GRĂDINA BOTANICĂ

Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, care poartă numele
fondatorului ei începând din anul 1994, este situată în cartierul Cotroceni din București. Acoperă o
suprafață de 17,5 hectare (inclusiv 4.000 m² de sere) și are peste 10.000 specii de plante.
Prima grădină botanică din București a fost întemeiată în 1860, lângă Facultatea de Medicină,
de către Carol Davila. Grădina a fost mutată în spațiul actual în 1884 de către Dimitrie Brândză,
botanist român, unul dintre întemeietorii școlii botanice românești.
Grădina a fost inaugurată în 1891, după ce serele au fost construite și populate, dar a fost
afectată de inundația care a avut loc în 1892. Grădina a fost avariată în timpul primului război mondial,
când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al doilea război mondial, când a fost atinsă
de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste 700.000 de planșe
ale herbarului au fost salvate numai 200.000. Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa
500.000 de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni.
Ideea unei Grădini Botanice i se datorează lui Carol Davila, care îi cere încă din anul 1855 lui
Barbu Ştirbey Vodă să i se acorde fondurile necesare înfiinţării unei grădini botanice cu un scop
extrem de practic: aprovizionarea cu plante medicinale, indigene şi străine pentru elevii şcolii de
chirurgie de la „Michai-Vodă”, un „precursor” al Facultăţii de Medicină de mai târziu. Din cauza
împrejurărilor istorice nefavorabile – războiul Crimeei -, grădina botanică a lui Davila mai avea de
aşteptat aproximativ 5 ani.
Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată ca instituţie în 5 noiembrie 1860, pe lângă
Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila, în perioada domniei lui Alexandru
Ioan Cuza (1859-1866).
Grădina Botanică poartă numele medicului, naturalistului, botanistului şi profesorului Dimitrie
Brândză. Membru titular al Academiei Române, fondator al Grădinii Botanice din București, care
astăzi îi poartă numele, Dimitrie (Demetrius) Brândză s-a născut la 10 octombrie 1846, la Bivolu, (azi
Viișoara), jud. Botoșani. După ce termină cursurile Academiei Mihăilene, le absolvă pe cele ale
Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în anul
1869.
Activează apoi ca medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași şi este numit custode
al Muzeului de medici și naturaliști din Iași și are ocazia să studieze colecțiile muzeului de floră a
Moldovei. Membru titular al Academiei Române, fondator al Grădinii Botanice din București, care
astăzi îi poartă numele, Dimitrie (Demetrius) Brândză s-a născut la 10 octombrie 1846, la Bivolu, (azi
Viișoara), jud. Botoșani. După ce termină cursurile Academiei Mihăilene, le absolvă pe cele ale
Facultăților de Științe Naturale și Medicină ale Universității din Paris, obținând doctoratul, în anul
1869.
Activează apoi ca medic și profesor de botanică la Universitatea din Iași şi este numit custode
al Muzeului de medici și naturaliști din Iași și are ocazia să studieze colecțiile muzeului de floră a
Moldovei.
În anul 1875 începe să dezvolte colecția botanică a Facultații de Știinte Naturale, iar un an mai
târziu este ales membru al Societății Geografice Române.
În anul 1879, în calitate de membru al Academiei Române își publică integral studiile, iar trei ani mai
târziu obține de la ministrul educației, Petre S. Aurelian, dreptul de a înființa o secție botanică la
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București.
În 1882, se desparte de catedra de istorie naturală a Facultății de Științe pentru a rămâne
profesor de botanică la o catedră nou formată cu această ocazie, unde elaborează manuale de zoologie,
botanică și geologie. Este numit profesor și director al Grădinii Botanice.
În anul 1884 un incendiu distruge întreaga colecție de plante de la Muzeul de Istorie Naturală,
ceea ce determină guvernul să aloce fonduri pentru înființarea unei grădini botanice la Cotroceni, iar
un an mai târziu sunt începute primele lucrări la noua grădină din Cotroceni, fiind ridicată clădirea
institutului botanic și amenajate grădinile din preajma sa. Brândză este preocupat, de asemenea, de
problemele sănătății publice, publicând lucrări despre folosirea unor plante în medicină și despre
trichineloză.
Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil
brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, inclusiv 1.000 de specii exotice.
Sera Veche a Grădinii Botanice a fost construită între anii 1889-1891, după modelul Serelor din Liège
(Belgia). În 1976 a fost închisă pentru public, continuând să adăpostească doar plante de cultură.
Pavilionul a fost reabilitat în anul 2011, fiind aranjat ca un colț de pădure tropicală și conținând specii
ale mai multor familii de plante exotice.