MODUL 4

LOCURI DE MUNCA
 Legislatie:
- Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de munca.
- Directiva 1989/654/CEE
LOCURI DE MUNCA
Definitie:
- prin loc de munca se înţelege locul destinat sa cuprindă posturi de
lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt
loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul are acces în
cadrul desfăşurării activităţii .
LOCURI DE MUNCA
• Prevederile hotărârii nu se aplica:
• a) mijloacelor de transport utilizate în afară întreprinderii şi/sau
unităţii sau locurilor de munca din interiorul mijloacelor de transport;
• b) santierelor temporare sau mobile;
• c) industriilor extractive;
• d) vaselor de pescuit;
• e) campurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei
întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afară ariei
clădirilor întreprinderii.
LOCURI DE MUNCA
Trebuie sa respecte cerintele cuprinse in anexa 1 a H.G. nr. 1091/2006:
- locurile de munca utilizate pentru prima data după data intrării în
vigoare a hotărârii.
Trebuie sa respecte cerintele cuprinse in anexa 2 a H.G. nr. 1091/2006:
- locurile de munca aflate deja în folosinta înainte de data intrării în
vigoare a hotărârii.

LOCURI DE MUNCA
Obligatii ale angajatorului referitor la locurile de munca:
• a) sa fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre
ieşirile de urgenta şi ieşirile propriu-zise;
• b) sa fie realizată întreţinerea tehnica a locului de munca şi a
echipamentelor şi dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele
nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta
securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie corectate cat mai curând
posibil;
• c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de
igiena corespunzător locului de munca, echipamentele şi dispozitivele, în
special cele menţionate la pct. 6 din anexa nr. 1 şi la pct. 6 din anexa nr.
2;
• d) sa fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi
dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor,
în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
LOCURI DE MUNCA
Informarea lucratorilor:
- lucratorii trebuie sa fie informati cu privire la toate măsurile ce trebuie
luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de munca.
LOCURI DE MUNCA
Loc de munca condiţii de izolare:
- atunci când lucratorul nu are contact vizual şi comunicare verbală
directa cu alţi lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de
timp mai mare de o ora, şi când nu este posibil sa i se acorde ajutor
imediat în caz de accident sau când se afla într-o situaţie c ritica.
LOCURI DE MUNCA
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie sa fie informat cu
privire la:
• a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia
(fiabilitate şi accesibilitate);
• b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a
acestora;
• c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al
apariţiei unei situaţii critice;
• d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
• e) primul ajutor;
• f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatura cu
exteriorul.
LOCURI DE MUNCA
Obligatii pentru angajator referitor la locurile de munca in conditii de
izolare:
• Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete
care sa supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
• Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie
la locurile de munca în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu
mijloace tehnice care permit legatura cu persoana care asigura
supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de
 alarmare prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-
telefon, camera de luat vederi şi monitor).
LOCURI DE MUNCA
Anexele 1 si 2 cuprind cerinte privind:
• 1. Stabilitate şi rezistenta
• 2. Instalaţii electrice
• 3. Cai şi iesiri de urgenta
• 4. Detectarea şi prevenirea incendiilor
• 5. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise
• 6. Temperatura în încăperi
• 7. Iluminatul natural şi artificial
• 8. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor
• 9. Ferestre şi luminatoare
• 10. Usi şi porţi
• 11. Căile de circulaţie - zone periculoase
• 12. Măsuri specifice pentru scări rulante şi transportoare
• 13. Cheiuri şi rampe de încărcare
LOCURI DE MUNCA
Anexele 1 si 2 cuprind cerinte privind:

• 14. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi -

libertatea de mişcare la postul de lucru
• 15. Încăperi pentru odihna
• 16. Femei gravide şi mame care alapteaza
• 17. Instalaţii sanitare
• 18. Încăperi pentru acordarea primului ajutor
• 19. Lucrători cu dizabilitati
• 20. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)
• 21. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)
• 22. Principii ergonomice
SEMNALIZARE LOCURI DE MUNCA
 Legislatie:
- Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de munca.
SEMNALIZARE LOCURI DE MUNCA
 Prezenta hotărâre nu se aplica semnalizarii utilizate în:
- reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian;
- domeniul introducerii pe piata a substanţelor şi preparatelor
periculoase, a produselor şi/sau a echipamentelor
SEMNALIZARE LOCURI DE MUNCA
 Definitie:
- semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie
determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea
şi/sau sănătatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un
semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal,
după caz.
SEMNALIZARE LOCURI DE MUNCA
 Obligatiile angajatorului:
- atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin
mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau
procedee de organizare a muncii, trebuie sa prevadă semnalizarea de
securitate şi/sau de sănătate la locul de munca;
- sa asigure o semnalizare care sa satisfacă cerinţele minime prevăzute
în anexele nr.
1 - 9 din H.G. 971/2006.

