Cerinte Minime SSM

CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
PRIVIND:
•LOCURILE DE MUNCĂ…………………………………...HG 1091/2006
•ECHIPAMENTELE DE MUNCĂ……………………….....HG 1146/2006
•ECHIPAMENTELE INDIVIDUALE DE PROTECŢIE......HG 1048/2006
•SEMNALIZAREA DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE…...HG 971/2006
1
Legislaţia privind condiţiile generale de SSM
Muncă sigură – câştig sigur
locul de muncă semnalizarea

de securitate
L 319/2006
HG 1091/2006 D89/391/CEE HG 971/2006
D89/654/CEE D92/58/CEE
echipamente H.G. 1425/2006 –

de muncă echipament individual
cu modificarile si completarile ulterioare de protecţie
Norme metodologice
HG 1146/2006 HG 1048/2006
D89/655/CEE D89/656/CEE
2
Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006
privind cerinţele minime de securitate şi sănătate
pentru locul de muncă
3
LOCUL DE MUNCĂ - H.G. nr 1091/2006
CAP. I - Dispoziţii generale

CAP. II - Obligaţii generale
CAP. III - Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. IV - Sancţiuni
CAP. V - Dispoziţii finale
ANEXA 1 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă
utilizate pentru prima data conform art. 6 din hotărâre
ANEXA 2 - Cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locurile de muncă
aflate deja în folosintă, după cum se menţionează în art. 7 din hotărâre
4
H.G. nr 1091/2006 - LOCUL DE MUNCĂ
SCOP: Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de

securitate şi sănătate pentru locul de muncă (art .1)
Definiţie (art.4):
Locul de muncă = locul destinat să cuprindă posturi de lucru,
situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii,
inclusiv
orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau a unităţii la care lucrătorul
are acces în cadrul desfăşurării activităţii .
5
Prevederile hotărârii NU se aplică (art. 2):

a) mijloacelor de transport utilizate în afară întreprinderii şi/sau
unităţii sau locurilor de munca din interiorul mijloacelor de
transport;
b) şantierelor temporare sau mobile;
c) industriilor extractive;
d) vaselor de pescuit;
e) câmpurilor, pădurilor şi altor terenuri care aparţin unei
întreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate în afară ariei
clădirilor întreprinderii.
6
Cerinţele cuprinse în anexa 1, H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

- locurilor de muncă utilizate pentru prima dată
după data intrării în vigoare a hotărârii.
Cerinţele cuprinse în anexa 2 a H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

- locurilor de muncă aflate deja în folosinţă
înainte de data intrării în vigoare a hotărârii.
7
Obligatiile angajatorului (art. 8):

a) să păstreze în permanenţă libere căile de acces ce conduc spre ieşirile
de urgenta şi ieşirile propriu-zise;
b) să realizeze întreţinerea tehnică a locului de muncă şi a
echipamentelor şi dispozitivelor, iar orice neconformităţi constatate şi
susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor să fie
corectate cât mai curând posibil;
c) să cureţe cu regularitate echipamentele şi dispozitivele, pentru a se
asigura un nivel de igienă corespunzător locului de muncă;
d) să întreţină şi să verifice cu regularitate echipamentele şi
dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării
pericolelor.
8
Loc de muncă în condiţii de izolare (art. 5) atunci când:

 lucrătorul nu are contact vizual şi comunicare verbală directă cu alţi
lucrători, în cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o
oră, şi când nu este posibil să i se acorde ajutor imediat în caz de
accident sau când se afla într-o situaţie critică.
Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie să fie informat cu
privire la (art. 11):
a) manevrarea echipamentului de muncă, starea acestuia (fiabilitate şi
accesibilitate);
b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;
c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei
unei situaţii critice;
d) utilizarea echipamentului individual de protecţie;
e) primul ajutor;
f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatură cu exteriorul.
9
Obligatiile Angajatorului-locuri de muncă in conditii de izolare:

 va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete care sa supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii
de izolare.
 va dota locurile de muncă cu mijloace tehnice care permit legatura

cu persoana care asigura supravegherea, pentru a se putea
interveni în timp util în caz de accident sau avarie
 centrale de supraveghere, dispozitive de

alarmare prin unde radio;
 periodic automat (radio-telefon, telefon);
 periodic prin intermediul unei persoane (apeluri
telefonice, radio-telefon, camera de luat vederi şi
monitor).
10
Anexa 1,2 - H.G. nr 1091/2006 – impun cerinţe privind:
2. Stabilitate şi rezistenta:
Clădirile care adăpostesc locuri de muncă trebuie sa aibă o structură şi o
rezistenţă corespunzătoare naturii utilizării lor.
3. Instalaţii electrice
• Trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte un pericol
de incendiu sau explozie.
• Lucrătorii trebuie să fie protejaţi împotriva riscului de accidentare prin
atingere directă şi/sau atingere indirectă.
• Proiectarea, construcţia şi alegerea materialului şi dispozitivelor de
protecţie trebuie să ţină seama de tensiunea nominală, influenţa condiţiilor
externe şi de competenţa lucrătorilor care au acces la părţile componente
ale instalaţiei.
11
4. Căi şi ieşiri de urgenţă:

• trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile H. G. nr. 971/2006
• trebuie sa rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cât mai direct
posibil în aer liber sau în spaţii sigure.
• trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă,
în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică.
• în caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai
sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru.
• uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.
• uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să
nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar
avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă.
• uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au
destinaţia de iesiri de urgenţă.
12
5. Detectarea şi prevenirea incendiilor

