Universitatea Babes-Balyai Cluj-Napoca Facultatea de Educatie Fizica si sport-Kinetoterapie si motricitate speciala

Victor Babes Jnos Bolyai

Moldovan Roxana-Diana Grupa 312

Victor Babes
Fondatorul scolii romanesti de Microbiologie, Victor Babes, s-a nascut la 4 (28)iulie 1854, la Viena, din tata cu origini in Banat si mama austriaca. Renunta la o cariera muzicala, de care se simtea atras, studiind medicina laBudapesta si Viena. Si-a inceput cariera stiintifica ca asistent in laboratorul deAnatomie Patologica de la Budapesta (1874-1881). Intre anii 1881-1887 devinedoctor-docent ( profesor asociat) si profesor de histopatologie la Facultatea deMedicina din Budapesta. A efectuat stagii de specializare la Munchen,Heidelberg, Strassbourg, Paris si Berlin. Un an de zile (1885-1886) a lucrat la Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow siRobert Koch. A fost distins de trei ori cu premii academice, de catre Academia de Stiinte dinParis, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si cu premiul Breant in 1913. Cuprimul dintre premii a fost distins pentru lucrarea Les bactries et leur rle danslanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses, primul tratatdin lume, complet si sistematic, de bacteriologie, publicat in 1885 impreuna cuAndr-Victor Cornil. In 1887 Victor Babes este chemat in tara ca profesor la catedra de AnatomiePatologica si Bacteriologie a Facultatii de Medicina din Bucuresti. In acelasi an,pe 28 aprilie, fondeaza Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, celmai vechi institut stiintific medical din Romania, care astazi ii poarta numele. Tot Victor Babes punele bazele publicatiilor Analele Institutului de Patologie siBacteriologie (1889), Romania medicala (1893) si Archives des sciencesmdicales (1895). Fiind considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, Victor Babes aadus contributii deosebit de importante, de renume mondial, la studiul turbarii,leprei, difteriei, tuberculozei. De asemenea el este primul care a demonstrat prezenta bacililor tuberculozei inurina persoanelor bolnave si a descoperit peste 50 de microorganisme patogenenoi (pseudobacilul rapciungii, germenii din grupul paratific). De o deosebitaimportanta este descoperirea unei clase de paraziti- sporozoari intracelularinepigmentati- care cauzeaza febra de Texas la pisici si alte imbolnaviri laanimalele vertebrate. La Congresul International de Zoologie din Londra (1900)acesti paraziti sunt clasificati in genul Babesia (bolile provocate sunt denumitebabesioze- piroplasmoze- babesia bovis si babesia ovis) in memoriadescoperitorului lor. Victor Babes a pus in evidenta si corpusculii virotici din celulele creieruluianimalelor turbate- corpusculii Babes-Negri. Alte eponime asociate numelui sausunt reprezentate de Corpusculii Babes-Ernst: incluzii metacromatice inprotoplasma unor bacterii gram pozitive (de exemplu bacilul difteric). Responsabil de introducerea vaccinarii antirabice in tara noastra, marele savanta descoperit si valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntatprincipiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala de imunizareantirabica (tratament

asociat: vacin si ser antirabic), cunoscuta in lume caMetoda romana de tratament antirabic (1888). Victor Babes a fost promotorul conceptiei morfopatologice despre procesulinfectios, orientare medicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomiapatologica, Savantului roman i s-a atribuit si meritul de a fi inventat primul modelrationalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor si a ciupercilor din preparate histologice si din culturi. El a studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, concurenta vitala dintre speciilebacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei,preluata imediat de elvetianul Karl Garse care a folosit-o in cercetari similare deantagonism bacterian, si in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri,cu care savantul roman a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita siastazi in toate laboratoarele de microbiologie. Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explicaantagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante potopri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideeace sta la baza principiului autoantibiozei. In 1892 savantul roman a publicat impreuna cu Gheorghe Marinescu un Atlas deHistologie patologica a Sistemului Nervos. Din 1893 Babes a fost ales membrutitular al Academiei Romane, el fiind deja membru al Academiei de Medicina dinParis si al Comitetului International pentru combaterea leprei. S-a preocupat indeaproape de problemele medicinei profilactice ( alimentarea cuapa a oraselor si satelor, organizarea stiintifica a luptei antiepidemice, etc.). Cadirector al Institutului care ii poarta numele, Babes a abordat unele dinproblemele medico-sociale ale acelor vremuri, cum ar fi problema pelagrei, si aformulat solutii realiste privind organizarea medicala a tarii, preconizandoraganizarea unui Minister al Sanatatii. In 1900 a infiintat la Bucuresti Societatea Anatomica care a dat un puternicimpuls studiilor anatomo-clinice din tara noastra. In 1913 a contribuit lacombaterea epidemiei de holera din Bulgaria, preparand un vaccin antiholeric. In1919 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, nou infiintata. Strans legat de popor, Victor Babes a luptat pentru aplicarea cuceririlor stiintei inscopul imbunatatirii vietii oamenilor. A studiat cauzele bolilor cu extindere inmasa (pelagra, tuberculoza), atragand atentia asupra radacinilor sociale aleacestora. In intreaga activitate stiintifica si sociala, un rol important l-a avutconceptia sa filozofica materialista, expusa in special in lucrarile: Consideratiuniasupra raportului stiintelor naturale catre filozofie (1879) si Credinta si stiinta(1924). Vorbind despre importanta epocii asupra careia si-a pus incontestabil amprenta,Victor Babes spunea intr-o comunicare facuta la Academia Romana (14februarie 1903) : Descoperirle epocale asupra microbilor au modificat in mod radical anatomiapatologica, care se ocupa pana atunci aproape exclusiv cu descrierea simorfologia leziunilor pricinuite de boala [] Anatomia Patologica a contribuit maimult ca oricare alta doctrina la crearea erei bacteriologice .La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savantiromani, Victor Babes. Descoperirile sale au oferit insa noi perspective si audeschis noi porti urmasilor sai.

Jnos Bolyai
Jnos Bolyai (n. 15 decembrie 1802, Cluj - d. 27 ianuarie 1860, Trgu
Mure) a fost un matematician maghiar din Transilvania, nscut la Cluj-Napoca, fiul matematicianului Farkas Bolyai. A scris lucrri fundamentale n geometria ne-euclidian.

Date biografice
Dup absolvire, n 1817, a nceput studiile de inginerie la Academia Militar din Viena, ntruct familia nu a putut finana un studiu al matematicii n strintate, cum i-ar fi dorit tatl acestuia. n 1822 a ncheiat studiul cu succes i a dedicat nc un an studiilor tinifice, n care a dezvoltat, printre altele, fundamentele geometriei neeuclidiene, incercnd, asemeni tatlui, s demonstreze postulatul paralel al lui Euclid. A colaborat n aceast direcie cu prietenul su Carl Szasz(1798-1835), care ns n 1821 a plecat n Ungaria ca profesor. n anul 1823 a devenit Ofier Inginer al Armatei k.u.k, cu gradul de sublocotenent, i a lucrat pn n 1826 la fortificaiile Timioarei. n 1826, Jnos Bolyai creeaz geometria neeuclidian, simultan, dar independent de Lobacevski i Gauss. Gauss, dei s-a ocupat cu aceste probleme, niciodat nu a ajuns la adncimea ideilor lui J. Bolyai i Lobacevski, i nu a publicat, dar nici mcar nu a scris nimic n acest sens.