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE

 Legislatie:
- Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru santierele temporare sau mobile (intra in vigoare pe 1 ian. 2007).
Sunt transpuse prevederile:
Directivei 92/57/CEE
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
Definitii:
• - a) şantier temporar sau mobil, denumit în continuare şantier, -
orice şantier în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie
civilă, a căror lista neexhaustiva este prevăzută în anexa nr. 1;
• c) manager de proiect - orice persoana fizica sau juridică, autorizata
în condiţiile legii şi desemnată de către beneficiar, insarcinata cu
organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe
şantier, fiind responsabilă de realizarea proiectului în condiţiile de
calitate, costuri şi termene stabilite;
• i) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
elaborării proiectului lucrării - orice persoana fizica sau juridică
competenta, desemnată de către beneficiar şi/sau de către managerul de
proiect pe durata elaborării proiectului, având atribuţiile prevăzute la art.
54;
• j) coordonator în materie de securitate şi sănătate pe durata
realizării lucrării - orice persoana fizica sau juridică desemnată de către
beneficiarul lucrării şi/sau de către managerul de proiect pe durata
realizării lucrării, având atribuţiile prevăzute la art. 58.
manager de proiect
• obligaţii:
• a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;
• b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în
timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor;
• c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate
şi sănătate consemnate în registrul de coordonare;
• d) sa stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile
şantierului, consultandu-se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate;
• e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate.
coordonator în materie de securitate şi sănătate
• Cand sunt mai multi proiectanti sau executanti, coordonare in toate fazele :
studiu, conceptie, eleborare proiect, executie
• Functiile pot fi detinute de aceeasi persoana
• Competenta necesara: (art. 55)
– experienta profesională de minimum 5 ani în arhitectura, construcţii sau
conducerea santierelor;
– formare specifica de coordonator în materie de securitate şi sănătate,
actualizată la fiecare 3 ani.
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării - atributii
• b) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un
plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi
ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia;
• c) sa pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor
lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care
trebuie sa se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare;
• d) sa adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă
proiectului;
• e) sa transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor
cu responsabilităţi în domeniu;
• f) sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze;
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării- atributii
• g) sa transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi
dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi
coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării;
• h) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de
proiect;
• i) sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect,
măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului;
• j) sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale
antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului;
• k) sa organizeze coordonarea între proiectanţi;
• l) sa ţină seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe
şantier.

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării -

atribuţii:
• a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de
securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice
• b) sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a
se asigura ca angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi
respecta principiile prevăzute la art. 56, într-un mod coerent şi
responsabil, şi aplica planul de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54
lit. b);
• c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari
ale planului de securitate şi sănătate prevăzut la art. 54 lit. b) şi ale
dosarului de intervenţii ulterioare prevăzut la art. 54 lit. c), în funcţie de
evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite;
• d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care
se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind
protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale
care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea
lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea
lucrătorilor independenţi;
•
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării -
atribuţii:
• e) sa coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a
instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii;
• f) sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa
aibă acces pe şantier;
• g) sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi
antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului;
• h) sa ţină seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul
şantierului sau din vecinătatea acestuia;
• i) sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind
utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini,
accesul pe şantier;
• j) sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau
subantreprenor, înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de
securitate şi sănătate;
• k) sa avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de
antreprenori şi modificările acestora.

coordonatorii
• a) sa participe la toate etapele de elaborare a proiectului şi de realizare a
lucrării;
• b) sa fie invitaţi la toate întrunirile care privesc elaborarea proiectului şi
realizarea lucrării;
• c) sa primească şi, dacă este cazul, sa solicite managerului de proiect şi
antreprenorului elementele necesare îndeplinirii sarcinilor sale;
• d) sa întocmească şi sa ţină la zi registrul de coordonare prevăzut la art.
36.
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
Documente specifice: pastrate 5 ani

• Planul de securitate şi sănătate:

- beneficiarul lucrării sau managerul de proiect trebuie sa asigure ca,

înainte de deschiderea şantierului, sa fie stabilit un plan de securitate şi
sănătate, conform art. 54 lit. b).

