Contribuţii româneşti

la dezvoltarea medicinii
în sec. XX
Bobarnac Narcisa, 11D
Afirmarea medicinii romanesti in lume
• Cercetarile oamenilor de ştiinţă români s-au finalizat prin descoperiri şi invenţii valoroase
care au atras recunoaşterea lumii ştiinţifice internaţionale.

• Ei au descoperit sau inventat soluţii originale, care au dobândit utilizare la nivel mondial.

• În general, cercetatorii români din prima jumătate a secolului al XX-lea s-au format ca
intelectuali în universităţile din ţară, dar şi din Europa Occidentală, desfăşurându-şi
activitatea înconjuraţi de nume mari ale ştiinţei la nivel internaţional.

• Spre deosebire de perioada actuală, marea majoritate a savanţilor români au revenit în ţară,
după absolvirea studiilor în străinătate.
Personalitati importante
• In medicină se remarcă o listă lungă de
contribuţii şi cercetări româneşti, care s-au
bucurat de recunoşterea internaţională:
1. Victor Babeş (1854-1926)
Una dintre personalităţile marcante ale medicinei româneşti a fost Victor Babeş,
fiind considerat părintele medicinei moderne din ţara noastră.

• A întemeiat la nivel mondial bacteriologia (ştiinţa care se ocupă cu studiul

bacteriilor);

• A fost numit părintele bacteriologiei şi pentru că a descoperit peste 40 de

microorganisme patogene, acestea fiind denumite Babesiide, după numele sau.

• În activitatea ştiinţifică se numără şi cercetări în tuberculoză, lepră şi

seroterapie.

• Realizările sale au ajuns şi peste hotare, iar ca urmare a fost decorat în Franţa cu
Legiunea de Onoare, cea mai înaltă distincţie civilă franceză.
 Victor Babeş
• A ieşit în evidenţă prin munca depusă pentru realizarea unui vaccin
antiholeric. Acesta a fost extrem de important în lupta cu epidemia de
holeră, care afecta Armata Română aflată în luptele din cel de-Al
Doilea Război Balcanic.​

• Î​ n activitatea ştiinţifică se numără şi cercetări în tuberculoză,

lepră şi seroterapie.

• Realizările sale au ajuns şi peste hotare, iar ca urmare a fost

decorat în Franţa cu Legiunea de Onoare, cea mai
înaltă distincţie civilă franceză.
2. Ioan Cantacuzino (1863-1934)
Ioan Cantacuzino a fost un medic și microbiolog român, fondator
al școlii românești de imunologie și patologie experimentală.

• Ioan Cantacuzino a desfășurat o bogată activitate de cercetare

privind vibrionul holeric și vaccinarea antiholerică, imunizarea
activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia
scarlatinei.

• Pe baza cercetărilor sale privind vibrionul holeric, Cantacuzino a

pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită “Metoda
Cantacuzino“, metodă folosită și astăzi în țările unde se mai
semnalează cazuri de holeră.
 Ioan Cantacuzino
• Datorită lui Ion Cantacuzino, România a fost a doua
țară din lume, după Franța, care a introdus în
1926 vaccinul BCG (“Bacilul Calmette-
Guérin”) pentru vaccinarea nou-născuților împotriva
tuberculozei.​

• Cantacuzino a fost un remarcabil organizator al

campaniilor antiepidemice, calitate pe care a
demonstrat-o în combaterea epidemiei de tifos
exantematic și holerei în timpul primului război
mondial și în campania antimalarică.​
3. George Emil Palade (1912-2008)
George Emil Palade a fost un biolog, medic și om de știință
american de origine română, specialist în domeniul biologiei
celulare.

• George Palade a evidentiat importanţa microscopiei electronice şi

a biochimiei în studiile de citologie.

• Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost

explicaţia mecanismului celular al producţiei de proteine.
 George Emil Palade
• În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie
sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de
Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a
celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei
celulare moderne”.​

• Pe lângă Premiul Nobel, George Emil Palade a mai primit

numeroase premii – Premiul Lasker (1966), Premiul
special Gairdner (1967) și Premiul Hurwitz – împărtășit cu
Albert Claude și Keith Porter (1970).
 Alte contributii
• Nicolae Paulescu (1869-1931) a descoperit în anul 1921
insulina artificială, numita initial pancreină, folosită în tratarea
diabetului. În ciuda contribuțiilor sale în domeniul
metabolismului uman, Nicolae Paulescu este ignorat de școala
de medicină și istoriografia științifică occidentale. Lui
Paulescu i-au fost recunoscute meritele post-mortem de către
vicepreședintele Fundației Nobel.
• Ana Aslan (1897-1988) a rămas cunoscută pentru
fondarea geriatriei şi gerontologiei, două ştiinţe care studiază proce
sul îmbătrânirii umane. A evidențiat
importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate
de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub
numele de Gerovital. De-a lungul vieții, doamna doctor Aslan a
primit numeroase premii și distincții internaționale

• Constantin Parhon (1874-1969) a fost recunoscut la nivel

mondial pentru cercetările din domeniul endocrinologiei.​
Bibliografie
• http://www.medicina-interna.ro
• https://www.revistagalenus.ro
• https://www.unitischimbam.ro
• http://enciclopediaromaniei.ro
• https://ro.wikipedia.org
• https://historia.ro