistice sau Spirituale,

42
acela care presupune că poate să existe fără Mila Divină şi care în adâncul Sufletului său se răzvrăteşte
împotriva a tot ce are aer de Divinitate...
Există Violenţă împotriva lui Dumnezeu în acel subiect auto-suficient care zâmbeşte stupid şi
sceptic când ascultă chestiuni care, într-o anumită formă au de a face cu Aspectele Spirituale ale vieţii.
Există Violenţă împotriva lui Dumnezeu în ,,haimanalele intelectului”, în acei pretinşi înţelepţi care
îi neagă omului orice posibilitate spirituală, în aceia care cred ca au monopolizat Cunoaşterea
Universală; în exemplele de înţelepciune, în ,,ignoranţii iluştri”, care ,,nu doar că nu ştiu, ci nici măcar
nu ştiu faptul că nu ştiu”. În iconoclaştii care fac „tabula rasa” când analizează principiile religioase,
dar care îşi lasă susţinătorii fără o bază spirituală nouă.
Există Violenţă împotriva lui Dumnezeu în marxist-leninişti, pseudo-înţelepţii care i-au luat
umanităţii Valorile Spirituale.
Îmi vine în memorie în aceste momente o întâlnire în Lumile Scufundate, cu Karl Marx...
L-am întâlnit în acele Regiuni Tenebroase. Acel individ se trezise în rău şi pentru rău. Totuşi, era
un Bodhisattwa căzut.
Îl urma Lenin, ca o umbră nefastă, inconştient, profund adormit...
L-am interogat pe Marx cu următoarele cuvinte: „Sunt deja mulţi ani de când v-aţi dezîncarnat;
corpul dumneavoastră a devenit pulbere în mormânt şi totuşi vă găsesc viu în aceste Regiuni. Atunci,
ce s-a ales de Dialectica dumneavoastră Materialistă?”
Acel individ, privind ceasul pe care îl purta la mână, nu se încumetă să-mi dea vreun răspuns, se
întoarse cu spatele şi se retrase, dar, de la câţiva metri distanţă, a scos un oribil hohot de râs sarcastic.
Prin intermediul intuiţiei am reuşit să captez esenţa vie a acelui hohot; în ea se afla răspunsul pe
care l-am putea rezuma în următoarea frază: „Această dialectică nu a fost altceva decât o farsă, o
placă pentru a-i înşela pe imprudenţi...”
Este interesant de ştiut că atunci când Karl Marx s-a dezîncarnat, a primit onoruri funerare
religioase de Mare Rabin.
În ,,Prima Internaţională Comunistă”, Karl Marx s-a ridicat în picioare spunând: „Domnilor, eu nu
sunt marxist.” A fost atunci uimire printre cei de faţă, strigăte, urlete, iar de acolo s-au născut multe
secte politice: Bolşevice, Socialiste, Anarhiste, Anarho-Sindicaliste, etc., etc., etc.. Aşa că este foarte
interesant de ştiut că primul inamic al marxismului a fost Karl Marx.
Într-o revistă din Paris putem să citim următoarele: „Prin intermediul triumfului proletariatului
mondial, vom crea Republica Socialistă Sovietică Universală, cu capitala la Ierusalim şi vom pune
stăpânire pe toate bogăţiile naţiunilor pentru a se împlini profeţiile Sfinţilor noştri Profeţi ai
Talmudului.”
Cu siguranţă, acestea nu pot fi frazele unui materialist, nici ale unui ateu. Marx era un fanatic
religios evreu.
Nu vreau acum în această discuţie să critic chestiuni politice; mă refer în mod accentuat la
chestiuni esenţial Ocultiste.
Karl Marx, îndemnat cu certitudine de fanatism religios a inventat o armă distrugătoare pentru a
reduce la pulbere cosmică toate religiile lumii.
Asemenea armă este, fără îndoială, un „jargon” care niciodată nu ar rezista vreunei analize de fond.
Mă refer la Dialectica Materialistă.
,,Haimanalele intelectului” ştiu foarte bine că pentru elaborarea unui asemenea disc mincinos, a
unei asemenea farse, Marx s-a folosit de Dialectica Metafizică a lui Hegel.
Evident, a jefuit această operă de toate Principiile Metafizice pe care i le-a dat autorul său şi cu ea
şi-a elaborat placa. Nu este de prisos să repetăm în acest discurs că Marx, ca autor al unei asemenea
minciuni, al unei asemenea farse, al unei asemenea dialectici comuniste, nu a crezut niciodată în ea şi
de aceea nu a găsit niciun inconvenient în a-şi mărturisi sentimentele în plină adunare, exclamând:
„Domnilor, eu nu sunt Marxist”.
Fără îndoială, acest domn doar a îndeplinit unul din ,,Protocoalele Înţelepţilor din Sion”, care
spune: „Nu contează că noi trebuie să umplem lumea de materialism şi ateism. În ziua în care noi vom
triumfa, vom preda Religia lui Moise peste tot, codificat şi în formă dialectică şi nu vom permite în
lume nicio altă religie...”
Cu aceasta nu vreau să condamn nicio rasă anume. Fac aluzie în mod direct la anumite personaje
semite cu planuri machiavelice. Aceştia sunt Marx, Lenin, Stalin etc., etc., etc..
43
 Din punctul de vedere riguros Ocultist, se poate evidenţia că numitul Bodhisattwa căzut a luptat
pentru Divinitate în felul său, folosind o armă abilă pentru a distruge celelalte religii.
Marx a fost un sacerdot, un rabin al Religiei Iudaice, fidel devot al doctrinei predecesorilor săi.
Ceea ce uimeşte este credulitatea proştilor care, considerându-se erudiţi, cad în capcana sceptică
pusă de Karl Marx.
Aceşti naivi ai Dialecticii Materialiste marxist-leniniste devin, evident, violenţi contra Divinităţii
şi, din acest motiv, pătrund în al Şaptelea Cerc Dantesc.

Î. - În Ordinul Masonic din care fac parte, se spune că Religia ajută omul să moară bine şi că
Masoneria ajută omul să trăiască bine. De aceea, eu cred că majoritatea masonilor pe care îi
cunosc nu ştiu ce este religia şi o confundă cu ceva total negativ. De vreme ce discutăm despre
violenţă împotriva lui Dumnezeu, aţi dori să ne împărtăşiţi conceptul corect a ceea ce
înseamnă ,,religie”?
R. - ,,Religie” vine de la cuvântul latin „religare”, care înseamnă a lega din nou Sufletul cu
Dumnezeu.
Masoneria nu este propriu-zis o Religie; este mai degrabă o Confraternitate de tip universal. Totuşi,
ar fi foarte recomandabil ca această merituoasă instituţie să studieze ,,Ştiinţa Religiei”.
Aceasta din urmă este în mod precis Gnosticismul în forma sa cea mai pură, înţelepciune de tip
Divin, Ezoterism Analitic Profund, Ocultism Transcendental.

Î. - Permiteţi-mi să insist de vreme ce am ascultat într-un discurs din cadrul Învăţăturii

Gnostice că Universul a fost creat de şapte Loji Masonice şi lucrul acesta, fără îndoială, a unit
Masoneria originară cu Tatăl, motiv pentru care consider că în sinteză, Masoneria este
numitorul comun al tuturor religiilor şi prin urmare precede Gnoza. Aţi dori să-mi clarificaţi
aceasta?
R. - Aceia care au studiat profund Masoneria lui Ragón sau a lui Leadbeater ştiu foarte bine că
Masoneria Ezoterică Ocultă a existat nu doar sub porticurile templului din Ierusalim, ci şi în vechiul
Egipt şi în scufundata Atlantida. Din nefericire, această onorabilă instituţie a intrat în cercul involutiv,
descendent, în perioada Kali Yuga sau Vârsta de Fier în care ne aflăm în prezent.
Totuşi, este evident că în viitoarea a Şasea Mare Rasă va avea o misiune strălucită de îndeplinit,
mai exact atunci când vor învia puternicele Civilizaţii Ezoterice ale trecutului.
Nu negăm originea Divină a acestei instituţii. Deja ştim că cei Şapte Cosmocratori au oficiat
Liturghia Sfântă în zorii Marii Zile, când au fecundat Materia Haotică pentru ca viaţa să izvorască.
Din secol în secol, de-a lungul diferitelor ,,Ronduri Cosmice”, ,,Lojile” au devenit tot mai dense,
până au ajuns în cele din urmă la stadiul în care se găsesc în prezent.
Noi recomandăm Fraţilor Masoni să studieze în profunzime Ezoterismul lui Solomon şi
Înţelepciunea Divină a Pământului Faraonilor.
Este necesar, este urgent ca Fraţii Masoni să nu cadă în scepticismul Marxist-Leninist, dialectica
proştilor, să nu se pronunţe împotriva Divinităţii, căci acest lucru, pe lângă faptul că este contrar unui
ordin ezoteric de origine divină, i-ar conduce inevitabil în al Şaptelea Cerc Dantesc, tenebroasa regiune
a celor violenţi împotriva lui Dumnezeu.

Î. - Cum s-ar cataloga cazul concret al unor Gnostici care, crezând că sunt identificaţi cu
Doctrina lui Hristos, de asemenea sunt identificaţi cu partea opusă, care este ateismul marxist?
R. - Se întâmplă că nu încetează să existe în curentele de tip Ocultist sau Ezoteric anumite
elemente sincere care năzuiesc cu adevărat să lucreze pentru o lume mai bună.
Este neîndoielnic că aceştia, înveninaţi de către propaganda roşie şi dorind să creeze aici în lumea
occidentală ,,Paradisul Sovietic”, lucrează cu entuziasm pentru a obţine realizarea totală a acestei mari
aspiraţii.
Înşelaţi sinceri şi oameni cu intenţii măreţe, dar greşite. Amintiţi-vă că ,,Drumul care duce către
Abis este pavat cu bune intenţii”.
Dacă aceşti subiecţi ar trăi pentru un timp ca muncitori în Uniunea Sovietică, sunt sigur că,
întorcându-se în această regiune a Lumii Occidentale, s-ar manifesta cu furie ca anticomunişti...

44
 Este foarte interesant de ştiut că în Emisfera Occidentală există mai mulţi comunişti decât în
Uniunea Sovietică. Ceea ce se întâmplă este că acolo, în spatele Cortinei de Fier, deja lumea cunoaşte
realitatea comunistă, a trăit-o şi prin urmare nu mai poate fi înşelată de propaganda roşie. În schimb,
cum aici încă nu avem guvern de tip marxist-leninist, agitatorii roşii se pot juca cu imprudenţii, aşa
cum pisica se joacă cu şoarecele înainte de a-l devora.
Dintr-un punct de vedere riguros ezoteric, putem afirma cu tărie următoarele: în Lumile
Scufundate, în Regiunile Tenebroase ale celei de-a Şaptea Infradimensiuni Danteşti, comuniştii
îmbracă tunici negre. Sunt cu adevărat personaje ale mâinii stângi, sacerdoţi ai Magiei Negre.
Voi încheia spunând: Venerabila Lojă Albă a calificat Marxism-Leninismul ca Autentică şi
Legitimă Magie Neagră.
Aceia care au văzut Drumul Secret care conduce la Eliberarea Finală, nu ar putea milita în
rândurile ,,Mâinii Stângi” fără să cadă, din acest motiv, în delictul de Violenţă împotriva lui
Dumnezeu.

Î. - Chiar dacă ştim cu toţii ceea ce este frauda şi o relaţionăm întotdeauna cu chestiuni de tip
economic, acel delict care se ispăşeşte în al Şaptelea Cerc Dantesc conţine şi alt tip de fraude?
R. - Există multe forme de fraude şi este bine să clarificăm toate aceste lucruri. Dante simbolizează
frauda printr-o imagine tenebroasă îngrozitoare. Ne înfăţişează Dante pe monstrul fraudei în felul
următor: “Chipul său era al unui bărbat just, atât de blajină era înfăţişarea sa, exteriorul său, iar restul
corpului era al unei vipere veninoase. Avea două chipuri abominabile pline de păr până spre subsuori,
iar spatele, pieptul şi coastele erau învelite în aşa fel de laţuri şi podoabe, încât nu mai existase pânză
turcească, nici tătărească aşa bogată în culori, neputându-se compara nici cu acelea ale pânzelor de
păianjen...”
Spune Dante că ,,în coada acestei figuri exista un ghimpe înspăimântător”. Acest simbol exprimă
foarte bine delictul fraudei. Să ne gândim un moment la diferitele laţuri colorate cu care delincventul
îşi învăluie victima, la figura respectabilă cu care apar delincvenţii, la corpul lor de viperă veninoasă,
la ghearele oribile şi la ghimpele cu care îşi rănesc victimele.
Sunt atât de variate tipurile de fraude, încât realmente ne uimesc.
Există fraudă la acela care formează un Cerc Ezoteric şi apoi îl abandonează.
Există fraudă la acela care deschide un Lumisial şi apoi îl tulbură cu delictele sale: fie
îndrăgostindu-se de femeia altuia, fie seducând cu scopul de a practica Magia Sexuală, adulterând pe
ascuns, dorind-o pe Isis a templului, exploatând pe fraţii Sanctuarului, promiţând ceea ce nu poate
îndeplini, predicând ceea ce nu practică, făcând contrariul a ceea ce predă, provocând scandal, bând
alcool în faţa devoţilor uimiţi, etc., etc., etc..
Există fraudă la bărbatul care îi promite unei femei căsătoria şi nu îşi îndeplineşte
cuvântul, la femeia care îşi dă cuvântul unui bărbat şi apoi şi-l încalcă, îndrăgostindu-se de alt
bărbat, la tatăl de familie care îi promite fiului sau fiicei un anumit cadou, un anumit ajutor şi care nu
îşi îndeplineşte promisiunea, etc., etc., etc.. Toate aceste forme de fraude sunt violenţe împotriva artei,
de aceea Dante le alegorizează prin înspăimântătorul monstru cu chip venerabil.
Există fraudă la acel individ care cere cu împrumut şi nu returnează banii. Există fraudă la
vânzătorii de loterie şi jocuri de noroc, căci victimele, convinse că pot câştiga, îşi pierd banii şi se simt
înşelate.

Î. - Înţelegem că al Şaptelea Cerc Dantesc este mai dens decât toate cele anterioare, drept
pentru care ne-ar plăcea să ne explicaţi compoziţia materială a respectivei Infradimensiuni.
R. - A Şaptea Regiune Scufundată sau cea a lui Saturn este de o densitate materială care uimeşte,
căci fiecare atom din această regiune scufundată are în interiorul său 672 de atomi ai Absolutului.
Acest tip specific de atomi este extrem de greu şi din acest motiv, a Şaptea Regiune Scufundată se
dovedeşte foarte grosieră şi dureroasă.
Cum aceasta are un număr egal de Legi (672) care guvernează acea Tenebroasă Zonă Scufundată
de sub scoarţa geologică a lumii noastre, viaţa este acolo insuportabilă, foarte dificilă, teribil de
complicată şi înspăimântător de violentă.

45
 Î. - Aş dori să ştiu dacă nici elementul sau elementele în care se mişcă locuitorii Cercului
respectiv nu este văzut de aceştia şi dacă, de asemenea, ei cred că merg foarte bine.
R. - Acea regiune cavernoasă a planetei noastre este un amestec de mineral şi foc.
Totuşi, acolo flăcările se cunosc doar prin efectele lor, prin violenţa, prin loviturile grosolane,
instinctive şi brutale, etc..
Repet ceea ce am spus înainte, la începutul acestui discurs: ceea ce Dante ar simboliza prin sânge
este exclusiv culoarea sanguinolentă a violenţei sexuale în aura celor pierduţi şi în atmosfera
infraumană din această zonă.
Fără îndoială, un locuitor al acelei Regiuni Saturniene nu ar gândi niciodată ceva rău despre el.
Ei presupun mereu că merg pe drumul Corectitudinii şi al Justiţiei. Unii dintre aceştia ştiu că sunt
demoni, dar se consolează cu ideea că toate fiinţele umane sunt aşa.
Dar aceştia care nu ignoră faptul că sunt demoni nu ar admite niciodată ideea că sunt răi, căci ei
cred cu fermitate că sunt persoane de bine, juste şi corecte.
Dacă cineva i-ar mustra aspru pentru delictele lor, dacă i-ar admonesta, dacă i-ar îndemna la căinţă,
s-ar simţi ofensaţi, calomniaţi şi ar reacţiona cu acte de violenţă.

Capitolul XII
Al Optulea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Uranus

Suntem reuniţi din nou în această seară cu scopul de a studia al Optulea Cerc Dantesc
(paranirvanic) scufundat sub scoarţa terestră, în infradimensiunile Naturii.
Intrând în explicaţii, trebuie să începem prin a repeta ceea ce am spus deja în alte texte în legătură
cu Tantrismul Negru. Evident, există trei tipuri de tantrism:

1. Tantrismul Alb;
2. Tantrismul Negru;
3. Tantrismul Gri.

Hinduşii ne vorbesc pe faţă despre Şarpele de Foc al Puterilor Noastre Magice, această Putere
Electronică Solară care urcă prin coloana vertebrală a asceţilor.
Este clar că ,,Fohatul Transcendent” se dezvoltă numai cu Tantrismul Alb. Cheia am dat-o în
cărţile noastre anterioare; totuşi, o vom repeta: Conexiunea ,,Lingam-Yoni” (Phalus-Uter), fără
ejacularea Spermei Sacre.
Tantrismul Negru este diferit: Există conexiune Lingam-Yoni, ritualuri magice şi ejaculare
seminală.
Rezultatul, în acest caz concret, este trezirea ,,Şarpelui de Foc” în forma sa strict negativă.
Este evident că Focul Sacru în Tantrismul Negru se aruncă din coccis către Infernurile Atomice ale
omului. Atunci apare ,,Coada lui Satan”, abominabilul ,,Organ Kundartiguator”.
Tantrismul Gri are alte scopuri: plăcere Animalică fără aspiraţii transcendente.
Ne vom ocupa acum, aşadar, în formă explicită, de abominabilul ,,Organ Kundartiguator.
Există doi şerpi:
1. Acela al Tantrismului Alb, este acel ,,Şarpe de Bronz” care îi însănătoşea pe israeliţi în
deşert, urcând victorios prin canalul medular al coloanei vertebrale.
2. ,,Şarpele Ispititor” al Edenului, oribilul Pyton care se târa prin noroiul pământului şi pe care
Apollo, mâniat, l-a rănit cu săgeţile sale.
Primul, Şarpele de Bronz, Focul Ascendent, are puterea de a trezi Chakrele coloanei vertebrale.
Deschide, am spune, cele Şapte Biserici ale „Apocalipsei” Sfântului Ioan şi ne transformă în Zei
teribil de divini.
Al Doilea deschide şapte Chakre care se află în abdomenul inferior, cele ,,Şapte Porţi ale
Infernului” cum spun mahomedanii.

46
 S-a vorbit mult despre Kundalini, Puterea Serpentină Inelară care se dezvoltă minunat în corpul
oricărui Tantric Alb. Totuşi, noi afirmăm solemn că nimeni nu ar putea să se bucure de puterile
Şarpelui Luminos fără să fi fost înainte ,,devorat” de către acesta.
Acum vă veţi explica, prieteni şi fraţi ai Mişcării Gnostice, care este motivul pentru care Adepţii
din India au fost calificaţi ca ,,Naga” (Şerpi).
Marii Hierofanţi din Babilonia, Egipt, Grecia, Caldeea etc., etc., etc., se numeau pe ei înşişi
,,Şerpi”.
În Mexicul Serpentin, Quetzalcoatl, Hristosul mexican, a fost ,,devorat de către Şarpe” şi de aceea
a primit titlul de ,,Şarpe Zburător”.
Wotan era un ,,Şarpe”, deoarece fusese ,,înghiţit de către Şarpe”.
Este clar şi evident că acea căsătorie profundă, fuziunea deplină a Mamei Divine cu Duhul Sfânt,
adică aceea a Şarpelui Ignic al Puterilor noastre Magice, cu Shiva, al Treilea Logos, Arhihierofantul şi
Arhimagul, este posibilă doar când am fost ,,devoraţi de către Şarpe”. Atunci apare glorioasă Învierea
Maestrului Secret în noi înşine, aici şi acum.
Este evident că oribilul Şarpe Pyton este opusul negativ şi fatal, umbra, am spune, antiteza radicală
a ,,Şarpelui de Lumină”. Fără îndoială, în Abis, Adevărul se deghizează în tenebre.
Dacă în Dimensiunile Superioare ale Naturii şi ale Cosmosului suntem devoraţi de către Şarpele de
Bronz care îi însănătoşea pe israeliţi în deşert, evident că în al Optulea Cerc Dantesc condamnaţii sunt
devoraţi de către oribilul Şarpe Ispititor al Edenului.
Atunci se transformă în ,,vipere veninoase”, înspăimântător de malefice.
Vreau să înţelegeţi pe deplin că Şarpele întotdeauna trebuie să ne devoreze, fie în aspectul său
luminos, fie în al Optulea Cerc Infernal Tenebros.
Este patetică cina fatală a oribilului Şarpe Tentator al Edenului, devorându-i pe cei pierduţi, cu
scopul de a-i distruge, de a-i dezintegra, de a-i reduce la pulbere cosmică pentru a elibera Esenţa,
pentru a restaura puritatea originală a acesteia. Doar aşa reuşeşte Sufletul să se elibereze de durerosul
Tartarus.
Este foarte interesant să ştim că Şarpele distruge mereu Egoul, fie pe Calea Luminoasă, pe baza
muncilor conştiente şi a suferinţelor voluntare, fie pe Calea Tenebroasă, în al Optulea Cerc al
fatalităţilor.
Este minunat să ştim că Egoul întotdeauna trebuie să fie dizolvat cu orice preţ, cu voia noastră sau
împotriva voinţei noastre şi că Şarpele trebuie inevitabil să ,,ne înghită”, fie victorioşi, fie eşuaţi.
Acest ,,Şarpe Tentator al Edenului”, acest oribil Pyton este aspectul negativ al Mamei Divine.
Odată realizată munca ei în Infern, revine la polarizarea sa pozitivă, în Regiunea Luminoasă...
Vedeţi aşadar, prieteni şi prietene, în ce fel îl iubeşte Mama Divină pe fiul său... Cei pierduţi,
Tantricii Negri, prin dezvoltarea ,,Şarpelui Fatalităţilor” se condamnă inevitabil la A Doua Moarte.
Dugpaşii cu turbane roşii nu vor putea fugi niciodată de Mama Divină Kundalini. Ea îi va devora
inevitabil, orice ar fi .
În al Optulea Cerc Infernal locuiesc din nefericire FALŞII ALCHIMIŞTI, TANTRICII NEGRI,
FALSIFICATORII DE METALE, aceia care au cristalizat în formă negativă, pentru a fi mai expliciţi,
aceia care, în loc de a face să se cristalizeze Hidrogenul Sexual Si 12 în Corpurile Existenţiale
Superioare ale Fiinţei, l-au făcut să se cristalizeze negativ, pentru a se transforma cu adevarat în Adepţi
ai Feţei Tenebroase, care inevitabil ajung să fie devoraţi de către oribilul Şarpe al Fatalităţilor.
Vreau ca toţi să vă daţi seama că există două tipuri de Alchimie, două tipuri de moarte a Egoului şi
două tipuri de ospeţe ale ,,Şarpelui”.
Voi puteţi alege drumul... Alegeţi! Vi se dă Cunoaşterea. Sunteţi în faţa dilemei de a fi sau a nu fi, a
filozofiei.
Vai de voi, candidaţi la A Doua Moarte! Torturile voastre vor fi înspăimântătoare! Doar aşa veţi
putea muri în tenebrosul Avernus.
În ce altă formă s-ar putea elibera Esenţa? În ce altă formă ar putea să rămână liberă pentru a
reîncepe un nou ciclu evolutiv, care, fără îndoială, trebuie să înceapă de la piatra dură?
În al Optulea Cerc Infernal îi găsim de asemenea pe FALSIFICATORII DE BANI, pe FARSORI,
pe ACEIA CARE IAU LOCUL ALTORA PRIN ÎNŞELĂCIUNE, pe INCESTUOŞI, pe ACEIA CARE
SEAMĂNĂ DISCORDIE, pe RĂU SFĂTUITORI, pe ACEIA CARE PROMIT ŞI NU SE ŢIN DE

47
CUVÂNT, pe ACEIA CARE PROVOACĂ SCANDALURI şi de asemenea pe ACEIA CARE
DEZBINĂ, pe PERSOANELE FALSE ŞI MINCINOASE etc., etc., etc..
Această a Opta Regiune Scufundată este antiteza, opusul, aspectul negativ al lui Uranus.
Foarte interesantă este acea planetă a sistemului nostru Solar. Ni s-a spus că polii Nord şi Sud ai lui
Uranus se orientează alternativ către Soare.
Când polul pozitiv al acelei planete este orientat către astrul rege, forţa masculină se impune pe
faţa Pământului.
Când polul negativ al acelei lumi se orientează către strălucitorul Soare, atunci forţa feminină
conduce în lumea noastră îndurerată.
Fiecare ciclu sau perioadă magnetică a lui Uranus este de 42 de ani. Astfel, bărbaţii şi femeile îşi
alternează conducerea aici pe Pământ în cicluri sau perioade de 42 de ani.
Perioada completă a lui Uranus este de 84 de ani, 42 de tip masculin şi 42 de tip feminin.
Să observăm bine obiceiurile oamenilor, istoria şi vom vedea epoci intensive de activitate
masculină, ca cea a pirateriei de exemplu, când toate mările Pământului s-au umplut de corsari, şi
epoci ca cea prezentă sau ca aceea în care amazoanele şi-au stabilit culturile lor lunare şi au guvernat
mare parte din Europa, făcând să se cutremure lumea.
Fiecărui ciclu masculin, aşadar, îi corespunde un ciclu feminin şi invers. Totul depinde de
polarizarea lui Uranus şi de tipul de energie care vine de la această planetă pe Pământ.
Este bine să ştim, pentru binele Marii Cauze, că glandele sexuale sunt guvernate de Uranus.
Avem nevoie să înţelegem pe deplin că, de asemenea, ovarele feminine sunt controlate de către
Uranus.
Această planetă, ca regent al Noii Ere a Vărsătorului, aduce o revoluţie completă lumii noastre
îndurerate.
Aşadar nu este de mirare că în Regiunea Scufundată a lui Uranus, sub scoarţa Pământului nostru,
se definesc aspectele sexuale ale celor definitiv pierduţi şi că Şarpele tentator al Edenului îi înghite pe
cei căzuţi, pentru a începe procesul distructiv la scară mare, până la final, terminând cu A Doua
Moarte.
În cartea noastră trecută, intitulată Cei Trei Munţi, am spus că în Regnul Mineral Scufundat al
planetei Uranus Iniţiatul trebuie să dezintegreze pe ,,Hoţul Rău”, pe Cacus sau Gestas, aşa cum apare
în Evanghelia Creştină.
Agatus sau Dimas, ,,Hoţul Bun”, este acea putere Intimă care din adâncul Fiinţei noastre fură
Hidrogenul Sexual Si 12 pentru propria noastră Autorealizare Intimă.
Cacus, ,,Hoţul Rău”, oribilul Gestas este acea putere sinistră, tenebroasă, care fură Energia
Creatoare, pentru rău.
Nu este de prisos să spunem că abominabilul ,,Organ Kundartiguator”, rezultat din greşita utilizare
a Energiei Creatoare furată de Cacus, nu se dezvoltă doar în Alchimiştii Negri sau Tantricii Tenebroşi,
ci şi în cei definitiv pierduţi, chiar dacă aceştia nu ar avea niciun fel de cunoaştere magică.
Trecând acum la Sfera Antitetică a lui Uranus, în adâncurile abisale ale planetei Pământ, prin
Legea Contrastelor şi a Analogiei Contrariilor şi prin cea a simplei Corespondenţe, de asemenea
trebuie distrus îngrozitorul Cacus.
Aşadar, aceste aspecte luminoase şi tenebroase antitetice, în ce formă corespund unele altora şi în
ce mod se dezvoltă…

Î. - ,,Şarpele Ispititor din Eden” este însuşi ,,Şarpele Sacru”?

R. - Este clar că în Avernus, Adevărul se deghizează în tenebre. Este ceva neaşteptat să ştim că
,,Şarpele” se poate polariza în formă pozitivă sau negativă.
Aceasta vrea să spună că Şarpele Tentator al Edenului, chiar dacă este contrastul tenebros al
Şarpelui de Lumină este, fără îndoială, polarizarea negativă a Şarpelui de Bronz care îi vindeca pe
evrei în deşert.
Ne uimeşte să ştim că ,,Şarpe Strălucitor” se polarizează în această formă fatală şi acest lucru ne
invită să înţelegem că el face aceasta pentru binele propriului său fiu, pentru a distruge în Avernus
Elementele Infraumane pe care le purtăm în interior şi pentru a ne elibera din ghearele
înspăimântătoare ale durerii. Aşa este Iubirea oricărei Mame Divine.

48
 Î. - Cum este evident că cea mai mare parte a locuitorilor acestei planete nu practică nici
Tantrismul Alb şi nici pe cel Negru, ci Tantrismul Gri (care este practica sexuală cu vărsare de
Ens-Seminis şi fără nicio aspiraţie transcendentă), vă întreb pe dumneavoastră dacă toată
această majoritate pătrunde în al Optulea Cerc Dantesc, la fel ca şi aceia care practică
Tantrismul Negru.
R. - Orice Tantrism Gri se transformă inevitabil în ,,Negru”.
Când cineva coboară în Avernus, se trezeşte în sens negativ. Această trezire fatală se datorează
dezvoltării Abominabilului ,,Organ Kundartiguator”.
Aşadar trebuie ştiut de urgenţă că orice fornicator, deşi nu cunoaşte Tantrismul Negru, este de
fapt ,,tantric” şi se transformă inevitabil ca o personalitate tenebroasă, cu Şarpele Ispititor al Edenului
complet dezvoltat.

Î. - Când s-a vorbit de Al Doilea Cerc Infradimensional, ne-aţi explicat că acolo locuiesc
fornicatorii şi, doar pentru a clarifica conceptul, aş dori să ştiu ce diferenţă este între fornicatorii
care locuiesc în Cercul lui Mercur şi cei care pătrund în al Optulea Cerc Dantesc.
R. - Desfrâul (DORINTA) este rădăcina Egoului, a lui Eu Însumi, a Sinelui Însuşi. Aceasta ne
invită să înţelegem că lascivitatea, fornicarea, există cu siguranţă în fiecare dintre cele Nouă
Infradimensiuni Naturale, sub scoarţa geologică a lumii noastre.
Totuşi, există o diferenţă între toate acestea. În Sfera Scufundată a lui Mercur, înspăimântătoarea
Coatlicue sau Proserpina, ,,Şarpele Tentator din Eden”, nu îşi devorează încă fiii. Doar în a Opta
Regiune Scufundată ea ajunge să îşi dea înspăimântătorul festin. Acum ne vom explica de ce Dante
florentinul vede în al Optulea Cerc milioane de fiinţe umane făcute bucăţi, sângerând, rănindu-se cu
unghiile şi cu dinţii, decapitate, etc., etc., etc..
Este evident că în acea regiune scufundată începe procesul de osificare, de cristalizare, de
mineralizare şi de distrugere a fiecărui Ego.

Î. - Este într-adevăr impresionantă povestirea pe care dumneavoastră ne-aţi spus-o despre

Iubirea Mamei Divine care, fie în aspectul de Lumină, fie în acela de Tenebre, îşi eliberează fiul,
Esenţa, inclusiv prin cea mai înspăimântătoare durere, în străfundurile Pământului. Cum se face
deci, că mulţi Magi Negri cu ,,Conştiinţa Trează”, ştiind durerea prin care trebuie să treacă,
persistă pe drumul Tantrismului Negru şi al celei de-a Doua Morţi?
R. - Unii se trezesc pentru Lumină şi alţii pentru Tenebre, aşa cum am spus-o deja în cărţi
anterioare.
Totuşi, există o diferenţă radicală între aceia care se trezesc pozitiv şi aceia care o fac în formă
negativă.
Fără îndoială, pierduţii, aceia care s-au trezit în rău şi pentru rău, chiar ştiind că trebuie să
involueze în străfundurile lumii până la A Doua Moarte, înainte de a obţine restaurarea purităţii
originale a Materialului Psihic, nu se căiesc pentru drumul ales, pentru că au făcut din Involuţia lor şi
din Roata Fatală a Samsarei o religie, o mistică…
Adepţii Mâinii Stângi au temple în Regiunile Scufundate, unde înalţă un cult aspectului negativ al
Şarpelui.
Cu siguranţă, aceste fiinţe infraumane nu ignoră niciodată soarta care le este rezervată; dimpotrivă,
vor să o grăbească pentru a se elibera şi a ieşi liberi la lumina Soarelui, cu scopul de a reîncepe o nouă
Evoluţie care va trebui să se iniţieze din nou, cum am spus deja, pornind de la piatra dură şi continuând
în Vegetal şi Animal, până la a recuceri stadiul de umanoid intelectual.
Când cineva vorbeşte cu Jahve, poate să evidenţieze clar că cei pierduţi urăsc Logosul Solar şi că
sunt pe deplin îndrăgostiţi de Roata Samsarei (cerc vicios şi fatal).

Î: - Nu înţeleg cum este posibil ca un locuitor al acestei Infradimensiuni Scufundate a celui

de-al Optulea Cerc Dantesc, a cărui Esenţă este îmbuteliată în îngrozitorul Eu al desfrâului, să
nu poată câtuşi de puţin să-şi trezească Conştiinţa, de vreme ce pentru ca aceasta să se întâmple,
Esenţa trebuie să fie eliberată de Ego.
R: - Repet ceea ce am spus deja mai înainte: unii se trezesc pentru Lumină, iar alţii pentru Tenebre.
Ajungând la această parte a discuţiei noastre din această seară, vom cita un verset din Profetul Daniel.
49
 Să vedem Biblia (Daniel, XI, XII): „Şi mulţi dintre aceia care dorm în ţărâna pământului se vor
scula: unii pentru Viaţa Veşnică, iar alţii pentru ocară şi ruşine veşnică. Cei înţelepţi vor străluci ca
strălucirea cerului, şi cei ce vor învăţa pe mulţi să umble în neprihănire vor străluci ca stelele, în veac
şi în veci de veci. Tu, însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea, până la vremea
sfârşitului. Atunci mulţi o vor citi, şi cunoştinţa va creşte.”
Cum deja suntem în Timpurile Sfârşitului şi cum ştiinţa s-a dezvoltat teribil, este bine să rupem
pecetea cărţii şi să clarificăm profeţia.
Repet: abominabilul ,,Organ Kundartiguator” are putere de a ,,Trezi Conştiinţa” în aceia care
pătrund în Abis, unde se aude doar plânsetul şi scrâşnirea dinţilor.
Putem, deci, să ,,Trezim Conştiinţa” în formă luminoasă şi pozitivă prin intermediul dizolvării
voluntare a Egoului sau să o trezim în Rău şi pentru Rău, prin intermediul dezvoltării
Abominabilului ,,Organ Kundartiguator”. Fiecare îşi poate alege drumul. Profeţia lui Daniel a fost
împărtăşită.

Î: - Cunosc mulţi mentori spirituali care cu toată sinceritatea trăiesc departe de practicile
sexuale, adică sunt celibatari, şi care, prin urmare, din câte pot să înţeleg, nu sunt clasificaţi în
nici una dintre cele trei tipuri de Tantra de care ne-aţi vorbit. Oare aceste persoane nu vor
pătrunde în această Regiune din Avernus?
R: - ,,Vai de voi, farisei ipocriţi, morminte văruite, perversă generaţie de vipere, care spălaţi
farfuria şi paharul pe dinafară, deşi pe interior sunteţi plini de putreziciune.”
Eul Fariseu este activ în profunzimile multor devoţi. Ei se consideră sfinţi şi înţelepţi, caşti şi
perfecţi, dar în profunzime sunt îngrozitor de fornicatori.
Eul Fariseu binecuvântează alimentele când se aşează la masă, are aptitudini pioase, se autoînşeală
crezându-se virtuos, dar în adâncurile lui însuşi ascunde intenţii de nemărturisit şi scopuri
machiavelice, pe care le justifică prin bune intenţii.
În al Optulea Cerc Dantesc aceşti evlavioşi sunt devoraţi iremediabil de către Şarpele Tentator din
Eden.

Î. - Ce ne puteţi spune dumneavoastră despre densitatea şi elementele care compun această

Infradimensiune?
R. - Al Optulea Cerc Dantesc este o Regiune Pietroasă şi Încinsă totodată. Aici focul îi torturează
realmente pe cei pierduţi.
Această Zonă Scufundată a lui Uranus, de sub scoarţa geologică a planetei Pământ, are cristalizări
de o insuportabilă materialitate.
Nu este de prisos să amintim cu deplină claritate care uimeşte, că în zona respectivă fiecare atom
poartă în interiorul său 768 de atomi ai Sacrului Soare Absolut.
Aşadar, fiecare atom dintre aceştia este teribil de dens şi de aceea nu este de mirare că în această
regiune materialitatea este şi mai densă decât în celelalte şapte cercuri anterioare.
Acelaşi număr de Legi (768) controlează toate activităţile celui de-al Optulea Cerc Infernal şi de
aceea viaţa în această zonă scufundată a Avernusului este extrem de complicată şi de dificilă. Prin
urmare, suferinţele se intensifică teribil în zona tenebroasă a aspectului negativ al lui Uranus, de sub
scoarţa Pământului.

Capitolul XIII
Al Nouălea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Neptun

Suntem reuniţi în această noapte pentru a ne propune să studiem al Nouălea Cerc Dantesc (maha-
paranirvanic scufundat), cu scopul de a aprofunda mai mult această chestiune.
Am ajuns, prin intermediul acestor conferinţe, în centrul Pământului, care este de o inerţie
înspăimântătoare, dat fiind că este însuşi nucleul planetei noastre.

50
 Ajungând la această parte, Dante în a sa Divina Comedia, face referire în mod neobişnuit la
,,Lancea lui Ahile”. Ni s-a spus că această Lance, dacă la început rănea şi producea daune şi suferinţe,
ulterior se dovedea a fi o adevărată binecuvântare.
Aceasta vine să ne amintească în mod clar de ,,Lancea lui Longinus”, cu care centurionul roman a
rănit coasta Domnului.
Tocmai această ,,Lance”, ţinută în mână de Parsifal, eroul minunat al Dramei Wagneriene, a
vindecat coasta lui Amfortas.
În textele noastre anterioare am vorbit deja concret despre această ,,Armă a lui Eros”.
Atunci am spus că această Lance este de tip falic, şi că, mânuită cu înţelepciune, poate fi utilizată
pentru dezintegrarea Eului Pluralizat.
Este foarte cunoscut faptul că Dante a menţionat ,,LANCEA LUI AHILE” exact în A Noua Sferă şi
aceasta este ceva ce trebuie să ne facă să medităm...
Este bine să amintim că ,,Suliţa Sfântă” este însăşi emblema Falusului, în care se găseşte începutul
oricărei vieţi, Electricitatea Sexuală Transcendentă, cu care putem dezintegra, reduce la pulbere
cosmică Eul Pluralizat.
Vreau ca în acest discurs să menţionez de asemenea ,,Sfântul Graal”, acea Cupă Divină sau Potir
Miraculos din care Marele Kabir Iisus a băut la Ultima Cină.
Este clar că acest giuvaer este simbolul viu al Uterului sau ,,Yoni Divin”, al Eternului Feminin.
Pentru că am intrat în tema celei de-a Noua Sfere, nu am putea uita să menţionăm în această
discuţie, Potirul şi Lancea Marilor Mistere Arhaice.
În a Noua Sferă se dezintegrează definitiv creaturile involutive. Ce s-a ales de Nemrod şi Turnul
său Babel? Ce se va alege din fanaticii moderni ai acestui Turn? În zadar ar încerca să asalteze Cerul
cu rachetele lor: călătoriile cosmice nu le sunt permise Animalelor Intelectuale; a încerca aceasta este
un sacrilegiu. Asemenea călătorii sunt exclusiv pentru Omul Autentic, legitim şi adevărat.
După Marea Catastrofă care se apropie, haimanalele intelectuale ale Turnului Babel vor pătrunde în
Lumile Infernale pentru a se reduce la pulbere cosmică în a Noua Sferă.
Ce s-a ales de Efialtus? A reuşit să-i impresioneze pe zeii încarnaţi în vechea Atlantidă. Totuşi, s-a
redus la pulbere în al Nouălea Cerc Dantesc.
Ce s-a ales de Briareu, cel cu o sută de braţe? Vie reprezentare alegorică a ,,Domnilor Feţei
Tenebroase” care cândva populau scufundata Atlantidă... S-au dizolvat în al Nouălea Cerc Infernal sau
al lui Neptun, transformându-se în praful pământului!...
În această Zonă Neptuniană Scufundată se reduc la cenuşă TRĂDĂTORII... Vai de Brutus, Casius
şi de Iuda interior din fiecare fiinţă vie!
Şi ce s-a ales de tine, Alberigo de Manfredi, senior al Faenzei? La ce ţi-au servit bunele tale intenţii
şi faptul de a fi pătruns în ,,Ordinul Fraţilor Bucuroşi”?
Ştiu bine Zeii şi oamenii despre îngrozitoarea crimă pe care ai comis-o! Nu ai fost tu oare acela
care şi-a asasinat rudele în plin banchet?
Spune Legenda secolelor că, prefăcându-te a te împăca cu ei, i-ai asasinat în plin banchet, exact la
final, chiar în momentul când se servea desertul. Totuşi, ai continuat să trăieşti; aşa li se părea
oamenilor, dar în realitate ai pătruns în al Nouălea Cerc Infernal chiar în momentul în care se desfăşura
delictul. Cine a rămas să locuiască în corpul tău? Nu a fost oare un demon?
Vai de trădători! Vai de cei care comit crime asemănătoare! Aceştia sunt judecaţi imediat de către
Tribunalele Justiţiei Obiective şi sunt condamnaţi la moarte. ,,Călăii Cosmici” execută sentinţa şi acei
nefericiţi se dezîncarnează imediat, intrând în al Nouălea Cerc Dantesc, deşi corpurile lor fizice nu
mor, dar se ştie că un demon oarecare, înlocuindu-l pe trădător, rămâne în corpul său cu scopul de a nu
se modifica procesele karmice ale acelor persoane sau rude care într-o formă sau alta sunt în relaţie cu
aceste perverse personalităţi.
Deşi ar părea incredibil, în prezent umblă pe străzile oraşelor mulţi morţi vii, ai căror adevăraţi
proprietari trăiesc acum în Lumile Infernale.

