Victor Babes (1854-1926)

Victor Babes a fost un medic si bacteriolog roman, academician si profesor universitar. El a adus contributii majore in medicina si in special in bacteriologie, care au dus la mari progrese pe plan european si mondial. Astfel, studiind biografia sa, putem vedea ca acesta a fost un onorabil cetatean european, a carui contributie valoroasa a revolutionat medicina. Victor Babes a studiat medicina la Budapesta si Viena. A fost asistent, docent si profesor de histopatologie, la Facultatea de Medicina, din Budapesta (1881 1887), si profesor de anatomie patologica si bacteriologie, la Facultatea de Medicina, din Bucuresti (1887 1926). A efectuat stagii de specializare la Mnchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris si Berlin. A fondat, in anul 1887, Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, carei poarta numele. Tot el a pus bazele publicatiilor:Analele Institutului de patologie si bacteriologie (1889),Romania medicala (1893) siArchives des sciences mdicales (1895). Victor Babes a publicat circa1300 de lucrari si articole stiintifice. A fost fondator, in 1900, al Societatii Anatomice din Bucuresti. A infiintat, in Bucuresti, in anul 1888, al doilea Centru de vaccinare antirabica, din lume, dupa cel infiintat de Louis Pasteur (1822-1895), la Paris. Victor Babes a fost membru al Academiei Romane, al Academiei de Medicina, din Paris, al Comitetului International pentru combaterea leprei. A fost distins, de trei ori, cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si premiul Breant in 1913. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. Savantul roman a fost unul dintre creatorii microbiologiei moderne si a avut contributii esentiale in studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei, pelagrei, malariei etc. A publicat, in 1885, la Paris, impreuna cu savantul francez Andr-Victor Cornil (18371908), primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie: Les bactries et leur rle dans lanatomie et lhistologie pathologiques des maladies infectieuses , distins cu premiul Montyon. Victor Babes a descoperit corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate (corpusculii Babes Negri) si peste 50 de germeni patogeni, pe care i-a studiat si i-a descris. In memoria sa, au fost denumiti babesii , agentii patogeni care provoaca unele boli la animale, iar respectivele boli babesiose ( babesia bovis si babesia ovis ). A descoperit valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala, de imunizare antirabica (tratament asociat: vaccin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca Metoda romana de tratament antirabic (1888).

A fost promotorul conceptiei morfopatologice, despre procesul infectios, orientare biomedicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica. Savantul roman a inventat un nou tip de termostat, precum si o serie de metode de colorare a bacteriilor si ciupercilor din culturi si din preparatele histologice. A studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, concurenta vitala dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Gars care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian si, in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri (1852-1921), care a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie. Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei. In Bucuresti se afla Muzeul memorial prof. dr. Victor Babes, infiintat in memoria sa.