• trebuie prevăzute dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor
şi, dacă este cazul, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarmă.
• dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie să fie uşor
accesibile, simplu de manevrat şi semnalizate conf HG 971/2006
6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise

• măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt.
• sistemele de ventilare forţată, trebuie menţinute în stare de funcţionare.
• instalaţiile de ventilare mecanică sau de aer condiţionat, trebuie sa
funcţioneze astfel încât sa nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor
la curenţi de aer.
13
7. Temperatura în încăperi
• trebuie să fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de
metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor.
8. Iluminatul natural şi artificial

• iluminat natural suficient şi iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi
securitatea lucrătorilor.
• Instalaţiile de iluminat trebuie amplasate în asa fel încât să nu existe riscul de
accidentare a lucrătorilor ca rezultat al tipului de iluminat montat.
• iluminatul artificial trebuie să fie prevăzut cu iluminat de siguranţă/urgenţă de
o intensitate suficientă.
14
9. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor

• trebuie să fie lipsite de proeminente, de găuri sau de planuri înclinate
periculoase şi trebuie să fie fixe, stabile şi nealunecoase.
• trebuie să fie curăţate şi renovate pentru a se obţine condiţii de igienă
corespunzătoare.
• pereţii transparenţi/translucizi, în special pereţii despărţitori realizaţi integral din
sticlă, trebuie să fie semnalizaţi clar şi construiţi din materiale securizate.
10. Ferestre şi luminatoare

• lucrătorii trebuie sa aibă posibilitatea să deschidă, să închidă, să regleze
sau să fixeze ferestrele, luminatoarele şi ventilatoarele în condiţii de
securitate. Când sunt deschise, acestea trebuie poziţionate şi fixate astfel
încât să nu constituie un pericol pentru lucrători.
• trebuie sa fie concepute în raport cu echipamentul sau trebuie prevăzute
cu dispozitive care sa permită curăţarea lor fără riscuri pentru lucrătorii
care execută această muncă sau pentru lucrătorii prezenţi în clădire sau
în jurul acesteia.
15
11. Usi şi porţi
Uşile transparente trebuie să fie marcate corespunzător, la înălţimea vederii.
• uşile glisante trebuie fie prevăzute cu un sistem de siguranţă care sa
împiedice ieşirea de pe sine şi căderea lor.
• uşile şi porţile care se deschid în sus trebuie să fie prevăzute cu un sistem de
siguranţă care să împiedice căderea lor.
• uşile şi porţile situate de-a lungul căilor de salvare trebuie să fie marcate
corespunzător şi trebuie să fie posibilă deschiderea lor din interior în orice
moment, fără ajutor special.
12. Căile de circulaţie - zone periculoase

• să fie amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi
adecvat pentru pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în
vecinătatea acestor căi de circulaţie.
• căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe
o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări.
• căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar.
• zonele periculoase trebuie marcate clar.
16
15. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de

mişcare la postul de lucru
• trebuie sa aibă o suprafaţă, o înălţime şi un volum de aer suficiente, care
să permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile.
• dimensiunile zonei neocupate a postului de lucru trebuie să fie calculate
astfel încât sa permită lucrătorilor să aibă suficientă libertate de mişcare
pentru a-şi îndeplini sarcinile de muncă.
16. Încăperi pentru odihna-dacă tipului activităţii sau prezenţa unui număr
mare de angajaţi, impun acest lucru:
• trebuie să li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihnă uşor accesibile.
• încăperile pentru odihnă trebuie să fie suficient de mari şi prevăzute cu un
număr de mese şi scaune cu spătar corespunzător numărului de lucrători.
17. Femei gravide şi mame care alaptează

• Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de
a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare.
17
18. Instalaţii sanitare
Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte
• vestiare coresp. dacă aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte de lucru
specială.
• vestiarele trebuie să aibă dimensiuni suficiente şi să aibă dotări care să
permită fiecărui lucrator să îşi încuie îmbrăcămintea în timpul programului de
lucru.
• Dacă este cazul (existenţa substanţelor periculoase, umiditate, murdărie)
dulapurile pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie separate de cele
pentru vestimentatia şi efectele personale.
Duşuri şi chiuvete
• adecvate şi în număr suficient ..în apropierea posturilor de lucru.
• duşuri corespunzătoare şi în număr suficient, dacă acest lucru este impus de
natura activităţii sau din motive de sănătate.
• sălile de duşuri trebuie să fie suficient de încăpătoare încât să permită
fiecărui lucrător să îşi facă toaleta fără să fie deranjat .
• duşurile trebuie prevăzute cu apă curentă rece şi caldă.
18
Anexa 1,2 - H.G. nr 1091/2006– impun cerinţe privind:
18. Instalaţii sanitare

Cabine de WC-uri şi chiuvete
• în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a vestiarelor şi
a sălilor de duşuri sau chiuvete, lucrătorii trebuie sa dispună de locuri
speciale, dotate cu un număr suficient de WC-uri şi de chiuvete.
• Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate pentru bărbaţi şi pentru
femei sau utilizarea separată a acestora.
19
19. Încăperi pentru acordarea primului ajutor

• În funcţie de dimensiunile spaţiilor de lucru, de tipul de activitate
desfasurata şi de frecventa accidentelor, trebuie sa fie asigurate una sau
mai multe încăperi pentru acordarea primului ajutor.
• Încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie echipate cu instalaţii
şi dispozitive indispensabile pentru primul ajutor şi trebuie sa permită
accesul cu brancarde.
• echipamentul de prim ajutor trebuie sa fie disponibil în toate locurile
unde condiţiile de lucru o cer.
• acest echipament trebuie sa fie marcat corespunzător, să fie
semnalizate şi sa fie uşor accesibil.
20
20. Lucrători cu dizabilitati