Î. - Dacă Esenţa îmbuteliată în Eul Pluralizat este cea care trece în Lumile Infernale, această
înlocuire despre care ne vorbiţi dumneavoastră înseamnă oare că altă Esenţă ia corpul mortului
viu?

51
 R. - Repet: orice demon poate să îl înlocuiască pe fostul proprietar al corpului. Se poate întâmpla
de asemenea ca demonul care rămâne stăpân al situaţiei, stăpân şi domn al acelui vehicul abandonat, să
fie unul dintre demonii cel mai puţin dăunători care au făcut parte din Egoul căzut în Avernus.
Aşadar, Judecătorii Justiţiei Cereşti condamnă delictele de înaltă trădare la pedeapsa cu moartea.

Î. - Ce se înţelege prin delictul de ,,înaltă trădare”?

R. - Există multe tipuri de trădare, dar sunt unele atât de grave, că de fapt se plătesc cu
condamnarea la moarte.
Faptul de a invita cutare persoană sau persoane la o petrecere şi apoi să-i asasinezi chiar în acele
momente, invocând un motiv sau altul, este o crimă atât de gravă, încât nu se poate plăti altfel. În acest
caz, trădătorul se dezîncarnează imediat şi corpul său rămâne în mâinile unui demon (alegoric vorbind).
Evident că oamenii în nici un caz nu-şi dau seama de ceea ce s-a întâmplat în interiorul
personalităţii trădătorului, dar pe Judecătorii Justiţiei Cereşti îi interesează ca sentinţa să se
îndeplinească şi atâta tot.

Î. - Nu am înţeles suficient ceva ce este în legătură cu Esenţa, căci nu înţeleg cum poate
demonul care îl înlocuieşte pe fostul proprietar al corpului trădătorului să aibă viaţă fizică lipsită
de Esenţă.
R. - Ce ne spune G. despre acest caz particular? G. ne spune că multe persoane de pe stradă sunt
doar cu Personalităţile lor, dar lipsite de Esenţă. Adică, că merg ,,vii” şi totuşi sunt ,,morţi”.
Prieteni, îmi amintesc de acel catren care spune:

„Nu sunt morţi aceia care-n dulce pace,

de odihnă se bucură în mormântul rece;
ci morţi sunt aceia care au Sufletul mort,
cu toate că ei încă trăiesc...”

Demonul care îl va înlocui pe stăpânul corpului poate să nu aibă Esenţă de nici un fel şi cu aceasta
se clarifică complet explicaţia mea. Acestea sunt cazurile celor fără suflet, menţionaţi de H.P.B. în a sa
Doctrina Secretă. Nu sunt primul care vorbeşte despre această chestiune, nici ultimul, dar sunt primul
care o clarifică total.

Î. - Aş dori să-mi daţi o explicaţie în legătură cu ceea ce aţi vorbit anterior referitor la Călăul
Cosmic.
R. - Tribunalele Justiţiei Obiective (pentru a le deosebi de Justiţia Subiectivă din această lume
deşartă în care trăim), au în serviciile lor ,,Călăi Cosmici”.
În aceste momente îmi vin în minte doi dintre aceştia, foarte faimoşi, care au lucrat în vechiul
Egipt al faraonilor. Acest tip de călăi acţionează în acord cu Marea Lege şi sunt dincolo de Bine şi de
Rău; au putere asupra Vieţii şi putere asupra Morţii...
Îmi amintesc cu deplină claritate ceva neobişnuit care mi s-a întâmplat în actuala existenţă... După
ce mi-am încheiat toate procesele Ezoterice-Iniţiatice, am fost supus la foarte multe probe, dar exista
una în care eşuam lamentabil. Vreau să mă refer foarte clar la problema sexuală.
În acea epocă, în urmă cu foarte mulţi ani, mi se întâmpla mereu inevitabilul: eşuam în momentele
decisive şi înghiţeam merele din Grădina Hesperidelor în mod lamentabil...
În Lumea Fizică păstram absoluta Castitate. Dezastrul mi se întâmpla mereu în afara corpului, în
Lumile Superioare. În prezenţa multor femei inefabile, eşuam.
De fiecare dată cădeam în procesele impudice ale Gundrigiei, Kundry, Salomeei, ale Evei
seducătoare a mitologiei ebraice... Partea gravă este că, în ciuda faptului de a fi ieşit triumfător în toate
probele Ezoterice-Iniţiatice anterioare, ajunseseră să mi se întâmple aceste eşecuri exact la finalul
,,Muntelui Iniţierii”.
Cazul meu era într-adevăr lamentabil şi în toate aceste scene de tip erotic, sub arborele Ştiinţei
Binelui şi Răului, nu eram eu stăpân peste mine însumi. Un demon îmi intra în minte, punea stăpânire
peste simţurile mele, îmi controla voinţa şi astfel, din nefericire, eşuam.

52
 Sufeream indescriptibil, ,,rana lui Amfortas” sângera în coasta mea şi remuşcarea era
înspăimântătoare...
Mi s-a întâmplat ca în cele din urmă, într-o bună zi, rănit mortal în adâncul Sufletului meu, să o
chem pe Mama Divină Kundalini, cerând ajutor, iar ea nu s-a lăsat aşteptată…
Într-o noapte oarecare, Mama mea adorabilă m-a scos din Corpul Fizic şi m-a dus în faţa
Tribunalelor Justiţiei Obiective.
Mare a fost groaza mea când m-am văzut în prezenţa Judecătorilor în Tribunalul Karmei. Era multă
lume în sală şi se vedea spaimă pe toate chipurile şi nelinişte în toate inimile.
Am înaintat câţiva paşi în Sala Adevărului-Justiţie şi Judecătorul a deschis Cartea şi a citit: ,,Crime
împotriva Zeiţei Lună, aventurile lui Don Juan Tenorio în perioada trubadurilor medievali şi a
cavalerilor rătăcitori şi a cetăţilor feudale”.
Apoi, cu voce tunătoare a rostit sentinţa la moarte şi a ordonat Călăului Cosmic, în mod imperativ,
să o execute imediat.
Încă îmi amintesc teroarea de nedescris din acele momente: picioarele îmi tremurau chiar în
momentul în care Călăul, scoţând spada sa înflăcărată, o îndreptă ameninţător împotriva persoanei
mele fără apărare.
În acele secunde care mi-au părut secole de tortură, au trecut prin mintea mea toate sacrificiile
pentru umanitate, luptele mele pentru Mişcarea Gnostică, cărţile pe care le scrisesem etc., etc., etc., şi
mi-am spus mie însumi: „Şi aceasta este soarta care mă aşteaptă acum, după cât am suferit pentru
umanitate? Aceasta este răsplata pe care mi-o dau Zeii? Vai! Vai! Vai!”
Deodată, simt că în interiorul meu ceva se mişcă şi se agită violent, în timp ce călăul îndreaptă
vârful spadei înspre mine…
Apoi, văd cu uimire mistică un demon desfrânat, teribil de pervers, care, ieşind din corpul meu prin
coloana vertebrală, a luat forma unui cal care nechează…
Călăul îşi îndreptă acum spada către bestia malefică şi aceasta se aruncă în cap spre adâncul
abisului negru. Picioarele şi coada îi rămân îndreptate în sus şi, în cele din urmă, corpul întreg al acelui
monstru înspăimântător pătrunde complet sub epiderma globului planetar, pentru a se pierde în
străfundurile tenebroase ale Avernului…
Astfel, prieteni, m-am eliberat de acel Eu desfrânat pe care l-am creat în Evul Mediu, pe când
călăream pe caii regali ca Boddhisattwa căzut, pe drumurile pietroase care mă purtau din castel în
castel pe pământurile seniorilor feudali.
Deja eliberat de acest monstru al Naturii, m-am simţit bucuros. Nu am mai eşuat în probele
sexuale, m-am stăpânit pe mine însumi şi am putut să merg mai departe pe Cărarea Tăişului de
Briceag.
Iată, domnilor şi doamnelor, ce mare bine mi-a făcut Călăul Cosmic... Fără îndoială că acest tip de
fiinţe sunt dincolo de Bine şi de Rău şi sunt teribil de Divine.
În niciun caz nu vreau să fac demagogie; nu pretind prin aceasta nici pe departe să laud pe călăii
infami ai Justiţiei Subiective, ai justiţiei terestre, ai acestei justiţii deşarte care se cumpără şi se vinde.
Mă refer exclusiv la Indivizi Sacri ai Justiţiei Obiective, ai Justiţiei Cereşti şi aceasta este total
diferit…

Î: - La începutul naraţiunii dumneavoastră impresionante despre fiinţele care pătrund în al

Nouălea Cerc Dantesc, vă referiţi la constructorii actuali ai Turnului Babel şi îi menţionaţi pe
oamenii de ştiinţă care trimit rachete în spaţiu. Aş dori să-mi clarificaţi de ce anume sunt
vinovaţi aceşti înţelepţi ai ştiinţei moderne?
R. - Vechi texte ale Înţelepciunii Antice spun că Titanii scufundatei Atlantida au vrut să asalteze
Cerul şi au fost aruncaţi în Abis.
Savanţii secolului XX nu sunt primii care lansează rachete în spaţiu, nici singurii pământeni care
au putut să trimită astronauţi pe Lună.
Nemrod şi discipolii lui, fanaticii Turnului Babel, locuitori ai Atlantidei scufundate, au creat cele
mai bune rachete, care funcţionau cu energie nucleară şi au trimis oameni pe Lună.
Acest lucru îl ştiu, l-am văzut şi dau mărturie despre el, pentru că am trăit în Atlantida. Încă îmi
amintesc un aeroport al continentului scufundat… De multe ori, dintr-un restaurant vecin (Caravansin
sau Asana), am văzut decolând aceste nave în strigătele de entuziasm ale mulţimilor înflăcărate… Ce a
53
rămas din toate acestea? Ce s-a ales de Titani? Acum putem să găsim doar pulbere în al Nouălea Cerc
Infernal...
Nu uitaţi că spaţiul este infinit de sacru şi că, prin urmare, navigarea interplanetară este controlată
de Legi Cosmice foarte severe.
Greşeala acestor discipoli moderni ai Turnului Babel constă, cu siguranţă, în autosuficienţa lor.
Aceşti ignoranţi iluştri, aceşti falşi înţelepţi pleacă de la principiul greşit că deja sunt ,,Oameni”.
Nu vor să-şi dea seama că încă nu au ajuns la un asemenea nivel. Sunt doar ,,homunculi raţionali”,
,,umanoizi intelectuali”.
Pentru a fi ,,Oameni”, este nevoie să-şi fi permis luxul de a-şi fi creat, pentru folosinţa lor
personală, un Corp Astral, un Corp Mental, un Corp Cauzal. Doar aceia care au creat asemenea
Vehicule Suprasensibile vor putea încarna cu adevărat Fiinţa lor Reală, ceea ce îi va situa de fapt în
regatul Oamenilor.
Aşadar, este absurd ca Animalele raţionale să-şi abandoneze ,,grădina zoologică” (planeta Pământ),
pentru a călători prin spaţiul infinit.
Trebuie, aşadar, să ştim că aceşti falşi înţelepţi ai Turnului Babel vor fi loviţi de fulgerul teribil al
Justiţiei Cosmice şi vor pieri în al Nouălea Cerc Dantesc.
Îmbrăcat cu Eidolonul (Corpul Astral), am petrecut ore întregi în străfundurile Pământului, chiar în
centrul de gravitaţie permanentă, în nucleul lumii noastre.
Această Regiune este teribil de densă, căci fiecare atom al acestei zone poartă în interiorul său 864
de atomi ai Sacrului Soare Absolut.
Acelaşi număr de Legi (864) controlează nefericitele creaturi care, în procesul de pură
dezintegrare, se găsesc în această zonă...
Mergând pe acolo, am văzut o piatră pe care se afla un cap asemănător unuia uman. Acesta se
mişca foarte lent, repetând mecanic tot ceea ce eu spuneam.
Era vorba despre cineva care deja se mineralizase total şi care, fără îndoială, se descompunea şi se
dezintegra pentru a se reduce în final la pulbere cosmică.
Continuându-mi drumul printre străfundurile lumii, am simţit deodată pe umerii mei ca şi cum o
fiinţă diabolică se aşeza asupra mea. M-am scuturat cu putere şi acea creatură căzu atunci la pământ
puţin mai departe...
Apoi, urmând pe drumul solitar al tenebrosului Tartarus, în acele profunzimi înspăimântătoare
unde timpul este teribil de lung şi plictisitor, am intrat într-o cameră murdară, unde era o prostituată ce
se rostogolea în patul lui Procust, dezintegrându-se lent. Acea prostituată pierdea lent degete, braţe,
picioare, puţin câte puţin şi copula neîncetat cu orice larvă care se apropia de ea…
Am ieşit de acolo, din acel oribil alcov, teribil de impresionat… În cele din urmă, s-a întâmplat
ceva neobişnuit: am văzut câteva vrăjitoare îmbrăcate în negru care, zburând lent deasupra solului, s-
au îndreptat spre o bucătărie.
Acolo, acele harpii şi-au pregătit băuturile amare, licorile, făcăturile, pentru a provoca daune altor
nefericiţi ai tenebrosului Tartarus.
Timpul trecea şi eu începeam să mă simt scârbit într-o materialitate aşa grosieră. Am dorit atunci
cu intensitate să ies din ea, să ies la suprafaţa Pământului, să văd din nou suava lumină a zilei…
Aspiraţia mea nu era în zadar. Îndată sunt ajutat şi Fiinţa mea Reală mă scoase încă o dată din acele
Abisuri pentru a contempla din nou frumoşii munţi, profundele mări, lumina soarelui şi strălucitoarele
stele...
Amintiţi-vă de ,,Oraşul Dite”, al Nouălea Cerc Infernal. Acolo îşi dau ultima suflare aceia care au
involuat în timp...
Lucifer-Prometeu, Duşmanul, acel vierme ticălos care traversează inima lumii, a avut faţa mai
frumoasă, deşi acum este înlănţuit de roca fatală a neputinţei...
Să nu ne gândim la un Lucifer dogmatic, ci la ,,Luciferul Interior” al fiecăruia dintre noi, la acea
reflexie a Logosului care se află în profunzimea Intimă a oricărei persoane.
Se spune că ,,plânge cu şase ochi” şi acest număr ne invită la reflecţie. ,,666” este numărul Marii
Prostituate şi, însumând cifrele, obţinem ca rezultat 18. Continuând cu încă o însumare, ajungem la
următoarea sinteză: 1 + 8 = 9, a Noua Sferă, al Nouălea Cerc Dantesc.
Lucifer este, aşadar, acea forţă revoluţionară care se află în profunzimea sistemului nostru sexual şi
care mânuită cu înţelepciune, ne poate transforma în Zei.
54
 Aceia care nu ştiu să mânuiască Forţa Luciferică, cu cine s-ar compara? Posibil, cu acei ucenici de
electricieni sau cu imprudenţii care, neavând această profesie, ignorând pericolul, îndrăznesc să se
joace cu cablurile electrice de înaltă tensiune. Fără îndoială că sunt electrocutaţi şi aruncaţi în Abis.
Aspectul negativ al lui Lucifer-Prometeu ne conduce la eşec inevitabil şi de aceea se spune că el
este ,,Duşmanul” care locuieşte în inima lumii. Antiteza lui Lucifer sau aspectul superior al acestuia,
este Logosul Solar, Hristosul Cosmic.
Lucifer este scară pentru a coborî în Avernus şi scară pentru a urca. Înţelegerea este ceva
indispensabil; amintiţi-vă că deviza noastră este Thelema(Voinţă)...
Este necesar să învăţăm să deosebim între ceea ce este o ,,cădere” şi ceea ce este o ,,coborâre”; noi
avem nevoie să coborâm în a Noua Sferă (Sexul) pentru a fabrica Corpurile Existenţiale Superioare ale
Fiinţei şi pentru a dizolva Egoul.
În al Nouălea Cerc se află ,,puţul Universului”, centrul de gravitaţie planetară.
Nu este de prisos să amintim că în a Noua Sferă Scufundată, organele creatoare ale speciei umane
îşi au deplina reprezentare.
Nimeni nu ar putea urca fără ca înainte să îşi fi dat osteneala să coboare. ,,Oricărei exaltări îi
precede o teribilă şi înspăimântătoare umilire.”
A coborî în a Noua Sferă este indispensabil. Unii o fac în timpul vieţii prin propria lor voinţă,
spontan şi pentru Autorealizarea lor Intimă, iar alţii, majoritatea, mulţimile, o fac în mod inconştient,
atunci când coboară în Abisul Pierzaniei.

Î. - Aş dori să ne explicaţi de ce sexul se mai numeşte şi A Noua Sferă. Oare se află în vreo
relaţie cu centrul Pământului?
R. - Este urgent să înţelegem că în Dimensiunile Superioare ale Naturii, scufundate sub epiderma
Pământului, există, prin Legea Antitezei, un al Nouălea Cerc de Glorie, unde Iniţiaţii Fraternităţii
Universale Albe pot să vadă în mod concret trasat semnul infinitului, sfântul opt, plasat orizontal.
Aceia care au studiat Kabala Ezoterică cunosc foarte bine semnificaţia intimă a acestei magice figuri.
Extrema superioară a acestui semn simbolizează creierul, extrema inferioară alegorizează sexul, iar
centrul acestei magnifice figuri este punctul atomic în care gravitează cele Nouă Regiuni Scufundate.
Iată aşadar creierul, inima şi sexul geniului planetar...
Lupta este teribilă: Creier contra sex, sex contra creier. Când sexul învinge creierul, când ne
pierdem controlul, cădem cu capul în jos în Abis. Când creierul şi sexul se echilibrează reciproc, ne
Autorealizăm intim.
Toate creaturile care există pe faţa Pământului au fost create în acord cu Sfântul Simbol al
Infinitului.
Acum vă veţi explica, aşadar, de ce sexul corespunde celei de-a Noua Sfere.
Nouă luni rămâne creatura în pântecele matern. Nouă Vârste s-a aflat umanitatea în pântecele Marii
Naturi, Reea, Cibele etc., etc., etc.. Cu aceasta sunt convins că am răspuns întrebării.

Î. - Aş dori să ştiu cum iese Esenţa la lumina Soarelui, o dată ce Egoul a fost redus la pulbere
cosmică în acest al Nouălea Cerc din centrul planetei noastre.
R. - Să revenim aşadar acum la problemele Dimensiunilor Infernale sau Infradimensiunilor Naturii,
după ce am vorbit despre Semnul Infinitului şi despre Dimensiunile Superioare ale Naturii.
După ce îşi dă ultima suflare în acea regiune unde se găseşte ,,Tronul lui Dite”, Esenţa, Materialul
Psihic, ceea ce avem din Suflet, rămâne liberă, fără Ego, căci, aşa cum am spus deja, acesta din urmă
se reduce la pulbere cosmică.
Esenţa eliberată, ia o foarte frumoasă înfăţişare de copil, plină de o strălucitoare frumuseţe. Acesta
este momentul solemn în care Devaşii Naturii examinează Esenţa eliberată.
După ce aceştia verifică pe deplin că nu mai posedă nici un Element Subiectiv infrauman, îi dau
„bilet de liberă trecere”, de Eliberare... Vreau să spun cu aceasta că îi conferă Sufletului bucuria
Eliberării.
Fericite momente sunt acelea în care Sufletul decedatului pătrunde prin anumite ,,porţi atomice”
luminoase care îi permit imediat ieşirea la lumina Soarelui...
Creatura, deja liberă pe suprafaţa lumii noastre, începe o nouă Evoluţie. Atunci se transformă în
Gnom sau Pigmeu al Regatului Mineral; îşi va continua mai târziu Evoluţia, urcând treptele Vegetală şi
55
Animală până la a recuceri, într-o zi îndepărtată, stadiul de Umanoid Intelectual pe care cândva l-a
pierdut.

Capitolul XIV
Mişcarea Continuă

Vom vorbi puţin despre Mişcarea Continuă.

Din când în când ,,haimanalele intelectului” se preocupă de Mişcarea Continuă şi evident că atunci
agită intens opinia publică.
S-a dorit mereu să se inventeze vreun mecanism care să funcţioneze perpetuu, dar acest lucru nu
este posibil, din cauza uzurii inevitabile de materiale. Este clar că dacă piesele unei maşini oarecare se
uzează, Mişcarea Continuă dispare.
Unele persoane, încercând să descopere Legea Mişcării Continue, au ajuns la ospiciu.
Nu putem decât să râdem contemplând atâtea aparate care nu au dat nici un rezultat. Câte
mecanisme ingenioase nu au inventat ,,haimanalele intelectului”? Şi totuşi, problema a rămas fără
soluţie.
Noi, sincer, am descoperit deja Legea Mişcării Continue în cilindrul minunat al Arhanghelului
Hariton.
Se spune că partea sa principală este făcută din chihlimbar cu axe de platină, în timp ce panourile
interioare ale pereţilor sunt făcute din „amforă”, „cupru” şi „fildeş” şi dintr-un „ciment” foarte
rezistent la frig, la căldură şi la apă şi inclusiv la radiaţiile concentraţiilor cosmice.
Pentru modul nostru de a vedea şi de a înţelege lucrurile, este evident că atât pârghiile exterioare,
cât şi roţile dinţate, trebuie să fie reînnoite din când în când, căci, deşi sunt făcute din metal foarte
puternic, utilizarea prelungită le uzează.
Vorbim, fără îndoială, despre ,,Roata Samsarei”, care se roteşte etern.
Noi toţi, fără nici o excepţie, ne-am rotit de multe ori cu această Mare Roată şi dacă Mişcarea
Continuă nu s-a întrerupt, aceasta se datorează exclusiv infinitei cantităţi de elemente reziduale.
Să ne gândim un moment la axa acestei Mari Roţi, aceea care se spune că este de platină. S-ar
putea de asemenea afirma cu tărie că este de argint.
Oricine ştie că argintul ori platina sunt de tip complet lunar. Este evident că nu putea fi din alt
material axa roţii fatale.
Cât priveşte chihlimbarul, este clar că acesta se află diluat în tot ce este creat. Nu trebuie să uităm
că această substanţă unifică complet cele Trei Forţe Universale.
Este extraordinar că cele Trei Forţe Primare ale Creaţiei, în ciuda faptului că lucrează independent,
fiecare în contul ei, se menţin unite datorită acestei substanţe magnifice care se numeşte „chihlimbar”.
,,Fiecare dintre noi a trecut de multe ori nu doar prin roată, ci şi prin fiecare dintre dinţii roţii”.
Spunând acestea vreau să accentuez faptul că ne-am rotit neîncetat de-a lungul a succesive
eternităţi în Roata Arhanghelului Hariton, adică în Roata extraordinară a Samsarei.
Materialul rezidual sunt Egourile care, coborând cu tragica Roată, se dezintegrează în Avernus.
Prin dreapta urcă mereu Anubis evolutiv, iar prin stânga coboară Tiphon involutiv.
Am repetat până la saturaţie, în toate aceste conferinţe, că fiecăruia dintre noi i se acordă
întotdeauna 108 existenţe. Este clar că, odată terminat ciclul de vieţi succesive, dacă nu am obţinut
Autorealizarea Intimă a Fiinţei, ne rotim cu roata Arhanghelului Hariton, coborând în Regatul Mineral
Scufundat.
Cu aceasta vrem să vorbim clar şi să spunem: se evoluează până la un punct perfect definit de
Natură şi apoi se involuează.
Urcăm evoluând prin partea dreaptă a Roţii şi coborâm involuând prin partea stângă a acesteia.
Urcarea evolutivă începe propriu-zis din Regnul Mineral.
Orice investigator ezoterist cu conştiinţă trează va putea să verifice cruda realitate a creaturilor
Evolutive în Regatul Mineral Superior (pentru a-l diferenţia de cel inferior, scufundat).
De multe ori, mişcându-mă în afara corpului fizic cu Eidolonul, am deschis anumite roci sau
fragmente de piatră pentru a studia multiplele creaturi care locuiesc în acel Regat Mineral Superior.

56
 Vă pot spune, fără teama de a exagera, că acele creaturi inocente sunt dincolo de Bine şi de Rău.
Cu o anumită ocazie, când am deschis un fragment de piatră, am putut să văd multe doamne şi
cavaleri îmbrăcaţi elegant, care aveau cel mult 5 până la 10 centimetri înălţime. Nu încape îndoială că
acestor mici elementali Minerali le place să se deghizeze cu îmbrăcămintea noastră de umanoizi.
Călătorind cu automobilul pe anumite drumuri ale Mexicului, am văzut cu uimire mistică anumiţi
Elementali Superiori ai pietrelor, care m-au avertizat despre pericole sau m-au sfătuit să fiu atent pe
şosele.
Acest Al Doilea tip de Elementali Minerali este, fără îndoială, mai avansat decât primul tip şi ia
înfăţişări foarte asemănătoare celor ale Umanoidului Intelectual, deşi folosesc îmbrăcăminte de
culoarea pietrei în care locuiesc.
Un al treilea tip de Elementali Minerali mai avansaţi este acela care se cunoaşte sub numele de
,,Gnomi” sau ,,Pigmei”. Acest tip de creaturi par adevăraţi pitici cu barbă lungă şi albă şi păr cărunt.
Nu încape îndoială că acest ultim tip cunoaşte în profunzime Alchimia metalelor şi cooperează în
opera Naturii.
Desigur, este vorba de creaturi mai avansate şi despre acestea vorbesc clar multe texte de ocultism.
Este de ajuns să ne amintim pentru moment de ,,Elementalii” lui Franz Hartman, cel care
menţionează aceste creaturi...
Nu încape îndoială că Elementalii Minerali avansaţi, pătrund în Regatul Vegetal.
Fiecare plantă este Corpul Fizic al unui Elemental Vegetal.
Orice arbore, orice iarbă, oricât de nesemnificativă ar fi aceasta, îşi are Elementalul său particular.
Nu vreau să spun prin aceasta că Elementalii plantelor, arborilor şi florilor etc., se află tot timpul în
corpul lor imobil, asta ar fi absurd şi, în plus, nedrept.
Elementalii Vegetali au deplină libertate de a intra şi de a ieşi din corpurile lor, când doresc. Ne
uimesc când îi întâlnim în a Patra Coordonată, în a Patra Verticală.
De obicei, Creaturile Elementale ale Regnului Vegetal sunt împărţite pe familii.
Una este familia portocalilor, alta cea a mentei, alta cea a pinilor etc., etc., etc.
Fiecare familie îşi are Templul propriu în Eden, în a Patra Dimensiune.
Adesea, îmbrăcat cu Eidolonul, am intrat în aceste Temple Paradisiace.
Pentru a cita unul dintre acestea din urmă, vreau să mă refer acum la Sanctuarul Portocalilor.
Am găsit în interiorul Sanctum-ului acestei familii Vegetale mulţi copii inocenţi. Aceştia erau
ocupaţi cu ascultarea învăţăturilor pe care ,,Guru-Deva” al lor li le împărtăşea.
Acea instructoare, îmbrăcată cu o haină ca de logodnică, părea de o frumuseţe feminină extrem de
spirituală.
Vizite asemănătoare am făcut şi la alte Temple Vegetale situate pe Pământul Promis, pe acel
pământ unde în râurile cu apă pură de viaţă curge lapte şi miere…
Elementalii avansaţi ai Regnului Vegetal pătrund mai târziu în diferite departamente ale Regnului
Animal.
Aceste creaturi, distribuite în multiple familii sau specii, îşi au de asemenea ghizii lor şi Templele
lor, situate în Paradisul Terestru, adică în a Patra Coordonată, numită de către ocultişti, ,,Lumea
Eterică”.
Cu o anumită ocazie, aflându-mă în meditaţie, am putut să verific clar semnificaţia inteligentă a
limbajului păsărilor.
Îmi amintesc clar de o anumită pasăre, care, aşezată pe coroana unui arbore, discuta cu alta. Prima
era foarte liniştită când, deodată, a fost întreruptă de sosirea celei de-a doua. Acesta din urmă se aşeză
foarte ameninţătoare pe coroana arborelui, făcându-i multe reproşuri celei dintâi...
Eu eram atent, ascultând în meditaţie ceea ce se întâmpla. Îmi amintesc clar insultele păsării
ameninţătoare:
„Tu m-ai rănit la picior acum câteva zile şi eu trebuie să te pedepsesc pentru asta”. Creatura
ameninţată se dezvinovăţea spunând:
„Eu nu sunt vinovată pentru ce s-a întâmplat, lasă-mă în pace…” Din nefericire, pasărea agresoare
nu voia să înţeleagă argumentele şi, ciupindu-şi cu putere victima, îi amintea neîncetat de piciorul său
rănit.
Cu altă ocazie, aflându-mă de asemenea în profundă meditaţie interioară, am putut să ascult lătratul
a doi câini vecini. Primul îi povestea celui de-al doilea tot ce se întâmpla în casa lui. Îi spunea:
57
 „Stăpânul meu se poartă foarte rău cu mine, aici în această casă primesc mereu lovituri de băţ şi
de bici şi hrana este foarte rea; cu toţii mă insultă şi am o viaţă foarte nefericită”. Cel de-a doilea
răspundea cu lătrăturile lui, zicând:
„Mie îmi merge mult mai bine, îmi dau hrană bună şi se poartă foarte frumos cu mine.”
Oamenii care treceau pe stradă ascultau doar lătratul a doi câini, nu înţelegeau limbajul Animalelor.
Totuşi, pentru mine, limbajul animalelor a fost mereu foarte clar.
Într-o anumită ocazie, un câine vecin m-a avertizat că mă aşteaptă un mare eşec dacă fac o anumită
călătorie până în Nordul Mexicului.
Animalul de care vorbesc striga spunându-mi:
„Un eşec, un eşec, un eşec!”, dar eu nu am vrut să-i dau atenţie.
În acele zile, ajungând într-un anumit sat foarte aproape de deşertul Sonora, i-am spus şoferului
vehiculului în care călătoream că era indispensabil să căutăm un hotel, căci în niciun caz nu doream să
continui călătoria în acea noapte.
Totuşi, acel bun domn cu Conştiinţa adormită nu a dorit să asculte. Atunci, l-am avertizat în felul
următor:
„Dumneavoastră veţi fi răspunzător de ceea ce se va întâmpla. Ascultaţi bine, v-am avertizat…”
Câteva ore mai târziu, maşina s-a răsturnat în deşert şi, deşi au fost răniţi, nu au fost morţi…
Atunci i-am amintit acelui domn greşeala pe care a făcut-o neascultându-mă… Nu încape îndoială că
acel om şi-a recunoscut greşeala şi şi-a cerut iertare, dar deja era prea târziu; faptul se consumase.
Aşa sunt oamenii, din păcate, cu Conştiinţa adormită... Merg prin lume astfel, de când se nasc şi
până mor.
S-ar putea să vi se pară puţin ciudat ceea ce vă spun, dar în niciun fel oamenii nu observă vreo
diferenţă ascultând cântecul unei păsări. Nu vor înţelege niciodată limbajul ei şi cu atât mai puţin pe
cel al unui câine.
Dumneavoastră ascultaţi doar sunete ale Naturii: lătrături, fluierături, cântece etc., şi nimic altceva.
Un lucru diferit li se întâmplă acestor creaturi Animale. Când ascultă limbajul uman, percep
ridicări şi coborâri de voce, sunete mai mult sau mai puţin ascuţite, mai mult sau mai puţin grave,
ţârâituri, răgete, nechezături, mugete, pufăituri şi orăcăieli.
Totuşi, noi ne înţelegem, avem limbile noastre pământeşti etc.
Creaturile elementale mai avansate pătrund în regnul umanoizilor intelectuali. Fără îndoială că
aceşti bipezi tricerebraţi sau tricentraţi sunt mult mai periculoşi.
Oricărei creaturi care pătrunde în regnul homunculilor raţionali i se atribuie întotdeauna 108
existenţe, cum am spus-o deja până la saturaţie; dar acela care eşuează, acela care nu obţine
Autorealizarea Intimă în cadrul ciclului de existenţe care i s-au atribuit, încetează să se întoarcă sau să
se reîncorporeze în organisme umane şi se duce să involueze în străfundurile Pământului, în
Infradimensiunile Naturii.
Prin intermediul investigaţiilor noastre de tip ezoteric am putut să verificăm cu deplină claritate
ceea ce sunt procesele Involutive.
Este clar că ne revine să facem cale întoarsă şi să coborâm treptele pe care înainte le-am urcat.
După ce am recapitulat în Avernus experienţele trecute de umanoid, trebuie să repetăm stadii
Animale şi Vegetale, înaintea fosilizării totale şi a Morţii A Doua.
Îmi amintesc un caz foarte interesant. Într-o anumită ocazie am avertizat-o pe o doamnă din Abis
astfel: „Pe drumul involutiv pe care îl urmaţi va trebui să vă dezintegraţi în a Noua Sferă, să vă
transformaţi în pulbere cosmică. Aşa este A Doua Moarte”. Acea doamnă îmi răspunse: „Nu ignor
aceasta, noi o ştim şi exact aceasta vrem”.
Demonul care o însoţea, înfuriat, m-a atacat cu puterile lui psihice Infernale şi eu a trebuit să mă
apăr cu Spada Înflăcărată.
Yahve a făcut o mistică din toată această Roată a Samsarei, o religie, iar adepţii lui îi sunt fideli.
Când cineva vorbeşte cu Yahve, poate verifica faptul că acest Înger căzut posedă un intelect
sclipitor, cu care poate seduce total pe oricine.
Toate discursurile lui Yahve încep prin a vorbi împotriva Hristosului Cosmic (acest demon este
teribil de pervers şi urăşte de moarte Logosul Solar).
Aceia care doresc să se Autorealizeze Intim, cu scopul de a evita coborârea în Lumile Infernale,
trebuie să intre pe ,,Cărarea Revoluţiei Conştiinţei”.
58
 Aceasta înseamnă să se separe de Roata Samsarei şi să se despartă complet de Legile Evoluţiei şi
ale Involuţiei.
Acum vă veţi explica în mod clar de ce Hristosul Cosmic, în trecerea sa pe Pământ, ne-a vorbit
despre ,,poarta strâmtă şi despre drumul îngust şi dificil care conduce la Lumină”...
Egoul nu este niciodată nemuritor. Are un început şi un sfârşit: ori îl anihilăm voluntar, ori Natura
se însărcinează să îl dezintegreze în Avernus.
Noi trebuie să alegem. Ne aflăm înaintea dilemei de „A fi sau a nu fi ” a filozofiei şi cei care nu
vor să ne asculte acum, vor trebui să sufere mai târziu consecinţele.
Foarte interesante sunt procesele voluntare ale dizolvării Eului, aici şi acum.
La început trebuie să eliminăm slăbiciunile umanoidului; apoi să continuăm să dizolvăm sau să
dezintegrăm toate acele Agregate animale sau bestiale pe care le purtăm în interior şi, mult mai târziu,
este indispensabil să lucrăm cu ,,Securea cu
dublu tăiş” a vechilor Mistere, pentru a arde şi a reduce la pulbere amintirile vegetaloide ale tuturor
acceselor de desfrâu şi morbiditate ale trecutului.
În cele din urmă, trebuie lucrat cu ,,Uneltele Plugarului” pentru a arde stadiile fosile sau
mineraloide ale diferitelor trecuturi, care dorm în adâncul profund al subconştientului.
Cu aceasta vreau să spun că ceea ce Natura trebuie să facă cu noi în Abis putem să facem noi, aici
şi acum, dacă într-adevăr vrem să evităm amărăciunile Infernale.

Î. - Când ne Autorealizăm Intim şi ne separăm de Roata Samsarei, aceasta înseamnă că

încetăm să mai fim în interiorul Mişcării Continue?
R. - Este urgent ca dumneavoastră să înţelegeţi ceea ce este Mişcarea Continuă a Roţii Samsarei în
toate şi fiecare dintre aspectele sale.
Fără îndoială, Mişcarea Continuă nu există doar în Cilindrul Arhanghelului Hariton, ci de
asemenea în orice Cilindru Cosmic.
Există Zilele şi Nopţile Cosmic e. Totul este în flux şi reflux, pleacă şi vine, urcă şi coboară, creşte
şi descreşte…Mahamvantara si Pralaya.
În toate există un ritm şi Spaţiul Abstract Absolut este vibraţie electrică şi, prin urmare, Mişcare
Continuă.
Sincer, eu nu accept nemişcarea absolută. Ceea ce se întâmplă este că există multiple şi infinite
forme de Mişcare Continuă.

Î. - Ne vorbiţi despre trei tipuri de Elementali şi eu vreau să vă întreb dacă acestea există în
Roata Samsarei, atât în Evoluţie, cât şi în Involuţie sau aparţin exclusiv Evoluţiei.
R. - Observaţi dumneavoastră în detaliu toate fenomenele Naturii şi veţi avea răspunsul...
Mulţi cred că maimuţele, urangutanii, gorilele etc., etc., sunt de tip evolutiv.
Fără îndoială că diferitele familii de maimuţe sunt involuţii care provin din umanoidul intelectual.
Umanoidul nu se trage din maimuţă; realitatea este invers: maimuţele sunt umanoizi involuaţi,
degeneraţi (la nivel spiritual, nu avem treaba cu Darwin).
Să trecem acum să observăm familia porcilor. Pe vremea lui Moise, evreii care ajungeau să
mănânce carnea acestui animal erau decapitaţi.
Este clar că acest tip de Elementali sunt în evident proces involutiv.
Stadii asemănătoare de Involuţie putem să descoperim la plante şi la minerale.
Cuprul, de exemplu, în interiorul organismului planetar pe care trăim, este centrul de gravitaţie
specific al tuturor Forţelor Involutive şi Evolutive.
Dacă aplicăm cuprului Forţa Pozitivă a Universului, putem contempla atunci, cu simţul spaţial,
multiple procese evolutive minunate.
Dacă aplicăm Forţa Negativă Universală materialului menţionat, vom putea percepe cu
Clarvederea Integrală infinite procese Involutive foarte asemănătoare celor ale mulţimilor care
locuiesc în străfundurile Pământului.
Dacă aplicăm Forţa Neutră cuprului, atât procesele evolutive cât şi cele involutive rămân statice.
Legile Evoluţiei şi Involuţiei constituie axa mecanică a întregii Naturi, axa de argint a Roţii
Samsarei…
Legile Evoluţiei şi ale Involuţiei lucrează în formă coordonată şi armonioasă în toată Creaţia.
59
 Evident, Elementalii Regnurilor Mineral, Vegetal şi Animal evoluează şi involuează pe propriile lor
trepte naturale. Niciodată nu am putea concepe ideea nesăbuită conform căreia Elementalii Naturii,
prin faptul de a eşua într-o specie vie oarecare, ar putea face să se rotească Roata invers pentru a se
întoarce în Abis prin poarta prin care au ieşit.
In Tartarus se intră pe o poartă şi se iese pe alta.
Aceasta înseamnă, printre altele, că prin dreapta mereu va urca Anubis evolutiv, iar prin stânga va
coborî mereu Tiphon involutiv.
Chakra Samsarei nu se roteşte invers, înţelegeţi?

Î. - Există o credinţă printre cei care înţelegem aceste Legi, în legătură cu anumite specii de
Animale şi ne-ar plăcea să ne daţi o explicaţie doar în cazul concret al corbilor, al şobolanilor şi a
altor specii mai mult sau mai puţin respingătoare.
R. - Există în Natură creaturi respingătoare care dovedesc o Involuţie pronunţată.
Vechii egipteni, de exemplu, urau şobolanii; şi este evident că aceştia se află în stadiu de clară
Involuţie. Altul este cazul corbilor, căci aceştia, deşi se hrănesc cu mortăciuni, datorită faptului că se
dezvoltă în Raza lui Saturn, posedă anumite puteri minunate care indică Evoluţie.
Eu am putut să mă conving de Facultăţile pe care le are corbul. Cu o anumită ocazie, aflându-mă
într-o mică aşezare din Venezuela, într-o anumită casă unde un copil mic era grav bolnav, am văzut cu
uimire un grup de corbi care, foarte liniştiţi, se aşezaseră pe acoperişul acelei case.
Acei oameni simpli, atunci, mi-au dat următoarea explicaţie: „Acest copil va muri”.
Când am întrebat despre motivul acestei declaraţii, ei ca unic răspuns mi-au arătat acele păsări
negre; atunci am înţeles...
Cazul nu a avut remediu şi într-adevăr creatura a murit. Ceea ce m-a uimit cel mai mult au fost
Facultăţile acelor Elementali. Ştiau că creatura va muri şi, aşezaţi pe acoperişul acelei locuinţe,
aşteptau momentul suprem al festinului. Desigur, nu au apucat niciodată cina macabră, deoarece
creaturii i s-a făcut o înmormântare creştinească. Totuşi, păsările au venit şi Legea s-a împlinit.

