Victor Babes

(28 iulie 1854, Viena, Austria - 19 octombrie 1926, Bucuresti, Romania) Medic bacteriolog si anatomopatolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, al seroterapiei si precursor al ideilor moderne despre antibiotice Victor Babes a studiat medicina la Budapesta si Viena. A fost asistent, docent si profesor de histopatologie, la Facultatea de Medicina, din Budapesta (1881 - 1887), si profesor de anatomie patologica si bacteriologie, la Facultatea de Medicina, din Bucuresti (1887 - 1926). A efectuat stagii de specializare la Mnchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin. A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, care-i poarta numele. Tot el a pus bazele publicatiilor: "Analele Institutului de patologie si bacteriologie" (1889), "Romania medicala" (1893) si "Archives des sciences mdicales" (1895). Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa cel infiintat de Louis Pasteur (18221895), la Paris. Victor Babes a fost membru al Academiei Romane, al Academiei de Medicina, din Paris, al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost distins, de trei ori, cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si premiul Breant in 1913. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. Savantul roman a fost unul dintre creatorii microbiologiei moderne si a avut contributii esentiale in studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, malariei etc. A publicat, in 1885, la Paris, impreuna cu savantul francez Andr-Victor Cornil (18371908), primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie: "Les bactries et leur rle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses", distins cu premiul Montyon. Victor Babes a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate ("corpusculii Babes - Negri") si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris. In memoria sa, au fost denumiti "babesii", agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli "babesiose" (babesia bovis si babesia ovis). A descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala, de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca "Metoda romana de tratament antirabic" (1888). A fost promotorul conceptiei morfopatologice, despre procesul infectios, orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica. Savantul roman a inventat un nou tip de termostat, precum si o serie de metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice. A studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, "concurenta vitala" dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Gars care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si, in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921), care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei. In Bucuresti se afla Muzeul memorial "prof. dr. Victor Babes", infiintat in memoria sa.