• La organizarea locurilor de munca trebuie sa se ţină seama de lucrătorii
cu dizabilitati, dacă este necesar.
• Aceasta prevedere se aplica în special în ceea ce priveşte uşile, căile de
comunicaţie, scarile, dusurile, chiuvetele, WC-urile şi posturile de lucru
utilizate sau ocupate direct de persoanele cu dizabilitati.
21
21. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)

• posturi de lucru trebuie să fie amenajate pe cât posibil astfel încât
lucrătorii:
a) să fie protejaţi împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile şi, dacă
este necesar, împotriva căderii obiectelor;
b) să nu fie expuşi unui nivel de zgomot dăunator, nici unor influenţe
exterioare vătămătoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf;
c) să işi poată părăsi posturile de lucru rapid în eventualitatea vreunui
pericol sau sa poată primi rapid asistenţa;
d) să nu poată aluneca sau cădea.
22
22. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)

• Angajatorul va numi prin decizie o persoana cu atribuţii concrete care sa
supravegheze lucrătorii care lucrează în condiţii de izolare.
• Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la
locurile de muncă în condiţii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace
tehnice care permit legatura cu persoana care asigura supravegherea:
a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare
prin unde radio);
b) periodic automat (radio-telefon, telefon);
c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio-
telefon, camera de luat vederi şi monitor).
23
23. Principii ergonomice

• Dimensiunea locului de muncă se realizează în funcţie de:
- particularităţile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului
uman,
- dimensiunile şi caracteristicile echipamentului de muncă, ale
mobilierului de lucru,
- mişcările şi deplasările lucrătorului în timpul activităţii,
- distanţele de securitate,
- dispozitivele ajutătoare pentru manipularea maselor,
- necesitatea asigurării confortului psihofizic.
24

• amenajarea locului de muncă, optimizarea fluxului tehnologic şi
utilizarea EM care respectă prevederile reglementărilor în vigoare,
pentru eliminarea poziţiilor forţate, nenaturale, ale corpului lucrătorului şi
asigurarea posibilităţilor de modificare a poziţiei în timpul lucrului.
• locurile de muncă la care se lucrează în poziţie aşezat se doteaza cu
scaune concepute corespunzător caracteristicilor antropometrice şi
funcţionale ale organismului uman, precum şi activităţii care se
desfăşoară, corelându-se înălţimea scaunului cu cea a planului de lucru.
• la locurile de muncă unde se lucrează în poziţie ortostatică trebuie
asigurate, de regulă, mijloace pentru aşezarea lucrătorului cel puţin
pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bănci).
25

• E.M., mesele şi bancurile de lucru trebuie să asigure spaţiu suficient
pentru sprijinirea comodă şi stabilă a membrelor inferioare în timpul
activităţii, cu posibilitatea mişcării acestora.
• Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se
stabileşte în funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de
caracteristicile antropometrice ale lucrătorului şi de mărimea efortului
membrelor superioare.
• Pentru evitarea miscărilor de răsucire / aplecare ale corpului, precum şi
a mişcărilor foarte ample ale braţelor, trebuie luate măsuri de organizare
corespunzătoare a fluxului tehnologic, de manipulare corectă a materiilor
prime şi a produselor la EM la care lucrătorul intervine direct.
26
pentru utilizarea în muncă de către lucrători
a echipamentelor de muncă
ECHIPAMENT DE MUNCA (EM) -

orice maşină, aparat, unealtă sau
instalaţie folosită la locul de muncă;
27
H.G. nr 1146/2006- EM

CAP. II - Obligaţiile angajatorului
SECŢIUNEA 1 - Obligaţii generale. Reguli referitoare la echipamentele de
munca
SECŢIUNEA a 2-a - Verificarea echipamentelor de munca
SECŢIUNEA a 3-a - Echipamente de munca cu riscuri specifice. Ergonomia
şi sănătatea la locul de munca
SECŢIUNEA a 4-a - Informarea lucrătorilor
SECŢIUNEA a 5-a - Instruirea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii finale
ANEXA 1 - Cerinţele minime pentru aplicarea art. 4 alin. (1) lit. a) pct. (ii) şi lit. b)
din hotărâre
ANEXA 2 – Dispoziţii referitoare la utilizarea echipamentelor de munca
prevăzute la art. 4 alin. (3) din hotărâre
28
H.G. nr 1146/2006- EM
TERMENI SI EXPRESII
Utilizarea EM - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă,

cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul,
repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui;
zona periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul
echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe
acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa;
lucrator expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zona
periculoasă;
operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea
echipamentului de muncă
29
H.G. nr 1146/2006- EM
Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare

pentru ca echipamentul de muncă:
să corespundă lucrului prestat
să fie adaptat acestui scop

să poată fi utilizat fără a pune în pericol securitatea
sau sănătatea lucratorilor;
sa fie menţinute, printr-o întreţinere adecvată, la
un nivel tehnic corespunzător
30
H.G. nr 1146/2006- EM
Angajatorul este obligat să ia măsuri pentru:
Verificare initiala → după instalarea