Î. - Din aspectele pe care ni le-aţi explicat pe larg, acest lucru înseamnă că toate acele creaturi
animale, ca pisicile, câinii, porcii etc., au trecut o dată prin forma umană şi se află pe calea
dezintegrării? Este posibil ca aceste creaturi să se afle şi pe drumul către forma umană?
R. - Mulţi Elementali ai Naturii au trecut prin Lumile Infernale.
După A Doua Moarte, orice suflet se transformă în Elemental al Naturii şi îşi începe procesele
evolutive, după cum am mai spus de atâtea ori, de la piatra dură, pentru a continua prin vegetal şi
animal până la stadiul de umanoid intelectual.
Între timp, Elementalii diferitelor regnuri evoluează şi involuează, dar nu se pot întoarce în
Avernus, căci nu au Egoul. Pot să se întoarcă în Avernus doar umanoizii, pentru că aceştia au în
interiorul lor Egoul. Cu aceasta s-a clarificat întrebarea şi s-a dat răspunsul...

Î. - Ce legătură există între Esenţă şi Elementali?

R. - Nu există nici o diferenţă între Esenţă şi Elementali.
Este clar că Esenţa este însuşi Elementalul şi Elementalul este însăşi Esenţa.
Când Egoul se dezintegrează în Lumile Infernale ne transformăm în Elementali ai Naturii.
Dar când Egoul se dezintegrează aici şi acum, prin intermediul ,,muncilor conştiente” şi al
,,suferinţelor voluntare”, în loc să ne transformăm în Elementali, ne transformăm în Maeştri. Iată, acest
lucru este important.

Î. - Am curiozitatea de a şti, plecând de la ceea ce ne-aţi explicat cu privire la faptul că

Elementalii sunt dincolo de Bine şi de Rău şi că, prin urmare, sunt inocenţi, dacă această
inocenţă ajunge să se piardă.
R. - Există două tipuri de inocenţă: cea a victorioşilor şi cea a eşuaţilor.
Sufletul care scapă din Avernus după A Doua Moarte pentru a se transforma în Elemental al
Naturii, evident că este eşuat, deşi şi-a recucerit inocenţa.
Sufletul care dezintegrează Egoul în mod voluntar şi conştient, aici şi acum, îşi recucereşte
inocenţa într-o manieră victorioasă şi se transformă într-un Buddha.
60
 Există Elementali care pentru prima oară intră în Roata Arhanghelului Hariton. Nu au fost
niciodată umani; năzuiesc să atingă stadiul de oameni.
Există Elementali care înainte de a fi fost aşa, au trăit ca umanoizi şi au involuat în Lumile
Infernale.
Iată cele două extreme, cele două aspecte ale elementalilor:
1. Elementali care încep.
2. Elementali care repetă procesele elementale.

Î. - Pentru că avem oportunitatea de a primi Înţelepciunea dumneavoastră, aş dori să ştiu

dacă unui Elemental, atunci când pătrunde pentru prima dată într-o matrice umană, prin faptul
că el vine fără Ego, îi este mai uşor să-şi obţină Autorealizarea?
R. - Esenţa, Sufletul venit din cele trei Regnuri Inferioare la matricea umană, nu are încă
experienţa necesară şi indispensabilă care se cere pentru a ajunge la Autorealizarea Intimă a Fiinţei.
În mod normal, orice Esenţă care intră pentru prima dată într-un organism uman cade în multe
greşeli, formează Egoul, îşi face Karma şi apoi suferă nespus.
Doar mai târziu acel Suflet poate, dacă vrea, să obţină Autorealizarea.
Totuşi, repet acum ceea ce am spus deja în discursurile trecute: nu toate Sufletele ating Măiestria.
Pentru ca aceasta să se întâmple, este indispensabilă o anumită nelinişte Intimă, iar acest lucru este
posibil când Monada, adică Scânteia Nemuritoare al Duhului îşi propune cu adevărat să lucreze asupra
Sufletului său Uman.
Este clar că nu toate Monadele, Spiritele sau Scânteile Virginale sunt interesate de Măiestrie şi,
fiindcă am mai spus-o aceasta în discursuri anterioare, nu mai este necesar să continuăm să clarificăm
acest lucru în mod special.

Î. - In orice caz, consider că pe măsură ce eliminăm voluntar Egoul, ne aflăm realmente într-
un proces de Evoluţie, pentru că întotdeauna am înţeles că Evoluţia înseamnă ascensiune, de
aceea susţin că nu greşesc aceia care afirmă că există Evoluţie permanentă, până la a atinge
Perfecţiunea Unitotală. Aveţi vreo obiecţie faţă de acest concept?
R. - Credeţi oare dumneavoastră, domnilor, că Egoul poate Evolua? Presupuneţi că a-l dizolva
înseamnă Evoluţie? Orice clarvăzător educat ar putea verifica procesele Involutive ale Eului, ale
Sinelui Însumi, ale Eului Însuşi.
Este uimitor să verificăm cum este aruncat Egoul pe drumul involutiv, coborând prin treptele
Animal, Vegetal şi Mineral, atunci când călcăm pe ,,Cărarea Revoluţiei Conştiinţei”.
Sau credeţi că prin dizolvarea Egoului, Esenţa începe o nouă ascensiune evolutivă ataşată Roţii
Samsarei?
Ori credeţi că Fiinţa, Spiritul, trebuie să trăiască mereu îmbuteliată în procesele Evolutive ale
Naturii şi ale Cosmosului?
Noi nu am negat niciodată Legile Evoluţiei şi ale Involuţiei; doar le clarificăm.
Procesele Evolutive şi Involutive corespund exact Marii Roţi a Samsarei. Aceste procese nu s-ar
putea repeta la infinit în Lumea Spiritului, pentru că aceasta ar însemna de fapt sclavie continuă.
Acel Mare Hierofant ne-a vorbit doar despre ,,Cărarea Revoluţiei Conştiinţei”, despre ,,drumul
îngust, strâmt şi dificil care ne conduce la Lumină şi pe care foarte puţini îl află”.
Când veţi înţelege acestea, domnilor? În ce epocă? Când veţi reuşi să intraţi prin ,,poarta strâmtă şi
pe drumul îngust”? Sau poate vreţi să-i corectaţi ,,notiţele” lui Iisus Hristos?
Aceia care dizolvă Egoul ating Transformarea Radicală şi aceasta este Revoluţie Totală.

Î. - Mi se pare un concept de totală nedreptate şi contrar iubirii cu care se identifică Marele

Arhitect al Universului, anume acela de a admite că, după ce s-a atins stadiul uman şi s-a
dezvoltat intelectul la înălţimile la care ne găsim acum, în care uimesc progresele ştiinţei şi
realizările oamenilor de ştiinţă moderni, trebuie să ne întoarcem la stadiul de cai, câini şi porci.
Cum poate câtuşi de puţin să i se pară corect un asemenea concept minţii omului raţional şi
inteligent? Sincer, cred că acest lucru insultă eminenta demnitate a omului, făcut după chipul şi
asemănarea lui Dumnezeu!

61
 R. - Văd un domn care încearcă să-i corecteze ,,notiţele” autorului doctrinei ,,Transmigraţiei
Sufletelor”, Marelui Avatara Krishna, care a trăit cu 1.000 de ani înainte de Hristos.
Niciodată nu a spus Marele Avatara Indian că Roata Samsarei s-ar roti invers, că Roata
Arhanghelului Hariton s-ar procesa invers, oprindu-şi mersul pentru a se roti în sens contrar.
Roata Arcanului 10 al Tarotului îşi urmează mereu cursul, niciodată nu se întoarce.
Orice automobil poate să dea înapoi, dar Roata Samsarei nu se întoarce niciodată.
Repetiţia de cicluri, în acord cu Legea Recurenţei, este ceva diferit şi aceasta o vedem verificată
în ,,Zilele şi Nopţile lui Brahma”, cu repetiţiile lor mereu neîncetate; în anotimpurile care se repetă în
fiecare an, în diferitele Yuga Cosmologice care nu încetează niciodată a se repeta etc., etc., etc.
Nimic din aceasta nu este întoarcere, prietenii mei. Toate acestea se mişcă în acord cu Roata, toate
acestea fac parte din Mişcarea Continuă.
Totuşi, este necesar să înţelegem că Legea Recurenţei se repetă în spirale, fie mai înalte, fie mai
joase. Spirala este curba Vieţii.
Dacă am epuizat diferitele procese ale umanoidului, evident că trebuie să urcăm sau să coborâm.
Unii urcă, alţii cad în Involuţia Scufundată.
Urcă aceia care au dizolvat Egoul; coboară aceia care nu l-au dizolvat.
Victorioşii se transformă în Buddhaşi, în Maeştri. Cei eşuaţi, după A Doua Moarte vestită de către
Domnul nostru Hristos, de către Ioan în „Apocalipsă”, se transformă în Elementali ai Naturii.
Nu există întoarceri, ci continuitate de cicluri, sau perioade de manifestare cosmică.
Toate aceste cicluri sau perioade sunt numărate, şi în aceasta nu există regres.
Roata avansează, niciodată nu se întoarce. Se începe cu ciclul numărul 1(unu) şi se termină cu
ciclul 3.000 (Trei mii). Numărătoarea ciclurilor sau perioadelor de manifestare nu se face niciodată
invers, prin urmare, matematica demonstrează clar că Doctrina Transmigraţiei Sufletelor este exactă.
Ar fi grav ca Egoul să nu aibă o limită şi să continue etern dezvoltându-se şi extinzându-se.
Gândiţi-vă dumneavoastră ce ar însemna aceasta: niciodată răul lumii nu ar avea o limită; s-ar extinde
victorios prin spaţiile infinite şi ar domina toate cele Şapte cosmosuri. În acest caz, da, ar fi nedreptate.
Din fericire, Marele Arhitect al Universului, a pus o stavilă răului.

Capitolul XV
Dizolvarea Egoului

Ne reunim din nou aici, în acest loc, cu dorinţa de a studia profund tema Dizolvării Eului
Psihologic.
Înainte de toate este indispensabil să analizăm cu atenţie această problemă a Egoului.
Diferite şcoli pseudo-ezoterice şi pseudo-ocultiste accentuează ideea nesăbuită a unui Eu dublu.
Pe primul îl numesc ,,Eu Superior”, iar al doilea este calificat drept ,,Eu Inferior”.
Noi spunem că ,,superior” şi ,,inferior” sunt două secţiuni ale aceluiaşi lucru.
S-a vorbit mult despre „Alter Ego” şi acesta chiar se laudă şi se zeifică, considerându-se Divin.
În numele a ceea ce se numeşte Adevăr este indispensabil să spunem că Eu Superior şi Inferior
sunt două aspecte al aceluiaşi Ego şi că, prin urmare, a-l elogia pe primul şi a-l subestima pe al doilea
este, fără nici o îndoială, ceva nepotrivit.
Concentrându-ne în mod direct pe această chestiune, privind Egoul aşa cum este în sine însuşi şi
fără acest fel de divizări arbitrare (Superior şi Inferior), este clar că noi facem o diferenţiere corectă
între ceea ce este ,,Eul” şi ceea ce este ,,Fiinţa”.
Ni s-ar putea obiecta că asemenea diferenţiere nu este altceva decât un alt concept emis de
intelect.
Aceia care ne ascultă vor căuta chiar şi eschivări, afirmând că un concept în plus sau în minus, în
materie de înaltă Filozofie, este ceva ce nu are nici cea mai mică importanţă.
Sunt unii care chiar îşi pot permite luxul de a asculta aceste afirmaţii şi de a le uita apoi, pentru a
acorda atenţie unui lucru pe care chiar îl consideră important.

62
 Oamenii cu Conştiinţa adormită trec de obicei cu vederea afirmaţiile de acest fel, deoarece sunt
deja obosiţi de atâta teorie. Aceste persoane îşi spun lor înşile: „Ce contează o teorie în plus?” „Ce
contează o teorie în minus?”
Noi trebuie să vorbim cu deplină sinceritate şi bazându-ne pe fapte, pe experienţe directe şi nu pe
simple opinii subiective.
Vă voi spune, prietenii mei, ceea ce am constatat, ceea ce am văzut şi am auzit şi dacă
dumneavoastră doriţi să acceptaţi afirmaţiile mele, bine faceţi, dar dacă vreţi să le respingeţi, este
treaba dumneavoastră...
Orice fiinţă umană este liberă să accepte sau să respingă sau să interpreteze învăţăturile, după
cum doreşte.
La începutul încarnării mele actuale, eu de asemenea, ca mulţi dintre dumneavoastră, citisem
diferite cărţi pseudo-ezoterice şi pseudo-ocultiste.
Căutând aşa ca şi dumneavoastră, am trecut prin diferite şcoli şi am cunoscut o mulţime de teorii.
Este evident că din atâta citit şi recitit, am ajuns şi eu să cred în existenţa a două Euri: cel
Superior şi cel Inferior.
Diferiţi profesori îmi spuneau că trebuie dominat Eul Inferior cu ajutorul Eului Superior, pentru a
putea ajunge într-o zi să fim Adepţi.
Mărturisesc sincer şi fără ambiguităţi că eram complet convins de existenţa celor două Euri. Din
fericire, un eveniment mistic transcendental avea să mă cutremure intens în adâncul Sufletului...
Se întâmplă că într-o noapte oarecare, aflându-mă în afara Corpului Fizic, într-o manieră complet
conştientă şi pozitivă, a venit la mine Fiinţa mea Reală Internă, Intimul. Surâzând, Binecuvântatul îmi
spuse: „Tu trebuie să mori.” Aceste fraze ale Intimului m-au lăsat perplex, confuz, întristat. Cu puţină
teamă am întrebat Fiinţa mea Interioară (Atman), spunându-i:
„De ce trebuie să mor? Lasă-mă să mai trăiesc puţin; eu lucrez pentru umanitate”…
Încă îmi amintesc acel moment în care Binecuvântatul, surâzând, îmi repetă pentru a doua oară…
„Tu trebuie să mori”.
Apoi, Adorabilul îmi arătă în Lumina Astrală ceea ce trebuia să moară în mine însumi. Atunci am
văzut Eul Pluralizat format dintr-o mulţime de entităţi tenebroase, adevărat roi de indivizi perverşi,
Agregate Psihice de diferite tipuri, demoni vii personificând erori.
Aşa am ajuns, prietenii mei, să ştiu că Eul nu este ceva individual, ci o sumă de Agregate
Psihice, o totalitate de multiple Euri certăreţe şi gălăgioase.
Unele dintre acestea reprezintă mânia, altele lăcomia, altele desfrâul, altele invidia, altele
orgoliul; apoi continuau lenea, gurmandismul şi toate derivatele lor infinite.
Realmente, nu am văzut în Ego nimic demn de a fi adorat, nici un fel de Divinitate etc...
Ajungând la această parte a expunerii mele, nu ar fi ciudat ca unii dintre cei de faţă să
obiecteze, spunându-mi:
„Probabil că dumneavoastră, domnule, v-aţi văzut Eul Inferior, suma de Agregate Psihice,
după cum afirmă Budismul Oriental. Foarte diferită ar fi fost concepţia dumneavoastră dacă aţi fi
perceput Eul Superior în toată grandoarea lui.”
Cunosc foarte bine, prieteni, diferitele forme intelective de a gândi pe care le aveţi
dumneavoastră, eschivări, evadări, diferitele dumneavoastră justificări, reacţiile dumneavoastră,
rezistenţele dumneavoastră, dorinţa de a face să iasă mereu în evidenţă tot ce miroase a Ego.
Este clar că Egoul nu are chef să moară şi că doreşte să continue în câte o formă remarcabil de
subtilă, dacă nu în formele mai dense şi mai grosiere.
Nimănui nu îi poate plăcea să-şi vadă iubitul Eu redus la pulbere cosmică aşa, pur şi simplu,
pentru că un oarecare i-a spus asta într-o sală de conferinţe.
Este aproape normal că Egoul nu are chef să moară şi că îşi caută filozofii consolatoare care îi
promit un colţişor în Cer, un loc în altarele bisericilor, sau o „lume de dincolo” plină de infinită
fericire.
Ne pare cu adevărat rău că trebuie să deziluzionăm oamenii, dar nu ne rămâne alt remediu
decât să fim, să zicem, concişi, deschişi şi sinceri în aceste probleme atât de grave.
Cum nouă, Gnosticilor, ne place să vorbim cu fapte concrete, clare şi definitive, nu mă va
deranja acum să povestesc o altă întâmplare neobişnuită, cu scopul de a vă demonstra că Eul Superior
nu există...
63
 Într-o altă zi, fiind în profundă meditaţie, în acord cu toate regulile pe care le cere Gnana Yoga,
am intrat în ceva care se cunoaşte ca Nirvi-Kalpa-Shamadi. Atunci, am abandonat toate Corpurile
Suprasensibile şi am pătruns în lumea Logosului Solar, transfomat într-un Dragon de Înţelepciune.
În acele momente Logoice, dincolo de corp, de sentimente şi de minte, am vrut să ştiu ceva
despre viaţa Marelui Kabir Iisus. Exact în acel moment m-am văzut pe mine însumi transformat în
Iisus din Nazareth, făcând miracole şi minuni pe Pământul Sfânt.
Încă îmi amintesc acel moment în care am fost botezat de către Ioan în Iordan... M-am văzut în
interiorul unui templu, la gurile acelui râu. Înainte-Mergătorul Domnului era îmbrăcat cu o frumoasă
tunică şi când m-am apropiat de el, privindu-mă fix, a exclamat:
„Isus, scoate-ţi veşmântul pentru că te voi boteza”.
Am intrat în interiorul Sanctuarului şi, picurând asupra capului meu uleiul ungerii şi turnând
apoi puţină apă, s-a rugat, iar eu m-am simţit transformat.
Ceea ce a urmat apoi a fost minunat. Aşezat într-un salon, am văzut trei Sori Divini: primul era
Albastru, al Tatălui, al doilea era Galben, al Fiului, iar al treilea era Roşu, al Duhului Sfânt.
Iată aici cei trei Logoşi: Brahma, Vishnu şi Shiva. La ieşirea din acea stare de extaz şi
întorcându-mă la Corpul meu Fizic, confuzia mea a fost imensă. ,,Eu, Iisus din Nazareth? Eu,
Hristosul? Să mă păzească Dumnezeu şi Sfânta Maria! Un mizerabil păcătos, un vierme din noroiul
pământului, care nici măcar nu este demn să-i dezlege sandalele Maestrului, convertit pur şi simplu în
Iisus din Nazareth?”
Destul de preocupat de toate acestea, am reuşit să intru din nou în meditaţie şi să repet
experienţa mistică, schimbând doar motivul acesteia: acum, în loc să vreau să ştiu ceva despre viaţa lui
Iisus, m-am interesat de Ioan şi de botezul Nazarineanului.
A venit apoi starea mistică anterioară; am abandonat toate Corpurile Suprasensibile şi am
rămas din nou în starea logoică.
O dată ce m-am întors la acea stare, mi-am fixat atenţia cu cea mai mare intensitate asupra lui
Ioan Botezătorul şi iată că m-am văzut atunci transformat în Ioan, făcând lucrurile Înainte-
Mergătorului, botezându-l pe Iisus etc., etc., etc.
Pierzând extazul, întorcându-mă la Corpul Fizic, am înţeles atunci că în Lumea Logosului, în
Lumea Hristosului, nu există niciun tip de Eu Superior, nici de Eu Inferior.
Este urgent ca toţi cei aici prezenţi să înţeleagă că în Hristos toţi suntem Unul şi că erezia
separativităţii este cea mai gravă dintre erezii.
Totul trece în această lume în care trăim: ideile trec, persoanele trec, lucrurile trec.
Singurul lucru stabil şi permanent este Fiinţa şi raţiunea de a fi a Fiinţei este însăşi Fiinţa.
Faceţi, deci, diferenţa între ceea ce este Eul şi ceea ce este Fiinţa.

Î. - Din ce substanţă sunt făcute Agregatele Psihice care constituie Eul Însumi?
R. - Este indispensabil să înţelegeţi ce este mintea şi care sunt funcţiile ei.
Animalul intelectual, în mod greşit numit om, încă nu posedă o Minte Individuală, nu a creat-o,
nu a fabricat-o.
Corpul Mental propriu-zis poate fi creat doar prin transmutările sexuale. Vreau ca toţi cei
prezenţi aici să înţeleagă că în Sperma Sacră există Hidrogenul Sexual Si-12.
Fără îndoială, ezoteristul care nu răstoarnă Vasul lui Hermes (care nu ejaculează semenul),
produce de fapt în organismul său minunate transmutaţii ale libidoului, al căror rezultat este crearea
Corpului Mental individual.
Manas-ul, Substanţa Mentală propriu-zisă, se găseşte în interiorul oricărui individ, dar este
lipsită de individualitate; ea are diferite forme, este constituită din diferite Agregate care nu au fost
niciodată necunoscute pentru Budismul Ezoteric.
Toate aceste multiple Euri certăreţe şi gălăgioase, care în totalitatea lor formează Eul Însumi,
Sinele Însuşi, sunt formate din Substanţă Mentală mai mult sau mai puţin condensată.
Acum vă veţi putea explica dumneavoastră cauzele pentru care orice individ îşi schimbă mereu
opiniile.
Suntem, de exemplu, vânzători de case şi de bunuri imobiliare. Un client se apropie, vorbim cu
el, îl convingem de necesitatea de a-şi cumpăra o locuinţă frumoasă; individul se entuziasmează şi
asigură sus şi tare că achiziţionarea locuinţei este sigură, că nimeni nu l-ar putea face să renunţe la
64
dorinţa sa. Din nefericire, după câteva ore totul se schimbă: opinia clientului deja nu mai este aceeaşi;
alt Eu Mental îi controlează acum creierul şi eul entuziast care cu câteva ore înainte se înflăcărase să
cumpere imobilul, este înlocuit de un nou Eu, care nu are nimic de-a face cu negoţul, nici cu
promisiunea făcută. Atunci castelul din cărţi de joc se prăbuşeşte şi bietul agent de vânzări se simte
înşelat...
Eul care îi jură iubire eternă unei femei este înlocuit mâine de altul, care nu are nimic de a face
cu jurământul şi atunci individul se retrage, lăsând femeia decepţionată...
Eul care jură loialitate Mişcării Gnostice, mâine este înlocuit de un altul care nu are nimic de-a
face cu jurământul şi subiectul se retrage din Gnoză, lăsându-i pe toţi Fraţii Sanctuarului derutaţi şi
uimiţi...
Vedeţi dumneavoastră, ceea ce sunt infinitele forme ale minţii; în ce fel controlează Centri
Principali ai creierului şi cum se joacă cu Maşina Umană.

Î. - Pe această planetă pe care trăim Eurile fac viaţa suportabilă, căci este lesne de înţeles
că dacă le dizolvăm şi ne îndepărtăm de tot ceea ce reprezintă dorinţele noastre, viaţa noastră ar
fi groaznic de tristă şi plictisitoare, nu-i aşa?
R. - Autentica Fericire se bazează complet pe Revalorizarea Fiinţei.
Fără îndoială că de fiecare dată când Fiinţa trece printr-o Revalorizare Intimă, experimentează
Autentica Fericire.
Din păcate, oamenii din ziua de astăzi confundă plăcerea cu fericirea (bucuria ce apartine
Fiintei) şi se bucură în mod bestial de fornicare, de adulter, de alcool, de droguri, de bani, de jocuri
etc., etc., etc.
Limita plăcerii este durerea şi orice formă de plăcere Animalică se transformă în amărăciune.
Evident, eliminarea Egoului revalorizează Fiinţa, având ca rezultat Fericirea. Din păcate,
Conştiinţa îmbuteliată în Ego nu pricepe, nu înţelege necesitatea Revalorizării Intime şi preferă
plăcerile bestiale, deoarece crede cu tărie că aceasta este Fericirea.
Dizolvaţi dumneavoastră Eul Pluralizat şi experimentaţi bucuria Revalorizării Fiinţei.

Î. - Din ceea ce s-a expus anterior, ne apare evidentă şi de neamânat necesitatea de a ne

forma un Corp Mental pentru a nu avea atâtea ,,minţi”.
R. - Animalul Intelectual în mod greşit numit om nu posedă Minte Individuală, cum am spus-o
deja în această discuţie. În loc de o Minte are multe ,,minţi” şi aceast lucru este ceva diferit. Ceea ce
afirm poate contraria mult pe pseudo-ezoterişti şi pe pseudo-ocultişti, care sunt pe deplin convinşi de
teoriile pe care le-au citit, cele care afirmă că Homunculul Raţional are Corp Mental.
Să ni se permită libertatea de a nu fi de acord cu asemenea afirmaţii. Dacă Animalul Intelectual
ar fi avut Minte Individuală, dacă nu ar fi avut în mod real diferite Agregate Mentale care îl
caracterizează, ar fi avut continuitate de scopuri, iar atunci toată lumea şi-ar fi îndeplinit cuvântul,
nimeni nu ar afirma ceva astăzi, pentru a nega mâine; ... presupusul cumpărător de imobiliare s-ar
întoarce în ziua următoare cu banii în mână după ce şi-a dat cuvântul şi Pământul ar fi un Paradis.
Crearea Corpului Mental şi dizolvarea Eului Pluralizat este urgentă atunci când se doreşte
autentica revalorizare a Fiinţei Intime. Doar aceasta, doar aceste revalorizări sacre ne pot da Adevărata
Fericire.

Î. - Ar fi posibil ca o persoană care donează bani la biserică, care citeşte Biblia, care se
spovedeşte, care face opere de caritate la instituţii, care răspândeşte Evangheliile, care este fidel
soţiei sale şi mai are şi alte virtuţi, totuşi să aibă Euri?
R. - Eul se deghizează în sfânt, în martir, în apostol, într-un soţ bun, într-o soţie bună, în mistic,
în penitent, în anahoret, în om milostiv, splendid etc., etc., etc.
,,Până şi între cadenţele versului se ascunde delictul.” Printre parfumurile templului se
ascunde delictul, la umbra crucii de asemenea se comite adulter şi se fornică, iar criminalii cei mai
josnici pozează în milostivi, iau figuri sublime, înfăţişări de martiri etc.
Este bine să ştim că mulţi oameni virtuoşi au Agregate Psihice foarte puternice. Amintiţi-vă că
,,există multă virtute în cei răi şi multă răutate în cei virtuoşi.”

65
 În Abis, în cele Nouă Cercuri Danteşti există mulţi mistici, anahoreţi, penitenţi care cred că
merg foarte bine. Să nu vă mire, aşadar, că şi în Avernus există sacerdoţi exemplari şi devoţi care îi
urmează.

Î. - Unde rămâne valoarea spirituală pe care o au bunele intenţii ale unui înşelat sincer?
R. - Amintiţi-vă că drumul care conduce spre Abis este pavat cu bune intenţii: „mulţi sunt cei
chemaţi şi puţini sunt cei aleşi”.
Cei răi din toate epocile au avut bune intenţii. Hitler, plin de magnifice intenţii, a strivit multe
popoare şi din vina lui au murit milioane de persoane în camerele de gazare ori în lagărele de
concentrare sau la zidurile de execuţie sau în temniţe mizere.
Fără îndoială, acest monstru dorea triumful marii Germanii şi nu precupeţea niciun fel de efort
în acest sens.
Nero a dat foc Romei de dragul artei lui, cu intenţii mistice de a face ca lira să rezoneze
universal şi îi arunca pe creştini în arenele romane pentru ca leii să-i devoreze, cu scopul de a-şi elibera
poporul de ceea ce el considera a fi o epidemie sau un flagel: Creştinismul.
Călăul care execută un ordin nedrept, plin de magnifice intenţii, îşi asasinează, de fapt,
aproapele.
Mii de capete au căzut pe ghilotină în timpul Revoluţiei Franceze şi călăii au acţionat cu
magnifice intenţii, pentru că doreau triumful poporului.
Robespierre, plin de măreţe intenţii, a dus mulţi nevinovaţi pe eşafod.
Nu trebuie să uităm ceea ce a fost ,,Sfânta Inchiziţie”. Atunci, inchizitorii, cu magnifice intenţii,
au condamnat pe mulţi nefericiţi la rug, la torturi, la martiriu.
Importante sunt faptele bune şi nu bunele intenţii, care pot fi mai mult sau mai puţin greşite.
Domnii Karmei în Tribunalele Justiţiei Obiective judecă sufletele pentru fapte, pentru faptele
concrete, clare şi definitive şi nu pentru bunele intenţii.
Întotdeauna rezultatele sunt cele care vorbesc. Nu ajută la nimic să avem bune intenţii, dacă
faptele sunt dezastruoase.

Î. - Care este procedeul de urmat pentru a ne elibera de Defectele Psihologice care

martirizează atât de mult mintea noastră?
R. - Este urgent, de neamânat, de netergiversat să anihilăm Egoul, să îl reducem la cenuşă într-o
manieră voluntară şi conştientă, dacă cu adevărat vrem să evităm coborârea în Lumile Infernale.
Vreau ca dumneavoastră să ştiţi că în relaţia cu oamenii, în convieţuirea cu rudele noastre sau
cu colegii de serviciu etc., etc, defectele ascunse înfloresc spontan, iar dacă noi ne aflăm în stare de
Alertă Percepţie, de Alertă Noutate, atunci le vedem exact cum sunt în ele însele.
Defectul descoperit trebuie supus riguros analizei, Meditaţiei profunde, cu scopul de a fi înţeles
în formă integrală, deplină...
Nu este suficient să înţelegem un defect, trebuie să mergem încă mai adânc. Este indispensabil
să ne auto-explorăm, să găsim rădăcinile intime ale defectului pe care l-am înţeles, până la a ajunge
la ,,Adânca lui Semnificaţie”.
Orice sclipire de Conştiinţă ne poate ilumina imediat şi într-o miime de secundă putem să
captăm cu adevărat, adânca semnificaţie a defectului înţeles.
Eliminarea este diferită. Se poate ca cineva să fi înţeles vreun defect psihologic şi chiar să fi
pătruns adânca lui semnificaţie, şi totuşi, acesta să continue în diferitele compartimente ale minţii. Nu
este posibil să ne eliberăm de o greşeală sau alta fără Eliminare.
Aceasta din urmă este vitală, fundamentală şi definitivă când se doreşte să se moară din clipă în
clipă, din moment în moment.
Totuşi, nu cu mintea putem să extirpăm greşelile. Cu înţelegerea putem să etichetăm diferitele
noastre Defecte Psihologice, dându-le diferite nume, trecându-le de la un nivel la altul al
subconştientului, ascunzându-le de ele însele; le putem judeca, scuza etc., etc., dar nu este posibil să le
modificăm fundamental, nici să le extirpăm.
Este nevoie de o putere superioară minţii; avem nevoie să apelăm la o Putere Transcendentală,
dacă dorim într-adevăr să eliminăm defectele şi să murim în noi înşine, aici şi acum.

66
 Din fericire, o asemenea putere superioară se găseşte latentă în toate creaturile umane. Vreau să
mă refer la ,,Kundalini”, la ,,Şarpele de foc al Puterilor Noastre Magice”.
În plină Copulaţie Chimică o putem ruga pe Mama noastră Divină particulară să elimine acea
eroare psihologică pe care nu doar că am înţeles-o, ci în plus, căreia i-am simţit Adânca Semnificaţie.
Puteţi fi siguri că Mama noastră Cosmică Particulară, apucând Lancea lui
Eros, va răni de moarte Agregatul Psihic care personifică eroarea pe care avem
nevoie să o eliminăm.
Tocmai această Lance Sfântă, emblema minunată a Energiei Creatoare, este
arma cu care Devi Kundalini va elimina din noi înşine, aici şi acum, defectul pe
care dorim să-l anihilăm.
Natural că eliminarea acestor agregate se realizează în mod progresiv, căci
multe dintre ele se procesează în cele 49 de Nivele ale Subconştientului.
Aceast lucru înseamnă că orice Defect Psihologic este reprezentat de mii de
Agregate Psihice care iau naştere şi se dezvoltă în cele 49 de Nivele
Subconştiente.
Cineva ar putea să nu fie fornicator în Zona Intelectuală şi, totuşi, să fie în
zonele mai profunde ale Subconştientului.
Mulţi mistici care au fost deosebit de caşti la nivel pur intelectual şi chiar la
20 sau 30 de nivele subconştiente, au eşuat la nivele mai profunde, când au fost
supuşi la probe ezoterice.
Cineva ar putea să nu fie hoţ la nivel pur raţional şi chiar în 48 de nivele
subconştiente şi, totuşi, să fie hoţ la nivelul 49. Astfel, deci, defectele sunt
polifaţetice şi indivizi foarte sfinţi pot fi înspăimântător de perverşi la nivelele mai
profunde ale Subconştientului.
Prin intermediul probelor ezoterice, Iniţiaţii se auto-descoperă. Eşecurile în
probe semnalează, indică diferitele stări psihologice în care ne găsim.

Î. - Ne-aţi putea spune cum putem realiza aceste munci, cei care suntem singuri?
R. - Lancea lui Eros, Lancea Sfântă poate fi oricând mânuită de către Devi Kundalini, Divina
noastră Mamă Cosmică particulară.
Totuşi, există o diferenţă între cei căsătoriţi şi celibatari. Când Lancea este mânuită în timpul
transei sexuale, aceasta are o Putere Electrică minunată, mult superioară.
Când Lancea nu este utilizată în timpul transei erotice, are o putere minunată, dar inferioară.
Celibatarul, celibatara, pot de asemenea să avanseze, deşi munca lor este puţin mai lentă; dar,
căsătorindu-se, munca va deveni mai puternică, mai tare în adevăratul sens al cuvântului.
Celibatarii şi celibatarele pot avansa până la un anumit punct bine definit de către Natură.
Dincolo de această limită nu este posibil să se avanseze fără Magia Sexuală.

Capitolul XVI
Diavolul

S-a vorbit mult despre ,,Diavol”, s-a scris destul despre această temă, dar puţini sunt cei care l-
au explicat cu adevărat.
Originea acestui mit trebuie căutată în criptele iniţiatice ale trecutului şi în peşterile arhaice.
Să reflectăm pentru un moment la ceea ce este Soarele. Fără îndoială, Astrul Rege ne
luminează şi ne dă viaţă; totuşi, el este în contrast cu tenebrele.
Orice amiază, oricât de strălucitoare ar fi, îşi are umbrele ei, fie sub arborii înfrunziţi ai
drumului singuratic, fie în interiorul grotelor din munţi, fie, pur şi simplu, în spatele oricărui corp
mobil sau imobil.
Fiecare dintre noi îşi proiectează pretutindeni umbra.

67
 Lumină şi Umbre, în antiteză armonioasă, marchează un complet dualism a cărui extraordinară
sinteză este Înţelepciunea.
Să mergem acum puţin mai departe. Să ne adâncim în profunzimea, în necunoscutul Fiinţei
noastre.
Ştim că dincolo de corp, de sentimente şi de minte este Logo-ul Interior, Divin... Cu siguranţă,
ceea ce este inefabilul, ceea ce este Realul îşi proiectează propria Reflexie, Umbra sa particulară, în
interiorul nostru înşine, aici şi acum.
Fără îndoială, Soarele Intim al fiecăruia dintre noi îşi are de asemenea ,,Umbra” sa, iar aceasta
îndeplineşte o misiune specifică în chiar adâncul propriei noastre Conştiinţe.
Desigur, această ,,Umbră”, această Reflexie Logoică, este ,,Antrenorul Psihologic”,
,,Lucifer”, ,,Tentatorul”…
În Gimnaziul Psihologic al existenţei umane este nevoie mereu de un ,,antrenor”, cu scopul de
a produce puteri, facultăţi, virtuţi extraordinare etc., etc., etc.
În ce fel ar putea apărea în noi virtuţile, dacă nu ar exista tentaţia?
Doar prin intermediul luptei, al contrastului, al tentaţiei şi al riguroasei discipline ezoterice pot
răsări în noi florile virtuţii.
Aşadar, Diavolul nu este acel personaj tenebros creat de dogmatismul anumitor secte moarte şi
împotriva căruia Marchizul de Merville îşi lansa toate blestemele sale. Diavolul nu este nici acea
entitate fabuloasă care ar merita iertare, aşa cum a scris Giovanni Papini în cartea sa faimoasă intitulată
„Diavolul”, această operă din cauza căreia a fost excomunicat milostivul scriitor. Ştim bine cu toţii că
Giovanni Papini era copilul răsfăţat al Vaticanului. Totuşi, a fost descalificat pe vremea lui Pius al XII-
lea...
Satana, Lucifer, Diavolul este ceva dincolo de toate acestea, este Reflexia propriei noastre
Fiinţe Intime, în noi înşine şi în interiorul Conştiinţei noastre, aici şi acum.
Revizuind vechi mitologii ale vremilor străvechi, vom evidenţia în mod clar că acest mit
satanic a fost dezvăluit în toate colţurile lumii de către sacerdoţii religiei Heliolatre sau Heliocentrice
(legată de cultul Soarelui), care înainte era, în mod clar, universală.
Să ne amintim că au existat epoci în trecut în care s-au înălţat pretutindeni, în toate locurile
planetei Pământ, Temple Soarelui şi Dragonului.
Atunci au existat Cultele Dragoniene, iar sacerdoţii respectivei religii universale se numeau pe
ei înşişi „Fii ai Dragonului” sau pur şi simplu, se calificau drept ,,Dragoni”.
Simbolul Dragonului a fost luat de la acele reptile zburătoare gigantice care au existat în
epocile Atlantidei şi Lemuriei. Este interesant că acest simbol s-a utilizat pentru a alegoriza orice
Umbră a Soarelui, orice Reflexie a Astrului Rege, incluzându-l pe Luciferul Intim, Particular al
fiecărei fiinţe umane.
În Egiptul Faraonilor, ,,Soarele Amiezii”, Sacrul Soare Absolut a fost mereu simbolizat de către
Osiris, în timp ce Umbra sa, Reflexia sa, Luciferul său se găsea alegorizat de către Tiphon.
În Misterele Greceşti, Soarele Spiritual, Steaua Crăciunului, Demiurgul Creator a fost mereu
reprezentat de către Apollo, în timp ce Umbra sa, Luciferul său, Satan al său, Reflexia sa Divină era
alegorizată, cu siguranţă, prin Pytion.
În „Apocalipsa” Sfântului Ioan, Hristosul Soare strălucitor este mereu simbolizat de Mihail,
Divinitatea Războinică, în timp ce Umbra sa cosmică este personificată de către Dragonul Roşu.
În Evul Mediu, Logosul era alegorizat de către personalitatea Sfântului Gheorghe, în timp ce
Umbra lui era simbolizată de către Dragon.
Să observăm ce sunt Bel şi Dragonul, Soarele şi Umbra sa, Ziua şi Noaptea.
Aşadar, Diavolul nu este acel personaj pe care anumite secte moarte l-au aşezat pe un Tron de
ruşine pentru a-i înspăimânta pe cei slabi. Pe bună dreptate Goethe pune în gura Dumnezeului său acea
frază cu care se adresează Divinitatea lui Mefistofel: „Dintre toţi cei ca tine, genii rebele faţă de Legea
mea, tu eşti cel mai puţin dăunător şi nefavorabil”.
S-au spus multe despre mitul satanic, iar unii au spus că acesta a ajuns în lumea occidentală de
pe pământul Egiptului.
Nu negăm în niciun caz venirea pe pământul Faraonilor al multor Zei Solari, cu Dragonii lor
corespunzători, care provin din India. Nici nu negăm că alegoria lui Osiris şi Tiphon s-a reprezentat în

68
vechea Europă. Totuşi, mergem mai departe, avem dreptul să ne gândim la Hiperboreeni şi la Culturile
lor Solare împreună cu Dragonii şi cu Infernurile acestora.
Nu doar India prevedică a fost singura care şi-a trimis către Egipt Zeii săi Solari şi cultele lor.
Fără nici o îndoială că şi Atlantida Scufundată a lăsat în ţara lui Sais şi la gurile Nilului arhaice culturi
ale Soarelui şi ale Dragonilor săi.
,,A-l învinge pe Dragon”, ,,a omorî Dragonul” este urgent atunci când cineva doreşte să fie
,,înghiţit de Şarpe”, când cineva doreşte să se transforme în ,,Şarpe”.
Aceasta înseamnă să ieşim triumfători din toate tentaţiile puse de Dragon, să ieşim victorioşi,
să eliminăm Egoul, să dezintegrăm toate Agregatele Psihice care îl compun, să reducem la pulbere
cosmică toate amintirile dorinţei etc., etc.
După ce am fost ,,devoraţi de Şarpe”, ne transformăm în Şerpi. Mai târziu, Acvila, Al Treilea
Logos, Arhihierofantul şi Arhimagul, Fiinţa noastră Reală, Maestrul Secret, înghite Şarpele.
Atunci ne transformăm în ,,Şerpi Înaripaţi”, în Quetzalcoatl Mexican, în Mahatma, iar Opera se
realizează.
Ajungând la aceste înălţimi transcendentale ale Fiinţei, la aceste revalorizări intime, Reflexia
Logosului, Umbra sa particulară în interiorul nostru înşine, Diavolul se întoarce către Logos, se
amestecă cu El, fuzionează cu El, pentru că în fond El este El…

Î. - Dacă trebuie să uit până şi amintirile dorinţei, ce stimul voi folosi pentru munca mea
în Forja Aprinsă a lui Vulcan?
R. - Scrierile Sacre afirmă în mod accentuat faptul că ,,mai întâi este animalul şi mai apoi
Spiritualul”.
Fără îndoială, când se începe munca în ,,Forja Ciclopilor”, este necesară dorinţa (,,Uste” în
sanscrită ), pentru că încă nu s-au realizat profundele Revalorizări ale Fiinţei.
Ar fi imposibil să le cerem începătorilor în Maithuna, Sexologia Transcendentală, să practice
Sexo-Yoga sau Kundalini-Yoga cu excluderea radicală a dorinţei. Totuşi, mai târziu, o dată cu
dizolvarea Eului Psihologic, evident că un asemenea factor, „dorinţa”, este inutil. Motivul: Odată
eliminat orice Agent Animal Subconştient, dorinţa cu desăvârşire nu mai poate exista.
Ajungând la aceste înălţimi transcendentale ale Fiinţei, putem lucra în a Noua Sferă numai cu
forţa lui Eros, cu puterea Hidrogenului Sexual Si-12, cu Electricitatea Transcendentă a zoospermei.
Aşadar, în ultimă instanţă, dorinţa nu este indispensabilă pentru munca în Forja Aprinsă a lui
Vulcan.