- planul de securitate şi sănătate este un document scris care

cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii
riscurilor care pot aparea în timpul desfăşurării activităţilor pe şantier.
(inclusiv riscuri specifice agenti chimici, radiatii, surpari)

- Planul propriu de SSM – antreprenor si subantreprenor

- actualizat, cand e cazul
- permanent pe santier
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
Documente specifice: pastrate 5 ani
Registrul de coordonare
- cuprinde ansamblul de documente redactate de către coordonatorii în
materie de securitate şi sănătate, informaţii privind evenimentele care
au loc pe şantier, constatările efectuate şi deciziile luate.

consemnari
• a) numele şi adresele antreprenorilor, subantreprenorilor şi data
intervenţiei fiecăruia pe şantier;
• b) lista cu efectivul lucrătorilor pe şantier şi durata prevăzută
pentru efectuarea lucrărilor;
• c) evenimentele importante care trebuie luate în considerare la
realizarea proiectului, respectiv a lucrărilor, constatările şi deciziile
adoptate;
• d) observaţiile, informaţiile şi propunerile privind securitatea şi
sănătatea în munca aduse la cunostinta beneficiarului, managerului de
proiect sau celor care intervin pe şantier şi eventualele raspunsuri ale
acestora;
• e) observaţiile şi propunerile antreprenorilor şi subantreprenorilor
privind securitatea şi sănătatea în munca;
• f) abaterile de la prevederile planului de securitate şi sănătate;
• g) rapoartele vizitelor de control pe şantier şi ale întrunirilor,
dispoziţiile care trebuie transmise;
• h) incidente şi accidente care au avut loc.
SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE
Documente specifice:

• Dosarul de intervenţii ulterioare care cuprinde:

a) documentaţia de intervenţii ulterioare, cum ar fi planuri şi note

tehnice;
b) prevederi şi informaţii utile pentru efectuarea interventiilor
ulterioare în condiţii de securitate şi sănătate.

- se întocmeşte încă din faza de proiectare a lucrării de către

coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării
proiectului lucrării sau de către proiectant, după caz.

SANTIERE TEMPORARE SAU MOBILE

Documente specifice:
• Declaraţie prealabilă în următoarele situaţii:

a) durata lucrărilor este apreciată a fi mai mare de 30 de zile

lucrătoare şi pe şantier lucrează simultan mai mult de 20 de lucrători;
b) volumul de mana de lucru estimat este mai mare de 500 de
oameni-zi.
- va fi întocmită de beneficiar sau managerul de proiect conform
anexei nr. 3 şi va fi comunicată inspectoratului teritorial de munca pe
raza căruia se vor desfasura lucrările, cu cel puţin 30 de zile înainte de
începerea acestora.

Obligatiile angajatorilor si lucratorilor independenti

• Realizarea planului de masuri
• sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor
• Informare lucratori, consultare
• Plan propriu SSM
• Responsabilitati anexa 4 (cerinte minime SSM santiere)
HOTĂRÂRE nr. 1.050 din 9 august 2006

• privind cerinţele minime pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor

din industria extractiva de foraj
• intra în vigoare la data de 1 octombrie 2006.
• transpune Directiva 92/91/CEE
HG 1050/2006
• industrie extractiva de foraj - toate ramurile industriei în care se desfăşoară
activităţile de extracţie, în sensul strict al termenului, de substanţe minerale utile
prin forare de puţuri de sonde şi/sau prospecţiuni pentru asemenea extractii şi/sau
pregătirea pentru vânzarea materiilor prime extrase;
Cerinte:
• Loc de munca fara pericol
• Exploatare sub supravegherea unei persoane responsabile (competente)
• Instructiuni SSM
• Instalatii prim ajutor
• Exercitii SSM - periodice
Document de securitate si sanatate din care sa rezulte:
• determinarea şi evaluarea riscurilor
• Echipamente de munca sigure
• Respectarea cerintelor din anexele 1-3
Documentul de securitate si sanatate
• Intocmit inainte de inceperea lucrarilor
• Revizuit
• Mai contine masuri si modalitati de punere in aplicare a coordonarii, atunci
cand exista mai multe societati
Alte obigatii
• Raportatea oricarui pericol grav (in afara de accidente)
• Instruire, control medical
• Permis de lucru pentru activitatile ce pot genera pericole grave

ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE

 Legislatie:
- Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- HG nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de
protecţie la locul de munca.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Sunt transpuse prevederile:
• Directiva 89/656/CEE privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentului individual
de protecţie la locul de munca
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Definitie:
- orice echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrator pentru a-l
proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa îi pună în
pericol securitatea şi sănătatea la locul de munca, precum şi orice
element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Nu este EIP:
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt proiectate
în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgenta şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armata,
poliţie ori de alte instituţii de ordine publica;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport
rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi
factorilor nocivi
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate
suficient prin:
- mijloacele tehnice de protecţie colectivă;
- măsurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
- trebuie sa respecte prevederile:
Hotărârii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale
de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor
pentru introducerea lor pe piata, cu modificările ulterioare .
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Cerinte:
a) sa fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa conducă el
însuşi la un risc mărit;
b) sa corespundă condiţiilor existente la locul de munca;
c) sa ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii
lucrătorului;
d) sa se potriveasca în mod corect persoanei care îl poarta, după toate
ajustarile necesare .
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
- se distribuie gratuit de angajator;
- angajatorul care asigura buna sa funcţionare şi o stare de igiena
satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, repararii şi inlocuirilor
necesare.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
• Angajatorul:
- informează mai întâi lucrătorul despre riscurile impotriva cărora îl
protejeaza purtarea EIP;
- asigura instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează
antrenamente pentru modul de purtare a EIP.
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Evaluarea si alegerea EIP prin:
a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie sa le posede EIP pentru a fi
eficace impotriva riscurilor prevăzute la lit. a), luându-se în considerare
orice riscuri pe care le poate crea echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor echipamentului individual de protecţie
disponibil cu caracteristicile prevăzute la lit. b).
ECHIPAMENTE INDIVIDUALE DE PROTECTIE
Anexele nr. 1-3 din HG 1048/2008:
- au un caracter orientativ;
- conţin informaţii utile pentru stabilirea împrejurărilor sau situaţiilor
de risc în care este necesară utilizarea echipamentului individual de
protecţie .
ECHIPAMENTE DE MUNCA
 Legislatie:
- Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
- HG nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
ECHIPAMENTE DE MUNCA
Sunt transpuse prevederile:
• Directivei 89/655/CEE privind cerinţele minime de securitate şi
sănătate pentru utilizarea echipamentului de munca de către lucrători în
munca, amendata de directivele 95/63/CE şi 2001/45/CE
ECHIPAMENTE DE MUNCA
Termeni şi expresi:
a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie
folosită la locul de munca;
b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la
echipamentul de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului,
folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv
curatarea lui;
c) zona periculoasa - orice zona din interiorul şi/sau din jurul
echipamentului de munca în care prezenta unui lucrator expus îl supune
pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;
d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau parţial într-o zona
periculoasa;
e) operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea
echipamentului de munca
ECHIPAMENTE DE MUNCA
Obligatii angajator:
- sa ia măsurile necesare pentru ca echipamentul de munca sa
corespundă lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop;
- sa poată fi utilizat fără a pune în pericol securitatea sau sănă tatea
lucratorilor;
- cand nu este posibil sa se asigure ca EM fără niciun risc, sa ia măsuri
corespunzătoare pentru reducerea riscurilor.