EM şi înainte de prima punere în
funcţiune
Verificari periodice →
ulterior
Verificari speciale → de fiecare dată
când au apărut evenimente şi/sau
circumstanţe excepţionale care ar putea
să diminueze securitatea în muncă
Verificari dupa fiecare montare → într-un

nou loc de muncă sau într-un nou
amplasament
31
H.G. nr 1146/2006- EM
Verificările:
- Trebuie efectuate de persoane competente, în scopul
asigurării unei instalări corecte şi a bunei funcţionări.
Rezultatele verificărilor:
- se înregistrează şi se pun la dispoziţia inspectorilor de muncă;
- se păstrează o perioadă de timp corespunzătoare;
- EM ce se utilizează în exteriorul intreprinderii sunt însoţite de dovada
ultimei verificări.
32
H.G. nr 1146/2006- EM
Dacă utilizarea unui EM este susceptibilă sa prezinte un risc specific

pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, angajatorul este obligat să
ia măsurile necesare pentru a se asigura ca:
utilizarea EM este accesibilă

numai lucrătorilor însărcinaţi cu
aceasta atribuţie;
pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi

întreţinerii trebuie desemnaţi lucrători cu atribuţii
în acest sens.
33
H.G. nr 1146/2006- EM
Lucrătorii trebuie să dispună de informaţii adecvate şi,

dacă este cazul, de fişe de lucru referitoare la EM utilizate
la locul de muncă.
Fişele de lucru conţin:
a) condiţiile de folosire a EM;
b) situaţiile anormale previzibile;
c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din
experienţa acumulată în urma utilizării EM.
Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe

înţelesul lucrătorilor vizaţi!!
34
H.G. nr 1146/2006- EM
Informarea lucrătorilor
Lucrătorii trebuie sa fie atentionaţi în legatura cu:

 riscurile la care sunt expuşi,
 EM din imediata vecinătate a locului lor de muncă,
 modificările prevăzute a fi efectuate, în măsura în care
aceste modificări afectează EM situate în imediata
vecinătate a locului lor de muncă, chiar dacă aceşti lucrători
nu utilizează direct aceste echipamente.
35
H.G. nr 1146/2006- Cerinţe minime aplicabile EM
A. Cerinţe minime generale

• Sistemele de comandă care afectează securitatea, trebuie să fie
vizibile,
vizibile uşor de identificat,
identificat marcate corespunzător.
corespunzător
• Pornirea EM nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-

o acţiune voluntară asupra sistemului de comandă prevăzut în acest
scop.
• Fiecare EM trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să

permită oprirea completă a acestuia în condiţii de securitate.
36

• Un EM trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de oprire de urgenţă,
urgenţă
în funcţie de pericolele pe care le prezintă
• Un EM care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de

obiecte trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de securitate
corespunzătoare.
• Un EM care prezintă pericole datorate degajărilor de gaze, vapori sau

lichide ori emisiilor de pulberi trebuie să fie prevăzut cu dispozitive
corespunzătoare de reţinere şi/sau de evacuare amplasate în
apropierea surselor corespunzătoare de pericol.
37

• EM şi elementele lor componente trebuie, dacă este necesar pentru
securitatea sau sănătatea lucrătorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori
prin alte mijloace.
• Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de producere de

accidente prin contactul mecanic, acestea trebuie să fie prevăzute cu
protectori şi dispozitive de protecţie care să împiedice accesul în
zonele periculoase.
• Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie

uşor de perceput şi de înţeles şi lipsite de ambiguităţi.
38

• Operaţiile de întreţinere trebuie să poată să fie efectuate când EM este
oprit
• Orice EM trebuie să fie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat,

destinate separării de fiecare din sursele de energie.
energie
• Un EM trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi

semnalizare indispensabile pentru asigurarea securităţii lucrătorilor.
• Orice EM trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expuşi

riscurilor de electrocutare prin atingere directă sau indirectă.
indirectă
39
pentru utilizarea de către lucrători
a echipamentelor individuale de protecţie
ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE = EIP
40
H.G. nr. 1048/2006 – EIP

CAP. II - Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1 - Prevederi generale
SECŢIUNEA a 2-a - Evaluarea echipamentului individual de protecţie
SECŢIUNEA a 3-a - Reguli de utilizare
SECŢIUNEA a 4-a - Informarea, consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii finale
ANEXA 1 – Tabel pentru evaluarea riscurilor în vederea selecţionării
echipamentelor individuale de protecţie
ANEXA 2 - Lista orientativă şi neexhaustivă a echipamentelor individuale de
protecţie
ANEXA 3 – Lista orientativă şi neexhaustivă a activităţilor şi sectoarelor de
activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecţie
41
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Definitie:
EIP = orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător
pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar
putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu
proiectat în acest scop.
42
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Nu este EIP:
a) îmbrăcămintea de lucru şi uniformele obişnuite care nu sunt
proiectate în mod special pentru a proteja securitatea şi sănătatea
lucrătorului;
b) echipamentul folosit de serviciile de urgentă şi salvare;
c) echipamentul individual de protecţie purtat sau folosit de armată,
poliţie ori de alte instituţii de ordine publică;
d) echipamentul individual de protecţie pentru mijloace de transport
rutier;
e) echipamentul sportiv;
f) echipamentul de autoaparare sau de descurajare;
g) dispozitivele purtabile pentru detectarea şi semnalizarea riscurilor şi
factorilor nocivi
43
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP trebuie utilizat atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient
prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă ori prin măsurile, metodele sau
procedurile de organizare a muncii.
EIP trebuie să fie utilizat numai după ce s-au luat

toate celelalte măsuri de prevenire!
Conform principiilor generale de prevenire:

prevenire
trebuie adoptate, în mod prioritar, măsuri de protecţie colectivă
faţă de măsurile de protecţie individuală
44
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP introduse pe piaţă să respecte prevederile