Î. - Fiind Satan Reflexia lui Dumnezeu şi prin urmare Satan fiind iubire, nu ar fi
nepotrivit să spunem că Egoul este Satanic?
R. - Există două tipuri de Tenebre: Pe primul îl vom numi ,,Obscuritatea liniştii şi a secretului
august al Înţelepţilor”, pe al doilea îl vom califica drept ,,Obscuritatea ignoranţei şi a greşelii”.
Desigur, prima este Supra-Obscuritatea; fără îndoială, al doua este Infra-Obscuritatea.
Astfel că tenebrele se bipolarizează şi negativul este doar dedublarea pozitivului.
Prin simplă inducţie logică, vă invit să înţelegeţi că Prometeu-Lucifer, înlănţuit de stânca dură,
sacrificându-se pentru noi, supus la toate torturile, deşi el era fidel balanţei, dătătorul de lumină,
măsura şi greutatea, păzitorul celor Şapte Palate, care nu lasă să treacă decât pe aceia care au fost unşi
de către Înţelepciune, care poartă în mâna lor dreaptă Făclia lui Hermes, se dedublează inevitabil în
aspectul fatal al multiplicităţii egoice, în aceste Agregate Psihice sinistre care formează Eul nostru şi
care au fost studiate cum se cuvine de către Ezoterismul Tantric Budist.

Î. - Dacă practica Maithuna-Yoga există din timpuri imemoriale, de ce în India Vedică se

oferă la vederea publicului stimuli erotici complecşi, cum sunt chiar pe bazoreliefurile
templelor? Mi se pare că aceşti stimuli fac ca practica Maithuna să fie încă şi mai dificilă.
R. - In „Kama Kalpa” hindusă apare o fotografie tantrică al unei sculpturi sacre existentă într-
un templu foarte vechi. Vreau să mă refer acum în mod accentuat la această operă de Magie Sexuală...
Dacă observăm cu atenţie fotografia respectivei cărţi hinduse, vom vedea o femeie în Sidar-
Shana: capul său este aplecat în jos, picioarele sale sunt ridicate în sus, cu particularitatea că acestea nu
se află în poziţia lotusului, ci deschise în dreapta şi în stânga, deşi genunchii se îndoaie, partea
69
inferioară a picioarelor rămânând orizontală. Capul se sprijină pe mâini şi antebraţe, aşa cum se
cunoaşte această asana sacră în lumea Yogăi.
Cel mai interesant este următorul lucru: un Mag practic aşezat între picioarele ei, cu Phalusul
introdus bine în Uter, practică Maithuna.
Fără îndoială, acea femeie tantrică nu s-ar putea susţine în poziţia respectivă, cu capul în jos,
dacă alte două femei nu ar ajuta-o la dreapta şi la stânga.
Acolo se vede clar o pereche de tinere femei, ajutând la susţinerea corpului yoginei. Aceste
femei care ajută, pe jumătate goale, simt un teribil desfrâu, căci aceasta se ghiceşte clar în ochii lor.
Magul se desfată mângâind sânii uneia şi ai celeilalte, în timp ce îşi menţine falusul conectat cu
Yoni-ul feminin.
Fără îndoială, această practică tantrică, complicată şi dificilă, între patru persoane, este inutilă
şi este respinsă total de către Fraternitatea Universală Albă.
Aceste complicate practici sexuale realizate între mai mult de două persoane aparţin cu
siguranţă tantrismului negru şi acest lucru îl putem evidenţia când studiem sinistrele învăţături ale
Clanului Dag-Dugpa, în biserica Sacerdoţilor cu Turbane Roşii, în regiunea Himalaya, în Tibetul
Oriental.
Adepţii Bisericii Galbene, Tantrici Albi sau Adevăraţi Yoghini Urdhvaretas, practică doar
Sahaja Maithuna în acord cu principiile Bisericii Gnostice (uniune sexuală între soţ şi soţie în cămine
legitim constituite).
Aşadar, actele sexuale sau Maithuna între mai mult de două persoane, cum a fost ilustrat în
„Kama Kalpa”, sunt fără îndoială Magie Neagră.
Evident, Tantrismul de Mâna Stângă este diferit de Tantrismul Alb şi această ilustraţie din
„Kama Kalpa” este clar sinistră şi tenebroasă. Nu va putea fi niciodată acceptată de către Iniţierea
Tantrică Albă a Bisericii Galbene Budiste.
Nu încape îndoială că asanele multiple ale Tantricilor Negri, în loc să trezească Kundalini sau
Prana Sacră, pentru a o face să urce prin canalul medular, stimulează şi dezvoltă abominabilul Organ
Kundartiguator, aspirantul convertindu-se atunci într-o personalitate tenebroasă, într-un Mag Negru de
cea mai rea speţă.
Nu ignorăm „Kama Sutra” şi „Kama Kalpa”. Din păcate, prima a fost modificată în mod
ruşinos pentru a o face să circule în lumea occidentală, iar în ceea ce o priveşte pe a doua, este pătată
cu Tantrism Negru sau Sadanas Dugpas.
Să se întărească afirmaţiile mele, să se verifice clar, prin studiul anterior al canoanelor budiste
şi al cărţilor secrete ascunse în criptele subterane ale Asiei Centrale.
Cum sunt un Adept şi cum sunt în contact direct cu Maeştrii Lojei Albe, printre care K.H.,
Moria, Hilarion etc., etc., este clar că pot să fac aceste afirmaţii în formă complet conştientă şi precisă.

Î. - Cum putem deosebi când acţionează în noi Lucifer şi când acţionează Egoul?
R. - Am vorbit deja clar despre Supraobscuritatea luciferică şi despre Infraobscuritatea
ignoranţei şi a greşelii.
Lucifer, tentatorul, marele antrenor al Gimnaziului Psihologic al existenţei, lucrează ispitindu-
ne, iar aceste impresii interne se polarizează de obicei negativ sau fatal prin intermediul activităţii
egoice.
Fără îndoială, doar prin intermediul Autoreflecţiei senine şi al Meditaţiei interioare profunde
putem face o clară diferenţiere între impresiile intime luciferice directe şi impresiile egoiste bestiale.
În mod obişnuit, oamenii cu Conştiinţa adormită nu sunt pregătiţi cum se cuvine pentru a face
această diferenţiere de impresii. Aceasta cere mult antrenament psihologic.

Î. - Diavolul este alegorizat mereu cu tridentul. Are vreo semnificaţie specială acest
simbol?
R. - Această întrebare îmi aminteşte de ,,Tridentul minţii”, pe care îl folosesc brahmanii din
India şi Pakistan. Totuşi, noi mergem mai departe, ajungem la cele Trei Forţe Primare ale Universului,
alegorizate prin Trident. Este clar că învingând Dragonul putem cristaliza în interiorul nostru înşine
aceste Trei Forţe şi atunci ne transformăm de fapt în adevăraţi Zei Solari.
Nu este oare Dragonul Reflexia Soarelui? Înţelegeţi atunci ce semnifică Tridentul.
70
 Î. - Lucrând cu Lucifer în a Noua Sferă pentru a elimina Egoul, facem aceasta atât cu
forţele pozitive, cât şi cu cele negative ale lui Lucifer?
R. - Evident că ,,Lucifer este scară pentru a coborî şi scară pentru a urca” şi pentru a putea lucra
şi dizolva Egoul în laboratorul Alchimiei Sexuale.
Doar prin intermediul Focului Luciferic putem să reducem la cenuşă cristalizările negative din
psihicul nostru, Elementele Infraumane, Agregatele Psihice, nefericite devieri ale Puterii Luciferice.
Astfel, Fohatul Transcendent, Electricitatea Sexuală, puterea minunată a lui Christus-Lucifer salvează,
lucrează, dezintegrează ceea ce este inutil, cu scopul de a elibera Esenţa, Conştiinţa, Buddhata.

Capitolul XVII
Dragonul Tenebrelor

In această seară vom vorbi puţin despre ,,Dragonul Tenebrelor”.

Fără îndoială, această problemă a Diavolului tulbură astăzi destul de mult opinia publică şi este
necesar să clarificăm, să indicăm, să semnalăm cu precizie crudul realism satanic.
Sincer, eu nu cred în Diavolul acesta al religiilor dogmatice şi cred că nici dumneavoastră nu
aţi accepta acel Idol al clerului profan.
Este evident că în Atlantida, înainte de a doua catastrofă transalpină, a existat pe continentul
Mu o reptilă zburătoare de tip mai degrabă neptunian şi plină de solzi.
Caldeenii au dorit mereu să simbolizeze tenebrele nopţii, Reflexia Logosului în Univers şi în
fiecare dintre noi, prin faimoasa amfibie atlantă.
H.P.B. considera că această creatură este “Makara”, al zecelea semn al Zodiacului. Totuşi, noi
mergem puţin mai departe în această privinţă, pentru că sunt ferm convins că această misterioasă
creatură, clar, este de tip complet neptunian.
În orice caz, reptila solzoasă, reptila zburătoare a caldeenilor a fost preluată mai târziu de către
iudei şi, repet, de către creştini...
Ceea ce este mai lamentabil în această chestiune este faptul că această alegorie sau simbol s-a
transformat în acea figură înspăimântătoare şi înfiorătoare a Diavolului ortodox.
Este bine acum să amintim de Comunitatea Gnostică a Naasenilor, adoratori ai Şarpelui.
Adepţii acelui Ordin simbolizau Dragonul sau Reflexia Logosului prin strălucitoarea Constelaţie de
şapte stele. Vreau să mă refer răspicat, clar şi precis, la ,,Constelaţia Dragonului”.
Unii presupun că Ioan, clarvăzătorul „Apocalipsei”, este autorul acestei alegorii. Această
presupunere este de fapt greşită, pentru că Dragonul aparţine lui Neptun, Magiei Atlante…
Ies în evidenţă cele şapte stele ale Constelaţiei Dragonului în mâna lui Alfa şi Omega, acel Verb
al „Apocalipsei” care i-a apărut lui Ioan.
Aşadar Dragonul, Lucifer, Prometeu, Satana sau Diavolul este, în aspectul său superior, însuşi
Logosul, „Cel Născut prin El Însuşi”, ,,Aja” hindus.
În aspectul său inferior, este Dragonul sau Diavolul ezoteric, autentic şi legitim, diferit de cel al
ortodoxiei dogmatice. Orice Hierofant, orice adevărat Autorealizat, este un Dragon de Înţelepciune.
Vreau aşadar, să înţelegeţi ce este Idolul dogmatic sau Diavolul fantastic ortodox şi ceea ce este
cu adevărat Reflexia Logosului, Umbra lui Dumnezeu în interiorul fiecăruia dintre noi, Diavolul Real
sau Lucifer ori Prometeu cel Sacru.
Simt că există o anumită rezistenţă în interiorul vostru, în propriul vostru Subconştient, din
cauza educaţiei primite şi al ideilor greşite despre Diavol pe care până acum le-aţi avut cu toţii.
Nu mă surprinde în nici un fel această prejudecată care vă condiţionează intelectul. V-au învăţat
să credeţi într-un Diavol teribil, aşezat pe un tron al infamiei, cu o furcă de oţel în mâna sa dreaptă,
dominând lumea întreagă, iar acum este clar că, ascultându-mi cuvintele atunci când vă spun că
Diavolul sectelor dogmatice este o pură fantezie şi că nu există şi că ceea ce există cu adevărat este
Diavolul Bunei Legi, umbra Soarelui Spiritual în interiorul fiecăruia dintre noi, Umbra Nopţii în
opoziţie cu ziua, umbra arborilor pe marginea drumului etc., evident că aceste lucruri vă cutremură şi
chiar vă surprind...

71
 Dar fără să lăsaţi această teamă proprie unei false credinţe pe care v-au inoculat-o din primii
ani ai copilăriei, cum ar putea să fie rea Umbra Eternului Dumnezeu Viu? Reflectaţi la aceasta puţin,
vă rog…
În Muzeul Britanic există o reprezentare a Reptilei cu solzi, cu siguranţă destul de interesantă.
De asemenea, există în muzeul respectiv o pictură arhaică, foarte veche, în care apare Arborele
Ştiinţei Binelui şi Răului, Mărul din Eden…
Este interesant că aproape de acest arbore se văd în pictură Adam şi Eva, bărbatul şi femeia,
încercând să ia merele cu scopul de a le mânca. În spatele trunchiului acelui arbore se află Dragonul
Şarpe şi, în înalt, în nori, apar nişte Fiinţe blestemând arborele, vie reprezentare a oricărui cler exoteric
sau profan, necunoscător al Misterelor Sexuale.
Nu încape nicio îndoială că cele două fiinţe umane, bărbat-femeie, se află în faţa Arborelui
Ştiinţei Binelui şi Răului.
Şarpele-Dragon este Iniţiatorul şi aceasta trebuie să ştim să o înţelegem profund.
Vă voi explica deschis, vă voi spune ce înseamnă toate acestea, pentru ca voi să înţelegeţi şi să
mergeţi cu fermitate pe drumul strâmt şi dificil care conduce Iniţiatul până la Eliberarea Finală.
Incontestabil, Şarpele este Focul Sexual care trebuie să urce prin Canalul Medular Spinal din
grad în grad, până la creier.
Fireşte, acest Element de Foc deţine puteri extraordinare şi, când urcă prin Coloana Vertebrală,
ne transformă radical.
În ceea ce îl priveşte pe Dragon, fără îndoială că este Antrenorul Psihologic extraordinar pe
care fiecare dintre noi îl poartă în interior.
,,Divinul Daimon”, pomenit de atâtea ori de Socrate, Umbra însăşi a Spiritului nostru
individual ne duce în ispită cu scopul de a ne antrena, de a ne educa. Doar aşa este posibil să se ivească
în psihicul nostru pietrele preţioase ale virtuţilor. Acum mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră:
Unde se găseşte răutatea lui Lucifer? Rezultatele sunt cele care vorbesc: Dacă nu există tentaţie, nu
există virtuţi. Cu cât sunt mai mari tentaţiile, cu atât mai mari vor fi virtuţile. Important este să nu se
cadă în tentaţie şi de aceea trebuie să ne rugăm Tatălui, spunând: „Nu mă lăsa să cad în ispită...”
Odată văzute aceste două aspecte care se ascund în spatele Arborelui Ştiinţei Binelui şi Răului,
ajungem la o concluzie logică şi anume că Dragonul şi Şarpele sau Şarpele-Dragon, pentru a vorbi în
sinteză, este fără nicio îndoială Marele Iniţiator practic.
De multe ori am dat Cheia şi nu vom obosi să o repetăm până la saturaţie: ,,Conexiunea
Falusului cu Uterul, fără ejacularea semenului”. Doar astfel se pune în mişcare Focul Sacru al Sexului
care, urcând prin Canalul Medular Spinal din grad în grad, din vertebră în vertebră, ajunge în cele din
urmă să ne transforme radical.
Că Dragonul ne tentează în timpul muncii? Este datoria lui... El trebuie să ne facă să devenim
puternici, el trebuie să ne educe în Gimnaziul Sexual; el trebuie să ne transforme în atleţi ai Magiei
Sexuale.
Mult mai târziu, Şarpele de Foc al Puterilor noastre Magice trebuie să ne înghită şi, atunci, ne
transformăm de fapt în ,,Şerpi”…
Totuşi, înaintea acestui eveniment extraordinar, înaintea acelui Festin al Focului Serpentin,
trebuie să învingem Dragonul, adică trebuie să ieşim victorioşi din tentaţie…
În final, Cel cu Solzi, Lucifer, Umbra Eternului, Reflexia Intimă a adevăratei noastre Fiinţe
Divine se va întoarce la El, va fuziona cu El, va străluci în El…
Ajungând la aceste înălţimi vom putea exclama cu vechii iniţiaţi: „Eu sunt un Dragon, eu sunt
El, El, El”...

Î. - Divinul Daimon ne tentează doar în munca sexuală sau şi în munca de Dizolvare a

Egoului?
R. - Rădăcina Egoului se află în abuzul sexual, în desfrâu, în fornicare, în adulter (atractie si
respingere, cele doua fatete ale DORINTEI)…
Dacă unui arbore îi scoatem rădăcinile este clar că acesta din urmă moare. Ceva asemănător se
întâmplă cu Egoul.

72
 Din păcate, Lucifer trebuie să ne educe în sex. Acolo trebuie să ne supună unui antrenament
riguros prin intermediul celor mai severe tentaţii. Este clar că dacă acolo, în sex, ieşim victorioşi,
dezintegrarea Egoului inevitabil se grăbeşte.
Nu vreau să spun cu aceasta că nu trebuie lucrat asupra tuturor Defectelor Psihologice, cu
scopul de a le reduce la cenuşă; eu doar subliniez puţin chestiunea sexuală, din cauză că în fornicare se
găseşte păcatul original.

Î. - Am auzit spunându-se că într-una dintre Evanghelii, Marele Kabir Iisus a spus:

„Sunteţi Fii ai lui Satan, nu Fii ai lui Dumnezeu”. Ne-aţi putea explica aceasta?
R. - Desigur, cu toţii suntem ,,Fii ai Dragonului”, ai lui Satan, ai Diavolului, ai Tenebrelor.
Dacă cineva vrea să devină ,,Fiu al lui Dumnezeu”, trebuie să învingă Dragonul, Tentatorul, pe
Cel cu Solzi. Atunci ne vom fi convertit în Fii ai lui Dumnezeu şi în Dragoni de Înţelepciune.
Totuşi, Marele Kabir Iisus nu şi-a vorbit Umbra niciodată de rău. În niciuna dintre cele patru
Evanghelii nu se spune că Iisus şi-ar fi întins mâna dreaptă pentru a-şi blestema propria Umbră.
Când Iisus, Marele Sacerdot Gnostic a fost tentat de Satan, a exclamat doar: „Satan, Satan,
scris este: Nu îl ispiti pe Domnul Dumnezeul tău, ci doar Lui să te supui”... Aşadar este clar că Satan,
Lucifer-Prometeu, trebuie să se supună lui Dumnezeu.
Datoria lui este să îl tenteze pe Iniţiat. Ar fi absurd ca Umbra Eternului să ispitească Eternul sau
cu alte cuvinte, Diavolul să îl ispitească pe Dumnezeu.
Se vede clar din cuvintele Marelui Kabir Iisus că Lucifer este Ministrul Celui Preaînalt,
Păzitorul celor Şapte Palate, Servul Divinităţii.
Cei care blestemă Umbra Eternului Dumnezeu viu, evident că blestemă pe însuşi Dumnezeu,
pentru că Dumnezeu şi Umbra sa sunt una. Aţi înţeles?

Î. - Nu cumva există acest Diavol al ortodoxiei dogmatice, cu coarnele sale, cu coadă şi

furcă, în realitate ca o reprezentare a agregatelor psihice care constituie Egoul?
R. - Trebuie să facem o clară deosebire între
ceea ce este divinul Daimon şi ceea ce este Egoul. Fără îndoială, Egoul în sine însuşi, cu toate
Agregatele sale Psihice, este Lumină Astrală pervertită, minte malefică; nu are nimic de-a face cu
Lucifer. Este mai degrabă antiteza Lui, opusul său fatal.

Î. - Înţeleg că Divinul Daimon şi Egoul sunt total diferiţi, dar cum acesta din urmă este
format din Diavolii Roşii ai lui Seth, cred că Diavolul pe care îl cunoaştem cu toţii, cel cu trident,
ar putea foarte bine să reprezinte Egoul. Nu credeţi aceasta?
R. - Substratul întrebării dumneavoastră este greşit; se bazează pe o eroare, pe o prejudecată.
Nu ştiu de ce s-a dorit să se transforme o reptilă zburătoare din vechea Atlantidă într-un Idol malefic.
Nu mi se pare, aşadar, corect, ca asemenea eroare să servească drept bază unei întrebări; nu
sunt de acord că o biată amfibie inocentă trebuie neapărat să reprezinte perversitatea Egoului.
Ca asemenea reptilă să simbolizeze Umbra Eternului, sunt de acord. Dar să alegorizeze
Defectele Noastre Psihologice, sincer, mi se pare nepotrivit.
Am putea foarte bine să alegorizăm Egoul în orice altă formă. Să ne amintim de cele Trei Furii
clasice sau de Meduză etc. Cu asemenea figuri clasice am putea simboliza Egoul şi Agregatele Psihice.

Î. - Religia catolică, de exemplu, nu vede Dragonul ca Diavol, ci îl reprezintă ca pe un om

cu coarne, coadă, copite şi trident. Îmi vorbiţi despre aceasta?
R. - Diavolul acesta al Religiei Catolice nu este altceva decât o deviere a însuşi Dragonului
caldeean din picturi, inspirat după o biată reptilă zburătoare a continentului Atlant.
Vă invit să înţelegeţi că acest Animal inocent a fost pictat mai târziu în formă de Dragon şi, în
cele din urmă, cu figura mai recentă a Idolului acesta cu copite, coarne şi aripi negre, care îi terorizează
atât de mult pe ignoranţi. Este necesar să risipim ignoranţa, să cercetăm, să investigăm, să studiem…

Î. - Când se vorbeşte despre Arborele Ştiinţei Binelui şi Răului, ce este ceea ce într-adevăr
înseamnă ,,Răul” şi ce este ceea ce înseamnă ,,Binele”?

73
 R. -,,Bine”, în sensul cel mai obiectiv al cuvântului, este tot ceea ce facem conştient şi în acord
cu Marea Lege; iar ,,Rău” este tot ceea ce, după ce a fost făcut, ne produce remuşcare.

Î. - Există mulţi oameni care, deşi fac rău, aceasta nu le produce remuşcare. Ne-aţi putea
spune de ce?
R. - Înainte de toate, ce este remuşcarea?
Dacă aspectele transcendentale ale Fiinţei noastre Intime se găsesc în faţa propriului nostru
Logoi sau în faţa Soarelui Sacru Absolut, atunci putem verifica prin noi înşine erorile psihologice ale
părţilor inferioare ale Psihicului nostru, iar acest lucru ne produce remuşcare.
În mod normal, procesul despre care tocmai am vorbit se realizează în toate fiinţele normale,
deşi acestea în Lumea Fizică îl ignoră radical; în orice caz, se simte remuşcare după o acţiune rea.
Foarte diferită este soarta celor definitiv perverşi. La aceştia din urmă, cum deja ei s-au
îndepărtat prea mult de Sacrul Soare Absolut din cauza răutăţilor lor, este clar că nu se mai realizează
asemenea procese în profunzimile lor intime şi, prin urmare, remuşcarea devine imposibilă.

Î. - Ne-aţi explicat dumneavoastră că Dragonul Tenebrelor, în sinteză, este Marele

Antrenor în Gimnaziul Vieţii şi Cel pe care trebuie să-l învingem pentru a crea virtuţile. Atunci,
cum se explică faptul că, pentru a învinge Dragonul, ceea ce trebuie să facem este să decapităm
Egoul iar în acest proces este foarte importantă munca cu Şarpele de Foc al Puterilor Noastre
Magice care, fără îndoială, este Mama noastră Divină. Nu pot evita să pun în relaţie Dragonul
Tenebrelor cu Mama Divină, adică cu Devi-Kundalini. Este corect?
R. - Voi readuce în atenţie în aceste momente, pictura caldeeană din Muzeul Britanic. În spatele
Arborelui Ştiinţei Binelui şi Răului apare Dragonul-Şarpe, adică Marele Iniţiator efectiv şi practic.
Desigur, Dragonul îl reprezintă doar pe Şarpe, iar aceasta este de netăgăduit.
Se spune că trebuie să ,,învingem Dragonul” sau ,,să omorâm Dragonul”, afirmaţie simbolică a
victoriei asupra tentaţiei.
Pe măsură ce suntem antrenaţi şi educaţi, pe măsură ce pietrele preţioase ale virtuţilor încep să
strălucească în adâncul Sufletului nostru, Egoul se dizolvă, iar aceasta este incontestabil, de netăgăduit.
În orice caz, trebuie învins Dragonul pentru a fi devoraţi de Şarpe. Fericit este acela care se
transformă în ,,Şarpe”.

Î. - Dragonul Interior ar putea să realizeze brusc un miracol? De exemplu, să facă ceva

spectaculos cu scopul de a corecta pe cineva?
R. - Imi vine în memorie în aceste momente o poveste cu siguranţă destul de interesantă, a unui
frate gnostic din Costa Rica.
Ne spune povestitorul că într-o localitate din ţara lui s-a întâmplat un caz insolit şi neaşteptat. Era
vorba despre o femeie prostituată. Aceasta se îmbăta neîncetat cu tot felul de băuturi alcoolice şi în
timpul beţiilor sale, exclama: „Eu o fac cu zece sau cincisprezece bărbaţi pe zi şi o fac cu orice bărbat
cu care mă întâlnesc pe drum şi, dacă m-aş întâlni cu diavolul, aş face-o şi cu el…”
S-a întâmplat că o dată un marinar cu o înfăţişare frumoasă a venit la porţile ei. Femeia aceea
nu a găsit niciun inconvenient în a se tăvăli cu el în patul lui Procust…
După fornicare, acea femeie, aşezată la poarta bordelului, îşi îndreptă privirile pe stradă…
Deodată, tânărul, din interior, o chemă spunându-i:
„Tu nu mă cunoşti, întoarce-te şi priveşte-mă, ca să mă cunoşti”. Nefericita, supunându-se
indicaţiilor amantului, se ridică pentru a se îndrepta din nou către interiorul Abominabilului dormitor şi
apoi, privind către cel care fusese instrumentul plăcerii sale, văzu ceva îngrozitor, teribil, tenebros.
Cel cu Solzi, deghizat în forma aceea pe care i-au dat-o ortodocşii catolicismului roman, o
privea fix, în timp ce un puternic miros de sulf umplea locul…
Femeia uşuratică nu a putut să reziste şi a căzut la pământ, în timp ce scotea nişte ţipete foarte
ascuţite…
Vecinii, auzind asemenea ţipete au venit s-o ajute, dar mirosul de sulf îi făcu să fugă
înspăimântaţi.
Mai târziu, nefericita, după ce a povestit la spital tot ceea ce s-a întâmplat, a murit în a treia zi.
S-a dus la Diavol.
74
 Povesteşte naratorul că acel miros de sulf s-a menţinut un timp în bordel şi că oamenii evitau,
din acest motiv, să treacă pe strada pe care se afla acea casă.
Analizând judicios această relatare, descoperim practic o operaţie de asepsie morală, o metodă
de urgenţă luată de însuşi Luciferul Interior, pentru acea femeie.
Fără îndoială că Dumnezeul său Intim i-a ordonat Umbrei sale, Luciferului său, Dragonului
Particular Interior să se materializeze în această formă, în faţa nefericitei, să se facă vizibil şi tangibil
în faţa ei şi până la a copula cu ea…
Desigur, Divinul său Soare Intim nu ar fi putut realiza o asemenea copulaţie, o asemenea
apariţie, dar Umbra sa Particulară, cum este polarizată negativ faţă de Lumina Pozitivă, este evident şi
vădit că a putut să realizeze concret toate acele lucruri.
Rezultatul va fi mai târziu minunat. Nefericita aceea s-a dezîncarnat plină de teroare şi când se
va reîncorpora, când va renaşte în această lume, când va lua un nou corp, va fi foarte dificil să se mai
poată întoarce la prostituţie. I-a rămas în conştiinţă acea teroare, acel şoc psihic.
Cel mai sigur este că în viitoarea sa existenţă va reuşi să meargă pe drumul drept, pe calea
castităţii.
Iată cum Dragonul poate lucra şi acţiona drastic la un moment dat.

Capitolul XVIII
Cripte Subterane

În vechea Caldee şi în Egipt au existat catacombe minunate, cripte subterane unde s-au cultivat
Misterele.
Nu este de prisos să amintim criptele din Teba şi Memphis (fără îndoială, primele au fost încă
şi mai renumite).
De la malul vestic al Nilului au existat în acele timpuri, lungi coridoare adânci care ajungeau
până în deşertul Libiei. În acele cripte, s-au cultivat secretele relaţionate cu ,,Kyklos Anankes”, ,,Ciclul
Inevitabil”, ,,Cercul Necesităţii”.
În momentele în care discutăm despre aceasta, îmi vine în memorie Templul Şerpilor din San
Juan de Teotihuacan.
Investigatorul ezoterist va putea vedea acolo, în detaliu, sculptat în piatră, şarpele cu clopoţei şi
cel mai uimitor dintre toate acestea este că alături de Vipera Sacră a Misterelor Aztece se evidenţiază
de asemenea, cioplit în piatră vie, Melcul.
Diferiţi Melci strălucesc frumos de o parte şi de alta a Şarpelui Divin.
Nu încape îndoială că în criptele subterane din Caldeea, Teba şi Memphis se cultiva cu adevărat
Înţelepciunea Şarpelui.
De asemenea, este foarte cunoscut studiul transcendental al ,,Ciclului Inevitabil” sau al
,,Cercului Necesităţii” care, în formă de spirală sau de melc, se desfăşoară pe parcursul Manifestării
Cosmice.
Vedeti intima relaţie care există mereu între Şarpe şi Melc. Reflectaţi pentru un moment la
profunda semnificaţie a faptului că ambii, Şarpele şi Melcul, stăpânesc în mod intrinsec.
Evident, Şarpele este Puterea Sexuală Transcendentă, puterea minunată care ne aduce la
existenţă, forţa care dă naştere întregii vieţi.
Orice ezoterist autentic ştie foarte bine că Puterea Serpentină Sexuală din tot Universul are
putere asupra Tattwelor şi, prin urmare, asupra Elementalilor Naturii.
Puterea Serpentină Universală dă naştere infinitelor creaţii: Devi Kundalini creează Corpul
Mental, pe cel Astral, Eteric şi Fizic.
Ei bine, Maha Kundalini sau, cu alte cuvinte, Mama Cosmică, Mama Natură a creat tot
Universul sau a dat formă lumii.
Evident, şi-a realizat toate procesele pe baza liniei spiraloide, atât de viu alegorizată de către
Melc.
Orice progres interior, orice dezvoltare intimă se bazează pe Spirala Vieţii.

75
 Aşadar, vorbind deja într-o manieră personală, putem spune că fiecare dintre noi suntem un
melc rău la sânul Tatălui.
Fiecărui suflet îi sunt acordate sau atribuite 108 existenţe pentru Autorealizarea sa şi acestea se
desfăşoară în spirale fie mai înalte, fie mai joase. Iată aici melcul!
Dar să aprofundăm încă puţin. Vom studia ,,Kyklos Anankes”, ,,Ciclul Inevitabil” sau ,,Cercul
Necesităţii”.
Este foarte interesant faptul concret că această temă atât de profundă se studia doar în acele
cripte subterane.
Fără îndoială că aceasta este chiar doctrina Transmigraţiei Sufletelor, pe care mai târziu a
predat-o Avatarul Krishna, în India.
Totuşi, este cunoscut faptul că Kyklos Anankes egiptean a fost încă şi mai clar…
Deja am spus mult, am afirmat în aceste discuţii ceea ce înseamnă coborârea în Lumile
Infernale; chiar am subliniat faptul că odată terminat ciclul celor 108 vieţi care se alocă fiecărui Suflet,
dacă nu ne-am Autorealizat intrăm în Lumile Infernale.
Evident, în aceste Regiuni Scufundate involuăm înspăimântător, până ajungem în al Nouălea
Cerc, situat în inima lumii. Acolo se dezintegrează cei pierduţi, se reduc la pulbere cosmică.
După A Doua Moarte Sufletul sau Sufletele pierdute se ivesc din nou, ies încă o dată la lumina
Soarelui pentru a-şi reîncepe călătoria, pornind o nouă Evoluţie care trebuie inevitabil să înceapă de pe
treapta cea mai de jos, care este Regnul Mineral.
Desigur că sunt interesante la Kyklos Anankes egiptean precizările, diferitele analize şi sinteze.
Este clar că trebuie să ţinem cont de Raza în care evoluează fiecare Esenţă care izvorăşte din
Abis şi, prin urmare, linia sa de dezvoltare particulară.
Sunt variate familiile vegetale, variate sunt speciile animale, diferite sunt elementele minerale
etc., etc., etc.
Rectorii Naturii nu vor putea face să treacă toate Esenţele care s-au ivit din Abis prin acelaşi
element mineral, fie acesta fier, cupru sau argint etc., sau printr-o anumită familie vegetală ori printr-o
anumită specie animală.
Guru-Deva trebuie să distribuie viaţa în mod înţelept, pentru că anumite Esenţe pot să trăiască
în fier, altele în cupru, altele în argint etc. Nu ar putea să treacă toate prin acelaşi element mineral.
Familiile elementale vegetale sunt foarte bine organizate în Lumea Eterică şi nu toţi
Elementalii ar putea să fie pini sau mentă de casă. Fiecare familie vegetală este diferită: există plante
Lunare, Mercuriene, Venusiene, Solare, Marţiene, Jupiteriene, Saturniene etc., etc., etc.
Esenţele, fiecare în acord cu Raza proprie a Creaţiei, vor trebui să se relaţioneze cu un
Departament Vegetal sau altul şi să ştie să soluţioneze toate acestea, să ştie să le distribuie, este ceva ce
ţine de competenţa Rectorilor Naturii...
Speciile Animale sunt foarte variate şi ar fi absurd să se reîncorporeze anumite Esenţe în
organisme Animale care nu corespund cu Raza lor a Creaţiei.
Anumite Esenţe pot evolua în Regatul păsărilor, altele în cel al patrupedelor, altele între peştii
imensei mări. Rectorii Vieţii trebuie aşadar să ştie să mânuiască aceşti curenţi elementali cu
înţelepciune, pentru a evita confuzii, anarhii, distrugeri inutile.
În cele din urmă, intrarea curenţilor de viaţă în regnul umanoizilor raţionali este foarte delicată.
Este nevoie de multă înţelepciune pentru a evita catastrofe.
Vedeţi dumneavoastră, ce înseamnă această doctrină a Transmigraţiei Sufletelor, studiată în
profunzime de către egipteni.
Wotan ne vorbeşte de asemenea despre o ,,gaură de şarpe”, în care el a avut bucuria de a
pătrunde.
Este binecunoscută legătura dintre această ,,gaură de şarpe”, menţionată de către Wotan, aici în
Mexic, şi criptele din Egipt şi Caldeea.
Această ,,gaură de şarpe” nu este altceva decât o peşteră subterană, o criptă de mistere, în care
acest mare Iniţiat a intrat triumfător…
Spune Wotan că el a putut să pătrundă în această ,,gaură de şarpe” din interiorul Pământului şi
să ajungă până la rădăcinile Cerului, pentru că el însuşi era un ,,Şarpe”, o ,,Cobră”.
Druizii din regiunea Celtică britanică, în Europa, se numeau de asemenea pe ei înşişi ,,Şerpi”.

