Veaceslav Harnaj 

(sau Veceslav Harnaj),
(n. 7 noiembrie 1917, Baimaclia, raionul Căușeni, Republica Moldova –
d. 28 octombrie 1988, București[1]) a fost un om de știință și profesor
universitar român, fondatorul apiculturii moderne românești.
Eminent om de știință, profesor, șef de catedră la Institutul Politehnic
București, Institutul de Construcții, Academia Militară Tehnică,
Institutul de Mine și Institutul de Petrol, Gaze și Geologie București,
renumit specialist recunoscut pe plan național și internațional, posesor a
numeroase brevete și certificate de inventator, Veaceslav Harnaj a
îndrăgit apicultura încă din fragedă tinerețe, dragostea pentru albine
fiindu-i transmisă de tatăl său distins crescător de albine și stăruitor
propagator al acestei milenare îndeletniciri.
Înainte de 1945, în România existau mai multe asociații profesionale,
acestea având cu precădere un caracter zonal și rareori național.
În 1957, profesorul Veaceslav Harnaj, împreună cu câțiva colaboratori
apropiați (împătimiți apicultori), a reușit să înființeze în România
Asociația Crescătorilor de Albine (ACA).[2]
Prin pasiunea, competența și diplomația de care a dat dovadă, profesorul
Harnaj a făcut din ACA un sprijin real pentru apicultura și apicultorii
României:

 A inițiat cursuri de pregătire și specializare pentru apicultori;

 A făcut posibilă stimularea apicultorilor prin practicarea de prețuri
mici la biostimulatori (zahăr la 6 lei/kg, când pe piață era 9 lei și la 9
lei când pe piață era la 14 lei) precum și prețuri acceptabile pentru
mierea achiziționată de la apicultori.
 Pentru pastoral, apicultorii plăteau doar jumătate din tariful
mijlocului de transport închiriat;
 A încurajat și prin contribuția personală a făcut posibilă apariția
revistei Apicultura, revistă care a ajuns la un tiraj de 25-30000
exemplare;
 A încurajat tipărirea și retipărirea literaturii de specialitate
(apicultură);
 A înființat Liceul apicol din București, liceu ai căror absolvenți, o
bună parte din ei, au devenit apicultori cu înaltă calificare.
În 1965 a fost ales ca președinte al Federației Internaționale a
Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA). La data respectivă statutul
Apimondia prevedea că o persoană nu poate fi președinte mai mult de
două legislaturi a câte 5 ani. Înainte de sfârșitul celei de-a doua
legislaturi, datorită competenței de care a dat dovadă, s-a hotărât
schimbarea statului Apimondia.
Astfel, Veaceslav Harnaj a fost președintele Apimondiei până în anul
1985, când sănătatea nu i-a mai permis. După 1985 a fost ales președinte
de onoare până la sfârșitul vieții.
O prestigioasă activitate națională și internațională, prof Harnaj a avut-o
și în domeniul tehnic ca inginer, profesor universitar în țară și în
străinătate, inventator, șef de lucrări de prestigiu, obținând recunoașteri
și medalii internaționale.
Institutul „Apicola Băneasa” a fost redenumit după numele lui în 1991.
În București, lângă „Complexul Apicol Veceslav Harnaj”, există
„Colegiul Tehnologic Veaceslav Harnaj”.