HG nr. 115/2004:
• Să poarte marcaj
• Să poarte, după caz, pictograme, ideograme, cuvinte, fraze care
indică de exemplu:
- nivelul de atenuare acustică şi valoarea indicelui de confort
asigurat de EIP
- clasa de protecţie electrică şi/sau tensiunea de utilizare
aferentă, numărul de serie şi data fabricaţiei
- caracteristici specifice protecţiei respiratorii etc.
45
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP introduse pe piaţă sa respecte prevederile

HG nr. 115/2004:
• Să fie însoţit de fişa de instrucţiuni a producătorului privind:

- depozitarea, utilizarea, curăţarea, întreţinerea, service şi
dezinfectarea
- accesoriile adecvate
- clasele de protecţie şi limitele de utilizare
- termenul limită de perimare sau perioada de ieşire din uz
- semnificaţia marcajelor.
46
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Orice EIP trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără sa

conducă el însuşi la un risc mărit;
b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea
sănătăţii lucrătorului;
d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl
poartă, după toate ajustarile necesare .
47
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Condiţii/durata de utilizare a EIP sunt determinate de:
• gravitatea riscului
• frecvenţa expunerii la risc
• caracteristicile postului de lucru
• performanţa EIP
În cazul în care prezenta unor riscuri multiple impune purtarea simultană

a mai multor EIP, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile şi sa isi
păstreze eficacitatea în raport cu riscul/riscurile respectiv/respective.
48
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singură

persoana.
Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către

mai multe persoane
Se iau măsuri corespunzătoare pentru a se asigura ca

această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio
problema de sănătate sau de igienă.
49
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Obligaţiile angajatorului privind EIP:
 Să furnizeze şi să pună la dispoziţie informaţii adecvate privind fiecare

EIP
 Să distribuie gratuit EIP
 Să asigure buna funcţionare a EIP şi o stare de igiena satisfăcătoare
prin intermediul întreţinerii, reparării şi inlocuirilor necesare
 Să informeze mai întâi lucrătorul despre riscurile impotriva cărora îl
protejeaza purtarea EIP
 Să asigure instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, să organizeze
antrenamente pentru modul de purtare a EIP
 Să asigure consultarea şi participarea lucrătorilor şi /sau a
reprezentanţilor acestora pentru toate măsurile legate de EIP
50
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Obligaţiile angajatorului privind EIP:
 Să evalueze dacă EIP pe care intenţionează să îl folosească

îndeplineşte cerinţele şi condiţiile legale
Această evaluare cuprinde:

a) analiza şi evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte mijloace;
b) definirea caracteristicilor pe care trebuie să le posede EIP pentru a fi
eficace împotriva riscurilor, luându-se în considerare orice riscuri pe care
le poate crea echipamentul în sine;
c) compararea caracteristicilor EIP disponibil cu caracteristicile pe care
trebuie să le posede.
Evaluarea este revizuită în funcţie de modificările aduse oricărui element

al EIP.
51
H.G. nr. 1048/2006 – EIP
Anexele nr. 1-3 din HG 1048/2008:

- au un caracter orientativ;
- conţin informaţii utile pentru stabilirea împrejurărilor sau situaţiilor de risc
în care este necesară utilizarea echipamentului individual de protecţie .
52
Tipuri de EIP
• Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale

sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să
furnizeze EIP pentru:
 protecţia capului,
 protecţia picioarelor,
 protecţia ochilor şi a feţei,
 măşti respiratorii,
 protecţia corpului.
• Prevederile ce au în vedere monitorizarea sănătăţii

trebuie să se aplice independent de utilizarea
echipamentului individual de protecţie.
53
privind
cerinţele minime pentru semnalizarea de
securitate şi/sau sănătate la locul de muncă
54
H.G. nr 971/2006- Semnalizarea de securitate şi sănătate
CAP. II - Obligaţiile angajatorilor
SECŢIUNEA 1 - Obligaţii generale
SECŢIUNEA a 2-a - Informarea şi instruirea lucrătorilor
SECŢIUNEA a 3-a - Consultarea şi participarea lucrătorilor
CAP. III - Dispoziţii tranzitorii şi finale
ANEXA 1 - Cerinţe minime generale privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate
la locul de munca
ANEXA 2 - Cerinţe minime generale privind panourile de semnalizare
ANEXA 3 - Cerinţe minime privind semnalizarea pe recipiente şi conducte
ANEXA 4 - Cerinţe minime privind identificarea şi localizarea echipamentelor destinate
prevenirii şi stingerii incendiilor
ANEXA 5 - Cerinţe minime privind semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase şi
pentru marcarea căilor de circulaţie
ANEXA 6 - Cerinţe minime privind semnalele luminoase
ANEXA 7 - Cerinţe minime privind semnalele acustice
ANEXA 8 - Cerinţe minime privind comunicarea verbală
ANEXA 9 - Cerinţe minime privind gesturile-semnal
55
Stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de

securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.
Hotărârea NU se aplică semnalizării prevăzute de

reglementările referitoare la:
- introducerea pe piată a substanţelor şi preparatelor
periculoase,
- introducerea pe piaţă a produselor şi/sau a echipamentelor,
- semnalizării utilizate în reglementarea traficului rutier,
feroviar, fluvial, maritim şi aerian.
56
Semnalizarea se referă la:

- un obiect,
- o activitate sau
- o situaţie determinată
Furnizează informaţii ori cerinţe prin intermediul:

- unui panou,
- unei culori,
- unui semnal luminos ori acustic,
- unei comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
57
H.G. nr 971/2006- Semnalizarea de securitate şi
sănătate
Semnalizarea permanentă se foloseşte obligatoriu:
Pentru o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie
 Pentru a localiza şi identifica mijloacele de salvare ori prim- ajutor
 Pentru a localiza şi identifica materialele şi echipamentele de prevenire şi
stingere a incendiilor
 Pe recipiente şi de pe conducte
 Pentru locurile în care există risc de coliziune cu obstacole
 Pentru locurile în care există risc de cădere a persoanelor
 Pentru marcarea căilor de circulaţie.
Semnalizarea permanentă poate fi formată din panouri şi/sau o

culoare
58
Semnalizarea ocazională, se foloseşte când împrejurările o

impun:
pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o

acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor
- semnale luminoase,
- semnale acustice şi/sau
- comunicare verbală.
pentru orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un

risc sau un pericol
- gest-semnal şi/sau
- prin comunicare verbală.
59
Culori de securitate la locul de muncă

Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări
Roşu Semnal de interdicţie Atitudini periculoase
Pericol-alarmă Stop, oprire, dispozitiv de oprire de
urgenţă; Evacuare
Materiale şi echipamente Identificare şi localizare
de prevenire şi stingere a
incendiilor
Semnal de avertizare Atenţie, precauţie; Verificare
Galben sau
galben-oranj Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică
Obligaţia purtării echipamentului
Albastru
individual de protecţie
Semnal de salvare sau de Uşi, ieşiri, căi de acces,
prim-ajutor echipamente, posturi, încăperi
Verde
Situaţie de securitate Revenire la normal
60
Eficienţa semnalizării
Recomandări:
 evitaţi amplasarea unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea
mică unul fata de celălalt
 nu utilizaţi concomitent două semnale luminoase care pot fi confundate;
nu utilizaţi un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase
asemănătoare;
nu folosiţi doua semnale sonore concomitent;
nu utilizaţi un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;
Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie să fie curăţate,

întreţinute, verificate, reparate periodic înlocuite astfel încât sa se asigure
menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.
61
Panourile de semnalizare
Să fie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri,
intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant
 Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice să
asigure o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora
Să fie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare,
orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de
eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în cazul unui risc
general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a
obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor
accesibil şi vizibil.
62
HG 971/2006– Panouri de interdicţie:
Fumatul interzis Fumatul şi focul Interzis accesul Interzisă stingerea

deschis interzise pietonilor cu apă
Accesul interzis Apă nepotabilă Interzis vehiculelor de A nu se atinge

persoanelor neautorizate manipulare a mărfurilor
63
HG 971/2006– Panouri de avertizare:
Materiale Materiale Materiale Materiale Materiale Greutăţi

inflamabile explozive toxice corozive radioactive suspendate
Vehicule de Pericol electric Pericol general Radiaţii laser Materiale Radiaţii

manipulare combustibile neionizante
Câmp magnetic Pericol de Cădere cu Risc biologic Temperaturi Materiale nocive

puternic împiedicare denivelare scăzute sau iritante
64
HG 971/2006– Panouri de obligativitate:
Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a

ochilor capului urechilor căilor respiratorii
Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie a Protecţie obligatorie Protecţie obligatorie

picioarelor mâinilor a corpului a feţei
Protecţie individuală obligatorie Trecere obligatorie Obligaţii generale (însoţit, dacă este
împotriva căderii de la înălţime pentru pietoni cazul, de un panou suplimentar)
65
HG 971/2006–
Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor :
Direcţii de urmat
(indicaţii suplimentare)
Telefon pentru primul- Brancardă Duş de securitate Curăţirea ochilor Centru de prim-
ajutor sau salvare ajutor
Căi/Ieşiri de salvare
66
HG 971/2006– Panouri privind materialele sau
echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor :
Furtun de incendiu Scară Extinctor Telefon pentru

cazurile de incendiu
Direcţii de urmat
(indicaţii suplimentare)
67
HG 971/2006, Semnalizarea de SSM –
Semnalizarea obstacolelor şi a locurilor periculoase
68
HG 971/2006, Semnalizarea de SSM – Gesturile semnal
Gesturi generale
Start Stop Sfârşit
Mişcări verticale
Ridicare Coborâre Distanţă verticală
Mişcări orizontale
Înainte Înapoi La dreapta La stânga Distanţă

orizontală
Pericol
Pericol
69
RISCUL ELECTRIC
Cerinţe legale şi bune practici
Pericol
electric
70
ELECTROSECURITATEA
Electrosecuritatea include totalitatea metodelor şi mijloacelor de

protecţie împotriva electrocutării.
Electrocutarea este efectul fiziologic determinat de trecerea unui curent
electric prin corpul omenesc.
•Clasificarea locurilor de munca din punct de vedere al