76
 Nu este de prisos să amintim Karnak-ul egiptean şi Carnac-ul britanic, simboluri vii ale
Muntelui Şarpelui.
Fără îndoială că ştiţi deja foarte bine ce este Şarpele; aveţi deja această informaţie, de aceea nu
mi se pare ca această veste să fie nouă.
Indienii vorbesc clar despre Şarpe. Este vorba de o Putere Electrică Sexuală minunată, Focul
Sacru care se află ascuns în fiecare dintre noi.
Este neîndoielnic că această Putere Ignică sau Putere Serpentină pare realmente un şarpe. Aşa îl
văd clarvăzătorii.
Din punct de vedere al anatomiei oculte aş putea afirma pentru dumneavoastră, într-o manieră
accentuată, că pare un Şarpe de Foc încolăcit de trei ori şi jumătate în interiorul Centrului Magnetic al
Coccisului, baza fundamentală a coloanei vertebrale.
Mai întâi trebuie să trezim Focul şi să-l facem să urce prin canalul medular, până la creier; doar
aşa ne vom putea transforma radical.
Apoi (şi aceasta este colosal), trebuie să fim ,,înghiţiţi de Şarpe”. Doar aşa ne vom putea
transforma în ,,Şerpi”. Aceasta este învăţătura lui Wotan, aceasta este doctrina mayaşilor şi a aztecilor.
Niciodată nu ne-am putea bucura de Puterile Şarpelui fără ca înainte să fi fost înghiţiţi de el.
Totuşi, vreau ca dumneavoastră să înţelegeţi că nu este posibil a fi ,,devorat de Şarpe” fără să
fi ,,învins înainte Dragonul”.
În cartea mea anterioară, intitulată „Cei Trei Munţi”, mă refer de asemenea la Dragon; dar
înainte am vrut să fac referire la un monstru abominabil pe care orice fiinţă umană îl poartă în interior,
împreună cu cei Trei Trădători şi pe care, inevitabil, trebuie să-l dezintegrăm în Infernurile Lunare.
Acum vorbesc despre un Dragon diferit. Mă refer la Reflexia Logosului în interiorul nostru
înşine, aici şi acum, autenticul Diavol, Dragonul Sacru al Draconiţilor, care nu are nimic rău, nici
pervers.
Acest Dragon Roşu, această Umbră a Logosului Solar din noi, acest Antrenor Psihologic pe
care fiecare îl poartă în interiorul său ne duce pe căile ispitei, cu scopul de a ne antrena pe drumul
virtuţii.
Am spus deja şi nu voi obosi să o repet până la saţietate că fără ispită nu există virtute. Cu cât
sunt tentaţiile mai puternice, cu atât mai mari vor fi virtuţile, dacă reuşim să ieşim victorioşi. Tentaţia
este foc, triumful asupra tentaţiei este lumină. Să nu îl privim aşadar cu dispreţ pe Tiphon Baphomet,
Diavolul, pentru că fiecare îl poartă în interiorul său şi este umbra Dumnezeului Intim.
Amintiţi-vă, fraţilor, că Diavolul este orice contrast; Diavolul este umbra Soarelui, umbra
oricărui arbore la lumina Astrului Rege, noaptea etc., etc. etc.
Privită din alt unghi, văzută această chestiune din alt aspect, am putea spune că, de vreme ce
Diavolul este reversul oricărei medalii, pentru tenebroşi, pentru oamenii care trăiesc în Abis, pentru
demoni, Diavolii sunt Îngeri, Zei, Lumina, Bunătatea, Frumuseţea etc., etc.
Dacă oamenii care trăiesc în Lumină se sperie când îi văd pe demoni, este clar că şi demonii se
sperie când îi văd pe oamenii care trăiesc în Lumină, când îi văd pe Îngeri, pe Arhangheli.
Vorbesc despre ceva ce am constatat, despre ceva ce am putut trăi, experimenta prin mine
însumi, într-o manieră directă.
Adesea, intrând în Lumile Infernale, i-am văzut pe tenebroşi îngroziţi, i-am ascultat cum
exclamau:
„Ne-a intrat un demon! Să ne apărăm!”. Ei, cu siguranţă, au simţit teamă în faţa prezenţei mele.
Eu sunt un demon alb pentru ei, iar ei sunt demoni negri pentru mine. Aşadar, diavolul este o chestiune
de contraste, de opoziţii etc., etc, etc.
În ordinul Draconiţilor se venera Dragonul, adică umbra Logosului, Umbra Soarelui Spiritual,
Reflectarea sa în Univers şi în interiorul nostru înşine.
Nu uitaţi că dincolo de acest Soare care ne luminează se află Elonul Fenician sau Elionul
ebraic, Soarele Central al acestui Univers în care trăim, ne mişcăm şi avem Fiinţa noastră.
Că acest Soare Sacru Absolut îşi are contrastele şi opoziţiile sale, este normal. În orice caz,
umbra sa în noi şi în interiorul nostru este Lucifer, Marele Antrenor Psihologic pe care îl avem pentru
binele nostru.
Rezistenţele care există în unii dintre cei care mă aud în acest moment se datorează
prejudecăţilor, fricii, informaţiei greşite a unor sacerdoţi dogmatici.
77
 Cu toţii, încă din copilărie, am primit o anumită educaţie şi atunci ni s-au inoculat idei negative
şi dăunătoare, greşite şi absurde.
Ni s-a spus că Lucifer era un diavol teribil care guverna peste tot Pământul, care ne ducea într-
un Infern ortodox pentru a ne tortura în oale sau cazane cu foc etc., etc., etc.
Vreau, prieteni, să ştiţi odată pentru totdeauna că Diavolul acela al religiilor ortodoxe nu există;
adevăratul Diavol îl poartă fiecare în interiorul său.
În Evul Mediu a existat Comunitatea Gnostică a Satanienilor. A existat de asemenea cea a
Iscariotenilor.
Adepţii unor astfel de comunităţi au fost arşi de vii pe rugurile Inchiziţiei.
Este păcat că această Comunitate a Satanienilor nu se poate restaura în prezent, din cauză că
documentaţia a fost distrusă.
De asemenea, produce o anumită durere faptul că Iuda Iscarioteanul, până în ziua de astăzi este
considerat realmente un discipol trădător.
Dacă analizăm cu atenţie ce este Satana, Diavolul, Lucifer, dacă înţelegem că este doar
Reflectarea lui Dumnezeu în interiorul nostru, Umbra Soarelui Intim în interiorul fiecăruia, plasat în
profunzimea Sufletului nostru pentru binele nostru, de fapt şi de drept vom da dreptate acelei
Comunităţi Gnostice.
Satan ortodox, dogmatic, al sectelor clerice nu există. Autenticul Lucifer se află în interiorul
fiecărei persoane şi doar aşa trebuie să fie înţeles.
Iuda Iscarioteanul este un alt caz foarte interesant. În realitate, acest Apostol nu l-a trădat
niciodată pe Iisus Hristosul. A jucat doar un rol şi acest rol l-a învăţat Maestrul său, Iisus.
Drama Cosmică, viaţa, patima şi moartea Domnului nostru Hristos au fost reprezentate în toate
timpurile de către toţi Marii Avatara.
Marele Domn din Atlantida, înainte de a doua catastrofă transpaliană, a reprezentat în carne şi
oase chiar Drama lui Iisus din Nazareth. Cu o anumită ocazie, un misionar catolic care a ajuns în China
a găsit chiar Drama Cosmică printre cei din rasa galbenă: „Eu credeam că noi, creştinii, suntem
singurii cunoscători ai acestei Drame!”, a exclamat misionarul. Confuz, s-a lăsat de preoţie.
O asemenea Dramă a fost adusă pe Pământ de către Elohimi. Orice om care caută
Autorealizarea Intimă a Fiinţei va trebui să o trăiască şi să se transforme în personajul central al scenei
cosmice.
Aşadar, fiecare dintre cei doisprezece Apostoli ai lui Iisus din Nazareth a trebuit să îşi joace
rolul în scenă. Iuda nu voia să execute ceea ce îi revenea; a cerut rolul lui Petru, dar Iisus deja stabilise
ferm partea pe care fiecare discipol trebuia să o simbolizeze.
Rolul pe care Iuda l-a reprezentat a trebuit să îl înveţe pe de rost şi i-a fost predat de către
Maestrul său.
Iuda Iscarioteanul nu l-a trădat, aşadar, niciodată pe Maestru. Evanghelia lui Iuda este
dizolvarea Egoului; fără Iuda nu este posibilă Drama Cosmică.
Aşadar, acest Apostol este cel mai exaltat Adept, cel mai elevat dintre toţi Apostolii lui Iisus
Hristos.
Fără îndoială, fiecare dintre cei doisprezece şi-a avut propria Evanghelie. Nu am putea să îl
negăm pe Patar, Petru. El este Hierofantul Sexului, cel care are cheile Raiului în mâna sa dreaptă,
Marele Iniţiator.
Şi ce vom spune despre Marcu, care păzeşte cu atâta iubire Misterele Împărtăşaniei Gnostice?
Şi despre Filip, acel mare Iluminat, a cărui Evanghelie ne învaţă să ieşim în Corp Astral şi să călătorim
cu Corpul Fizic în stare de Jinas? Şi ce vom spune despre Ioan, cu Doctrina Verbului? Dar despre
Pavel, cu Filozofia Gnosticilor? Ar fi foarte lung să povestim aici tot ce este în relaţie cu cei
doisprezece şi cu Drama Cosmică.
A venit momentul să eliminăm din minţile noastre ignoranţa şi vechile prejudecăţi religioase! A
venit momentul să studiem în profunzime Ezoterismul Hristic!

Î. - In ceea ce priveşte demonii despre care se spune că înspăimântă şi chinuie oamenii pe

şosele, este adevărat acest lucru?

78
 R. - Când noi negăm diavolul ortodocşilor dogmatici, nu negăm diavolul autentic care există în
interiorul fiecărei persoane; nu negăm nici pe demonii tenebroşi ai Avernusului, care îi chinuie pe
oameni.
Totuşi, trebuie să facem o distincţie clară între ceea ce este Umbra Logosului în interiorul
nostru înşine (Lucifer) şi ceea ce sunt Demonii, sau Agregatele Psihice sau ceea ce sunt Îngerii căzuţi
etc., etc., etc.
Există demoni peste tot, în interiorul şi în afara noastră: Demoni sunt Agregatele noastre
Psihice, Demoni sunt Agregatele Psihice ale celuilalt, Demoni sunt Bael, Moloch, Belial şi încă multe
milioane, bilioane sau trilioane. Aceştia există inevitabil şi trebuie să luptăm împotriva lor.

Î. - Care este modalitatea eficace pentru a ne apăra de diavolii care ne atacă?

R. - Există multe conjurări foarte vechi, prin intermediul cărora este posibil să ne apărăm de
atacurile tenebroşilor. Să ne amintim de Conjurarea Celor Şapte a Înţeleptului Solomon, de Conjurarea
Celor Patru, de Pentagramă etc., etc., etc.
În mod foarte special este bine de ştiut că Pentagrama cu unghiul superior în sus şi cele două
unghiuri Inferioare în jos îi face să fugă pe tenebroşi.

Î. - Vreau să îmi faceţi favoarea să îmi spuneţi dacă al Cincilea Înger care vine cu război
să dea Înţelepciunea Intimă a Fiinţei, poate să elibereze şi să dea umanităţii Marea Învăţătură
despre Iuda Iscarioteanul.
R. - In Evul Mediu anumite elemente reacţionare, înţelegând că Samael, Fiinţa Interioară
Reală, Al Cincilea dintre Cei Şapte, predă Învăţătura Ocultă revoluţionară, au dat Umbrei Logosului
numele de Samael; adică m-au tratat pe mine ca diavol, pentru delictul de a nu intra în tiparele lor
îngrozitor de înguste.
Mie îmi revine acum să dezvălui, să indic cu claritate drumul; să fac disecţia multor cuvinte şi
concepte, pentru a vedea ceea ce este adevărat şi cea ce nu este.
Nu sunt unicul Iniţiat care cunoaşte Misterele Dramei Cosmice, nici nu sunt unicul care are
onoarea de a cunoaşte rolul lui Iuda, căci deja ştim că a existat Comunitatea Gnostică a Iscariotenilor,
specializată exact pe Evanghelia Marelui Maestru Iuda, discipol fidel al domnului nostru Hristos.
Ignoranţii iluştri, haimanalele intelectului, Adepţii multor secte moarte s-au lansat împotriva
noastră, din cauza faptului că am dezvăluit aceste lucruri.
Dar ne îndeplinim datoria şi cu cea mai mare plăcere aruncăm lumină în tenebre, fie ce ar fi .
Lui Iuda, repet, nu i s-a făcut dreptate, în ciuda faptului că este cel mai exaltat dintre toţi cei
doisprezece.
Adevărul este că umanităţii îi displace îngrozitor să elimine Egoul, şi cum doctrina
Iscarioteanului este exact împotriva Eului, împotriva lui Eu însumi, atunci normal că până şi erudiţii
din diferitele şcoli pseudo-ezoterice şi pseudo-ocultiste îl urăsc de moarte.
În orice caz, cele patru Evanghelii nu pot fi interpretate ad literam; sunt scrise codificat. Au
fost, cu siguranţă, elaborate de către Iniţiaţi şi pentru Iniţiaţi.

Î. - Atunci, dacă Iuda Iscarioteanul a fost cel mai exaltat dintre toţi discipolii Marelui
Kabir Iisus, atunci cine a fost trădătorul?
R. - Adevăratul trădător al lui Hristos se află în interiorul fiecăruia dintre dumneavoastră.
Aceasta vrea să spună că nu doar l-au trădat pe Hristos, ci mai mult, îl trădează zilnic, din clipă
în clipă şi din moment în moment...
Ştiu bine fraţii masoni cine sunt cei Trei Trădători ai lui Hiram Abif: Iuda este Demonul
Dorinţei, care îl trădează pe Hristosul Intim din secundă în secundă; Pilat este Demonul Minţii, care
umblă mereu dezvinovăţindu-se, justificându-se, spălându-se pe mâini, declarându-se inocent etc., etc.;
Caiafa este demonul Relei Voinţe, fiecare îl poartă adânc în interior, acela care nu ştie să facă Voinţa
Tatălui, acela care mereu face ce doreşte, ceea ce are chef, fără să-i pese câtuşi de puţin de poruncile
Binecuvântatului.
Cei trei trădători l-au asasinat pe Hiram Abif, Maestrul Secret.
Iisus, Marele Kabir, înainte de a cristaliza în el însuşi cele Trei Forţe Primare ale Universului, a
trebuit să-l elimine pe Iuda intim, aşa cum trebuie să o faceţi fiecare dintre voi.
79
 Înţelese toate acestea, înţelegând că Iscarioteanul şi-a îndeplinit doar datoria, supunându-se
Maestrului său şi reprezentând un rol care fusese învăţat pe de rost, trebuie acum să facem dreptate
acestui Adept, în faţa verdictului solemn al conştiinţei publice.

Î. - De la începuturile creştinismului, „Biblia sacră”, cunoscută ca şi Cartea Adevărului

Divin, nu îi menţionează pe apostoli aşa cum îi numiţi dumneavoastră, nici nu învaţă că Lucifer
este Umbra lui Dumnezeu. De ce ar trebui să acordăm mai multă încredere cuvintelor
dumneavoastră decât celor care se citesc în Sfi ntele Evanghelii?
R. - Cele Patru Evanghelii au fost scrise la 400 de ani după Hristos, nu de către Apostoli, ci de
către discipolii Apostolilor şi, aşa cum am spus deja, sunt scrise codificat. Cu siguranţă, acestea sunt
patru Tratate de Alchimie şi Kabală.
Analizând cu atenţie cuvintele Marelui Kabir Iisus, vedem în ele Parabola Caldeană şi
Egipteană, Matematica Pitagoreică şi Morala Budistă. Indiscutabil, Marele Kabir a călătorit prin India,
Caldeea, Persia, Grecia, Egipt etc., etc., etc.
Doar aceia care am studiat Gnosticismul, doar aceia care ne-am cufundat în ezoterismul Cainit,
Satanian, Iscariotean, Esenian, Pedaticenian etc., etc., etc. cunoaştem cu siguranţă ce sunt ,,Misterele
lui Lucifer” şi rolul pe care Iuda l-a realizat şi cele pe care a trebuit să le reprezinte fiecare dintre
apostolii Maestrului Iisus în Drama Cosmică.
Cu siguranţă, nu „Biblia” este cea care va explica rolul fiecăruia dintre cei doisprezece.
Începeţi dumneavoastră, distins domn, prin a cunoaşte în profunzime ezoterismul celor
douăsprezece Semne Zodiacale şi apoi orientaţi-vă prin intermediul studiului religiilor comparate şi al
Scrierilor Gnostice.
Mult veţi putea să intuiţi studiind „Pistis Sophia”. Este păcat că această carte o găsim doar în
engleză. Totuşi, sper ca într-o zi să fie tradusă şi în spaniolă.
În orice caz, nu trebuie să studiem Biblia ad literam, căci este scrisă în formă simbolică şi o pot
înţelege doar Iniţiaţii.
Nu sunt eu unicul care cunoaşte toate aceste Mistere, si nici primul care le dezvăluie, care le
face publice, pentru binele umanităţii.

Î. - Faceţi-mi favoarea de a-mi explica de ce Petru l-a negat de trei ori pe Hristos.
R. - Se spune că Petru l-a negat pe Hristos de trei ori şi este bine să se cunoască semnificaţia
acestui lucru. Desigur, acest lucru este ceva complet simbolic. Cu aceasta se doreşte să se dea de
înţeles că Iniţiatul cade o dată şi încă o dată în tentaţie, fie în Lumea Fizică, fie în Lumile Interne şi
plânge şi suferă nespus, dar dacă perseverează, dacă este ferm, dacă în final elimină Egoul şi îl reduce
la pulbere cosmică, atunci se transformă în Maestru şi ajunge la Autorealizarea Intimă.

Capitolul XIX
Razboi În Ceruri

S-a vorbit mult despre marea rebeliune a Îngerilor împotriva Eternului; s-a afirmat că Mihail cu
Oştirile sale de Lumină a trebuit să lupte împotriva Dragonului şi a adepţilor săi.
Toate acestea sunt complet simbolice, trebuie să ştim să le înţelegem, pentru a nu cădea în
eroare.
În discursurile anterioare am dat explicaţii ample despre Diavol, Dragon, iar acum vom
pătrunde mai adânc în această chestiune.
În paranteză, vreau să vă povestesc tuturor celor aici prezenţi că eu am făcut un pariu cu
Diavolul, iar aceasta ar putea să vă surprindă puţin…
Cu o anumită ocazie, aşezaţi amândoi faţă în faţă la o masă, am ascultat de pe buzele propriului
meu Lucifer Intim următoarele afirmaţii:
„Eu te voi învinge pe tine în Castitate şi îţi voi demonstra aceasta; tu nu poţi să te pui cu
mine…”
„Vrei să faci prinsoare cu mine?”

80
 „Da, a răspuns Satan, sunt dispus să pun pariu”.
„Pe cât facem prinsoare?…”
„Pe atât... şi s-a făcut.”
M-am îndepărtat de acel personaj care nu este altceva decât Reflexia propriului meu Logos
Intim, tratându-l, ce-i drept, puţin cam rău…
În numele adevărului, vreau să vă spun, că până în clipa de faţă am câştigat prinsoarea, căci
Diavolul nu m-a putut învinge; în nici un fel nu m-a putut face să cad în tentaţie, deşi a trebuit să port
îngrozitoare bătălii cu el.
Războiul, aşadar, este înspăimântător; înving Dragonul şi pot să spun că îl pun pe fugă.
Acesta este acelaşi lucru pe care l-a făcut Mihail împotriva lui Lucifer; aceeaşi luptă a oricărui
Iniţiat împotriva Dragonului său.
Aşa cum Mihail i-a învins pe toţii Îngerii Rebeli, tot astfel fiecare dintre noi trebuie să învingă
şi să dezintegreze toate Eurile Diavoli sau Agregate Psihice care personifică greşelile noastre.
Privind din alt unghi această problemă a Războiului în Ceruri, descoperim că această alegorie
reprezintă de asemenea lupta care a existat între Adepţii primitivi ai Rasei Ariene şi Vrăjitorii din
Atlantida, demonii oceanului etc., etc., etc.
Fără îndoială că, după scufundarea acelui vechi continent, Magii Negri ai Vechiului Pământ
înghiţit de ape au continuat să-i atace neîncetat pe Adepţii noii rase, căreia noi toţi îi aparţinem.
Aşadar, alegoria Războiului din Ceruri are diferite semnificaţii: poate simboliza evenimente
religioase, astronomice, geologice şi în plus, are un sens cosmologic foarte profund.
Pe Pământul Sacru al Vedelor se vorbeşte mult despre bătăliile lui Indra cu Vritra. Evident,
strălucitorul Zeu Indra este numit ,,Vritrahan” de către înţelepţi, datorită faptului că este cel care a
omorât Dragonul, în acelaşi fel în care Mihail este învingătorul acestuia.
Este clar că orice Iniţiat care îl omoară sau îl învinge pe Dragon este înghiţit de către Şarpe şi,
de fapt, se transformă în Şarpe, ca Wotan.
Totuşi, de obicei tentaţiile sexuale sunt înspăimântătoare şi puţini sunt aceia care nu cad în
ispită.
Satan, Dragonul, Lucifer sau cum vrem să-i spunem face imense supraeforturi pentru a-l face
pe Iniţiat să cadă în tentaţie şi este clar că aproape toţi eşuează. De aceea este foarte dificil să se obţină
persoane Autorealizate. Slăbiciunea persoanelor se găseşte realmente acolo, în sex, şi oricât de
puternici s-ar simţi, cad pe parcurs.
Aşadar, acest subiect al Războiului în Ceruri este ceva teribil, aproape imposibil de descris în
cuvinte (tentaţiile sexuale nu sunt un lucru de nimic)…
Este oare foarte uşor să îl învingem pe Dragon? Cel mai grav dintre toate acestea este că
oamenii au Egoul viu; Demonii Roşii ai lui Seth nu au murit şi Conştiinţa fiecăruia, îmbuteliată în
Agregatele sale sinistre, funcţionează într-adevăr în cadrul propriei sale condiţionări şi chiar se
justifică, spălându-se pe mâini ca Pilat sau amânând greşeala, spunând: „Astăzi nu am putut, dar mai
târziu, cu timpul, voi triumfa” etc., etc., etc.
Astfel, în acest mod, sunt foarte rari acei ,,Mihaili” care îl înving pe Dragon; trebuie căutaţi cu
Lampa lui Diogene. Aceşti oameni sunt prea slabi, fragili, ignoranţi şi absurzi.
S-a vorbit mult, de asemenea, în vechile texte ale antichităţii clasice, despre Îngerii căzuţi, dar
acesta este un lucru pe care nu îl înţeleg majoritatea oamenilor.
Orice Guru-Deva care cade în generarea animală se transformă de fapt într-un Înger Căzut şi
chiar într-un Demon.
Indubitabil că atunci când vreun Adept comite crima de a răsturna Vasul lui Hermes, reînvie, în
interiorul lui, toate Elementele Inumane pe care mai înainte le-a dezintegrat, iar din acest motiv
rezultă, de fapt, încă un demon.
Am ajuns deci la originea unei teme foarte controversate, foarte studiate şi rareori înţeleasă.
Ceea ce se întâmplă este că pentru a putea înţelege această chestiune trebuie să o fi trăit; aici
presupunerile sau iluzoriile raţionalisme nu servesc la nimic.
Cum eu am trăit toate acestea într-un trecut foarte îndepărtat, atunci când o mulţime de
Bodhisattva din Lemuria au comis greşeala de a cădea în generarea animală, de aceea pot să dau
mărturie despre toate acestea şi să le explic în adevăratul lor înţeles, aşa cum s-a întâmplat, fără
supoziţii şi utopii de niciun fel.
81
 Mie nu îmi pasă dacă oamenii mă cred sau nu. Spun ceea ce am trăit, şi atâta tot; mai departe,
fiecare să creadă ce doreşte; eu afirm ceea ce ştiu, ceea ce am putut vedea, auzi, atinge şi simţi...
Problema Îngerilor Căzuţi este reprezentată în India prin luptele religioase dintre iranieni
împotriva Brehmanilor; Zei contra Demoni, Zeiţe împotriva Asurelor, aşa ca şi în tabloul Războiului
lui Mahabharata etc., etc.
Această chestiune a luptelor împotriva Dragonului o putem vedea de asemenea în Eddele
scandinave, unde apar Aşii luptându-se împotriva gheţurilor gigantice: Asathor contra lui Jotums.
Doresc aşadar să înţelegeţi necesitatea de a lupta împotriva Dragonului; vreau să înţelegeţi că
trebuie să-l învingeţi în luptă directă, dacă aspiraţi cu adevărat să vă transformaţi în Şerpi de
Înţelepciune şi în Zei teribil de Divini.
Vă rog, vă implor să ieşiţi din ignoranţa în care vă găsiţi; vă rog frumos să studiaţi aceste cărţi
şi să le trăiţi; cu adevărat mă doare să vă văd pe toţi transformaţi în umbre slabe si nenorocite.

Î. - Aţi dori să-mi explicaţi dacă atunci când cade o persoană care lucrează în Forja
Aprinsă a lui Vulcan învie în ea Eul sau Eurile pe care a reuşit să le dezintegreze?
R. - Fără îndoială că în orice cădere sexuală învie, de fapt şi de drept, vreun element subiectiv
infrauman. De aceea Domnul nostru Hristos a spus: ,,Discipolul nu trebuie să se lase să cadă, pentru
că discipolul care se lasă să cadă, trebuie apoi să lupte foarte mult pentru a recupera ceea ce a
pierdut.”

Î. - Ne-aţi vorbit de ,,Război în ceruri” şi cunoaştem din învăţături că luptele împotriva

Inamicului secret trebuie să se ducă în Avernus, adică coborând în Infernuri. Aţi putea să-mi
clarifi caţi acest lucru?
R. - Este de netăgăduit înţelesul alegoric a tuturor scrierilor religioase, fie creştine, fie budiste,
mahomedane etc., etc., etc. Această chestiune a ,,Cerurilor” se referă la stările de Conştiinţă; fără
îndoială că diferitele noastre stări de Conştiinţă sunt implicate în luptă. Bătălia împotriva Duşmanului
Secret poate să ne conducă la eliberarea definitivă sau la eşec total.
Fără îndoială, că ar fi nepotrivit să presupunem, chiar şi pentru un moment, că ar exista tentaţii
pasionale în Regiunile Divine, inefabile. Din această cauză, trebuie să traducem aici cuvântul ,,Ceruri”
ca stări de Conştiinţă sau ca funcţionalisme ale Esenţei etc., etc., etc.

Î. - Când vorbeaţi despre faptul că aţi făcut prinsoare cu Luciferul dumneavoastră Intim,
putem să înţelegem că miza acestuia este propriul dumneavoastră Suflet?
R. - Există valorizările şi devalorizările Fiinţei. Există de asemenea Capitaluri Cosmice
echivalente virtuţilor.
Miza acelui pariu se bazează pe un anumit Capital Cosmic; acesta se evaluează în mod similar
aceluia în care se evaluează monezile din lume şi, prin urmare, aş rămâne deposedat de o anumită
cantitate de virtuţi şi devalorizat intim. Cred că, cu ce am spus aici, fraţii din acest auditoriu m-au
înţeles.

Î. - Ni s-a spus că lucrând în Forja Aprinsă a lui Vulcan se poate dezintegra Egoul. Ce ne
puteţi spune cu privire la aceast lucru?
R. - Deja în discuţiile anterioare am vorbit foarte pe larg despre modus operandi pentru
dizolvarea lui Eu Însumi, a Sinelui Însuşi.
De asemenea, am dat ample explicaţii asupra acestei teme în cartea noastră intitulată „Misterul
înfloririi de aur”. Atunci am spus că era necesar să lucrăm cu Lancea lui Eros în timpul coitului chimic
sau al copulaţiei metafizice.
Cel mai important lucru constă exact în a şti să te rogi în timpul Sahajei Maithuna.
În acele momente trebuie să te rogi la Mama Divină Kundalini particulară (pentru că fiecare o
are pe a sa), pentru ca Ea să elimine eroarea pe care avem nevoie să o eradicăm sau să o extirpăm din
propriul nostru psihic.
Este indiscutabil că Electricitatea Sexuală Transcendentă poate reduce la cenuşă orice Defect
Psihologic.

82
 Fără îndoială, Mama noastră Divină Kundalini, mânuind cu dibăcie Suliţa Sfântă, va putea să
prefacă în pulbere orice Agregat Psihic, orice Defect Intim.
Am spus de asemenea în lecţiile trecute că este necesar în primul rând să fi înţeles defectul pe
care dorim să îl extirpăm din natura noastră. Este evident că doar prin intermediul Tehnicii Meditaţiei
putem să înţelegem în formă integrală orice greşeală.
Înţelegerea şi Eliminarea sunt de bază în Dizolvarea Eului Însumi, a Sinelui Însuşi.

Î. - Aş dori să ne explicaţi dacă răsturnând Vasul lui Hermes se dezvoltă Organul

Kundartiguator.
R. - Este urgent să înţelegeţi că atunci când se răstoarnă Vasul lui Hermes în mod continuu şi
obişnuit se dezvoltă de asemenea abominabilul Organ Kundartiguator, faimoasa Coadă a lui Satan, a
tenebroşilor, Fohat-ul Negativ, sinistru, care cu timpul ne conduce pe calea descendentă, infraumană,
până la Abis şi la A Doua Moarte.

Î. - Aş dori să ne spuneţi dacă, lucrând în Forja Aprinsă a lui Vulcan, fără a vărsa Vasul
lui Hermes, dar fără a dezintegra Eul Pluralizat, cu timpul se dezvoltă de asemenea Organul
Kundartiguator.
R. - Este foarte important să se înţeleagă necesitatea unei conduite corecte când se lucrează în
Forja Ciclopilor.
Cel care nu moare în el însuşi, cel care nu dizolvă Egoul, cu timpul dezvoltă abominabilul
Organ Kundartiguator, chiar dacă lucrează în Forja Aprinsă a lui Vulcan (Sexo-Yoga).
Am spus deja în capitolele anterioare că abominabilul Organ al tuturor Fatalităţilor se dezvoltă
la cei care adulterează, la cei care îşi trădează Guru-ul, la înşelaţii sinceri, obişnuiţi să justifice delicte,
la cei mânioşi şi perverşi etc., chiar dacă lucrează cu Tantrismul Alb, chiar dacă nu răstoarnă Vasul lui
Hermes.
Doar murind în noi înşine şi lucrând cu adevărat în a Noua Sferă şi sacrificându-ne pentru
semenii noştri putem dezvolta în natura noastră Intimă Şarpele de Foc al Puterilor noastre Magice.
Mult mai târziu trebuie să învingem Dragonul total, dacă într-adevăr năzuim să fim devoraţi de
Şarpe, pentru a ne transforma în Şerpi.

Î. - Bătălia pe care a purtat-o Arhanghelul Mihail împotriva Dragonului şi a Îngerilor

Rebeli, trebuie să înţelegem că a făcut-o cu Lancea lui Longinus?
R. - Lancea lui Longinus este însăşi Lancea tuturor pactelor magice, aceeaşi cu care Sfântul
Gheorghe l-a rănit pe Dragon.
Fără îndoială că această suliţă sfântă, această Lance a lui Ahile, este emblema minunată a
Energiei Sexuale cu care putem incinera, arde, distruge radical, diferitele părţi ale Eului Însumi, ale
Egoului, ale Eului Psihologic.

Î. - Ce alegorizează Îngerii Rebeli?

R. - Se spune că Mihail a luptat împotriva Dragonului şi a Îngerilor săi Rebeli, aşa cum trebuie
să facem noi împotriva lui Lucifer Intim şi a Agregatelor Psihice; este vorba despre lupte interioare,
secrete, teribile şi foarte dureroase.
Fiecare dintre noi trebuie să se transforme într-un ,,Mihail”, luptând neîncetat împotriva
Dragonului şi a oştirilor sale fatale.

Capitolul XX
Legea Eternei Reîntoarceri

Vom studia ,,Legea Eternei Reîntoarceri” a tuturor lucrurilor.

În ceasul morţii ajunge întotdeauna lângă pat Îngerul Morţii. Sunt Legiuni de asemenea îngeri
şi toţi lucrează în acord cu Marea Lege.

83
 Trei lucruri merg în panteon sau cimitir:
1. Cadavrul Fizic.
2. Corpul Vital (acesta iese din Corpul Fizic o dată cu ultima expiraţie); acest vehicul pluteşte
în faţa mormântului şi se va descompune lent pe măsură ce Corpul Fizic se dezintegrează.
3. Ex-Personalitatea. Aceasta, indiscutabil, poate uneori să iasă din mormânt şi să se deplaseze
prin cimitir sau să se îndrepte spre unele locuri care îi sunt familiare.
Nu încape îndoială că Ex-Personalitatea se dizolvă lent de-a lungul timpului. Nu există nici un
mâine pentru Personalitatea mortului; aceasta în ea însăşi este pieritoare.
Ceea ce continuă, ceea ce nu merge în mormânt, este Egoul, Eu Însumi, Sinele Însuşi.
Moartea, în ea însăşi, este o scădere de fracţii. Odată terminată operaţia matematică, rămân
doar ,,Valorile”.
Evident, sumele de valori se atrag şi se resping în acord cu Legea Magnetismului Universal,
plutesc în atmosfera lumii.
Eternitatea îşi deschide fălcile pentru a înghiţi Egoul şi apoi îl expulzează, îl aruncă, îl
returnează timpului.
Ni s-a spus că exact în momentul morţii, în momentul în care defunctul îşi dă ultima suflare,
proiectează un Desen Electro-Psihic al Personalităţii sale. Acest desen continuă în Regiunile
Suprasensibile ale Naturii şi, mai târziu, vine să impregneze oul fecundat. Astfel, reîntorcându-ne,
revenind, reintrând într-un nou Corp Fizic, ajungem să avem caracteristici personale foarte
asemănătoare acelora din viaţa anterioară.
Ceea ce continuă după moarte nu este, deci, ceva foarte frumos. Ceea ce nu este distrus o dată
cu Corpul Fizic nu este altceva decât o grămadă Diavoli, de Agregate Psihice, de Defecte.
Singurul lucru decent care există în adâncul tuturor acelor entităţi cavernoase care constituie
Egoul, este Esenţa, Psihicul, ceea ce avem din Suflet.
La întoarcerea într-un nou Vehicul Fizic, intră în acţiune Legea Karmei, căci nu există efect
fără cauză, nici cauză fără efect.
Îngerii Vieţii se însărcinează să conecteze Cordonul de Argint cu spermatozoidul care
fecundează. Fără îndoială, multe milioane de spermatozoizi scapă în momentul copulaţiei, dar numai
unul din ei are suficientă putere pentru a penetra în ovul, cu scopul de a realiza concepţia.
Această forţă, de tip foarte special, nu este un produs al întâmplării sau al hazardului. Ceea ce
se întâmplă este că aceasta este impulsionată din interior, în energia sa Intimă, de către Îngerul Vieţii,
care în acele momente realizează conexiunea Esenţei care se întoarce.
Biologii ştiu foarte bine că gameţii masculin şi feminin, poartă fiecare 23 de cromozomi.
Însumându-i, ne dă un total de 46, care ajung să compună celula germinală.
Sunt 48 de Legi care guvernează Corpul Fizic.
Esenţa rămâne, aşadar, conectată cu celula germinală prin intermediul Cordonului de Argint şi,
cum acea celulă se divide în două şi cele două în patru şi cele patru în opt şi tot aşa, în mod succesiv,
pentru procesul de gestaţie fetală, este clar că Energia Sexuală se transformă de fapt în agentul de bază
al acestei multiplicări celulare. Aceasta înseamnă că în niciun fel nu s-ar putea realiza fenomenul
mitozei în absenţa Energiei Creatoare.
Dezîncarnatul, cel care se pregăteşte pentru a lua un nou corp fizic, nu pătrunde în făt; ajunge
să se încorporeze doar în clipa în care creatura se naşte, exact în momentul primei sale inhalaţii.
Este foarte interesant că o dată cu ultima expiraţie a muribundului se produce dezîncarnarea şi
că o dată cu prima inhalaţie reintrăm într-un nou organism...
Este complet absurd să se afirme că cineva alege în mod voluntar locul în care trebuie să
renască.
Realitatea este foarte diferită. Sunt cu siguranţă Domnii Legii, Agenţii Karmei cei care aleg
pentru noi locul exact, căminul, familia, naţiunea etc. în care trebuie să ne reîncorporăm, să ne
reîntoarcem.
Dacă Egoul ar putea să aleagă locul sau familia etc. pentru noua sa reîncorporare, atunci
ambiţioşii, orgolioşii, avarii, lacomii ar căuta palatele, casele milionarilor, reşedinţele bogate, paturile
cu trandafiri şi puf, iar lumea ar fi toată bogăţie şi somptuozitate, nu ar fi săraci, nu ar exista durerea,
nici amărăciunea, nimeni nu ar plăti Karma, toţi am putea să comitem cele mai rele delicte fără ca
Justiţia Cerească să ne înhaţe etc., etc., etc.
84
 Cruda realitate a faptelor este că Egoul nu are dreptul să aleagă locul sau familia în care trebuie
să se nască. Fiecare dintre noi trebuie să plătească ceea ce datorează. Este scris că „Acela care
seamănă vânt culege furtună”. Legea este Lege şi Legea se împlineşte.
Este, aşadar, foarte lamentabil că atâţia scriitori faimoşi ai spiritualităţii contemporane afirmă în
mod accentuat că fiecare are dreptul să aleagă locul în care trebuie să renască.
Ceea ce există dincolo de mormânt este ceva ce pot cunoaşte doar oamenii treziţi, aceia care
deja au dizolvat Egoul, oamenii cu adevărat Autoconştienţi.
În lume există multe teorii, fie de tip spiritualist, fie de tip materialist, iar raţiunea umanoizilor
intelectuali are de toate: Aceeaşi raţiune poate crea teorii spiritualiste sau materialiste.
Homunculii raţionali pot elabora în interiorul encefalului lor cerebral, prin intermediul
proceselor logice mai severe, o teorie materialistă, dar şi una spiritualistă şi, atât în una cât şi în
cealaltă, atât în teză cât şi în antiteză, logica de fond este realmente admirabilă.
Fără îndoială, Raţiunea, cu toate procesele sale logice, ca facultate de investigare, are un
început şi un sfârşit; este prea strâmtă şi limitată, căci, aşa cum am spus, este împrumutată pentru
orice, serveşte la orice, atât pentru teză cât şi pentru antiteză.
Desigur, procesele cerebrale logice nu sunt în ele însele convingătoare, din cauza faptului
concret că prin ele se poate elabora orice teză spiritualistă sau materialistă, ambele demonstrând
aceeaşi vigoare logică, cu siguranţă plauzibilă pentru orice gânditor umanoid.
Nu este posibil, deci, ca Raţiunea să cunoască cu adevărat ceva din ceea ce se află deasupra
acoperişului, din ceea ce se află dincolo, de ceea ce continuă după moarte...
Deja Domnul Immanuel Kant, marele filozof german, a demonstrat cu marea sa operă intitulată
„Critica Raţiunii Pure” că Raţiunea, în ea însăşi, nu poate să cunoască nimic despre Adevăr, despre
Real, despre Dumnezeu etc., etc., etc.
Aşadar, noi nu lansăm în aer idei a priori; ceea ce afirm cu atâta tărie poate fi documentat cu
opera citată a filozofului menţionat.
Evident, trebuie să excludem Raţiunea ca element de cunoaştere potrivit pentru descoperirea
Realului...
O dată arhivate procesele de raţionament în această problemă de Metafizică practică, vom
aşeza chiar acum o bază solidă pentru verificarea a ceea ce este dincolo de timp, a ceea ce continuă şi
care nu poate fi distrus odată cu moartea Corpului Fizic...
Afirm ceva ce mi s-a întâmplat, ceva ce am experimentat în absenţa Raţiunii.
În timpurile străvechi, înaintea scufundării Continentului Atlant, oamenii aveau dezvoltată acea
facultate a Fiinţei cunoscută sub numele de „Percepţie Instinctivă a Adevărurilor Cosmice.”
După scufundarea acelui vechi continent, acea preţioasă facultate a intrat în ciclul involutiv,
descendent şi s-a pierdut total.
Este posibil să regenerăm acea facultate prin intermediul dizolvării Egoului. Odată atins acest
scop, vom putea verifica prin noi înşine, în formă auto-conştientă, Legea Eternei Reîntoarceri a tuturor
lucrurilor.
Neîndoielnic, respectiva facultate a Fiinţei ne permite să experimentăm Realul, ceea ce
continuă, ceea ce se află dincolo de moarte, de Corpul Fizic etc., etc., etc.
Cum eu posed acea facultate dezvoltată, pot afirma cu deplină autoritate ceea ce am aflat, ceea
ce am trăit, ceea ce este în lumea de dincolo etc., etc.
Vorbind sincer şi cu inima deschisă, pot să vă spun următoarele: defuncţii trăiesc de obicei în
Limb, în anticamera Infernului, în Regiunea Morţilor (Astralul Inferior), regiune pe deplin reprezentată
de toate acele grote şi peşteri subterane ale lumii (simbolic), care unite sau intim relaţionate formează,
per ansamblu, un întreg.
Este lamentabil stadiul în care se găsesc defuncţii: par somnambuli, au Conştiinţa complet
adormită, merg prin toate părţile şi cred cu fermitate că sunt vii; nu cunosc faptul că sunt morţi.
După dezîncarnare, vânzătorii continuă în magazinele lor, beţivii în cârciumi, prostituatele în
bordeluri etc., etc.
Ar fi imposibil ca asemenea oameni, somnambulii de acest tip, inconştienţi, să-şi poată permite
luxul să aleagă locul în care trebuie să renască.
Cel mai normal este ca aceştia să se nască fără să ştie la ce oră, nici cum şi să moară complet
inconştienţi.
85
 Umbrele celor decedaţi sunt multe. Fiecare dezîncarnat este o grămadă de umbre inconştiente,
o grămadă de larve care trăiesc în trecut, care nu îşi dau seama de prezent, care sunt îmbuteliate în
toate dogmele lor, în lucrurile râncede ale trecutului, în întâmplări demult consumate, în afecţiuni, în
sentimentalisme de familie, în interese Egoiste, în pasiuni animalice, în vicii etc., etc., etc.
La renaştere, Esenţa se exprimă pe parcursul primilor trei sau patru ani ai copilăriei şi atunci
creatura este frumoasă, sublimă, inocentă, fericită.
Din nefericire, Egoul începe să se exprime puţin câte puţin pe măsură ce ne apropiem de vârsta
de 7 ani şi ajunge să se manifeste cu totul când noua Personalitate a fost complet creată.
Este indispensabil să înţelegem că noua personalitate se creează exact în timpul primilor şapte
ani ai copilăriei şi că se consolidează cu timpul şi cu experienţele.
Personalitatea este energetică, nu este fizică cum pretind multe persoane, iar după moarte se
descompune lent în panteon, până la a se dezintegra radical.
Înainte ca noua Personalitate să se formeze total, Esenţa îşi poate permite să se manifeste în
toată frumuseţea ei şi chiar îi face pe copiii mici să fie sensibili, clarvăzători, puri etc., etc.
Cât de fericiţi am fi toţi dacă nu am avea Ego, dacă s-ar exprima în noi doar Esenţa. Fără
îndoială că atunci nu ar exista durere, Pământul ar fi un Paradis, un Eden, ceva inefabil, sublim.
Întoarcerea Egoului în această lume este ceva cu adevărat dezgustător, îngrozitor, abominabil.
Egoul, prin el însuşi, emite unde vibratorii sinistre, tenebroase, deloc agreabile.
Eu spun că orice persoană, atât timp cât nu a dizolvat Egoul, este mai mult sau mai puţin
neagră, chiar dacă merge pe Cărarea Iniţierii şi chiar dacă se presupune a fi sfântă şi virtuoasă.
Neîncetata Reîntoarcere a tuturor lucrurilor este o Lege a vieţii şi o putem verifica din clipă în
clipă şi din moment în moment.
Pământul se întoarce în punctul său de plecare în fiecare an şi atunci sărbătorim Anul Nou. Se
reîntorc toate astrele în punctul de plecare originar, se întorc atomii în moleculă în punctul lor iniţial,
se întorc zilele, se întorc nopţile, se întorc cele patru anotimpuri: primăvară, vară, toamnă şi iarnă, se
întorc ciclurile, Kalpa, Yuga, Mahavantarele etc.
Aşadar Legea Eternei Reîntoarceri este ceva indiscutabil, irefutabil, de netăgăduit.