ECHIPAMENTE DE MUNCA
EM puse pentru prima data in folosinta, după data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri, trebuie sa îndeplineasca:
- prevederile tuturor reglementărilor tehnice romane care transpun
legislaţia comunitara aplicabilă;
- cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, în cazul în care nu se aplica
sau se aplica parţial reglementări tehnice romane care transpun legislaţia
comunitara.
 ECHIPAMENTE DE MUNCA
EM puse pentru prima data in folosinta inaintea intrării în vigoare a
prezentei hotărâri, trebuie sa îndeplineasca:
- cerinţele minime prevăzute în anexa nr. 1, pana la data de 31 decembrie
2006.
ECHIPAMENTE DE MUNCA
Verificare initiala → după instalarea ET şi înainte de
prima punere în funcţiune
Verificari periodice → ulterior
Verificari speciale → de fiecare dată când au apărut
evenimente şi/sau circumstanţe
excepţionale care ar putea să
diminueze securitatea în muncă
Verificari dupa fiecare montare → într-un nou loc de
muncă sau într-un nou
amplasament.
ECHIPAMENTE DE MUNCA
Rezultatele verificarilor:
- se inregistreaza si se pun la dispozitia inspectorilor de munca;
- se pastreaza o perioada de timp corespunzatoare;
- EM ce se utilizeaza in exteriorul intreprinderii sunt insotite de
dovada ultimei verificari.

ECHIPAMENTE DE MUNCA
Informatii si fise de lucru contin:
- conditiile de folosire a EM;
- situatiile anormale previzibile;
- concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta
acumulată în urma utilizării echipamentelor de munca .
Trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor.
ELECTROSECURITATEA
Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de protecţie
împotriva electrocutării.
Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent electric
prin corpul omenesc.
ELECTROSECURITATEA
Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii

 loc de munca putin periculos;

 loc de munca periculos;
 loc de munca foarte periculos.
 ELECTROSECURITATEA
Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii

Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţ ii normale este caracterizat
simultan prin :
- umiditatea relativă a aerului, max 75% la
temperatura aerului cuprinsă între 15-30ºC;
- pardoseală (amplasament) izolantă.

ELECTROSECURITATEA
Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii

Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din
următoarele condiţii :
- umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97%
la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.
- pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton, pământ).
- parte conductoare în legătură electrică cu pământul care
ocupă cel mult 60% din zona de manipulare.
- prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit)
- prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului
uman.
ELECTROSECURITATEA
Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al electrosecuritatii

Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin
una din următoarele condiţii:
- umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura
aerului peste 35º;
- părţi conductoare în legătură electrică cu pămâ ntul care
ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare;
- prezenţă de agenţi corozivi.
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa

Atingere directa = atingere de către om nemijlocit

sau prin intermediul unui element
conductor al părţilor active ale unei
instalaţii electrice.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă trebuie să se aplice
mijloace (măsuri) tehnice iar după caz şi mijloace (măsuri) organizatorice.
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere
directa

Masuri tehnice (reglementate in standarde si in Regulamentele de

exploatare-intretinere a instalatiilor electrice)
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru ale
instalaţiilor şi echipamentelor electrice).
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin
carcasare).
c) - îngrădiri fixe – pot fi de trei categorii:
- îngrădiri cu pereţi şi uşi pline;
- îngrădiri cu plasă metalică;
- îngrădiri cu balustradă.
- îngrădiri mobile – se folosesc pentru protecţia persoanelor
numai în timpul executării unor lucrări în
instalaţii electrice
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa

d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe

minime de securitate.
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care
urmează a se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune.
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pământ şi în scurtcircuit .
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante se aplică atât la
lucrări în instalaţii scoase de sub tensiune cât şi în cazul lucrărilor
efectuate fără scoaterea de sub tensiune a instalaţiilor şi
echipamentelor electrice. Lucrările fără scoaterea de sub tensiune se
efectuează de personal autorizat pentru lucru sub tensiune.

ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa
Mijloacele de protecţie electroizolante sunt:
- prăjini electroizolante;
- cleşti electroizolanţi;
- indicatoare de tensiune;
- indicatoare de corespondenţă a fazelor;
- plăci şi folii electroizolante;
- teci sau degetare electroizolante;
- pălării electroizolante;
- mănuşi şi cizme electroizolante;
- carcase electroizolante;
 - platforme electroizolante;
- scule cu mâner electroizolant.

ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa
Masuri organizatorice:
• admitere la lucru pentru executarea de intervenţie la instalaţii electrice numai
a personalului calificat autorizat şi instruit pentru lucrările specifice;
• executarea intervenţiilor numai în baza documentelor de acces în instalaţii:
autorizaţie de lucru scrise (AL), instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITI-
PM), atribuţii de serviciu (A.S), dispoziţii verbale (DV) sau procese verbale (PV),
obligaţii de serviciu (OS) sau pe propria răspundere (P.R.)
• delimitarea materială a locurilor de muncă.
• eşalonarea operaţiilor de intervenţie în instalaţiile electrice şi respectarea
succesiunii manevrelor conform regulamentelor de manevră.
• elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru întreţinerea şi exploatarea
instalaţiilor electrice pentru intervenţii în instalaţii electrice şi instruirea personalului
cu aceste instrucţiuni. Un rol deosebit îl au instrucţiunile de intervenţie în caz de
avarii, accidente, explozii şi incendii şi efectuarea exerciţiilor practice de intervenţie
în asemenea situaţii.
• executarea verificărilor periodice privind starea echipamentelor şi modul de
aplicare şi respectare a măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta

Atingere indirectă = atingerea de către om a unor părţi

intrate accidental sub tensiune datorită
unui defect electric.

Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se

realizeze şi să se aplice numai măsuri şi mijloace de protecţie tehnică. Este
interzisă înlocuirea măsurilor şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de
protecţie organizatorice.
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice două
măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure protecţia în
orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să asigure protecţia în
cazul deteriorării protecţiei principale.
 De regulă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie
care constituie un anumit sistem de protecţie.
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se
asigure deconectarea sectorului defect (partea instalaţiei sau echipamentului la care
a apărut defectul) în decurs de maxim 3 secunde.
ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta
Masuri tehnice
a) alimentarea la tensiune redusă
b) legarea la priza de pământ se realizează prin racordarea
elementelor protejate împotriva electrocutării prin atingere
indirectă la priza de pământ.
c) legarea la nul de protecţie se realizează prin racordarea
elementelor la care trebuie să se prevadă o protecţie
împotiva electrocutării prin atingere indirectă la punctul de
nul al sursei de energie

ELECTROSECURITATEA
Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta
Masuri tehnice
d) izolarea suplimentară de protecţie
e) izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat
electroizolant între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care se află
în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt în zona de manipulare
a omului.
f) separarea de protecţie se realizează atunci când circuitul de lucru al
echipamentului electric este separat galvanic de reţeaua de alimentare cu
energie electrică şi izolat faţă de pământ.
g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor
h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui curent de
defect periculoase.
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare
 Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea
curentului electric prin corp, urmare a contactul ui direct sau indirect cu un
conductor electric.
 Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale.
 Primul caz de electrocuţie accidentată a fost semnalat în 1897.
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

Se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul omului,
pentru un timp mai mare de 3 secunde.
 30 mA dacă se consideră R = 0 Ω
10 mA dacă se consideră R = 3000 Ω
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

 Intervenţia imediată şi competentă în cazul unui accident, salvează

accidentatul, mai ales în cazul unei electrocutări.
 Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie
artificială trebuie să ţină seama permanent de urmă toarele reguli:
 intervenţia după un minut creează şanse de salvare 95%;
 intervenţia după două minute creează şanse de salvare 90%;
 intervenţia după patru minute creează şanse de salvare 50% ş.a.m.d.
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

Cateva masuri immediate ce trebuiesc cunoscute de personalul ce lucreaza in

instalatiile electrice:
- aducerea la viata a accidentatului;
- primul ajutor in caz de stop cardiorespirator;
- oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
- transportarea corecta a unui ranit;
- luarea primelor masuri in caz de incendiu sau
avarii tehnice.
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

Metoda de respiratie artificiala:

1. reanimarea cardiorespiratorie, respiraţia gură la gură şi masajul cardiac
extern;
2. metoda Sylvester;
3. metoda Schaefeer;
4. respiraţia artificială prin insuflare cu aparate
mecanice.

ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

 Operaţia de respiraţie artificială nu poate fi întreruptă decât de medic,

singurul care poate hotărî asupra stării accidentatului. Operaţia se va prelungi până
readucerea la viaţă a victimei sau până la ordonarea întreruperii ei de către medic.
 Supravegherea după readucerea la viaţă a accidentatului este
obligatorie în aşa fel, încât să se poată acţiona în caz de nevoie.
 CONFORMITATEA PRODUSELOR
In conformitate cu prevederile art. 95 al Tratatului de la Mastricht  :
- pot fi plasate pe piaţă doar produsele care nu pun în pericol securitatea
persoanelor, a animalelor domestice şi a bunurilor;
- se urmăreşte realizarea unor directive care să permită, ca regulă,
armonizarea totală a dispoziţiilor legislative şi administrative, pentru a se asigura
circulaţia liberă a produselor ;
- se cere introducerea unor reglementări privind supravegherea pieţei.
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Este obligatia ca orice produs introdus pe piata:
- să satisfacă încă din faza de concepţie cerinţele esenţiale de securitate şi
sănătate
- să fie evaluate conform procedurii adecvate
- să fie insoţit de atestări corespunzătoare: marcaj CE, declaraţie de
conformitate şi eventual certificat de conformitate emis de un organism notificat la
nivelul UE.
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Statele membre au obligaţia să permită circulaţia liberă numai a produselor
care sunt conforme prevederilor mai sus menţionate.
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Legislatia romaneasca:
Legea 608/2001 modificată prin Ordonanţele Guvernului nr. 71/2003 şi 62/2004
aprobate prin Legile 503/2003 şi respectiv Legea 406/2004, reglementează
evaluarea conformităţii produselor .
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Domeniul reglementat:
1. Echipamente de joasă tensiune
2. Recipiente sub presiune
3. Jucării
4. Produse pentru construcţii
5. Compatibilitate electromagnetică
6. Maşini industriale
7. Echipamente individuale de protecţie
8. Aparate de cântărit cu funcţionare neautomată
9. Dispozitive medicale implantabile active
10. Arzătoare cu combustibili gazoşi
11. Cazane pentru apă caldă
12. Explozibili utilizaţi în scopuri civile
13. Dispozitive medicale
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Domeniul reglementat:
14. Medii potenţial explozive
 15. Ambarcaţiuni de agrement
16. Ascensoare
17. Echipamente de refrigerare
18. Echipamente sub presiune
19. Dispozitive medicale pentru diagnostic in vitro
20. Echipamente terminale de radio şi telecomunicaţii
21. Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
22. Instalaţii de transport pe cablu pentru persoane
23. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar de mare v iteză
transeuropean
24. Echipamente marine
25. Echipamente sub presiune transportabile
26. Emisiile de zgomot în mediu produse de către echipamente destinate
utilizării în exteriorul clădirilor
27. Interoperativitatea sistemului de transport feroviar conve nţional
transeuropean.
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Marcajul de conformitate
Simbol care se aplica de catre producator sau de catre reprezentantul autorizat al
acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau pune in functiune.
CONFORMITATEA PRODUSELOR
Marcajul de conformitate

 CE - marcaj european de conformitate

CONFORMITATEA PRODUSELOR
Responsabilitatea producatorului
Inainte de introducerea pe piata producatorul are obligatia sa asigure:
• Proiectarea si realizarea produselor respectand cerintele esentiale;
• Intocmirea si detinerea dosarului tehnic;
• Aplicarea procedurilor de evaluare a conformitatii
• Intodmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a
certificatelor sau altor documente care atesta conformitatea;
• Aplicarea marcajului de conformitate.

CONFORMITATEA PRODUSELOR
Responsabilitatea producatorului
In cazul in care nici producatorul, nici reprezentantul sau autorizat nu are sediul in
 Romania, detinerea documentelor care atesta conformitatea si prezentarea
acestor documente, la cererea autoritatilor responsabile cu supravegherea pietei
revine importatorului.

CONFORMITATEA PRODUSELOR
Legislatie
 Hotărârea de Guvern nr. 119 din 5 februarie 2004 privind stabilirea condiţiilor
pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale
 Hotărârea de Guvern nr. 115 din 5 februarie 2004 privind stabilirea cerinţelor
esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor
pentru introducerea lor pe piaţă
 Hotărâre de Guvern nr. 457 din 18 aprilie 2003 privind asigurarea securităţii
utilizatorilor de echipamente electrice de joasă tensiune
 Hotărârea nr. 752 din 14 mai 2004 privind stabilitatea condiţiilor pentru
introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor de protecţie destinate utilizării
în atmosfere potenţial explozive
 Hotărârea nr. 539 din 7 aprilir 2004 privind limitarea nivelului emisiilor de
zgomot în mediu produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor
 Legea 245/2004 privind securitatea generală a produselor