electrosecuritatii
 loc de munca putin periculos;
 loc de munca periculos;
 loc de munca foarte periculos.
71
ELECTROSECURITATEA
Loc de muncă puţin periculos – spaţiu care în condiţii normale este caracterizat
simultan prin :
- umiditatea relativă a aerului, max 75% la
temperatura aerului cuprinsă între 15-30ºC;
- pardoseală (amplasament) izolantă.
Loc de muncă periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din
următoarele condiţii :
- umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97%
la temperatura aerului peste 30º dar cel mult 35ºC.
- pardoseala cu proprietăţi conductoare (beton, pământ).
- parte conductoare în legătură electrică cu pământul care
ocupă cel mult 60% din zona de manipulare.
- prezenţă de pulberi conductoare (pilitură de metal, grafit)
- prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman.
72
ELECTROSECURITATEA
Loc de muncă foarte periculos (mediu periculos) – spaţiu caracterizat prin cel
puţin una din următoarele condiţii:
- umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura
aerului peste 35º;
- părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care
ocupă mai mult de 60% din zona de manipulare;
- prezenţă de agenţi corozivi.
73
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere directă
Atingere directa = atingere de către om nemijlocit

sau prin intermediul unui element
conductor al părţilor active ale unei
instalaţii electrice.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă

trebuie să se aplice:
 mijloace (măsuri) tehnice şi
 mijloace (măsuri) organizatorice, după caz.
74
Masuri tehnice (reglementate in standarde si in Regulamentele de exploatare-
intretinere a instalatiilor electrice)
a) acoperiri cu materiale electroizolante ale părţilor active (izolarea de lucru

ale instalaţiilor şi echipamentelor electrice).
b) închideri în carcase sau acoperiri cu învelişuri exterioare (protecţie prin
carcasare).
c) - îngrădiri fixe – pot fi de trei categorii:

• îngrădiri cu pereţi şi uşi pline;
• îngrădiri cu plasă metalică;
• îngrădiri cu balustradă.
- îngrădiri mobile – se folosesc pentru protecţia persoanelor
numai în timpul executării unor lucrări în
instalaţii electrice
75
Masuri tehnice
d) protecţia prin amplasare în locuri inaccesibile prin asigurarea unor distanţe minime
de securitate.
e) scoaterea de sub tensiune a instalaţiei sau echipamentului electric la care urmează a
se efectua lucrări şi verificarea lipsei de tensiune.
f) utilizarea de dispozitive speciale pentru legare la pământ şi în scurtcircuit .
g) folosirea mijloacelor de protecţie electroizolante se aplică atât la lucrări în instalaţii
scoase de sub tensiune cât şi în cazul lucrărilor efectuate fără scoaterea de sub
tensiune a instalaţiilor şi echipamentelor electrice. Lucrările fără scoaterea de sub
tensiune se efectuează de personal autorizat pentru lucru sub tensiune.
76
Mijloacele de protecţie electroizolante sunt:

- prăjini electroizolante;
- cleşti electroizolanţi;
- indicatoare de tensiune;
- indicatoare de corespondenţă a fazelor;
- plăci şi folii electroizolante;
- teci sau degetare electroizolante;
- pălării electroizolante;
- mănuşi şi cizme electroizolante;
- carcase electroizolante;
- platforme electroizolante;
- scule cu mâner electroizolant.
77
Masuri organizatorice:
• admitere la lucru pentru executarea de intervenţie la instalaţii electrice numai a personalului
calificat autorizat şi instruit pentru lucrările specifice;
• executarea intervenţiilor numai în baza documentelor de acces în instalaţii: autorizaţie de
lucru scrise (AL), instrucţiuni tehnice interne de protecţia muncii (ITI- PM), atribuţii de serviciu
(A.S), dispoziţii verbale (DV) sau procese verbale (PV), obligaţii de serviciu (OS) sau pe propria
răspundere (P.R.)
• delimitarea materială a locurilor de muncă.
• eşalonarea operaţiilor de intervenţie în instalaţiile electrice şi respectarea succesiunii
manevrelor conform regulamentelor de manevră.
• elaborarea instrucţiunilor de lucru pentru întreţinerea şi exploatarea instalaţiilor electrice
pentru intervenţii în instalaţii electrice şi instruirea personalului cu aceste instrucţiuni. Un rol
deosebit îl au instrucţiunile de intervenţie în caz de avarii, accidente, explozii şi incendii şi
efectuarea exerciţiilor practice de intervenţie în asemenea situaţii.
• executarea verificărilor periodice privind starea echipamentelor şi modul de aplicare şi
respectare a măsurilor tehnice de protecţie împotriva atingerilor directe.
78
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere indirectă
Atingere indirectă = atingerea de către om a unor părţi

intrate accidental sub tensiune datorită
unui defect electric.
Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere

indirectă trebuie să se realizeze şi să se aplice numai
măsuri şi mijloace de protecţie tehnică.
ATENŢIE !!! Este interzisă înlocuirea măsurilor

şi mijloacelor tehnice de protecţie cu măsuri de
protecţie organizatorice.
79
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se aplice

două măsuri de protecţie: o măsură de protecţie principală care să asigure
protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară care să
asigure protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale.
 De regulă se aplică cumulativ două sau mai multe mijloace de protecţie care
constituie un anumit sistem de protecţie.
 Pentru evitarea electrocutării prin atingere indirectă trebuie să se asigure
deconectarea sectorului defect (partea instalaţiei sau echipamentului la care
a apărut defectul) în decurs de maxim 3 secunde.
80
Prevenirea riscului de electrocutare prin atingere
indirectă
Masuri tehnice
a) alimentarea la tensiune redusă
b) legarea la priza de pământ se realizează prin racordarea
elementelor protejate împotriva electrocutării prin atingere
indirectă la priza de pământ.
c) legarea la nul de protecţie se realizează prin racordarea
elementelor la care trebuie să se prevadă o protecţie
împotiva electrocutării prin atingere indirectă la punctul de
nul al sursei de energie
NU !
81
Masuri tehnice
d) izolarea suplimentară de protecţie
e) izolarea amplasamentului se realizează prin intercalarea unui strat
electroizolant între om şi pământ, respectiv părţile conductoare care
se află în contact direct sau indirect cu pământul şi care sunt în zona
de manipulare a omului.
f) separarea de protecţie se realizează atunci când circuitul de lucru al
echipamentului electric este separat galvanic de reţeaua de
alimentare cu energie electrică şi izolat faţă de pământ.
g) egalizarea şi/sau dirijarea potenţialelor
h) deconectarea automată în cazul apariţiei unei tensiuni sau a unui
curent de defect periculoase.
82
ELECTROSECURITATEA
Primul ajutor in caz de electrocutare