Î. - Dumneavoastră ne-aţi spus că nu există niciun mâine pentru Personalitatea mortului,

iar Corpul Eteric se dezintegrează puţin câte puţin. Aş dori să ştiu dacă Personalitatea se
dezintegrează mai lent decât Corpul Fizic.
R. - Fără îndoială că Ex-Personalitatea se elimină într-un timp mai lung decât Fondul Vital.
Cu aceasta vreau să afirm că Corpul Vital se descompune pe măsură ce Corpul Fizic se
dezintegrează în mormânt.
Personalitatea este diferită. Deoarece aceasta se consolidează o dată cu trecerea timpului, cu
diferitele experienţe ale vieţii, desigur că durează mai mult; are o tentă energetică mai puternică şi de
obicei rezistă pe parcursul multor ani.
Nu este deloc exagerat să afirmăm că Personalitatea eliminată poate supravieţui secole întregi.
Este curios să contempli diferite Personalităţi discutând între ele.
Vorbesc acum despre ceva ce dumneavoastră vi se poate părea ciudat. Am putut să număr chiar
şi zece Personalităţi eliminate, corespunzând aceluiaşi stăpân, adică zece reîntoarceri ale aceluiaşi Ego.
Le-am văzut într-un schimb de opinii subiective, reunite prin afinitate psihică.
Totuşi, vreau să clarific încă puţin aceasta pentru a evita confuziile. Eu am spus că cineva nu se
naşte cu Personalitatea, că trebuie să o formeze şi că acest lucru este posibil pe parcursul primilor 7 ani
ai copilăriei. De asemenea, am afirmat că în momentul morţii acea Personalitate merge în cimitir şi că,
uneori, umblă prin acesta sau se ascunde în mormântul său.
Gândiţi-vă acum pentru un moment la un Ego care după fiecare întoarcere scapă din Corpul
Fizic. Este clar că lasă în urma lui Personalitatea.
Dacă reunim, de exemplu, zece vieţi ale aceluiaşi Ego, vom avea zece Personalităţi diferite, iar
acestea se pot reuni prin afinitate pentru a discuta în cimitire şi pentru a face schimb de opinii
subiective.
Fără îndoială, aceste ex-personalităţi slăbesc puţin câte puţin, se sting în mod extraordinar până
la a se dezintegra radical, în cele din urmă.
Dar amintirea acelor Personalităţi continuă în Lumea Cauzală, în Arhivele Akashice ale Naturii.
86
 În aceste clipe în care vorbesc cu dumneavoastră aici, în această seară, îmi amintesc o veche
existenţă pe care am avut-o ca militar în timpul epocii Renaşterii, în vechea Europă.
Într-un moment oarecare, în timp ce lucram în Lumea Cauzelor Naturale ca Om Cauzal, mi s-a
întâmplat să scot din Arhivele Secrete, în acea regiune, amintirea acelei Ex-Personalităţi.
Rezultatul a fost cu siguranţă extraordinar. Am văzut atunci acel militar îmbrăcat cu uniforma
epocii în care a trăit.
Scoţându-şi spada, m-a atacat violent. Nu mi-a fost greu să-l conjur pentru a-l trimite din nou în
arhive.
Aceasta înseamnă că în Lumea Cauzelor Naturale orice amintire este vie, are realitate, iar
aceasta este ceva ce ar putea surprinde pe mulţi studenţi ezoterişti şi ocultişti.

Î. - Ne spuneţi că Personalitatea nu se naşte cu Egoul. Ce ne puteţi spune despre naşterea

Corpului Vital?
R. - Corpul Vital, bază a vieţii organice, a fost proiectat de către Agenţii Vieţii în acord cu
Legea Cauzelor şi a Efectelor.
Aceia care în existenţa lor trecută au acumulat datorii foarte grave se vor putea naşte cu un
Corp Vital defectuos, care, aşa cum este foarte firesc, va servi ca bază pentru un corp de asemenea
defectuos.
Mincinoşii s-ar putea naşte cu un Corp Vital deformat, având ca rezultat un Vehicul Fizic
monstruos sau bolnav.
Vicioşii se vor putea naşte cu Corpuri Vitale vădit degenerate, care vor fi bază pentru Corpuri
Fizice de asemenea degenerate.
Exemplu: cel care abuzează de pasiunile sexuale cu timpul se poate naşte cu un Corp Vital
polarizat necorespunzător. Aceasta va produce un vehicul homosexual sau o formă feminină lesbiană.
Fără îndoială, homosexualii şi lesbienele sunt rezultatul abuzului sexual din existenţe trecute.
Alcoolicul se poate naşte cu un creier vital anormal, defectuos, care ar putea servi ca bază unui
creier de asemenea defectuos.
Asasinul, ucigaşul, cel care repetă neîncetat un atât de înspăimântător delict, mai târziu se poate
naşte invalid, şchiop, paralitic, orb din naştere, deformat, îngrozitor, dezgustător, maniac sau definitiv
nebun.
Este bine de ştiut că asasinatul este cel mai grav nivel de corupţie umană şi că asasinul nu ar
putea în niciun caz să se întoarcă cu un vehicul sănătos.
Aşadar, ar fi încă foarte multe de spus în acest moment, despre acest punct, relaţionat cu
întrebarea care mi s-a pus.

Î. - Atunci aceia care se nasc cu defecte fizice, nu este din cauza eredităţii?
R. - Tarele ereditare evident că sunt puse în serviciul Legii Karmei; ele ajung să fie mecanismul
minunat prin intermediul căruia se procesează Karma.
Evident, ereditatea se găseşte în genele sexuale. Acolo o găsim şi prin intermediul acestora
lucrează Legea cu întreg mecanismul celular.
Este bine de ştiut că genele controlează întreg organismul uman; ele se găsesc în cromozomi, în
celula germinală, sunt la baza formei fizice.
Când aceste gene sunt în dezordine, când nu se produce formarea lor naturală, legitimă, fără
îndoială că produc un corp defectuos, iar acest lucru este demonstrat.

Î. - Egourile dezîncarnate, care se află profund adormite în Regiunea Morţilor şi cred că

încă trăiesc, cum pot să-şi reprezinte scenele vieţii lor, dacă le lipseşte Corpul Mental?
R. - Întrebarea este greşit pusă. Egoul pluralizat este minte. Am vorbit deja clar, am spus deja
că Animalul Intelectual, greşit numit om, nu are Minte, ci ,,minţi”.
Fără îndoială, diferitele Agregate Psihice care compun Egoul nu sunt altceva decât diferite
forme mentale, pluralizare a înţelegerii etc.
Când se întoarce tot acest ansamblu de minţi sau Euri certăreţe şi gălăgioase, se poate să se
întâmple că nu toate ajung să se reîncorporeze. Dintr-o sumă totală de Agregate Psihice, unele dintre

87
acestea pătrund în Involuţia scufundată a Regnului Mineral sau se reîncorporează în organisme
animale sau se ataşează de anumite locuri etc., etc., etc.
După moarte, fiecare dintre aceste Agregate trăieşte în propriile sale întâmplări şi dorinţe,
mereu în trecut, niciodată în prezent. Să nu uitaţi, prietenii mei, că Eul este memoria, că Eul este
timpul, că Eul este o carte cu multe volume.

Î. - Din ceea ce tocmai ne-aţi spus, noi fiind Legiuni de Euri, trebuie să trag concluzia că
nici nu avem realitate, prin faptul că suntem de asemenea forme mentale? Am dreptate?
R. - Animalul Intelectual în mod greşit numit om încă nu este o fiinţă desăvârşită. Aceasta
înseamnă că fiecare este un punct matematic în spaţiu, care ajunge să servească drept vehicul anumitor
sume de Valori.
Fiecare individ este un biet animal gânditor, condamnat la pedeapsa de a trăi, o maşină
controlată de multiple Agregate Psihice infraumane şi animalice.
Singurul lucru demn care există în interiorul fiecăruia dintre noi este Esenţa, Materialul Psihic,
materia primă pentru a fabrica Sufletul, iar aceasta, din nefericire, este cufundată în toate aceste
Agregate Psihice inumane.
A fi Om este ceva foarte diferit; pentru aceasta este necesar să dezintegrăm Egoul şi să
fabricăm Corpurile Existenţiale Superioare ale Fiinţei. Cred că acum m-aţi înţeles.

Î. - Atunci dumneavoastră vreţi să spuneţi că, drept urmare, suntem forme mentale fără o
realitate obiectivă?
R. - Când vorbesc de Agregate Psihice mă refer la forme mentale. Este clar că asemenea
Agregate sunt cu siguranţă cristalizări ale minţii şi acest lucru cred că dumneavoastră îl înţelegeţi. Nu
mi se pare necesar să continuu să îl explic, s-a spus deja.

Î. - Îmi veţi spune dumneavoastră, că toţi acei foarte distinşi exponenţi ai puterii magice a
minţii, care accentuează marea importanţă de a avea o minte pozitivă, se înşeală?
R. - In aceste timpuri din Kali Yuga, Vârsta de Fier, oamenii s-au dedicat mentalismului şi
pretutindeni se găsesc mii de cărţi prin librării, spunând minunăţii despre ,,măgarul” minţii. Interesant
din toate acestea este că Iisus, Marele Kabir, a încălecat pe măgar (mintea) pentru a intra în Ierusalimul
Celest, în Duminica Floriilor. Aşa o explică Evangheliile, aşa spun, dar oamenii îl crucifică pe Iisus
Hristos şi îl adoră pe ,,măgar”. Aşa este umanitatea, dragii mei fraţi, aşa este această epocă de tenebre
în care trăim.
Ce vor să dezvolte mentaliştii? Forţa mentală? ,,Forţa măgarului”? Mai bine ar fi ca aceia care
înţeleg să încalece pe măgar şi să îl îmblânzească cu biciul Voinţei; astfel, s-ar schimba lucrurile şi am
deveni buni creştini, nu-i aşa?
Ce vor să dezvolte mentaliştii? Forţa Egoului mental? Ar fi mai bine să-l dezintegreze, să îl
reducă la pulbere cosmică; astfel va străluci Spiritul în fiecare dintre ei.
Din nefericire, oamenii din aceste vremuri nu mai au nimic de-a face cu Spiritul. Acum,
îngenuncheaţi, sărută picioarele ,,măgarului” şi, în loc să se purifice, se înjosesc mizerabil.
Dacă oamenii ar şti că nu au Corp Mental şi că singurul lucru pe care îl au este o sumă de
Agregate Psihice, dezgustătoare cristalizări mentale şi că, în loc de a fortifica şi de a întări acele Euri
bestiale, mai bine le-ar dezintegra, atunci ar lucra într-adevăr pentru binele lor şi pentru propria lor
fericire.
Dar, dezvoltând Forţa Bestiei, puterea sinistră a Egoului Mental, singurul lucru pe care îl obţin
este să devină zi de zi mai tenebroşi, mai aproape de mâna stângă, mai abisali.
Eu le spun prietenilor mei să reducă la cenuşă Egoul mental, să lupte neobosit pentru a se
elibera de minte. Astfel vor atinge Fericirea.

Î. - Nu s-ar ajunge ca o Esenţă fără Ego să aibă ca rezultat o viaţă extrem de plictisitoare
pe această planetă care este atât de frumoasă?
R. - Egoului i se pare plictisitoare existenţa, atunci când nu are ceea ce doreşte.
Totuşi, când este Egoul satisfăcut? Egoul este dorinţă şi dorinţa cu timpul se transformă în
frustrare, în oboseală, în scârbă, iar viaţa devine atunci plictisitoare.
88
 Cu ce drept, aşadar, îndrăzneşte Egoul să vorbească împotriva plictiselii, când el însuşi, în fond,
se transformă în dezgust, în amărăciune, în deziluzie, în dezamăgire, în frustrare, în plictiseală?
Dacă Egoul nu ştie ce este Plenitudinea, cum ar putea lansa concepte despre aceasta?
Fără îndoială, Egoul odată mort, odată redus la cenuşă, singurul lucru care rămâne în noi este
Esenţa, frumuseţea, iar de la aceasta din urmă provin Fericirea, Iubirea, Plenitudinea.
Ceea ce se întâmplă este că iubitorii dorinţei, aceia care doresc satisfacţii pasionale, oamenii
superficiali, gândesc greşit, presupun că fără Ego viaţa ar fi teribil de plictisitoare.
Dacă aceşti oameni nu ar avea Ego ar gândi în mod diferit, ar fi fericiţi şi atunci ar exclama:
„Viaţa Egoului este înspăimântător de plictisitoare!”. Credeţi oare, prieteni, că este foarte plăcut să te
întorci neîncetat în această Vale de Amărăciuni pentru a plânge şi a suferi continuu?
Este necesar să eliminăm Egoul pentru a ne elibera de Roata Samsarei.

Capitolul XXI
Reîncarnarea

Împreună vom studia acum ,,Legea Reîncarnării”... Sper ca toţi să scoateţi cât mai mult
beneficiu din aceste discuţii.
Este urgent ca împreună să încercăm să înţelegem pe deplin ce este această Mare Lege.
Cu siguranţă, cuvântul ,,reîncarnare” este foarte pretenţios; să ne amintim cele zece reîncarnări
ale lui Vishnu, Hristosul Cosmic.
Krishna, marele Avatara Hindus, născut acum câteva mii de ani, înainte de Hristos, nu a spus
niciodată că toate Animalele Intelectuale care populează faţa Pământului s-ar reîncarna. El a afirmat cu
tărie că doar Buddha, marii Zei, Deva, Regii Divini etc., etc., etc. se reîncarnează.
Intrând mai în detaliu în studiul Legii Reîncarnării, putem spune cu deplină claritate că nu este
posibilă reîncarnarea acelora care nu posedă o Individualitate Sacră.
Fără îndoială, doar Indivizii Sacri se reîncarnează şi de aceea în Tibetul secret s-au sărbătorit
mereu reîncarnările umane prin mari ceremonii religioase.
În numele Adevărului, vreau să afirm cu claritate şi fără ocolişuri crudul adevăr conform căruia
reîncarnarea sau reîncorporarea Sufletelor este posibilă doar atunci când se deţine ,,Embrionul de Aur”,
,,Floarea de Aur”.
Analizând această chestiune cu mare atenţie, ajungem să înţelegem că acel Embrion trebuie
fabricat în mod deliberat, pe bază de munci conştiente şi de suferinţe voluntare.
Pe terenul pur retrospectiv, descoperim originea tuturor acelor Elemente Infraumane, în care se
află cufundat Materialul Psihic sau Materia Primă, prin intermediul căreia este posibil să se elaboreze
Floarea de Aur, Embrionul de Aur.
Ştim deja, pentru că am explicat aceasta aici în alte discursuri, că într-un trecut îndepărtat
umanitatea a dezvoltat în organismul său abominabilul Organ Kundartiguator, Coada Satanică.
Când umanitatea a pierdut acel organ, au rămas în cei cinci Cilindri ai Maşinii Organice (minte,
emoţie, mişcare, instinct şi sex) ca şi consecinţe negative ale organului respectiv.
Fără îndoială, aceste rezultate foarte rele au ajuns să constituie un fel de a doua natură
subiectivă şi inumană, pe care toate Animalele Raţionale o poartă în interior.
Este neîndoielnic că în această natură dublă a rămas cufundată Esenţa, Materia Primă cu care
trebuie să elaborăm Embrionul de Aur.
Este vital să dizolvăm asemenea Agregate Subiective şi Infraumane, dacă dorim cu seriozitate
să elaborăm Floarea de Aur.
În alte timpuri, când rezultatele nefaste ale Abominabilului Organ Kundartiguator nu se
dezvoltaseră în mod specific, era posibil să se apeleze la factorul intim care dădea naştere la
impulsurile de Încredere, Speranţă şi Iubire, pentru a activa forţa sau forţele care puteau dezintegra
Elementele Subiective Incipiente.
Din nefericire, acel factor de bază al impulsurilor menţionate a trecut prin diferite procese
degenerative, datorită dezvoltării exagerate a relelor consecinţe ale Abominabilului Organ
Kundartiguator.

89
 Desigur, este dureros că acel factor care stă la originea impulsurilor intime relaţionate cu
Încrederea, Speranţa şi Iubirea a degenerat radical.
Din acest motiv trebuie să apelăm acum la singurul factor care încă nu s-a pierdut.
Vreau să mă refer în mod clar la Esenţă, la Materialul Psihic care este cu siguranţă
fundamentul, baza întregii noastre organizări psihice.
A elibera această Esenţă este urgent, de neamânat, de netergiversat dacă vrem să elaborăm
serios Floarea de Aur, Embrionul de Aur.
Din nefericire, această Materie Primă, acest Material Psihic nu participă la activităţile rutinare
ale greşit numitei ,,stări de veghe”.
Este păcat că acest factor pe care se stabilesc toate procesele psihice se află cufundat în Zonele
Subconştiente.
Este vital, urgent, necesar a face ca acest factor să iasă din stadiul pur subiectiv, pentru a se
manifesta în formă autoconştientă şi obiectivă în interiorul activităţilor vieţii noastre zilnice.
Aşadar, Egoul, cu toate Agregatele sale Psihice, este acea dublă natură antiumană, acea anexă
infraumană în care se află îmbuteliată Conştiinţa.
Dacă vrem să avem o Individualitate Sacră trebuie să apelăm la ,,bisturiul autocriticii”, pentru a
face disecţia tuturor acelor false valori care constituie Eul Însumi.
S-a vorbit mult despre Înţelegerea Creatoare. Este indispensabil să cunoaştem în formă
integrală, deplină toate Defectele Psihice pe care le avem.
A înţelege la nivel intelectual nu este totul. Este indiscutabil şi de netăgăduit că orice Defect
Psihologic se procesează în 49 de Nivele Subconştiente şi Infraconştiente şi chiar Inconştiente.
Înţelegerea pe un nivel sau altul nu este suficientă; este nevoie să înţelegem de urgenţă, în
profunzime defectele noastre; este indispensabil să le pătrundem dacă dorim cu adevărat să le
exterminăm, să le anihilăm.
Totuşi, înţelegerea creatoare, chiar dacă este urgentă şi de neamânat, nu este totul.
Noi, Gnosticii, mergem mult mai departe, vrem să captăm, să înţelegem ,,Semnificaţia
Profundă” a ceea ce am înţeles integral. Nu este posibil să producem acele impulsuri intime care
trebuie să provoace schimbări radicale în Psihicul nostru, atâta timp cât nu am reuşit să captăm
profunda semnificaţie a unui anumit Defect Psihologic.
Desigur, ajungem să fim pregătiţi cum se cuvine pentru o anumită schimbare intimă când am
înţeles acea eroare din Psihicul nostru. Apoi vine Eliminarea şi atunci apelăm la forţe de tip superior.
Cineva ar putea, de exemplu, să fie înţeles defectul mâniei şi chiar ar putea să-şi fi permis luxul
de a capta profunda sa semnificaţie şi totuşi să continue cu acesta.
A elimina este diferit, pentru că mintea poate să provoace diferite moduri de acţiune, poate să
eticheteze defectele, le poate trece de la un compartiment la altul al înţelegerii, dar nu le poate
modifica fundamental.
Avem nevoie să apelăm la o putere superioară minţii, dacă dorim să extirpăm defectele. Din
fericire, o asemenea putere există; vreau să mă refer acum la Focul Serpentin, la acel Foc Sacru care se
dezvoltă de obicei în corpul ascetului.
Dacă această Putere de Foc a putut în trecut să dividă Hermafrodiţii Divini în sexe opuse, este
clar că poate şi să extirpe din Psihicul nostru Elementele Inumane care, ca anexe, formează în
interiorul nostru o natură dublă, negativă, sinistră, teribil de perversă.
Am spus deja în opera noastră intitulată „Misterul Înfloririi de Aur” că, odată cu primele
procentaje de Esenţă eliberată, se formează ,,Perla Seminală”.
Am afirmat deja în acea operă că, pe măsură ce diferitele Elemente Subiective ale omului
însuşi se reduc la praf cosmic, Perla Seminală se dezvoltă, transformându-se în Embrionul de Aur, în
Floarea de Aur; iată aici Misterul Înfloririi de Aur.
Modus-ul operandi l-am explicat foarte mult, atât în aceste discuţii, cât şi în cărţile mele
trecute.
Atunci am spus că trebuie să învăţăm să îndreptăm acel Foc Serpentin sau Fulger al lui
Kundalini, împotriva diferitelor Agregate Inumane, cu scopul de a le pulveriza, cu scopul de a elibera
Esenţa...
Am explicat că, cu siguranţă, în Forja Aprinsă a lui Vulcan am avea ocazia de a lucra cu Lancea
lui Ahile.
90
 Doar cu Suliţa Sfântă, emblema minunată a Electricităţii Sexuale Transcendente, putem
dezintegra defecte de tip psihologic.
Acela care deţine Embrionul de Aur, acela care l-a elaborat prin munci deliberate şi mortificări
conştiente, are dreptul de a se reîncarna.
Este evident că Floarea de Aur ne conferă Individualitate Sacră; este neîndoielnic că Embrionul
de Aur ajunge să stabilească în noi un echilibru deplin între Spiritual şi Material.
Aceia care încă nu posedă acel Embrion, se reîntorc, revin, se reîncorporează în noi organisme,
dar nu se reîncarnează. Să se facă distincţie, aşadar, între Reîncarnare şi Reîntoarcere. Puţini sunt aceia
care se reîncarnează, milioane sunt aceia care se reîntorc.

Î. - Ne-aţi putea spune când s-a dezvoltat Organul Kundartiguator în umanitate şi cu ce

scop?
R. - În timpul epocii Continentului Mu sau Lemuria, situat în Oceanul Pacific, a fost necesară
dezvoltarea acelui organ, cu scopul de a da stabilitate scoarţei geologice a Pământului.
Cum maşina umană transformă automat Energiile Cosmice pentru a le retransmite straturilor
anterioare ale organismului planetar pe care trăim, orice schimbare care se produce în asemenea maşini
dă naştere la anumite rezultate în interiorul planetei noastre Pământ...
Atunci, în acea epocă, în urmă cu aproximativ 18 milioane de ani sau ceva mai mult,
Cosmocratorii au lăsat deplină libertate Luciferului Interior al fiecăruia, cu scopul de a se dezvolta
acea coadă a maimuţelor, acel abominabil Organ Kundartiguator, în fiecare organism uman.
Fără îndoială, cu un asemenea procedeu al Cosmocratorilor s-a modificat transformarea
energiilor în interiorul oamenilor, dând naştere la rezultate care erau magnifice pentru scoarţa geologică
a lumii (căci aceasta s-a stabilizat), dar sinistre pentru umanitate.
Mult mai târziu în timp, Zeii au eliminat din organism anexa nefastă, dar nu au putut să elimine
consecinţele sale, căci acestea, cum am spus deja, s-au transformat într-o a doua natură inumană şi
perversă în interiorul fiecăruia dintre noi.

Î. - Atunci Cosmocratorii sunt vinovaţi pentru consecinţele inumane pe care astăzi le

poartă umanitatea în organismele ei?
R. - Zeii care au intervenit în aceasta au comis nişte greşeli de calcul şi, din acest motiv, sunt
vinovaţi. Vreau ca dumneavoastră să ştiţi că şi Zeii se mai înşală.
Este clar că într-o viitoare Zi Cosmică, acei inefabili vor trebui să îşi plătească Karma Cosmică
corespunzătoare.

Î. - Fiind Esenţa unicul lucru care constituie organizarea noastră psihică, spuneaţi
dumneavoastră, că din fericire nu s-a pierdut. Aceasta vrea să spună că ar exista pericolul de a se
pierde Esenţa?
R. - Întrebarea este puţin greşit formulată. Nu am spus că Esenţa ar fi organizarea noastră
psihică, am dorit doar să afirm că ea este factorul de bază al întregii noastre organizări psihice, iar
acest lucru este puţin diferit.
Desigur, nu este posibil ca Esenţa să se piardă. De aceea afirm că este unicul factor care, din
fericire, nu s-a pierdut.
Chiar dacă Esenţa, îmbuteliată în Ego, ar involua de-a lungul timpului în Lumile Infernale, este
evident că niciodată nu s-ar pierde, pentru că, odată dizolvat Egoul, ea ar rămâne liberă şi dispusă, aşa
cum am spus-o deja de atâtea ori, de a intra în noi procese Evolutive.

Î. - Dumneavoastră stăruiţi nu doar asupra Înţelegerii, ci şi asupra descoperirii Profundei

Semnificaţii a Defectelor noastre Psihologice. Eu înţeleg faptul că înţelegerea are ca obiectiv
identificarea acestor defecte, iar Profunda Semnificaţie are ca obiectiv descoperirea răului pe
care defectul ni-l poate produce, ca obstacol pentru Autorealizarea noastră. Am dreptate?
R. - Înţelegerea nu este Identificare. Cineva ar putea identifica un Defect Psihologic fără să-l fi
înţeles, aşadar, să facem deosebirea între ,,Înţelegere” şi ,,Identificare”.

91
 Chestiunea înţelegerii este foarte elastică. Gradele de Înţelegere variază. Se poate ca astăzi să
înţelegem cutare lucru într-un anumit fel şi într-o anumită manieră, în formă relativă şi circumstanţială,
iar mâine să înţelegem mai bine.
Captarea Profundei Semnificaţii a unui anumit defect este posibilă doar prin intermediul tuturor
părţilor Fiinţei noastre Integrale.
Dacă anumite părţi ale Fiinţei noastre au capturat Profunda Semnificaţie, dar alte părţi ale
aceleiaşi Fiinţe a noastre nu au captat-o, atunci nici semnificaţia integrală şi profundă nu a fost captată
în totalitate.
Asupra a ceea ce este Profunda Semnificaţie, asupra gustului său specific nu trebuie să ne
formăm preconcepte. Semnificaţia Profundă a unei anumite greşeli o putem trăi doar direct, în chiar
acel moment, în clipa adecvată. De aceea, în niciun caz nu ne-am putea forma idei preconcepute
despre ceea ce ar putea fi Profunda Semnificaţie a erorilor noastre psihologice.

Î. – Mulţumesc pentru această explicaţie, care ne dezvăluie că Înţelegerea este de fapt o

funcţie a minţii, iar Profunda Semnificaţie o funcţie a Conştiinţei. Este corect?
R. - Mintea cu toate funcţionalismele sale este feminină, receptivă, este absurd a o transforma
în pozitivă. Ar fi o prostie să elaborăm idei, prejudecăţi, teorii.
Aşadar, cum mintea este doar un instrument pur şi simplu pasiv prin însăşi natura sa, nu ar
putea prin ea însăşi să ia locul Înţelegerii.
Faceţi deosebirea între ceea ce este Înţelegerea şi ceea ce este instrumentul pe care îl folosim
pentru a ne manifesta în lume.
Evident, Înţelegerea aparţine mai degrabă Esenţei, funcţionalismelor intime ale Conştiinţei şi
atâta tot.
Profunda Semnificaţie al unei anumite erori psihologice diferă de Înţelegere prin chiar faptul că
aparţine diferitelor percepţii sau experienţe directe, trăite de diferitele părţi ale Fiinţei Unitotale.

Î. - Omul care se reîncarnează poate alege locul şi familia în care se întoarce cu Conştiinţa
Trează?
R. - Acela care deţine Embrionul de Aur, are de fapt şi Conştiinţa trează.
În acest caz, îi este dat să aleagă voluntar Semnul Zodiacal sub care doreşte să se
reîncorporeze, să se reîncarneze, să se reîntrupeze. Totuşi, nu îi este posibil să îşi modifice karma.
Ar putea selecta diferite tipuri de naştere, familia, naţiunea, oraşul etc., etc., etc., dar în acord
cu datoriile sale Karmice.
Aceasta înseamnă că ar putea reuşi să îşi plătească vreo datorie în acord cu libera lui alegere,
dar în niciun fel nu ar putea evita datoriile sale. Ar avea doar dreptul de a alege ce datorie doreşte să
plătească mai întâi şi atâta tot.

Î. - Un Boddhisatwa căzut îşi pierde Embrionul său de Aur?

R. - Embrionul de Aur este nepieritor, nemuritor, etern.
Aşadar, un Boddhisatwa căzut se poate anihila în a Noua Sferă, poate trece prin procesul de
distrugere a Corpurilor Existenţiale Superioare ale Fiinţei; totuşi, niciodată nu şi-ar putea pierde
Embrionul de Aur. Acesta, după distrugerea radicală sau anihilarea definitivă a Egoului, ar reapărea, s-
ar întoarce la suprafaţa Pământului, la lumina Soarelui, pentru a începe o nouă Evoluţie.

Î. - Unui Boddhisatwa căzut îi adoarme Conştiinţa?

R. - Atunci când cade un Boddhisatwa, învie în el consecinţele negative ale Abominabilului
Organ Kundartiguator şi atunci Embrionul de Aur, Conştiinţa, ajunge să fie fără îndoială îmbuteliată în
acei factori infraumani.
Rezultatul este că în acest caz Conştiinţa îşi pierde un bun procentaj din luciditatea sa
obişnuită, deşi nu adoarme radical.

Î. - Omul care şi-a dobândit Individualitatea Sacră este lipsit total de dorinţe?
R. - Dacă cineva a dizolvat Egoul, dacă şi-a eliminat Eurile, fără îndoială că s-a individualizat,
dar dorinţa este ceva mai profund.
92
 Oricare dintre cei aici prezenţi ar putea elimina radical Egoul şi astfel să conţină Individualitate
Sacră, dar totuşi să continue cu dorinţa.
Acesta lucru pare cu adevărat paradoxal, contradictoriu şi chiar absurd, dar trebuie să îl
analizăm puţin.
Prieteni, timpul reclamă multe lucruri. O dată anihilate relele consecinţe ale Abominabilului
Organ Kundartiguator, rămân Benzile Teleoginore. Acestea din urmă se pot păstra pe deplin în Lumile
Suprasensibile pe parcursul întregii perioade terestre, dacă cineva nu s-a preocupat pentru a le
dezintegra, pentru a le anihila, pentru a le reduce la praf cosmic.
Desigur, asemenea benzi, sub formă de pelicule vii, corespund cu siguranţă tuturor scenelor
dorinţei, tuturor actelor desfrânate ale acestei vieţi şi ale tuturor vieţilor noastre anterioare şi, dacă nu
se dezintegrează radical, nu se obţine nici acel sută la sută Conştiinţă Obiectivă, pentru că în interiorul
lor se află cufundată o parte din Conştiinţă.
Evident, dezintegrarea unor asemenea benzi presupune o muncă de ordin superior, care se
poate realiza doar cu Securea cu Dublu Tăiş, care se afla în timpurile vechi în centrul oricărui labirint
sacru, simbol pe care foarte puţini l-au înţeles şi despre care s-a scris în unele opere pseudo-ezoterice şi
pseudo-ocultiste în formă mai mult sau mai puţin greşită.
În orice caz, Electricitatea Sexuală Transcendentă trebuie de asemenea să reducă la pulbere
Benzile Teleoginore.
Vedeţi acum cât de dificil este să i se poată da Conştiinţei deplină luciditate şi obiectivitate.
E lamentabil că Esenţa este atât de cufundată în interiorul atâtor variate elemente subiective şi
infraumane.
Din păcate, mulţi cred că chestiunea aceasta a ,,Trezirii Conştiinţei” este un lucru uşor şi îmi
scriu constant, plângându-se că încă nu ies în Corp Astral, protestând că după câteva luni încă nu au
puteri, cerând imediat capacitatea de a trăi în mod lucid şi deplin în afara Corpului Fizic, etc., etc., etc..
De obicei, aceia care încep studiile noastre sunt în căutare de puteri şi, dacă nu se transformă
imediat în indivizi omnipotenţi, atunci caută drumul subiectiv al Spiritismului sau se afiliază la diferite
şcoli de psihism subiectiv, cu scopul de a obţine instantaneu râvnitele Facultăţi Psihice...
Obiectivitatea deplină presupune distrugerea radicală a tot ceea ce purtăm inuman în interior,
anihilare de atomi ai subconştientului, moarte absolută a dublei naturi infraumane, pulverizare radicală
a tuturor amintirilor dorinţei.
Aşadar, dragi prieteni, oricine poate să fi obţinut Individualitatea Sacră fără ca pentru aceasta să
fie liber de procesul dorinţei. A distruge Benzile Teleoginore şi câteva alte principii pe care le voi
menţiona mai târziu înseamnă a extirpa din Psihicul nostru până şi cele mai infime dorinţe.

Î. - Merită ca cineva să îşi exercite dreptul de a se reîncarna, de îndată ce acesta a fost

dobândit?
R. - Sufletelor care se reîncarnează li se permite orice iluzie. Totuşi, este preferabil să
exclamăm cu Iisus: ,,Tatăl meu, dacă este posibil, îndepărtează de mine acest potir, dar să nu se facă
voia mea, ci a Ta.”
În clipa aceasta îmi vine în amintire ceva foarte interesant: s-a întâmplat că într-o anumită
noapte am fost chemat telepatic de un grup de Maeştri ai Venerabilei Mari Loji Albe.
Am abandonat Corpul Fizic şi toate părţile Fiinţei mele Intime, integrate şi învelite cu
Corpurile Existenţiale ale Fiinţei, au răspuns la chemare.
Plutind prin spaţiu, m-am aşezat uşor pe terasa unui mare edificiu. M-au întâmpinat Adepţii
Fraternităţii Oculte cu exclamaţii de bucurie, spunând:
-,,A venit Arhanghelul Samael!” După obişnuitele îmbrăţişări şi salutări, am fost întrebat în
felul următor:
,,Dumneavoastră trebuie să ne răspundeţi dacă este bine sau nu este bine să dăm umanităţii
terestre Navele Cosmice. Răspunsul dumneavoastră este de o mare responsabilitate.”
Îngenuncheat, am văzut atunci cu simţul meu spaţial, utilizarea pe care pământenii o puteau da
în viitor acelor nave.
Ochiul lui Dangma mi-a permis atunci să văd în interiorul acelor nave, într-un viitor ceva mai
îndepărtat, comercianţi, prostituate, dictatori, etc., călătorind către celelalte planete ale Sistemului
Solar, ducând discordia către alte colţuri ale Universului etc., etc., etc..
93
 Simţind în acele momente responsabilitatea care atârna pe umerii mei, m-am adresat Tatălui
care este în secret, spunând:
,,Tatăl meu, dacă este posibil, îndepărtează de mine acest potir, dar să nu se facă voia mea, ci
a Ta”.
Acele cuvinte au vibrat în cele Nouă Ceruri, din Sferă în Sferă, din Lume în Lume. Au trecut
anii şi totul s-a rezolvat. Tatăl meu care se află în secret mi-a dat răspunsul potrivit. ,,Selecţie de
personal uman. Să se dea acele nave (corpuri solare, doctrina) anumitor grupuri foarte selecte ale
umanităţii.” Nu este de prisos să spunem prietenilor noştri că anumite grupuri umane izolate au deja
acel tip de vehicule spaţiale.
Într-o regiune inaccesibilă din Himalaya există o comunitate de Lama care au primit un anumit
număr de asemenea Nave Cosmice, cu care călătoresc spre alte lumi ale spaţiului.
Aceşti Lama, care au avut bucuria de a primi nişte daruri atât de preţioase, sunt Indivizi Sacri,
oameni cu Embrionul de Aur dezvoltat, Fiinţe care se reîncarnează.
Aşa că, prietenii mei, noi trebuie să facem mereu Voia Tatălui, niciodată pe a noastră. Cei care
se reîncarnează pot alege, în acord cu Legea Karmei, condiţiile de viaţă pe care le doresc, fără să iasă,
bineînţeles, din Legea Karmei. Dar este preferabil ca Tatăl nostru care se află în secret să aleagă pentru
noi ceea ce este mai bine.

Î. - Ni s-a spus că şi Zeii greşesc. Cine ar fi atunci cel care nu greşeşte?

R. - Doar Tatăl care se află în secret nu greşeşte. El este Inefabil, Omniscient şi Omnipotent.
De aceea insist asupra necesităţii de a face Voinţa Tatălui, atât în Ceruri cât şi pe Pământ.
Când cineva uită de Tatăl său care se află în secret, comite greşeli. Mai bine este să îl consultăm
şi să lăsăm totul în mâinile Tatălui.

Î. - Care este diferenţa dintre Embrionul de Aur şi Conştiinţă?

R. - Nu există vreo diferenţă între Embrionul de Aur şi Conştiinţă, pentru că acesta este însăşi
Esenţa organizată, însăşi Conştiinţa obiectivizată, eliberată radical de orice proces subconştient.

Î. - Spune doamna H.P.B. că singura modalitate de a nu suferi în această lume este de a

înceta să ne reîncarnăm. Ce ne puteţi spune dumneavoastră cu privire la aceasta?
R. - Fericirea Absolută se câştigă doar când cineva îl are pe Dumnezeu în interior. Cineva ar
putea trăi în Nirvana, Lumea Fericirii, dar dacă nu îl are pe Dumnezeu în interior, nu va fi fericit.
Ar putea cineva să nu se mai reîncarneze, dar dacă nu îl are pe Dumnezeu în interior, nu va
putea să fie fericit.
Chiar dacă cineva ar trăi într-o temniţă murdară, în mijlocul celor mai teribile nenorociri sau
chiar dacă ar fi în Lumile Infernale, avându-l pe Dumnezeu în interior, ar fi infinit de fericit.
Nu este în plus să vă amintesc dumneavoastră, prieteni, că acolo, în Lumile Infernale, trăiesc
nişte Maeştri de compasiune lucrând pentru cei definitiv pierduţi, ajutând, asistând, dar pentru că îl au
pe Dumnezeu în interior, sunt fericiţi.

Capitolul XXII
Legea Recurenţei

Când Egoul se întoarce, când se reîncorporează, totul se întâmplă din nou aşa cum s-a mai
întâmplat, plus consecinţele bune sau rele. Fără îndoială, există diferite forme ale Marii Legi a
Recurenţei; în această discuţie ne vom propune să studiem aceste forme diferite...
Se repetă diferite scene ale vieţilor noastre anterioare, fie pe spirale mai înalte, fie pe spirale
mai joase.
Spirala este Curba Vieţii şi este simbolizată mereu de către Melc. Noi suntem melci răi la sânul
Tatălui.
Evident, ne desfăşurăm, evoluăm şi involuăm pe Linia Spiralată a Existenţei.

94
 O altă formă de Recurenţă o putem evidenţia în istoria Pământului şi a raselor sale...
Prima Subrasă a actualei noastre Rase Ariene s-a desfăşurat în podişul central al Asiei şi a
avut o puternică Civilizaţie Ezoterică.
A Doua Subrasă a înflorit în sudul Asiei, în epoca prevedică, şi atunci s-a cunoscut
Înţelepciunea Rishilor Indiei şi splendorile vechiului Imperiu chinez etc., etc., etc.
A Treia Subrasă s-a desfăşurat minunat în Egipt, Persia, Caldeea, etc..
A Patra Subrasă a strălucit cu civilizaţiile Greciei şi Romei.
A Cincea s-a manifestat perfect în Germania, Anglia şi alte ţări.
A Şasea a rezultat din amestecul spaniolilor cu rasele autohtone ale Americii de Sud.
A Şaptea este manifestată perfect în rezultatul tuturor acestor amestecuri ale diferitelor rase,
aşa cum putem evidenţia astăzi în Statele Unite.
Evident, cele Şapte Ramuri ale Trunchiului Arian există deja pe deplin şi acest lucru este
complet demonstrat.
Studiile pe care le-am realizat în Lumea Cauzală ne-au permis să verificăm cu certitudine fapte
concrete, uimitoare pentru umanitatea noastră actuală.
Cum fiecare dintre Marile Rase care au existat în lume a terminat mereu cu un Mare Cataclism,
putem deduce logic că şi această Rasă Ariană a noastră va trebui să se termine foarte curând cu un
imens cataclism.
Vorbim despre Legea Recurenţei într-o formă superioară şi vom continua să concretizăm
lucrurile, pentru o mai bună înţelegere.
După Marea Catastrofă care se apropie, Pământul va fi din nou locuit de către oameni selecţi.
Trebuie să vă spun dumneavoastră în mod accentuat, că viitoarea rasă care va trebui să
populeze faţa Pământului este creată acum, intenţionat, de către Fraţii Fraternităţii Oculte. Modus
operandi al acestei noi creaţii este foarte special si clar (crearea corpurilor solare).
Vreau ca dumneavoastră să ştiţi că anumiţi călători cosmici proveniţi din alte lumi ne vizitează
constant şi că deja duc cu ei ,,sămânţa selectă” a umanoizilor.
Cu câtva timp în urmă, nişte ziare din Brazilia au publicat o ştire foarte interesantă: un oarecare
ţăran brazilian, care lucra intens arând pământul, a fost surprins deodată de nişte extratereştrii care l-au
condus în interiorul unei nave cosmice plasată într-un loc apropiat din pădure.
Oameni de ştiinţă extraordinari, fraţi ai spaţiului, l-au examinat cu atenţie şi chiar i-au extras
puţin sânge cu scopul de a-l analiza. Apoi l-au pus pe ţăran în interiorul unui dormitor special al navei.
Plugarul acela perplex, uimit, confuz, culcat pe un pat, aştepta nu se ştie ce...
Apoi s-a întâmplat ceva neobişnuit. O femeie ciudată, cu păr auriu şi piele galbenă ca cea a
chinezilor s-a culcat lângă acel lucrător şi l-a sedus sexual.
O dată consumat actul, ţăranul a fost scos din acea navă, iar aceasta din urmă s-a îndepărtat
prin spaţiul infinit.
Multe alte cazuri similare au apărut în diferite locuri din lume.
În plus, se vorbeşte constant despre dispariţii misterioase, echipaje aeriene sau maritime care s-
au pierdut pentru totdeauna şi fără vreo explicaţie.
Toate acestea ne invită la reflectare; toate aceste lucruri ne fac să înţelegem că Fraţii mai Mari
ai umanităţii iau sămânţa pentru a o încrucişa cu persoane din alte lumi.
În acest fel, Zeii Sfinţi deja creează Viitoarea Mare Rasă, a Şasea Rasă Rădăcină, care va trebui
să populeze Pământul după Marea Catastrofă care se apropie.
Va fi un tip de oameni noi, amestec al pământenilor cu extratereştrii, o umanitate strălucitoare.
Iată aşadar, distinşi fraţi, personalul cu care va trebui să se formeze viitorul Ierusalim despre
care vorbeşte ,,Apocalipsa” Sfântului Ioan.
Fără îndoială că atunci vor învia glorioasele Civilizaţii Ezoterice ale antichităţii.
În Prima Subrasă a Viitoarei Mari Rase Rădăcină, prin Legea Recurenţei, vor apărea din haos
puternicele culturi ale Primei Subrase Ariene, dar pe o spirală de tip superior.
În viitoarea a Doua Subrasă, va reînvia civilizaţia care a înflorit în India milenară (înaintea
Vedelor) şi în China străveche.
În a Treia Subrasă va exista un nou Egipt, noi piramide, un nou Nil şi va reînvia Civilizaţia
Egipteană; atunci se vor reîncarna vechii faraoni şi mii de Suflete provenind din acea glorioasă cultură
se vor întoarce din Amenti, cu scopul de a retrăi Misterele Sfinte ale ţării însorite a lui Kem.
95
 De asemenea, vor străluci din nou în acea epocă, Misterele Caldeei, Asiriei, Babiloniei, Persiei,
etc., dar pe o spirală superioară, în cadrul Marii Linii Spiralate a Vieţii.
În a Patra Subrasă a Pământului de mâine vor învia Misterele Greciei şi ale Romei, cu
avantajul spiralei superioare a existenţei.
În a Cincea Subrasă va apărea din nou o anumită mecanicitate periculoasă; va reînvia
Civilizaţia englezilor, germanilor, etc., cu avantajul de a fi mai Spirituale, datorită faptului concret de a
fi plasate pe o spirală superioară.
În Penultima Subrasă a acelei Mari Rase Rădăcină a viitorului se va putea vedea ceva
asemănător Lumii Latine, dar cu un aspect mai elevat, mai demn, mai Spiritual.
Subrasa finală a acelei Viitoare Rase Rădăcină, deşi foarte tehnologizată, nu va avea
materialismul grosier al acestei Vârste Negre a Kali Yugăi. Astfel, prieteni, lucrează Legea Recurenţei,
mişcându-se pe Spirala Existenţei.
Să ne gândim acum la Legea Recurenţei lumilor, la spaţiile înstelate din infinitul inalterabil.
Tot ce s-a întâmplat pe vechea Lună, pe acel satelit care luminează faţa Pământului în timpul
orelor de noapte, se repetă chiar acum pe planeta noastră Pământ.
Cu alte cuvinte, voi afirma următoarele: întreaga istorie a Pământului şi a raselor sale din zorii
vieţii este o repetare a istoriei Seleniţilor care cândva locuiau pe acel satelit, pe când era încă viu şi
avea viaţă din abundenţă.
Vedeţi aşadar, domnilor şi doamnelor, cum lucrează Legea Recurenţei în toate colţurile
spaţiului infinit.
Să trecem acum să studiem modus operandi al acestei Mari Legi în Animalul Intelectual greşit
numit om.
La reîncorporare, la revenire, la reîntoarcere repetăm în detaliu toate întâmplările existenţelor
noastre trecute.
Există indivizi cu o repetiţie riguroasă, cazuri concrete de Ego-uri care se reîntorc timp de
multe secole în sânul aceleiaşi familii, oraş şi naţiune.
Aceştia sunt aceia care, datorită neîncetatei repetări a aceluiaşi lucru, pot prezice cu absolută
claritate ceea ce îi aşteaptă în viitor. Aceştia sunt aceia care pot spune, de exemplu, „Mă voi căsători
la 30 de ani, voi avea o soţie de cutare culoare, de cutare statură, atâţia copii, tatăl meu va muri la
cutare vârstă, mama mea la cutare altă vârstă, afacerea mea va avea succes sau va eşua, etc., etc.,
etc.” şi este clar că toate acestea ajung să se întâmple apoi cu o exactitate uimitoare.
Sunt persoane care îşi cunosc rolul, din cauză că l-au repetat atât de mult încât nu îl ignoră.
Atâta tot!
În această categorie intră de asemenea copiii minune, care îi uimesc atât de mult pe cei din
epoca lor. De obicei este vorba de Ego-uri care deja îşi cunosc datoria pe dinafară şi care, întorcându-
se şi-o îndeplinesc de minune din primii ani ai copilăriei.
Este uimitoare Legea Recurenţei. Persoanele normale şi obişnuite îşi repetă mereu aceleaşi
drame. Comicii îşi repetă o dată şi încă o dată, în fiecare din vieţile lor succesive, aceleaşi maimuţăreli,
perverşii se reîncorporează continuu pentru a repeta neîncetat aceleaşi tragedii.
Toate aceste evenimente proprii existenţelor repetate sunt însoţite mereu de bunele sau relele
consecinţe, în acord cu Legea Cauzei şi a Efectului.
Asasinul se va întoarce pentru a se vedea în oribila ocazie de a asasina, dar va fi asasinat; hoţul
se va întoarce pentru a avea aceeaşi oportunitate de a fura, dar va fi trimis la închisoare; banditul va
simţi aceeaşi dorinţă de a fugi, de a-şi folosi picioarele pentru delict, dar nu va avea picioare, se va
naşte invalid sau le va pierde într-o tragedie oarecare.
Orbul din naştere va dori să vadă lucrurile vieţii, acelea care probabil l-au condus la cruzime,
etc., dar nu va putea vedea; femeia îl va iubi pe acelaşi soţ din viaţa ei anterioară, pe acela pe care
probabil l-a abandonat pe patul de boală pentru a pleca cu un alt individ oarecare, dar acum drama se
va repeta invers şi subiectul iubirii sale va pleca cu altă femeie, lăsând-o abandonată; tâlharul la
drumul mare se va întoarce pentru a simţi dorinţa de a alerga, de a fugi, este posibil că va implora în
stare de delir mental, îmbrăcat cu un nou corp, posibil de natură feminină, va avea deliruri stranii, nu
va putea fugi se sine însuşi, va înnebuni, va fi un bolnav mental, etc., etc., etc.. Astfel lucrează
neîncetat Legea Recurenţei.

96
 Î. - Faptul că o ţară a fost afectată mult timp de violenţă se datorează Legii Recurenţei?
R. - Desigur, violenţa mulţimilor în acea ţară a fost repetarea violenţelor similare care au apărut
într-un trecut haotic. Gândiţi-vă la războaiele civile apărute în epoci anterioare violenţei produse;
război al partidelor politice de dreapta şi de stânga, repetându-se în prezent ca rezultat al trecutului.
Iată Legea Recurenţei.

Î. - Dacă o persoană a fost corectă, dacă s-a comportat în toate ca un bun cetăţean,
îndeplinindu-şi îndatoririle, cum ar lucra în el Legea Recurenţei în următoarea sa reîntoarcere?
R. - Nu îmi spuneţi că acest cutare a fost un model de virtuţi, un izvor de sfinţenie. Oricât de
magnific cetăţean ar fi fost, şi-a avut greşelile sale foarte umane, scenele sale, dramele sale, etc., şi este
clar că în toate acestea există repetiţie în noua sa existenţă, plus consecinţele. Astfel operează Legea
Recurenţei.

Î. - Există o anumită confuzie în ceea ce priveşte relaţia dintre Legea Karmei şi Legea
Recurenţei, deoarece consider că o dată cu terminarea Karmei se va termina Legea Recurenţei.
Aţi dori să-mi clarificaţi acest punct?
R. - În niciun caz nu poate exista confuzie între Legile Recurenţei şi Karmei, căci ambele sunt
aceeaşi Lege cu nume diferite. Fără îndoială, Karma lucrează pe baze ferme; nu este decât un efect al
cauzei pe care noi înşine o semănăm. Prin urmare, trebuie să se repete faptul în sine, plus rezultatele
bune sau rele.

Î. - Persoane care aparent nu au făcut rău nimănui, suferă de lipsuri economice. Aceasta
are de a face cu Legea Recurenţei?
R. - Tatăl care se află în secret poate fi aproape de noi sau departe. Când fiul merge rău, Tatăl se
îndepărtează şi atunci acela cade în dizgraţie; suferă din lipsă de bani, trece prin teribile necesităţi, nu
îşi poate explica motivul mizeriei sale. Evident, asemenea persoane cred că nu au făcut rău nimănui.
Dacă aceştia şi-ar aminti vieţile anterioare, ar putea evidenţia prin ei înşişi faptul concret că au mers pe
căi greşite, poate s-au dedat alcoolului, desfrâului, adulterului, etc..
Tatăl care se află în secret, propriul nostru Spirit Divin poate să ne dea sau să ne ia. El ştie
foarte bine ce merităm şi dacă nu avem în prezent bani, este pentru că El nu vrea să ni-i dea; ne
pedepseşte, pentru binele nostru.
„Fericit omul pe care îl mustră Domnul”. Tatăl care îşi iubeşte fiul îl pedepseşte mereu pentru
binele lui.
În cazul concret al acestei întrebări, victima suferinţelor va repeta scenele trecutului, plus
consecinţele: sărăcie, durere, etc., etc., etc.

Î. - Legea Recurenţei se termină cu cele 108 vieţi?

R. - Odată terminat ciclul existenţelor umane acordate oricărui Suflet, se încheie şi Legea
Recurenţei, în Abisurile Infernale repetându-se scene umanoide, stadii de animale, de vegetale şi de
minerale.
Înainte de a atinge stadiul umanoid trecem prin Regnul Mineral, Vegetal şi Animal; apoi, la
intrarea în Abis, odată încheiat ciclul de existenţe umane, se repetă iarăşi stadiile de animale, de
vegetale, de minerale. Astfel lucrează Legea Recurenţei.

Î. - Acela care reuşeşte să se elibereze de Roata Samsarei nu mai repetă Legea

Recurenţei?
R. - Legea Recurenţei, în forma sa superioară, corespunde Legii Katanciei (Karma Superioară).
Zeii Sfinţi trebuie să repete scene cosmice ale vechilor Mahavantare în fiecare nouă Mare Zi
care răsare, plus Consecinţele.
Amintiţi-vă că şi Zeii greşesc. Acei Indivizi Sacri care în perioada terestră prezentă i-au dat
umanităţii abominabilul Organ Kundartiguator, repetând drame asemănătoare, îşi vor plăti greşelile în
viitoarea Mahamvantara.

97
 Pământul nostru actual, împreună cu umanitatea care îl populează, este rezultatul Karmei
Cosmice şi repetă neîncetat perioadele istorice ale vechii Luni, împreună cu rezultatele cosmice.
Rezultatele le vedem în paginile întunecate ale negrei istorii a îndureratei noastre lumi terestre.

Î. - Cine sunt aceia care sunt liberi de Legea Recurenţei?

R. - Priviţi Legea Recurenţei în aspectele sale Superioare şi Inferioare ale Marii Vieţi. Putem
afirma solemn că se eliberează de Legea Recurenţei doar aceia care ajung să cristalizeze în natura lor
Intimă cele Trei Forţe Primare ale Universului.
Sacrul Soare Absolut vrea să cristalizeze în fiecare dintre noi acele Trei Forţe Primare. Să
colaborăm cu el şi cu Sfintele sale Proiecte şi vom rămâne pentru totdeauna liberi de Legea
Recurenţei.

Capitolul XXIII
Melcul Existenţei

Vom vorbi astăzi pe larg despre Linia Spiralată a Vieţii.

S-a discutat mult despre doctrina Transmigraţiei Sufletelor, expusă de Domnul Krishna pe
Pământul Sacru al Vedelor, cu câteva mii de ani înainte de Iisus Hristos.
Deja în discursurile trecute am expus toate acele procese ale Roţii Samsarei.
Am spus cu deplină claritate, am repetat până la saturaţie că fiecărui Suflet i se atribuie 108
vieţi pentru Autorealizarea sa Intimă.
Fără îndoială, aceia care eşuează pe parcursul ciclului lor de manifestare, aceia care nu obţin
Autorealizarea în cadrul numărului de existenţe atribuite este clar că vor coborî în Regnul Mineral
Scufundat, în Avitchi hindus, în Tartarul grec, în Avernus roman.
Este clar şi evident că Involuţia în străfundurile planetei pe care trăim este teribil de dureroasă.
A recapitula procese animale, vegetale, minerale pe calea direct degenerativă, cu siguranţă nu
este foarte plăcut.
Am afirmat de asemenea în discursurile noastre trecute că după A Doua Moarte Esenţa, această
părticică de Suflet, urcă din nou în Regnul Mineral, până la Animalul Intelectual greşit numit om,
trecând prin etapele Vegetală şi Animală.
Totuşi, există în această Lege a Transmigraţiei Sufletelor ceva ce nu am spus. Am vorbit despre
Legea Eternei Reîntoarceri, am menţionat această Lege cunoscută ca Recurenţă; dar trebuie să
clarificăm că aceste două Legi menţionate se dezvoltă şi se desfăşoară pe Linia Spirală a Vieţii.
Aceasta înseamnă că fiecare ciclu de manifestare se procesează pe spirale sau curbe de fiecare
dată mai înalte, în cadrul Liniei Spiralate a Universului.
Cum şi acest lucru este de obicei puţin abstract, mă văd în necesitatea de a clarifica mai bine,
cu scopul ca dumneavoastră cu toţii să puteţi înţelege profund Învăţătura.
Când Esenţa scapă după a Doua Moarte, când reapare, când iese din nou la lumina Soarelui,
evident, transformată în Gnom, va trebui să iniţieze un nou proces evolutiv, dar în cadrul unei octave
superioare.
Aceasta înseamnă că acea creatură Elementală Minerală se va afla neîndoielnic în cadrul
Regnului Mineral, într-o stare de Conştiinţă Superioară aceleia pe care o avea atunci când a început o
Evoluţie similară în ciclul anterior de manifestare.
Continuând cu aceste explicaţii, nu trebuie să uităm că orice ciclu de manifestare include
evoluţii în Regnurile Mineral, Vegetal, Animal şi Uman (în acesta din urmă ni se atribuie mereu 108
existenţe).
Dacă examinăm un melc, vom vedea curbă peste curbă, ceva asemănător unei scări de tip
spiralat. Este evident că fiecare dintre aceste cicluri de manifestare se desfăşoară pe curbe de fiecare
dată mai înalte.
Acum vă veţi explica din ce motiv există atâta diversitate de Elementali Minerali, Vegetali,
Animali şi diferite grade de inteligenţă printre umanoizi.

98
 Fără îndoială, este foarte mare diferenţa dintre Elementalii Minerali care încep pentru prima
dată şi aceia care au repetat deja acelaşi proces de multe ori.
Acelaşi lucru putem spune despre Elementalii Vegetali şi Animali sau despre Umanoizi.
Cum ciclurile de manifestare sunt mereu 3.000, ultimul dintre acestea se găseşte cu adevărat pe
o octavă foarte înaltă.
Acele Esenţe care în cadrul celor 3.000 de învârtiri ale Roţii nu au atins Măiestria sunt
absorbite în Scânteia lor Virginală, pentru a se scufunda pentru totdeauna în sânul Spiritului Universal
de Viaţă...
Este bine cunoscut, vădit şi evident că pe parcursul ciclurilor de manifestare cosmică trebuie să
trecem prin toate experienţele practice ale vieţii.
Fără îndoială, orice Esenţă care a trecut prin cele 3.000 de cicluri de manifestare, a
experimentat de asemenea de 3.000 de ori ororile Abisului şi, prin urmare, şi-a îmbunătăţit sau a
obţinut Autoconştienţa.
Aşa că asemenea Esenţe au, de fapt, drept deplin la Fericirea Divină. Din păcate, nu se vor
bucura de Măiestrie; nu au obţinut-o şi de aceea nu o deţin.
Nu toate Monadele Divine sau Scânteile Virginale sunt interesate de Măiestrie.
Desigur, acelea care suferă nu sunt Scânteile Virginale sau Monadele Divine, ci Esenţa,
emanaţia acestor Scântei, ceea ce fiecare dintre noi avem ca Suflet.
Pentru orice Esenţă, durerile trecute ajung să fie bine recompensate, pentru că, în schimbul
atâtor suferinţe, se obţine autoconştienţă şi fericire fără limite.
Măiestria este diferită. Nimeni nu ar putea obţine Adeptatul fără ,,Cei Trei Factori ai Revoluţiei
Conştiinţei”, exprimaţi clar de către Domnul Nostru, Hristos: ,,Cine vrea să vină după mine, să se
nege pe sine însuşi, să-şi ia crucea şi să mă urmeze”.
A se nega pe sine însuşi semnifică: Dizolvarea Eului. A lua crucea, a o arunca pe umerii noştri,
înseamnă: A Lucra cu Sexo-Yoga, cu Maithuna, cu Magia Sexuală. A-l urma pe Hristos echivalează
cu: A ne Sacrifica pentru umanitate, a ne da viaţa pentru ca alţii să trăiască.
Scânteile Virginale care nu ating Măiestria pe parcursul celor 3.000 de cicluri de manifestare îi
văd pe Maeştri, pe Zei, într-o manieră asemănătoare aceleia în care furnicile îi văd pe umanoizi.
Spun tradiţiile aztece că în zorii vieţii Zeii s-au reunit acolo, în Teotihuacan, cu scopul de a crea
Soarele. Se afirmă că aceştia au aprins un mare foc şi că apoi l-au invitat pe Zeul Melc să se arunce pe
acel rug, dar acesta, după trei încercări, era teribil de speriat.
Cântecele sacre afirmă solemn că Zeul Purulent, plin de mare curaj, s-a aruncat în foc.
Zeul Melc, văzând aceasta, i-a urmat exemplul şi atunci toată adunarea Zeilor, în tăcere, a
aşteptat să vadă ce se va întâmpla.
Povestesc Legendele că în mijlocul focului viu răsări încă o dată format Zeul Purulent,
transformat în Soarele care astăzi ne luminează.
Câteva minute după aceea, pe acel mare rug, a reapărut Zeul Melc, transformat în Luna care ne
luminează noaptea.
Aceasta înseamnă, dragi prieteni, că dacă dorim să ne transformăm în Zei, în Maeştri, trebuie
să îl imităm pe Purulent, să ardem Egoul, Eul, prin intermediul Focului Sexual. Doar prin intermediul
Focului moare Purulentul, Eul Însumi, Sinele Însuşi.
Doar prin intermediul Focului putem să ne transformăm în Zei Solari teribil de Divini.
Din nefericire, nu toate Scânteile Virginale sunt interesate de Măiestrie; majoritatea, milioanele
de creaturi care trăiesc pe faţa Pământului preferă ,,Calea Melcului”, ,,Drumul Lunar”.

Î. - La începutul acestei dizertaţii ne-aţi spus că atunci când Esenţa coboară în Lumile
Infernale, recapitulează stadii animale, vegetale şi minerale. Aţi avea amabilitatea de a ne explica
cuvântul ,,a recapitula”?
R. - Vreau ca dumneavoastră să înţelegeţi bine ceea ce este recapitularea animală, vegetală şi
minerală abisală.
A coborî, involuând în străfundurile Lumii Subterane este radical diferit de ascensiunea
evolutivă la suprafaţa Pământului.
Recapitularea Animală în Abis este de tip degenerativ, involutiv, descendent, dureros.

99
 Recapitularea Vegetală în străfundurile Pământului este înspăimântătoare. Aceia care trec prin
asemenea procese par mai degrabă umbre care alunecă pretutindeni, în suferinţe de nespus.
Recapitularea involutivă, descendentă, minerală din străfundurile lumii în care trăim este mai
amară decât însăşi moartea. Creaturile se fosilizează, se mineralizează şi se dezintegrează lent în
chinuri imposibil de explicat în cuvinte.
După A Doua Moarte, Esenţa scapă, reapare la lumina Soarelui, pentru a recapitula procese
similare în formă evolutivă, ascendentă, inocentă şi fericită.
Iată, deci, diferenţa dintre recapitulările Involutive şi cele Evolutive.
În orice caz, toate aceste infinite procese Involutive şi Evolutive sunt de tip exclusiv Lunar şi se
desfăşoară clar în cadrul Melcului Universal.

Î. - Dumneavoastră ne explicaţi că, o dată cu fiecare ciclu de existenţe, Elementalii în

procesul evolutiv îşi trezesc Conştiinţa, pentru că se procesează pe octave mai elevate. Această
trezire a Conştiinţei este oare rezultatul suferinţelor cauzate de Involuţie sau este rezultatul
procesului Ascendent?
R. - Conştiinţa suferă atât în procesele Evolutive, cât şi în cele Involutive şi că, prin urmare, pe
baza atâtor eforturi şi sacrificii, se trezeşte în mod progresiv.
Milioane de umanoizi au Conştiinţa profund adormită, dar intrând în Abis, după cele 108
existenţe ale oricărui ciclu de manifestare, se trezesc inevitabil în rău şi pentru rău.
Interesant în acest caz este că oricum se trezesc, chiar dacă este pentru a-şi justifica greşelile în
Lumile Infernale.
Orice Iluminat clarvăzător va putea evidenţia prin el însuşi faptul că Elementalii Inocenţi sunt
treziţi în sensul pozitiv, evolutiv.
Vedem deci două tipuri de Conştiinţă trează:
1. Al creaturilor inocente ale naturii;
2. Al umanoizilor involutivi ai Abisului.
Există un al treilea tip de persoane trezite: mă refer la Maeştri, la Zei, dar nu ne ocupăm de ei în
acest moment.
Fără îndoială, în cadrul Roţii Samsarei, rotindu-se cu aceasta, există Conştiinţe inocente trezite
şi, de asemenea, creaturi involutive, abisale, trezite în rău şi pentru rău...

Î. - Când dumneavoastră menţionaţi octavele mai elevate pe spirale mai înalte, mă

derutează, pentru că sunt obişnuit să mă gândesc la octave în funcţie de notele muzicale, care se
relaţionează cu transmutarea Focului Serpentin. Aţi dori dumneavoastră să-mi clarificaţi
aceasta?
R. - Octavele Melcului se procesează muzical cu notele do, re, mi, fa, sol, la, si, într-o manieră
graduală.
Dacă observăm cu atenţie o scară în spirală, vom vedea o succesiune de curbe de fiecare dată
mai înalte, în asa fel încât ele sunt precedate de cele mai joase.
Această formare, această distribuţie a curbelor în forma oricărei spirale, este suficientă pentru a
înţelege că, între octavă şi octavă, există şi pauze muzicale. Fiecăreia dintre aceste pauze îi corespunde
o coborâre abisală.
Cele 3.000 de învârtiri ale Roţii răsună deci, neîncetat, ca un tot unic în ritmurile lui Mahavan
şi ale lui Chotavan, care susţin Universul ferm în mersul său...

Î. - Esenţa, fiind bună, de ce vine să sufere în lumea asta?

R. - Esenţa în ea însăşi este dincolo de Bine şi de Rău, este absolut inocentă, pură şi sănătoasă.
Esenţa suferă când rămâne cufundată în Ego, dar o dată dizolvat acesta, Esenţa încetează să
sufere. Cu siguranţă, Esenţele planetei Pământ au rămas cufundate în Eul Însumi, din cauza unei
greşeli a Zeilor. Am mai spus în discuţiile trecute că anumiţi Indivizi Sacri, cu scopul de a da stabilitate
scoarţei geologice a lumii noastre, i-au dat umanităţii abominabilul Organ Kundartiguator.
Când acel organ a dispărut, au rămas consecinţele în interiorul fiecărei persoane, iar acestea din
urmă s-au cristalizat, transformându-se în Ego, un fel de a Doua Natură, în interiorul căreia a rămas
scufundată în mod lamentabil Esenţa.
100
 Dacă această a doua Natură nu ar exista, Esenţa ar fi liberă şi fericită. Din păcate, există, ca
rezultat al Abominabilului Organ Kundartiguator.

Î. - Se spune că suntem Fii ai lui Dumnezeu şi că Dumnezeu este perfect. Atunci de ce îşi
trimite Fiii să sufere?
R. - A venit ora să ştim că noi toţi suntem Fii ai Diavolului... Vă rog să nu vă speriaţi.
Ştim deja că Domnul Satana sau Lucifer-Prometeu este exclusiv Umbra propriei noastre
Divinităţi Interioare, proiectată în interiorul nostru înşine, pentru binele nostru.
Este evident că Lucifer este Marele Antrenor pe care îl purtăm în interior. De aceea, impulsul
sexual, în fond, se dovedeşte a fi luciferic.
Aşadar, după cum am explicat deja în discursurile trecute, Diavolul nu este acel personaj
fabulos pe care ni-l prezintă anumite secte dogmatice, ci este instructorul personal al fiecăruia.
Deci, Forţa Luciferică este cea care îl conduce pe om la triumf sau la eşec, la generare sau la
regenerare.
Din acest punct de vedere putem afirma cu siguranţă că noi suntem fii ai Diavolului şi acest
lucru a fost spus de Domnul Nostru, Hristosul: ,,Fii ai Diavolului sunteţi”, a spus Marele
Maestru, ,,căci dacă aţi fi fost fii ai lui Dumnezeu, aţi fi făcut faptele lui Dumnezeu.” Este necesar să
devenim fii ai lui Dumnezeu şi acest lucru este posibil doar cu cei Trei Factori ai Revoluţiei
Conştiinţei, aşa cum i-am menţionat în această discuţie.
Fiu al lui Dumnezeu este acela care ajunge la Înviere. Reflectaţi deci la aceste cuvinte şi nu vă
consideraţi Sfinţi, nici virtuoşi, pentru că voi toţi fii ai Diavolului sunteţi.
Dumnezeu nu ne trimite niciodată să suferim. Suferinţele ni le-am creat noi înşine cu propriile
noastre greşeli şi de-a lungul multor naşteri succesive.

Î. - Dacă suntem Fii ai Diavolului, cine are mai multă putere asupra noastră, Diavolul sau
Dumnezeu?
R. - Am spus că Dragonul este Umbra Dumnezeului Intim al fiecăruia dintre noi.
Este evident că fiecare dintre noi este fiu al acelei Umbre, al acelui Dragon şi prin urmare, în
stadiul actual în care ne găsim, Dragonul ne controlează în mod absolut. Aşa că, din punctul de vedere
relativ şi circumstanţial în care ne găsim, Diavolul are mai mare putere asupra noastră decât însuşi
Dumnezeu (asta nu înseamnă că Diavolul este mai puternic decât Dumnezeu). Dar Diavolul este parte
din Dumnezeu, oricat de paradoxal ar suna, pentru ca NU EXISTĂ DECAT DUMNEZEU.
Când Scânteia Nemuritoare învie în noi, când ne vom transforma în fii ai lui Dumnezeu, atunci
totul va fi diferit; în acele zile vom fi învins Dragonul.

Î. - Ce îmi spuneţi dumneavoastră despre Îngeri, Bodhisattwa şi Maeştri căzuţi? Cum se

relaţionează ei cu Spirala Vieţii?
R. - Există un moment suprem pentru toate milioanele de Esenţe care populează faţa
Pământului.
Vreau să mă refer clar la momentul în care, pentru prima dată reuşim să intrăm pe Drumul
Solar, care este cu siguranţă foarte diferit de Cărarea Lunară.
Toate milioanele sau trilioanele de Scântei Virginale ajung în clipa exactă, la ora critică în care
trebuie să se decidă pentru Drumul Solar sau pentru Melcul Lunar. Când cineva alege deliberat Cărarea
Tăişului de Cuţit, zarurile sunt aruncate. După acest moment, nu mai există întoarcere.
Aceia care ating Măiestria şi apoi vor să dea înapoi pentru a intra pe Cărarea Lunară, vor trebui
să treacă prin eternităţi înspăimântătoare în Lumile Infernale până la a obţine, după multe bilioane sau
trilioane de ani, anihilarea Corpurilor Existenţiale Superioare ale Fiinţei şi distrugerea Egoului Animal.
Aceasta înseamnă că cu cât este mai mare gradul de conştiinţă, cu atât este mai mare
responsabilitatea, iar acela care adună Înţelepciune, adună durere.
Fără îndoială, pentru Bodhisattwa căzuţi, pentru Îngerii negri, pentru Arhanghelii tenebroşi,
adică pentru creaturile angelice sau divine scufundate în Abis pentru delictul de a fi vrut să apuce
Calea Lunară după ce s-au decis complet pentru cea Solară, le va reveni să sufere de milioane de ori
mai intens decât trebuie să sufere oamenii obişnuiţi.

101
 O dată obţinută dezintegrarea Vehiculelor şi a Egoului, vor reîncepe în orice caz călătoria
evolutivă de la mineral, dar cu un Embrion de Aur şi prin urmare, cu mai multă Conştiinţă decât a
celorlalţi Elementali ai Naturii, până când ating stadiul de umanoizi.
Odată atins acest obiectiv, pentru că deţin Embrionul de Aur, asemenea fiinţe vor reveni la
Calea Solară pentru a-şi crea din nou Corpurile Existenţiale Superioare şi pentru a recuceri stadiul
Angelic sau de Arhanghel, etc., pe care cândva l-au respins.
Alta este soarta Scânteilor Virginale care nu au ales niciodată Drumul Solar; acestea,
transformate în simpli Elementali ai Naturii, se vor scufunda cu Esenţa lor în Oceanul Universal al
Vieţii libere în mişcarea ei.
Este vorba despre Fiinţe care au preferat Viaţa Elementală, care nu au aspirat la Măiestrie, care
s-au bucurat mereu în sânul Marii Naturi şi care acum, ca scânteieri ale Divinităţii, se întorc la aceasta
pentru totdeauna.

Capitolul XXIV
Negocierile

Permiteţi-mi să vă spun că nu vorbesc despre negocieri profane. Vreau să mă refer clar la

Negocierile Karmei.
Înainte de orice, este necesar ca oamenii să înţeleagă ce înseamnă cuvântul sanscrit „Karma”.
Nu este de prisos să afirmăm că un asemenea cuvânt, în sine, înseamnă ,,Legea Acţiunii şi a
Consecinţei”. Evident, nu există cauză fără efect, nici efect fără cauză. Orice acţiune din viaţa noastră,
bună sau rea, îşi are consecinţele sale.
Astăzi reflectam la nenorocirea lumii noastre: cât de fericiţi ar fi fost umanoizii intelectuali
dacă nu ar fi avut niciodată ceea ce se cheamă Ego, Eu, Eu Însumi, Sine Însuşi.
Este de netăgăduit faptul că Egoul comite nenumărate greşeli, al căror rezultat este durerea.
Dacă aceşti umanoizi raţionali ar fi lipsiţi de Ego, ar fi pur şi simplu Elementali Naturali, foarte
frumoşi, inocenţi, puri, extrem de fericiţi.
Imaginaţi-vă pentru un moment, dragi prieteni, un astfel de Pământ populat de milioane de
umanoizi inocenţi, lipsiţi de Ego şi guvernaţi de Regi Divini, Zei, Hierofanţi, Deva, etc., etc., etc..
Desigur, o asemenea lume ar fi cu siguranţă un Paradis, o planetă de preafericiţi.
Nimeni nu poate fi obligat să se transforme în Om, cu forţa. Toate aceste milioane de umanoizi,
deşi nu sunt oameni în sensul cel mai complet al cuvântului, ar fi putut să fie infinit de fericiţi, dacă nu
ar fi apărut în interiorul lor o a doua natură, malefică şi teribil de perversă.
Din nefericire, cum am mai spus de atâtea ori în aceste discuţii, din cauza greşelii unor Indivizi
Sacri a apărut în interiorul fiecărui subiect ceva anormal: anumite Elemente Inumane în interiorul
cărora a rămas îmbuteliată Conştiinţa.
Este clar că asemenea Elemente Inumane au luat naştere ca rezultat al consecinţelor negative
ale Abominabilului Organ Kundartiguator. Astfel, a eşuat această umanitate planetară, devenind
înspăimântător de malefică.
Ar fi fost mai bine ca acei Indivizi Sacri să nu fi dat acestor bieţi bipezi tricerebraţi sau
tricentraţi acel Abominabil Organ al tuturor infamiilor.
Să ne gândim pentru un moment la mulţimile Umanoide care populează faţa Pământului.
Suferă nespus, victime ale propriilor lor greşeli. Fără Ego nu ar fi avut aceste greşeli şi nici nu ar fi
suferit consecinţele acestora.
Am spus deja în discuţiile noastre trecute că nu pe toate Scânteile Virginale, că nu pe toţi
umanoizii îi interesează Măiestria; totuşi, aceasta nu împiedică Fericirea Autentică.
În spaţiul infinit există multe Locuinţe de Fericire pentru Elementalii Umanoizi pe care nu îi
interesează Măiestria.
Fără îndoială, cele 3.000 de cicluri sau perioade de timp atribuite oricărei Esenţe, oricărei
Monade, pentru manifestarea ei cosmică, se desfăşoară nu doar aici, pe planeta noastră Pământ, ci şi în
alte lumi ale spaţiului înstelat.

102
 Prin toate acestea veţi putea vedea că pentru Suflete există multe Lăcaşuri de Fericire şi că în
niciun caz nu este indispensabilă Măiestria pentru a avea dreptul la bucuria autentică a Spiritului Pur.
Singurul lucru care se cere pentru a avea dreptul la Adevărata Fericire este, înainte de toate, să nu
avem Ego.
Cu siguranţă, când nu există în interiorul nostru Agregatele Psihice, Elementele Inumane care
ne fac să fim atât de oribili şi de răi, nu există Karma de plătit şi rezultatul este Fericirea.
Nu toate creaturile fericite care trăiesc în toate lumile spaţiului infinit au atins Măiestria. Totuşi,
se găsesc în ton cu ordinea cosmică, pentru că nu au Ego.
Când cineva trăieşte în acord cu Dreapta Gândire, Dreapta Simţire şi Dreapta Acţiune, de
obicei consecinţele sunt fericite.
Din nefericire, gândirea justă, sentimentul just, acţiunea justă, etc., sunt imposibile când o a
doua natură inumană acţionează în noi, în interiorul nostru şi prin intermediul nostru, aici şi acum.
În ceea ce am spus trebuie să se evite confuziile. Este evident că dintre cei mulţi, câţiva aspiră
la Adeptat, la Autorealizarea Intimă a Fiinţei. Fără îndoială, aceste Suflete se transformă în adevăraţi
Regi ai Universului şi în Zei teribil de Divini.
Cei mai mulţi, după 3.000 de cicluri de manifestare, se întorc la Spiritul Universal de Viaţă ca
simpli Elementali fericiţi.
Nenorocirea este că aceste milioane de Elementali Umanoizi au creat în interiorul lor o a Doua
Natură Infraumană, iar aceasta din urmă, prin ea însăşi, i-a făcut nu doar perverşi, ci şi, ceea ce este şi
mai rău, nenorociţi.
Dacă nu ar fi fost Eul Însumi, nimeni nu ar fi mânios, nimeni nu ar lăcomi bunurile altora,
nimeni nu ar fi desfrânat, invidios, orgolios, leneş, gurmand, etc., etc., etc..
Regret mult că trebuie să spun că pe Arhanghelul Sakaki şi înalta sa comisie de Indivizi Sacri,
care în timpurile arhaice i-au dat umanităţii Abominabilul Organ Kundartiguator, îi aşteaptă în
viitoarea Mare Zi Cosmică amărăciuni de nespus, Karma îngrozitoare, căci nu încape îndoială că, din
cauza greşelii lor, această umanitate şi-a pierdut fericirea şi a devenit monstruoasă... Să mă ierte Zeii
Sfinţi pentru o asemenea afirmaţie, dar faptele sunt fapte şi în faţa faptelor trebuie să ne înclinăm, orice
ar fi.
Din fericire, dragii mei prieteni, Justiţia şi Mila sunt cele două coloane fundamentale ale
Fraternităţii Universale Albe...
Justiţia fără Milă este tiranie; Mila fără Justiţie este toleranţă, complicitate cu delictul.
În această lume de nenorociri în care ne găsim, este necesar să învăţăm să mânuim propriile
noastre negocieri, pentru a orienta barca existenţei de-a lungul diferitelor trepte ale vieţii.
Karma este negociabilă, iar aceasta este ceva ce i-ar putea surprinde foarte mult pe adepţii
diferitelor şcoli ortodoxe.
Cu siguranţă, anumiţi pseudoezoterişti şi pseudoocultişti au devenit exagerat de pesimişti în
legătură cu Legea Acţiunii şi a Consecinţei.
Presupun, în mod greşit, că aceasta se desfăşoară în formă mecanică, automată şi crudă.
Erudiţii cred că nu este posibil să se modifice această Lege. Îmi pare sincer rău că trebuie să mă
disociez de această formă de gândire.
Dacă Legea Acţiunii şi a Consecinţei, dacă Nemesis a existenţei nu ar fi fost negociabilă, atunci
unde ar fi fost Mila Divină? Sincer, eu nu pot accepta cruzimea în Divinitate. Realul, Acela care este
numai Perfecţiune, Acela care are diferite nume ca, Tao, Aum, Inri, Sein, Allah, Brahma, Dumnezeu
sau mai bine spus Zei, etc., etc., etc., în niciun caz nu ar putea fi nemilos, crud, tiranic, etc.. Din toate
aceste motive, repet în mod clar că, Karma este negociabilă.
,,Când o Lege inferioară este transcendată de o Lege Superioară, Legea superioară şterge
Legea inferioară”.
,,Fă fapte bune, ca să îţi plăteşti datoriile.” ,,Leul Legii se combate cu Balanţa.”
,,Cine are cu ce plăti, plăteşte şi iese bine din negocierile sale; cine nu are cu ce plăti,
plăteşte cu durere.”
Dacă pe un taler al Balanţei Cosmice punem faptele bune şi pe celălalt pe cele rele, evident,
Karma va depinde de greutatea din Balanţă. Dacă talerul faptelor rele cântăreşte mai greu, rezultatul
vor fi amărăciunile. Totuşi, este posibil să mărim greutatea faptelor bune pe talerul Balanţei şi în acest

103
mod ne-am anula Karma, fără necesitatea de a suferi. Tot ce avem nevoie este să facem fapte bune
pentru a mări greutatea de pe talerul bunelor acţiuni.
Acum veţi înţelege dumneavoastră, bunii mei prieteni, ce minunat este să faci binele; nu încape
îndoială că Corecta Gândire, Corecta Simţire şi Corecta Acţiune sunt cel mai bun negoţ.
Nu trebuie să protestăm niciodată împotriva Karmei; important este să o ştim negocia.
Din nefericire, singurul lucru pe care îl fac oamenii când se află într-un mare necaz este să se
spele pe mâini ca Pilat, să spună că nu au făcut nimic rău, că nu sunt vinovaţi, că sunt suflete drepte,
etc., etc., etc..
Eu le spun celor care sunt în mizerie să îşi revizuiască comportamentul, să se judece pe ei
înşişi, să se simtă chiar şi pentru o clipă pe banca acuzaţilor, ca după o sumară analiză a lor înşişi să îşi
modifice comportamentul. Dacă aceia care nu au serviciu ar deveni caşti, infinit de caritabili, calmi,
serviabili sută la sută, este clar că ar schimba radical cauza nefericirii lor, schimbându-se în consecinţă
şi efectul.
Nu este posibil să se modifice un efect dacă înainte nu s-a modificat radical cauza care l-a
produs, căci aşa cum am spus deja, nu există efect fără cauză, nici cauză fără efect.
Nu există îndoială că sărăcia îşi are cauzele în beţii, în desfrâul dezgustător, în violenţă, în
adultere, în risipă şi în avariţie etc.,etc., etc..
Nu este posibil ca cineva să se afle în sărăcie când Tatăl care se află în secret se găseşte prezent
aici şi acum. Vreau să ilustrez aceasta cu o povestire...
Într-o anumită ocazie, Fiinţa mea Reală Interioară, Monada mea Nemuritoare, m-a scos din
Corpul Fizic pentru a-mi da instrucţiuni despre un anumit discipol. Odată terminate acestea, nu am
găsit niciun inconvenient în a mă adresa Domnului Intim cu următoarele cuvinte:
„-Sunt obosit de a avea Corp şi ceea ce aş vrea ar fi să mă dezîncarnez”. În acele momente,
Domnul perfecţiunilor, Dumnezeul meu Interior, mi-a răspuns cu voce solemnă:
„-De ce protestezi? Ţi-am dat pâine, îmbrăcăminte şi adăpost şi încă protestezi? Îţi aminteşti
ultimele zile din existenţa ta trecută? Ai umblat pe străzile Mexicului desculţ, cu hainele rupte, bolnav
şi în cea mai înspăimântătoare sărăcie. Şi cum ai murit? Într-o colibă murdară. Atunci eu eram
absent.”
În acele momente Faţa Domnului a strălucit. În ochii săi albaştri se reflecta cerul infinit; Tunica
sa albă de Glorie îi ajungea până la picioare. Totul în El era Perfecţiune.
„-Doamne, i-am spus, eu am venit să-ţi sărut mâna şi să-ţi cer Binecuvântarea”. Adorabilul m-
a binecuvântat şi i-am sărutat dreapta.
După ce m-am întors la Corpul Fizic am intrat în meditaţie. Cu siguranţă, dragii mei fraţi, când
fiul merge rău, Tatăl lipseşte şi atunci acesta cade în nenorocire.
Cred că acum aţi înţeles mai bine, dragii mei prieteni, ce este sărăcia, de ce apare, cum apare.
Tatăl care se află în secret are putere suficientă pentru a ne da şi pentru a ne lua. „Fericit este
omul pe care îl mustră Domnul”.
Karma este un medicament care ni se aplică pentru propriul nostru bine.
Din nefericire, oamenii în loc să se încline cu reverenţă în faţa Eternului Dumnezeu viu,
protestează, blasfemiază, se justifică pe ei înşişi, se dezvinovăţesc prosteşte şi se spală pe mâini ca
Pilat. Cu aceste proteste nu se schimbă karma; dimpotrivă, aceasta devine mai dură şi mai severă.
Cerem fidelitate soţului când noi înşine am fost adulteri în această viaţă sau în vieţi precedente.
Cerem iubire când am fost nemiloşi şi cruzi.
Solicităm înţelegere, când niciodată nu am ştiut să înţelegem pe nimeni, când nu am învăţat
niciodată să vedem punctul de vedere al celuilalt.
Năzuim la bucurii imense, când am fost mereu cauza multor nefericiri. Ne-am fi dorit să ne
naştem într-un cămin foarte frumos şi cu multe comodităţi, când nu am ştiut în existenţele noastre
trecute să oferim fiilor noştri cămin şi frumuseţe.
Protestăm împotriva acelora care ne insultă, când mereu i-am insultat pe toţi cei din jurul
nostru.
Vrem ca fiii noştri să ne asculte, când nu am ştiut niciodată să ne ascultăm părinţii.
Ne supără teribil calomnia, când noi am fost mereu calomniatori şi am umplut lumea de durere.

104
 Ne supără clevetirile, vrem ca nimeni să nu ne bârfească, dar totuşi am umblat mereu cu
clevetiri şi bârfe, vorbindu-ne de rău aproapele, otrăvind viaţa celorlalţi, adică cerem mereu ceea ce nu
am dat.
În toate vieţile noastre anterioare am fost răi şi merităm ce este mai rău, dar noi credem că ni se
datorează ceea ce este mai bun.
Bolnavii, în loc să se preocupe atâta de ei înşişi, ar trebui să lucreze pentru ceilalţi, să facă fapte
de caritate, să încerce să însănătoşească pe alţii, să-i consoleze pe cei îndureraţi, să aducă medicul la
cei care nu au cu ce să îl plătească, să dăruiască medicamente, etc., şi astfel şi-ar anula Karma şi s-ar
vindeca total.
Aceia care suferă în căminele lor ar trebui să-şi sporească umilinţa, răbdarea şi seninătatea.
Să nu răspundă cu cuvinte rele, să nu îşi tiranizeze aproapele, să nu îi supere pe cei care îi
înconjoară, să ştie să ierte defectele celorlalţi cu o răbdare înmulţită până la infinit. Astfel şi-ar anula
Karma şi ar deveni mai buni.
Din nefericire, dragii mei prieteni, acel Ego pe care fiecare îl poartă în interior face exact
contrariul a ceea ce spunem aici. Din acest motiv, consider urgent, de neamânat, să reducem Eul
Însumi la praf cosmic.

Î. - Dacă oamenii reuşesc să se transforme în elemente inocente, consideraţi că misiunea

lor este îndeplinită?
R. - Mulţi Profeţi, mari Avatara şi Maeştri au luptat în vechile timpuri împotriva consecinţelor
negative ale Abominabilului Organ Kundartiguator. Aceasta este o misiune de ordin popular, al cărei
scop este de a face umanitatea să revină la inocenţa totală.
Acei Sfinţi, în timpurile vechi, au avut de asemenea Cercurile lor Ezoterice pentru cei care
urmau Calea Directă, pentru cei care în toate epocile au aspirat la Măiestrie.
Vedeţi aşadar, prieteni, cele două Cercuri: cel Exoteric sau Public şi cel Ezoteric sau Secret. Nu
este de prisos să vă amintesc că marile religii confesionale îndeplinesc exact aceste două necesităţi.
Orice religie confesională serveşte atât mulţimilor cât şi Iniţiaţilor. Cred că acum aţi înţeles complet
sensul misiunii mele pe faţa acestei îndurerate lumi în care trăim.

Î. - Orice suferinţă pe care o are cineva, de orice tip ar fi, se poate atribui faptului că Tatăl
este absent?
R. - Există suferinţele voluntare şi cele involuntare. Primele se procesează în aceia care
urmează Calea Directă, Drumul Solar; celelalte sunt rezultatul propriei noastre Karma. Este evident că
atunci când fiul merge rău, Tatăl este absent şi consecinţa este durerea.

Î. - În legătură cu Nemesis sau Karma, este posibil ca orice suferinţă să poată fi

negociabilă înaintea Domnilor Karmei?
R. - Atunci când o anumită Karma se află deja în plină desfăşurare, trebuie să ajungă inevitabil
până la final.
Aceasta înseamnă că este posibil să se modifice radical Karma doar când remuşcarea este totală
şi când orice posibilitate de a repeta greşeala care a produs-o a dispărut radical.
Kamaduro, ajungând la finalul său, este întotdeauna catastrofică. Nu orice Karmă este
negociabilă.
Este bine de ştiut de asemenea că, atunci când am eliminat radical Egoul, posibilitatea de a
comite delicte rămâne complet anihilată şi, în consecinţă, Karma poate fi iertată.

Capitolul XXV
Experienţa Directă

Ne adunăm pentru a finaliza aceste discuţii care, fără îndoială, vor trebui să fie publicate sub
formă de carte, pentru binele Marii Cauze.

105
 În încheiere, vreau să subliniez necesitatea de a experimenta în mod direct tot ceea ce am
explicat.
,,Experienţa Realului” este esenţială pentru Înţelegerea Creatoare.
A venit ora de a înţelege cu deplină claritate că, evident, avem un factor psihologic sigur, prin
intermediul căruia este posibil să verificăm ceea ce am spus în toate aceste reuniuni.
Vreau să mă refer cu mare solemnitate la însăşi baza Organizării noastre Psihice, la acest
element care încă nu s-a pierdut: Esenţa.
Este neîndoielnic că în aceasta, în Conştiinţă, se află Buddha, Doctrina, Religia şi
Înţelepciunea.
Sintetizând, putem afirma că în Esenţă, în Conştiinţă, se află depozitate datele indispensabile
pentru Regenerare, Autorealizarea Intimă şi trăirea completă a tot ceea ce am spus în aceste discuţii.
Aceasta înseamnă că în acest element primar, postament primordial al întregii noastre
Organizări Psihice, se găsesc principiile de bază ale Regenerării; desigur, primul lucru pe care trebuie
să îl facem este să distrugem, să anihilăm acea a Doua Natură de tip Infernal, în interiorul căreia se află
încătuşată Esenţa.
Este clar şi evident că extrăgând Esenţa, eliberând-o, aceasta se trezeşte radical.
După cum vedeţi, avantajele pe care evenimentul acesta poate să ni le ofere în mod real sunt
multiple.
Primul dintre aceste avantaje este în sine magnific, căci are capacitatea de a ne orienta
fundamental, conducând paşii noştri cu înţelepciune pe Cărarea Tăişului de Cuţit, care trebuie să ne
ducă până la Eliberarea Finală.
Al Doilea dintre aceste avantaje ne conduce pe cărarea diferitelor Experienţe Directe, până la
verificarea totală a tuturor şi a fiecăreia dintre afirmaţiile pe care le-am făcut în aceste discuţii.
Iluminare deplină, trăire luminoasă, confirmare practică este modus-ul operandi al Esenţei
eliberate, trezite, Autoconştiente.
Anihilarea completă a tuturor Elementelor Nedorite care constituie Eul Însumi, Sinele Însuşi
este, fără orice îndoială, de neamânat, de netergiversat.
Avem nevoie să învăţăm să conducem voluntar toate funcţionalismele Psihicului nostru. Nu
este bine să continuăm transformaţi în sclavi; trebuie să devenim stăpânii şi domnii noştri înşine.
Pe măsură ce eliminăm Elementele Nedorite, Conştiinţa se trezeşte. Totuşi, avem nevoie să
devenim serioşi, pentru că până acum nu am fost oameni serioşi.
Fiecare dintre noi, în prezent, nu este altceva decât un buştean pe valurile înfuriate ale mării
existenţei. Repet: avem nevoie să devenim serioşi.
Această afirmaţie implică Auto-Vigilenţă clipă de clipă, moment de moment.
Amintiţi-vă ceea ce am spus deja în discuţiile anterioare: în relaţie cu semenii noştri, defectele
pe care le purtăm ascunse înfloresc spontan şi, dacă suntem alerţi şi vigilenţi ca santinela în vreme de
război, atunci le descoperim. În orice Auto-Descoperire există de asemenea Auto-Revelaţie.
Defectul descoperit trebuie să fie analizat riguros, studiat în toate nivelele minţii şi înţeles
integral prin intermediul diferitelor procese ale Meditaţiei Interioare Profunde.
Puţin mai târziu, odată înţeles integral defectul pe care l-am analizat, vin rugăciunile către Devi
Kundalini, Mama noastră Divină Cosmică Particulară, cu scopul ca ea să elimine şi să dezintegreze
defectul în cauză.
Munca este foarte adâncă, stimaţii mei fraţi, înspăimântător de serioasă, extrem de profundă.
Doar aşa este posibil să extirpăm, să eradicăm din psihicul nostru multe Elemente nedorite,
infraumane, tenebroase, în interiorul cărora se află încătuşată Esenţa.
Pe măsură ce Conştiinţa se trezeşte, posibilităţile de Experimentare Directă devin tot mai lucide
şi continue. Înainte de toate, dragii mei prieteni, vreau ca dumneavoastră să învăţaţi să mânuiţi în mod
practic diferitele sclipiri de Conştiinţă trează.
În viaţa practică putem observa cu atenţie faptul concret că toată lumea trăieşte cu Conştiinţa
adormită.
În aceste momente îmi vin în memorie amintirile a ceva neobişnuit. Acum vreo 17 sau 18 ani,
aflându-mă într-o piaţă a Coloniei Federale cu soţia mea, Sacerdotesa Litelantes, în momentele în care
solicitam un ceas pe care ea îl dusese la reparat într-o ceasornicărie, am fost deodată zguduiţi de o
violentă explozie de dinamită.
106
 Litelantes, îngrozită, mi-a cerut să ne întoarcem acasă imediat. Este clar că răspunsul meu a
fost hotărât negativ; în niciun caz nu voiam să expun vieţile noastre la o a doua explozie, care ştiam că
se va produce. Rugăminţile ei au fost inutile… În acele momente au răsunat sirenele şi claxoanele
„înghiţitorilor de fum” sau pompierilor.
Acei umili şi martiri servitori ai umanităţii s-au grăbit spre locul exploziilor… „Dintre toţi
aceşti pompieri care tocmai au intrat în teatrul evenimentelor, nu se va salva niciunul, vor muri”.
Acestea au fost cuvintele mele.
Litelantes a tăcut îngrozită. Câteva clipe după aceea, o a doua explozie a făcut să se zguduie
teribil oraşul Mexico...
Rezultatul a fost moartea tuturor acelor umili servitori. S-au dezintegrat automat, căci nu s-au
mai găsit nici cadavrele. S-a mai găsit pe acolo doar cizma unui sergent.
Eu, sincer, am rămas uimit de gradul de inconştienţă în care se aflau acei pompieri. Dacă ei ar fi
fost treziţi, în nici un caz nu ar fi pierit.
Încă îmi amintesc plânsetul femeilor care fugeau din acea piaţă şi pe acela al copiilor care,
îngroziţi, se agăţau de fustele mamelor lor.
Dacă eu nu aş fi fost trezit, evident că aş fi pierit, pentru că în locul din care trebuia să luăm
autobuzul atât de necesar pentru a ne întoarce acasă, au murit sute de persoane.
Încă nu am putut uita atâtea cadavre care, aruncate pe marginea trotuarului, zăceau acoperite cu
ziare. Fără îndoială, acestea erau victimele curiozităţii. Era vorba despre curioşi, oameni inconştienţi,
adormiţi care după prima explozie s-au adunat la locul faptelor pentru a urmări spectacolul.
Dacă acei oameni ar fi fost treziţi, nu s-ar fi adunat niciodată curioşi la locul faptelor. Din
nefericire, dormeau profund. Astfel şi-au găsit moartea.
Când ne-am întors acasă, situată în colonia Caracol, vecinii noştri erau alarmaţi; credeau că am
murit. Cu siguranţă, s-au mirat de faptul că, deşi am fost atât de aproape de locul catastrofei ne-am
întors vii. Iată avantajul de a fi trezit.
Trebuie să ne trezim, prieteni, şi să învăţăm să trăim alerţi din moment în moment, din clipă în
clipă.
Este de neamânat să ne împărţim mereu atenţia în trei părţi:
1. - SUBIECT
2. - OBIECT
3. - LOC
Subiect: - Să nu uităm de noi înşine, să ne urmărim în fiecare secundă, în fiecare moment.
Aceasta implică Starea de Alertă în relaţie cu gândurile noastre, gesturile, acţiunile, emoţiile,
obiceiurile, cuvintele etc., etc., etc..
Obiect: - Minuţioasă observare a tuturor acelor obiecte sau reprezentări care prin intermediul
simţurilor ajung la minte. Să nu ne identificăm niciodată cu lucrurile, pentru că astfel se cade în
fascinaţie şi în somnul Conştiinţei.
Loc: - Observare zilnică a casei noastre, a dormitorului nostru, ca şi cum ar fi ceva nou. Să ne
întrebăm zilnic pe noi înşine: De ce am ajuns eu aici, în acest loc, în această piaţă, în acest birou, în
acest templu, etc., etc., etc..
Aceste trei aspecte ale Divizării Atenţiei nu constituie în niciun caz un capitol aparte, nici ceva
diferit de procesul dizolvării Eului.
Indiscutabil, avem nevoie să ne studiem pe noi înşine, să ne Auto-Observăm din moment în
moment, dacă cu adevărat vrem să descoperim propriile Defecte Psihologice, căci, aşa cum am spus
deja, în relaţie cu semenii noştri defectele ascunse înfloresc spontan, natural.
Nu este vorba de a observa pur şi simplu paşii pe care îi facem, nici formele corpului, etc..
Vigilenţa asupra noastră înşine implică studiul silenţios şi senin al tuturor proceselor noastre
psihologice intime: emoţii, pasiuni, gânduri, cuvinte, etc., etc., etc.. Observarea lucrurilor fără
identificare ne va permite să cunoaştem procesele lăcomiei, ataşamentului, ambiţiei, etc., etc., etc..
Este incontestabil că pe un lacom îl va costa mult efort să nu se identifice cu un inel cu diamante sau
cu nişte bani, etc., etc., etc..
Observarea locurilor ne va permite să cunoaştem până unde ajung ataşamentele noastre şi
fascinaţia în relaţie cu diferite locuri.

107
 Aşadar, acest triplu joc al atenţiei este un exerciţiu complet pentru a ne Auto-Descoperi şi a
Trezi Conştiinţa.
Eram încă foarte tânăr, un fraged adolescent, când practicam în mod instinctiv minunatul
exerciţiu menţionat aici.
În clipele în care vorbesc acestea cu dumneavoastră, îmi vin în memorie două cazuri speciale
pe care vi le voi povesti...
Primul: Într-o noapte ca atâtea altele, am intrat pe porţile unei minunate locuinţe. Am traversat
în linişte o grădină frumoasă, până am ajuns la o sală fastuoasă. Mişcat de un impuls interior am trecut
puţin mai departe şi am pătruns cu îndrăzneală într-un birou de avocatură.
Am găsit aşezată la masa de scris o doamnă de statură normală, cu păr alb, obraz palid, buze
subţiri şi nas drept.
Acea doamnă avea o înfăţişare respectabilă şi era de statură medie. Corpul său nu era foarte
subţire, dar nici prea gras. Privirea ei părea mai degrabă melancolică şi senină.
Cu voce dulce şi calmă, doamna m-a invitat să iau loc în faţa mesei de scris. În acele momente
s-a întâmplat ceva neobişnuit: văd pe birou doi fluturi de sticlă care aveau viaţă proprie: îşi mişcau
aripile, respirau, priveau, etc., etc., etc.. Cazul, desigur, mi se părea foarte exotic şi ciudat. Doi fluturi
de sticlă cu viaţă proprie?
Obişnuit cum eram să împart atenţia în trei părţi, mai întâi nu am uitat de mine însumi, în al
doilea rând nu m-am identificat cu acei fluturi de sticlă, în al treilea rând, am observat cu atenţie locul.
Privind acele insecte de sticlă mi-am spus mie însumi: „Acesta nu poate fi un fenomen din
Lumea Fizică, pentru că în Regiunea Tridimensională nu am cunoscut niciodată fluturi de sticlă cu
viaţă proprie. Fără îndoială că acesta poate fi un fenomen al Lumii Astrale.”
Am privit apoi în jurul meu şi mi-am pus următoarele întrebări: De ce sunt în acest loc? De ce
am venit aici? Ce fac aici?
Adresându-mă apoi doamnei, i-am vorbit în felul următor: „Doamnă, permiteţi-mi vă rog să ies
un moment în grădină şi apoi voi reveni”. Doamna încuviinţă cu o mişcare a capului şi eu am
abandonat pentru o clipă acel cabinet.
Odată ieşit afară în grădină, am făcut un mic salt prelungit, cu intenţia de a pluti în mediul
înconjurător; mare mi-a fost mirarea când am verificat prin mine însumi că mă găseam cu adevărat în
afara Corpului Fizic. Atunci am înţeles că eram în Astral.
În acele momente mi-am amintit că, cu mult timp în urmă, acum mai multe ore, mi-am
abandonat Corpul Fizic şi că acesta, fără îndoială, se găsea acum în patul său.
Odată făcută verificarea, m-am întors în biroul unde mă aştepta doamna. Atunci am vrut să o
conving că era în afara Corpului Fizic:
„Doamnă, i-am spus, dumneavoastră şi eu suntem în afara Corpului Fizic; vreau să vă
amintiţi că acum câteva ore v-aţi culcat în pat pentru a dormi şi acum vă aflaţi aici, vorbind cu mine,
în afara Corpului dumneavoastră Fizic, căci se ştie că atunci când Corpul doarme, Conştiinţa,
Esenţa, prinsă din nefericire în Ego, merge în afara Vehiculului Corporal”.
Odată spuse toate aceste cuvinte, doamna m-a privit cu ochi de somnambulă, neînţelegând. Mi-
am dat seama că acea doamnă avea Conştiinţa adormită…
Nevrând să insist mai mult, m-am despărţit de ea şi am părăsit locul. Apoi m-am îndreptat spre
California, cu scopul de a realiza anumite investigaţii importante...
Pe drum am întâlnit un dezâncarnat care în viaţă a fost hamal în pieţele publice. Nefericitul,
purtând pe spatele lui un enorm balot, părea să sufere nespus… Apropiindu-mă de defunct, i-am spus:
„-Prietene, ce faceţi? De ce căraţi pe spatele dumneavoastră chinuit acest balot atât de
greu?”.
Nefericitul, privindu-mă cu ochi de somnambul, mi-a răspuns:
„-Muncesc”.
„-Dar domnule, am insistat, dumneavoastră aţi murit deja de mult timp; această greutate pe
care o purtaţi pe spatele dumneavoastră nu este altceva decât o formă mentală, abandonaţi-o…”
Totul a fost inutil; acel biet mort nu m-a înţeles; avea Conştiinţa prea adormită. Vrând să îl ajut,
am plutit în jurul său, în mediul înconjurător, cu scopul de a-i atrage atenţia, de a-l face să înţeleagă că
ceva ciudat se întâmpla în existenţa sa, de a-l face să ştie în vreun fel că era mort, etc., etc., etc., dar
totul a fost inutil.
108
 Apoi, odată făcute investigaţiile de rigoare, m-am întors în Corpul Fizic, care zăcea adormit în
pat.

Î. - Vreţi să spuneţi că nu există posibilitate de Experienţă Directă, aşa cum aţi expus în
discursurile dumneavoastră, fără dizolvarea Defectelor Psihologice?
R. - Experienţa Directă este asociată procentajelor de Conştiinţă trează.
În mod obişnuit, oamenii au doar un 3% Conştiinţă trează şi un 97% de Subconştient sau
Conştiinţă adormită.
Fără îndoială, când se ajunge să se deţină un 4% sau 5% de Conştiinţă trează, încep primele
scântei de Experienţă Directă.
Să se facă deosebire între ,,sclipiri” şi ,,plenitudine totală”, care este cu totul altceva. Cineva
care deţine, de exemplu, 10% Conştiinţă trează, prin urmare, va avea un procentaj mai mare de
luciditate decât al celor care posedă un 4% sau 5%.
În orice caz, pe măsură ce Esenţa se eliberează, pe măsură ce Egoul începe să se dizolve,
capacitatea de investigare directă se va mări şi ea, în mod progresiv şi ordonat.
Exerciţiul Divizării Atenţiei în trei părţi, aşa cum l-am explicat în acest discurs, ne va permite
să evidenţiem până la saturaţie gradul de Conştiinţă dobândită.
Aşadar, am predat aici doctrina şi procedeele pentru a ne Trezi Conştiinţa. Am dat sistemul
efectiv pentru a utiliza inteligent procentele de Conştiinţă obţinute.
Când Egoul a fost anihilat radical, Conştiinţa rămâne total trează; în acele circumstanţe putem
coborî prin proprie voinţă în Lumile Infernale, cu scopul de a vedea, auzi şi pipăi cruda realitate a
acelor Regiuni Scufundate.
Acest tip de investigaţii, prin faptul că sunt atât de avansate, este posibil să fie realizate
satisfăcător doar cu o Conştiinţă absolut trează.

Î. - Ne vorbeaţi despre două avantaje care provin din Esenţă, primul fiind faptul că ne
orientează pentru a trăi adecvat şi al doilea, faptul că ne permite Experienţa Directă. În
experienţa pe care aţi avut-o în piaţa Coloniei Federale datorată acelei imense explozii, care
dintre cele două Facultăţi ale Esenţei a fost cea care v-a permis să vă salvaţi viaţa?
R. - A doua dintre acele calităţi ale Conştiinţei, aceea a Experienţei Directe mi-a permis să
cunosc cu anticipare faptul care urma să se întâmple, care a fost moartea acelor pompieri.

Î. - Ne-aţi putea explica care este diferenţa între ceea ce sunt Proiecţiile Minţii şi
Experienţele Reale?
R. - Proiecţiile Mentale sunt cu caracter complet subiectiv, cu siguranţă foarte diferite de
Experienţele Reale, care sunt de tip obiectiv.
În primul caz, mintea proiectează ceea ce a elaborat la nivel subconştient şi, identificată fiind
cu acele proiecţii, cade în fascinaţie şi în visele caracteristice Inconştienţei.
În al doilea caz, mintea a epuizat procesul de gândire, nu proiectează, este deschisă la nou,
primeşte fără identificare şi în absenţa oricărei fascinaţii şi a oricărui proces de visare.
Voi exemplifica acest răspuns cu o povestire de tip suprasensibil. Găsindu-mă în afara Corpului
Fizic, în momentele în care acesta dormea profund în pat, am invocat un anumit dezîncarnat, care în
viaţă fusese un membru de familie, cu siguranţă apropiat.
Defunctul s-a prezentat gătit cu o anumită haină gri pe care o purta în timpul vieţii. Venea
râzând singur, părea cu adevărat un somnambul, vorbea prostii, ceva ce auzise la cineva… Au fost
inutile încercările mele de a-l face să mă recunoască: nefericitul dormea profund. Cu siguranţă, nu mă
vedea. De fapt şi de drept, percepea doar propriile lui forme mentale şi râdea ca un nebun de legat, ca
un idiot.
Iată deci două aspecte care vin să clarifice întrebarea în cauză. Acel defunct îşi proiecta
propriile Forme Mentale, visa cu ele, era absolut fascinat de ele şi nici măcar nu mă percepea.
În al doilea caz, eu eram complet conştient, treaz, ştiam faptul că Corpul meu Fizic rămăsese
adormit în pat, nu proiectam. Am epuizat procesul de gândire, m-am deschis la nou, percepeam
dezîncarnatul, îl investigam, îmi dădeam seama de stadiul deplorabil în care se găsea.

109
 Î. - În legătură cu exerciţiul Divizării Atenţiei în trei părţi, care se face aici, în Lumea
Fizică, cum se poate repercuta acesta în Lumea Astrală, dacă acestea sunt două lumi total
diferite?
R. - Dacă observăm viaţa viselor normale şi obişnuite, vom putea să vedem faptul concret
conform căruia multe scene ale visului corespund întâmplărilor din viaţa zilnică, faptelor pe care le-am
trăit chiar aici, în Lumea Fizică, acţiunilor din fiecare moment.
Ca şi o consecinţă directă a ceea ce afirmăm, putem sublinia informaţia că exerciţiul Divizării
Atenţiei în trei părţi de asemenea se repetă, ca şi în cazul viselor, în acele ore în care Esenţa,
îmbuteliată în Eul Însumi, se îndepărtează de Corpul Fizic.
Cred că dumneavoastră nu ignoraţi că, atunci când Corpul doarme, Esenţa, îmbuteliată în
Sinele Însuşi se îndepărtează de Corpul Fizic.
Astfel că, dacă ne obişnuim să practicăm acest exerciţiu aici, în Lumea Fizică, din clipă în clipă
şi din moment în moment, îl vom repeta apoi instinctiv în timpul orelor de somn şi rezultatul va fi
Trezirea Conştiinţei. Atunci vom putea vedea, auzi, atinge şi pipăi tot ceea ce am spus în aceste discuţii
în legătură cu Infernul, Diavolul şi Karma.
Pe măsură ce Egoul se dizolvă, Conştiinţa se va trezi tot mai mult, iar acest lucru îl putem
evidenţia prin intermediul exerciţiului Divizării Atenţiei în trei părţi.
Odată dizolvat complet Egoul, exerciţiul predat aici ne va permite să folosim Conştiinţa când
dorim, pentru investigarea Marilor Realităţi.

Î. - Cum ar putea fi accesibilă înţelegerii profanului diferenţa dintre Real şi Ireal, dintre
Iluzoriu şi Adevărat, dintre Obiectiv şi Subiectiv?
R. - Acum câteva seri am văzut la televizor unele ştiri ştiinţifice...
Prin intermediul diferitelor reprezentări de pe ecran, publicul a fost informat despre
experienţele pe care oamenii de ştiinţă actuali le fac asupra creierului.
Conectând anumiţi noduli la creier, oamenii de ştiinţă pot controla diferitele secţiuni ale
acestuia.
În aceste condiţii, Maşina Umană poate fi mânuită prin intermediul undelor şi aceasta este deja
complet demonstrat.
De asemenea, s-au făcut experimente în arena cu tauri. Un om de ştiinţă, prin intermediul
acelui sistem, a putut să oprească taurul, să-l facă să renunţe la atac, exact în clipele în care se repezea
spre mantie.
Cu aceasta se demonstrează pe deplin că orice organism este o maşină susceptibilă de a fi
controlată, ca oricare alta.
În cazul maşinii umanoide, este evident că diferitele Agregate Psihice inumane care,
succedându-se unele după altele, controlează în diferite perioade diferitele zone cerebrale, înlocuiesc
integral nodulii cerebrali, undele şi maşinile automate prin intermediul cărora oamenii de ştiinţă pot
controla creiere.
Cu alte cuvinte, vom spune că oamenii de ştiinţă, în anumite momente, prin intermediul
sistemelor lor electrice, joacă acelaşi rol ca cel al Agregatelor Psihice, adică ei demonstrează realitatea
acestor Agregate prin intermediul rolului pe care îl execută.
Cineva trebuie să controleze creierul pentru a realiza acţiuni. Sau îl controlează Agregatele
Psihice sau îl controlează oamenii de ştiinţă prin intermediul sistemelor electrice speciale.
În orice caz, investigaţiile vin să confirme total ceea ce spunem: umanoidul intelectual este o
maşină inconştientă, automată, subconştientă.
Cum ar putea o maşină inconştientă să accepte că este adormită? Cum ar putea acea maşină să
afirme că lumea este Maya, iluzie, etc.?
Maşina umanoidă, prin însuşi faptul că este maşină, visează, dar nu ştie că visează, neagă faptul
că visează, crede cu fermitate că este trează şi niciodată nu ar accepta teza că este adormită. Umanoidul
automat şi mecanic nu este capabil să diferenţieze obiectivul de subiectiv, prin însuşi faptul că este
mecanic şi ia drept obiectiv ceea ce este subiectiv şi invers.
Maşina adormită, automatul umanoid este foarte departe de a putea înţelege diferenţa dintre
Conştiinţa Obiectivă şi Conştiinţa Subiectivă; maşina îşi are propriile sale teze, bazate exact pe somnul
110
profund al Conştiinţei. Nu este posibil în niciun fel să îl facem pe un profan adormit să înţeleagă
diferenţa dintre Conştiinţă şi Subconştiinţă, dintre Obiectivitate şi Subiectivitate, dintre Vis şi Veghe,
etc., etc., etc.. Doar trezind Conştiinţa este posibil să accepte aceste diferenţe.
Din nefericire, profanul crede că este trezit şi chiar se simte ofensat când cineva îi spune că are
Conştiinţa adormită. Vorbind în limbaj socratic, am spune că ignorantul ilustru, profanul adormit,
maşina inconştientă ,,nu doar că ignoră, dar pe deasupra ignoră faptul că ignoră; nu doar că nu ştie, ci
în plus, ceea ce este mai rău, nu ştie că nu ştie”.
Prieteni, este necesar să încetăm să mai fim maşini. Când cineva acceptă că este maşină, începe
să înceteze să fie aşa; puţin mai târziu, vălul iluziilor se rupe în bucăţi.
Avem nevoie să ne transformăm în Fiinţe Umane, iar acest lucru este posibil doar distrugând,
anihilând Agregatele Psihice care se alternează neîncetat între ele pentru a controla Maşina Organică.
Este indispensabil să ajungem să avem realitate, să încetăm să mai fim simple maşini mecanice
mişcate de unde sau de Agregate, ceea ce este acelaşi lucru, şi să ne transformăm în Indivizi
Responsabili, Conştienţi şi Adevăraţi.

Î. - Ce diferenţă există între exerciţiul Divizării Atenţiei în trei părţi şi Dizolvarea Egoului,
pentru a trezi Conştiinţa?
R. - Pe parcursul tuturor acestor discuţii ne-am preocupat în mod special de dizolvarea Egoului,
de distrugerea completă a tuturor acestor Agregate Psihice în interiorul cărora este cufundată,
îmbuteliată, Conştiinţa.
Mi se pare că am vorbit foarte clar, că am dat o didactică perfectă pentru anihilarea absolută a
Eului Însumi, a Sinelui Însuşi.
Am explicat până la saturaţie că doar prin intermediul anihilării radicale a Elementelor
Inumane pe care le purtăm în interior putem să eliberăm Esenţa, o putem trezi.
În discuţia de astăzi am dat un exerciţiu particular, definit. Vorbim despre ,,Divizarea Atenţiei
în trei părţi”, cu scopul de a folosi din ce în ce mai bine diferitele procentaje de Conştiinţă Trează pe
care o obţinem prin intermediul Morţii Eului Însumi.
În primul caz este vorba de o doctrină completă, relaţionată cu anihilarea Sinelui Însuşi. În al
doilea caz este vorba despre un exerciţiu minunat, o practică care ne va permite să folosim într-o formă
perfectă, clară, precisă, Conştiinţa pe care o obţinem.
În orice caz, este necesar să ne transformăm cu adevărat în investigatori competenţi ai
Ezoterismului şi ai Ocultismului Pur. Aceasta este ceea ce ne dorim şi cu aceste intenţii am dat, prin
intermediul acestor discursuri, doctrina indispensabilă.

Postfaţă

A coborî în Lumile Infernale, Infradimensiunile Planetare sau Abisurile Tenebroase, citate în toate
textele religioase ale antichităţii, a constituit întotdeauna o sarcină impunătoare, cu care eroii antici,

111
Titanii, Zeii sau Semizeii şi-au câştigat dreptul de a abandona lumea terestră cu mizeriile sale, pentru a
se înălţa în sferele infinitului şi eternului.
Deja, marele iniţiat al Italiei florentine, Dante Alighieri, a evocat în a sa Divina Comedie, teribilele
pedepse care le aşteptau pe sufletele pierdute, condamnate la dezintegrarea materialului lor Psihic, în
Arcadele sau Cercurile Lumii Subterane sau Tartarului, dupa cum le numeau grecii susţinători ai
Metafizicii.
O aventură similară a parcurs, cu secole în urmă, în Creta ezoterică, acel hierofant grec numit
Tezeu, atunci când a coborât în labirintul blestemat, în interiorul căruia îl aştepta tăcut şi răutăcios,
scârbosul Minotaur, acela care multor îndrăzneţi le-a luat viaţa, devorându-i fără milă.
Totuşi Tezeu, inteligent şi supus Zeilor tutelari, a coborât ajutat de Divina Ariadna, care i-a dat un
fir de păr de-al său ca să-i servească drept ghid pentru a intra şi pentru a ieşi din acel coridor, fără
riscul de a rămâne prins în acele enigmatice abisuri. În sfârşit, înarmat cu o spadă simbolică şi cu o
îndrăzneală fără limite, nobilul erou îl decapitează pe Minotaur şi îi smulge bijuteria sacră, care timp de
milenii a fost în mâinile acelui monstru.
Toate aceste povestiri, prietene cititor, poartă pecetea simbolismului ermetic, iar fără ajutorul
Gnozei (Cunoaşterea Divină), ar fi imposibil să vrei să descifrezi conţinuturile înalte ale acestor
călătorii pe tărâmurile tenebrelor. A descoperi, a verifica, a aspira la suprema cunoaştere care este
cuprinsă în aceste povestiri, reprezintă nu numai un drept Legitim, ci chiar o datorie pe care fiecare
fiinţă umană trebuie să o împlinească, dacă doreşte să ajungă la găsirea rădăcinilor existenţei sale şi la
partea nevăzută pe care aceasta o cuprinde.
Hermes Trismegistus deja a spus: „Înainte de a urca este necesar să cobori”, iar Gnoza, afirmă
solemn: „Înaintea oricărei exaltări există o înspăimântătoare umilire.” Însuşi Iisus Hristos, înainte de
a urca până la Tatăl tuturor Luminilor (Keterul kabalistic al fiecăruia dintre noi), a coborât în Infernuri
şi în a treia zi (alegoric) s-a înălţat la Ceruri, pentru a rămâne stabilit la dreapta Atotmilostivului.
Din tot ceea ce am expus înainte este uşor să deducem că orice adevărat aspirant la Lumina
Supremă, trebuie să ducă la bun sfârşit sarcini similare, în interiorul propriilor Infernuri Atomice,
pentru a smulge Tenebrelor acea Lumină care odinioară strălucea în inima omului şi care, după ce
umanitatea a căzut în reproducerea animalică, a rămas captivă printre entităţile demonice, pe care într-
o manieră gnostică le definim cu terminologia de „Euri” sau „Agregate Psihologice Nedorite”.
Da, preafericitule cititor, Lumina este fiica tenebrelor, a „suferinţelor voluntare” şi a „sacrificiilor
conştiente”, realizate în Anatomia noastră Ocultă, Psihică sau Spirituală.
Acesta este marele mister al Sophiei (Sufletul), afundată în Haos şi implorând Cerului eliberarea ei
rapidă, în timp ce diferiţi duşmani ai Luminii luptă din greu pentru a o scufunda tot mai mult în abisul
propriei sale pierzanii.
Acest tratat, ilustru cititor, descoperă una dintre operele magistrale ale literaturii ermetice: Divina
Comedie. Acest lucru îl face prin intermediul folosirii unui instrument preascump, numit „Experienţa
Mistică Directă”. Doar prin intermediul calităţilor celor mai elevate ale Conştiinţei Trezite este posibil
să realizezi toate investigaţiile minuţioase care sunt descrise în această operă şi care dau mărturie
faptul că într-adevăr „DA, EXISTĂ INFERN...,DA, EXISTĂ DIAVOL..., DA, EXISTĂ KARMA...”
Paradoxal, inclusiv Satana, prin slujitorii săi întrupaţi în planul fizic, a negat de multe ori,
existenţa Diavolului din religii, a Locuinţelor Infernale şi a Pedepsei sau a Karmei la care sufletele
sunt supuse. Totuşi, în acest tratat, toată această tematică este dezvoltată ştiinţific şi cu ajutorul unei
logici transcendentale şi transcendente.
„Legea acţiunii şi a Consecinţei” întotdeauna s-a manifestat de-a lungul eternităţii, iar a vrea să o
ignori este caracteristic miopilor care încearcă să atingă soarele cu degetul. Bine, acum nu ajunge doar
să ştim că suntem vizaţi de o Justiţie Cosmică; important este să ajungem să cunoaştem formule
practice pentru a scăpa de persecuţia Arhonţilor Destinului, iar acest lucru, apreciat cititor, este unul
dintre parametrii care ghidează lectura acestor pagini sacre.
Anumiţi atei sau duşmani ai eternului au spus odată:„Infernul nu există, el este chiar aici în
această lume şi atâta tot.” Noi răspundem odată cu domnul Immanuel Kant (marele filozof din
Konigsberg): „Exteriorul este reflectarea interiorului”, iar ca să vorbim drept, lumea de astăzi s-a
transformat într-un Infern viu; cu toate acestea, cauzele acestei anomalii mondiale trebuie să le căutăm
chiar în interiorul nostru înşine, aici şi acum.

112
 Unii oameni ignoră că dincolo de viaţa tridimensională noi continuăm să existăm în alte
dimensiuni deja bănuite de fizica contemporană şi în care, atunci când vine ceasul morţii, propriile
noastre condiţionări energetice (Eurile Psihologice care se ceartă între ele) ne vor conduce, datorită
afinităţii vibratorii, la sferele dimensionale asemănătoare cu tot ceea ce deja a fost descris în nobilele
tratate teologice ale diferitelor popoare ale antichităţii, acolo unde se aude doar plânsetul şi scrâşnetul
dinţilor.
Referindu-ne doar la aspectul ezoteric, spiritual, nu există doar Evoluţie în mecanica universală, ci
de asemenea există şi sora sa geamănă, Involuţia. Şi aceste două Legi îşi împart toate fenomenele
fizice şi metafizice. În acest mod, vorbind aşa cum a făcut-o Marele Avatara Krishna în doctrina sa
Transmigraţia Sufletelor, nu este nimic ciudat în a cunoaşte ca un suflet care nu îşi încarnează
principiile sale energetice divine şi care şi-a irosit inutil ciclurile de manifestare cosmică, a întărit
atunci în interiorul său tot ceea ce este contrar Luminii, Adevărului, Fiinţei şi din această cauză va
involua în Infernurile Atomice ale Naturii, cu scopul de a elibera, prin intermediul unor procese
dureroase, ceea ce este esenţial, si care trebuie să se reunească într-o bună zi cu Eternul.
Toată această introducere despre peregrinajele Sufletului din abis în abis, rămâne magistral
explicată de-a lungul acestei opere superbe, pentru că în acest fel să se împlinească cuvintele lui
Hermes Toth, care, prezicând reîntoarcerea ocultismului autentic, a exclamat: „Începând de acum vine
ceea ce a fost înainte şi înainte a fost ceea ce este acum”. Ioan, marele clarvăzător din Patmos a
exprimat aceasta astfel: „Încă din timpurile profeţilor cerul s-a luat cu asalt şi doar cei curajoşi l-au
obţinut”. Gnoza s-a împlinit deja, apropiindu-se de poarta ta, iar acum ţie îţi revine sarcina, amabil
cititor, să dai sămânţa aceluia care nu are şi vrea să semene şi să dai sfat aceluia care nu ştie şi vrea să
izbutească.

Thelema (Voinţa) să-ţi fie gloria!

Cuprins

Capitolul I
Infernul........................................................................................................................................................

Capitolul II
Cele Trei Aspecte Ale Interiorului Pământului.........................................................................................4

Capitolul III
Cele Şapte Cosmosuri...............................................................................................................................6

Capitolul IV
Monade şi Esenţe....................................................................................................................................11

Capitolul V
Primul Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a Lunii.........................................................................................................................16

Capitolul VI
Al Doilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Mercur.................................................................................................................20

Capitolul VII
Al Treilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Venus...................................................................................................................25

Capitolul VIII
Al Patrulea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a Soarelui....................................................................................................................27
113
Capitolul IX
Al Cincilea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Marte...................................................................................................................32

Capitolul X
Al Şaselea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Jupiter.................................................................................................................35

Capitolul XI
Al Şaptelea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Saturn..................................................................................................................38

Capitolul XII
Al Optulea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Uranus.................................................................................................................46

Capitolul XIII
Al Nouălea Cerc Dantesc
Sfera Scufundată a lui Neptun................................................................................................................50

Capitolul XIV
Mişcarea Continuă..................................................................................................................................56

Capitolul XV
Dizolvarea Egoului.................................................................................................................................62

Capitolul XVI
Diavolul...................................................................................................................................................67

Capitolul XVII
Dragonul Tenebrelor...............................................................................................................................71

Capitolul XVIII
Cripte Subterane......................................................................................................................................75

Capitolul XIX
Razboi În Ceruri......................................................................................................................................80

Capitolul XX
Legea Eternei Reîntoarceri......................................................................................................................83

Capitolul XXI
Reîncarnarea............................................................................................................................................89

Capitolul XXII
Legea Recurenţei.....................................................................................................................................94

Capitolul XXIII
Melcul Existenţei....................................................................................................................................98

Capitolul XXIV
Negocierile............................................................................................................................................102

114
Capitolul XXV
Experienţa Directă.................................................................................................................................105

Postfaţă..................................................................................................................................................112

Cuprins..................................................................................................................................................113

115