 Prin electrocutare se înţelege totalitatea tulburărilor provocate de trecerea
curentului electric prin corp, urmare a contactului direct sau indirect cu un
conductor electric.
 Se foloseşte termenul de electrocuţie în cazul leziunilor mortale.
 Primul caz de electrocuţie accidentată a fost semnalat în 1897.
 Se consideră următoarele limite maxime admise ale curenţilor prin corpul
omului, pentru un timp mai mare de 3 secunde.
30 mA dacă se consideră R = 0 Ω
10 mA dacă se consideră R = 3000 Ω
83
ELECTROSECURITATEA
 Intervenţia imediată şi competentă în cazul unui accident, salvează

accidentatul, mai ales în cazul unei electrocutări.
 Rapiditatea cu care se intervine în operaţia de salvare prin respiraţie
artificială trebuie să ţină seama permanent de următoarele reguli:
 intervenţia după un minut creează şanse de salvare 95%;
 intervenţia după două minute creează şanse de salvare 90%;
 intervenţia după patru minute creează şanse de salvare 50%
ş.a.m.d.
84
ELECTROSECURITATEA
Cateva masuri immediate ce trebuiesc cunoscute de personalul

ce lucreaza in instalatiile electrice:
- aducerea la viata a accidentatului;
- primul ajutor in caz de stop cardiorespirator;
- oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
- transportarea corecta a unui ranit;
- luarea primelor masuri in caz de incendiu sau
avarii tehnice.
85

Cerinte Minime SSM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cerinte Minime SSM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CERINŢE MINIME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE

Muncă sigură – câştig sigur

locul de muncă semnalizarea

echipamente H.G. 1425/2006 –

CAP. I - Dispoziţii generale

SCOP: Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime de

Prevederile hotărârii NU se aplică (art. 2):

Cerinţele cuprinse în anexa 1, H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

Cerinţele cuprinse în anexa 2 a H.G. nr. 1091/2006 se aplică:

Obligatiile angajatorului (art. 8):

Loc de muncă în condiţii de izolare (art. 5) atunci când:

Obligatiile Angajatorului-locuri de muncă in conditii de izolare:

 va dota locurile de muncă cu mijloace tehnice care permit legatura

 centrale de supraveghere, dispozitive de

4. Căi şi ieşiri de urgenţă:

5. Detectarea şi prevenirea incendiilor

6. Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise

8. Iluminatul natural şi artificial

• iluminatul artificial trebuie să fie prevăzut cu iluminat de siguranţă/urgenţă de

9. Pardoseli, pereţi, plafoane şi acoperisuri ale încăperilor

10. Ferestre şi luminatoare

12. Căile de circulaţie - zone periculoase

15. Dimensiunile încăperilor şi volumul de aer în încăperi - libertatea de

17. Femei gravide şi mame care alaptează

18. Instalaţii sanitare

19. Încăperi pentru acordarea primului ajutor

20. Lucrători cu dizabilitati

21. Locuri de munca în aer liber (dispoziţii speciale)

22. Locuri de munca în condiţii de izolare (dispoziţii speciale)

23. Principii ergonomice

23. Principii ergonomice

23. Principii ergonomice

ECHIPAMENT DE MUNCA (EM) -

CAP. I - Dispoziţii generale

Utilizarea EM - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă,

Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare

să corespundă lucrului prestat

să fie adaptat acestui scop

Angajatorul este obligat să ia măsuri pentru:

Verificare initiala → după instalarea

Verificari dupa fiecare montare → într-un

Dacă utilizarea unui EM este susceptibilă sa prezinte un risc specific

utilizarea EM este accesibilă

pentru efectuarea reparaţiilor, modificărilor şi

Lucrătorii trebuie să dispună de informaţii adecvate şi,

Informaţiile şi fişele tehnice trebuie să fie pe

Lucrătorii trebuie sa fie atentionaţi în legatura cu:

A. Cerinţe minime generale

• Pornirea EM nu trebuie să fie posibil să se realizeze decât numai printr-

• Fiecare EM trebuie să fie prevăzut cu un sistem de comandă care să

A. Cerinţe minime generale

• Un EM care prezintă pericole datorate căderilor sau proiectării de

• Un EM care prezintă pericole datorate degajărilor de gaze, vapori sau

A. Cerinţe minime generale

• Dacă elementele mobile ale unui EM prezintă riscuri de producere de

• Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de muncă trebuie să fie

A. Cerinţe minime generale

• Orice EM trebuie să fie prevăzut cu dispozitive uşor de identificat,

• Un EM trebuie să fie prevăzut cu dispozitive de avertizare şi

• Orice EM trebuie să fie adecvat pentru protecţia lucrătorilor expuşi

CAP. I - Dispoziţii generale

EIP trebuie să fie utilizat numai după ce s-au luat

Conform principiilor generale de prevenire: