Personalităţi ale medicinii

româneşti

Liliana Rogozea
 NICOLAE KRETZLESCU 1812-1900
• a studiat medicina la Montpellier şi Paris
• primul român care a obţinut titlul de doctor în
medicină şi chirurgie la Paris

• a creat terminologia anatomică în limba română

• după 1859 ministru, prim-ministru şi ambasador al
României la Berlin, St. Petersburg, Roma şi Paris

• „Scopul meu, învăţând medicina, nu a fost şi nu este

decât de a ridica profesiunile liberale, atât de
dispreţuite la noi în ţară”

• primul medic din Muntenia care a avut ideea înfiinţării

unei şcoli sanitare elementare,
– care să scoată ajutoare pentru medicii ce practicau în principate

Liliana Rogozea
 NICOLAE KRETZLESCU 1812-1900

• 1842 - a înfiinţat în pe lângă Spitalul Colţea “Şcoala

de mică chirurgie",
– desfiinţată în 1848
– 1843 - Manual de anatomie descriptivă;
– a fost numit profesor
– activitatea şcolii a devenit curând cunoscută şi în
Moldova
– în primul an - anatomie şi fiziologie
– în al doilea an – chirurgie (inclusiv practică)
– primul examen pe care l-au dat elevii în jurul unui
schelet, în Ţara Românească

Liliana Rogozea
 CAROL DAVILA 1828- 1884
• cetăţean francez, presupus fiu nelegitim al lui Franz Liszt
• a sosit în 1853 în România, acceptând propunerea domnitorului
Ştirbei de a organiza serviciul sanitar al armatei
• 1855- a înfiinţat “Şcoala de mică chirurgie"
– de pe lângă spitalul oştirii de la Mihai Vodă;
– între primii profesori Gheorghe Polizu, Iuliu Barasch, Petra Protici, Emanoil
Severin
– “Şcoala de mică chirurgie" s-a transformat în

• 1857 - Şcoala Naţională de medicină şi Farmacie

– (din corpul didactic făceau parte 8 profesori titulari şi 4 profesori ajutători)
pregătea ofiţeri de sănătate şi farmacişti pentru serviciul armatei, al
spitalelor şi al districtelor, precum şi veterinari
– în 1861-1862 erau înscrişi 67 de tineri din Ţara Românească, 40 din Moldova,
35 din Transilvania şi Macedonia şi 46 bulgari

• 23.XI.1857 guvernul francez recunoaşte Şcoala din Bucureşti,

– elevii puteau să obţină în anumite condiţii doctoratul în medicină în Franta;
• 1858 recunoaștere de către Italia

• 1869 în Facultatea de medicină din Bucureşti

Liliana Rogozea
 CAROL DAVILA 1828- 1884
• 5 .IX.1859 - protomedic al Ţării româneşti şi şef al
comitetului sanitar
• 3.XII.1860 - inspector general al serviciului sanitar
militar din principate
• introduce stagiul de spital obligatoriu – 1864 -
cetăţean român
• picăturile Davila - antiholerice
• a pus bazele învăţământului farmaceutic
• creează Grădina Botanică - Cotroceni
• creează prima societate Ştiinţifică din Muntenia
• creează un azil pentru orfane, un azil pentru orfani,
un azil Şcoală pentru surdomuţi
• înfiinţează Societatea Naţională de Cruce Roşie

Liliana Rogozea
 CAROL DAVILA 1828- 1884
• 4 iunie 1864
– primul pas în recunoașterea oficială a
patriotismului lui
– la Camera Deputaților, s-a propus acordarea
cetățeniei române.
• 31 mai 1868
– Carol I printr-un decret-lege
• „Datorită lui, serviciul ambulanțelor militare și al
trenurilor sanitare a fost pregătit din timp și sute de
vieți au fost salvate, iar 13.000 de bolnavi și răniți au
primit îngrijiri.”
• A primit decorații și de la români și de la turci.
• Principele Carol i-a telegrafiat Reginei Elisabeta:
– Davila e pretutindeni unde ai nevoie de el.
• dr. Zaharia Petrescu, fost elev al Școlii de Medicină
– "extrema distincție, eleganța și naturalul
manierelor, farmecul conversației, felul spiritual,
vesel și plin de duh în care istorisea, ca și bogăția
instrucției".

Liliana Rogozea
 VICTOR BABEŞ 1854- 1926

• s-a născut la Viena, în familia unui bănăţean,

• a studiat la Budapesta, Viena
• călătorii de studii în marile centre ale Europei,
• legături ştiinţifice cu Virchow, Pasteur, Koch
• a lucrat cu André-Victor Cornil (Paris);
• Les Bactéries-
– primul tratat sistematic de microbiologie publicat în lume;
– 1895, 1897 şi 1890,

• la Bucureşti - institut de bacteriologie şi

anatomie patologică
• a pus bazele morfologiei şi fiziologiei bacteriene,

Liliana Rogozea
 VICTOR BABEŞ 1854- 1926
• generaţia celor despre care se spunea că "era de ajuns să-şi plece privirea pe ocularul
microscopului, pentru a realiza o descoperire".
• a descoperit peste 50 de germeni patogeni pe care i-a individualizat şi i-a descris
• a descris fenomenele de variabilitate microbiană, cu referire mai ales la bacilul difteric şi la cel
tuberculos
• a pus în evidenţă în citoplasmă unor bacterii anumite formaţii corpusculare care au căpătat
denumirea de granulaţii metacromatice ale lui Babeş şi Ernst, formaţii de natură
nucleoproteică, importante asupra morfologiei şi activităţii patogene a bacilului leprei,
bacilului Koch, streptococul şi enterobacteriacee au devenit clasice

Liliana Rogozea
 VICTOR BABEŞ 1854- 1926
• problema turbării:
– mai 1888 - aplicarea vaccinării antirabice în
laboratorul său din Bucureşti,
– şi-a propus să perfecţioneze tehnica
pasteuriană de tratament al turbării,
• tehnica ale cărei rezultate nu erau absolut sigure în
cazul anumitor muşcături grave, cum ar fi cele de lup

– 1912- Traite de la rage - publicată la Paris

– a descris corpusculii Babeş-Negri din neuronii
cornului lui Amon (rabie)

Liliana Rogozea
 VICTOR BABEŞ 1854- 1926
• precursor al seroterapiei
• 1889 + Lepp = există posibilitatea vaccinării cu lichide şi celule prelevate
de la animale imunizate
• unele microorganisme pot elabora substanţe capabile să modifice
mediul de cultură în asemenea măsură încât creşterea şi nocivitatea
altor microorganisme să fie inhibată - principiul antibioterapiei

• cercetările asupra "patomorfologiei

procesului infecţios",
• prima metodă de antibiogramă din lume
• a descoperit fenomenul imunităţii pasive
• membru al Academiei Române

Liliana Rogozea
 CONSTANTIN LEVADITI- 1874- 1953
• profesor universitar la Bucureşti
• fondator al şcolii franceze de inframicrobiologie
• a lucrat împreună cu Babeş, Ehrilich, Mecinikov
• autor şi coordonator al monumentalelor tratate:
– Les ultravirus des maladies humaines,
– Les ultravirus des maladies animales
• a descoperit:
– împreună cu Landsteiner virusul poliomielitei,
– împreună cu Şt Nicolau o parte din caracterele
generale ale virusurilor
• a condus lupta împotriva paraliziei infantile în Suedia,
• a publicat împreună cu Kling La poliomyelite aigue
epidemique
– prima monografie dedicată acestei boli;
– evidenţiază existenţa unor purtători sănătoşi de
virus
– introduce diagnosticul serologic al infecţiei -
realizat cu francezul Al. Netter

Liliana Rogozea
 CONSTANTIN LEVADITI- 1874- 1953
• a descoperit prima spirochetă din sifilisul congenital
• a imaginat, împreună cu Manouelian impregnaţia argentică
• a introdus (în colab.) tratamentul sifilisului cu derivați de
bismut
• a pus în evidenţă afinitatea unor virusuri (herpes, vaccina)
pentru SN
• a studiat relaţia virus-cancer
• a realizat numeroase filme medicale
• a înfiinţat institutul de inframicrobiologie şi Institutul Pasteur
din Cluj
• membru de onoare al Academiei Române
• premiat de
– Academia franceză de Ştiinţe
– de universităţi celebre din Marea Britanie, Germania şi
SUA.
• a primit patru nominalizări la Premiul Nobel pentru medicină,
însă, din păcate, nu a câştigat niciodată prestigiosul premiu.

Liliana Rogozea
 FRANCIS I RAINER 1874- 1944
• mentori: V. Babeş
• creatorul şcolilor ştiinţifice de anatomie de la Iaşi şi Bucureşti
• a descris ganglionii limfatici subepicardici, particularităţi ale epididimului, sistemul
limfatic al inimii, dura mater
• împreună cu D.Gusti a inaugurat la noi studiile de antropologie fizică
• a creat institutul de antropologie
• a organizat Institutul de educaţie fizică
• a organizat învăţământul anatomiei plastice la Academia de arte frumoase

• „Personalitatea se dezvoltă rezolvând probleme puse pe realitate. Alegerea

soluţiilor preferate în această rezolvare fixează genul personalităţii. Importante
sunt ciocnirile cu realitatea, iar nu fantomele lucrurilor. Putem fi convinşi că
singura cale care ne este oferită pentru a evolua este cea a efortului personal. Nu
putem evolua decât după intuiţia noastră, de aceea, fiecare din noi trebuie să
găsească calea personală prin care îşi creşte calităţile.”

Liliana Rogozea
 VICTOR PAPILIAN 1888- 1956
• profesor universitar la Cluj
• mentori: Marinescu, Babeş, Gerota
• Carieră:
– medic în Primul Război Mondial,
– profesor la catedra de anatomie a Facultăţii de
Medicină din Bucureşti.
– 1919 s-a transferat la Cluj,
– în 1930 a fost ales decan.
• creatorul şcolii de anatomie umană de la Cluj
• a publicat cercetări dedicate funcţiilor neurovegetative
ale cerebelului
• a iniţiat cercetarea antropologică la Cluj
• 1923 - autor al primului tratat de anatomie umană în
limba română - 12 ediţii
• director al Operei Române şi al Teatrului naţional din
Cluj

Liliana Rogozea
 VICTOR PAPILIAN 1888- 1956
• A urmat Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din
Bucureşti, secţia vioară, fiind angajat în orchestra filarmonică
dirijată de Grigoraş Dinicu
• Tatăl său s-a opus carierei muzicale, insistând să ducă mai
departe tradiţia familiei, astfel că Victor Papilian s-a înscris la
Facultatea de Medicină, pe care a absolvit-o în 1916. Pasiunea
pentru muzică a continuat, astfel că a activat cu succes de-a
lungul întregii vieţi atât în medicină, cât şi în artă.
• În 1920, a pus bazele Filarmonicii din Cluj, iar în anii ’30 a fost
director al Operei şi al Teatrul Naţional din localitatea
transilvăneană.
• Tot la Cluj a editat mai multe reviste, a fost mentor al unui
cenaclu literar, a înfiinţat Asociaţia Scriitorilor Români din
Ardeal. Din 1941, a condus revista “Luceafărul” din Sibiu.
• Ca scriitor, a publicat, sub pseudonimul Sylvius Rolando,
romane, piese de teatru, nuvele, fiind recompensat cu Premiul
Academiei pentru romanul “Ne leagă pământul”, în 1927.

Liliana Rogozea
 VICTOR PAPILIAN 1888- 1956
• In literatura a reușit sa se afirme la fel de bine ca in medicina
– 1925: prima sa carte - culegerea de nuvele "Generalul Frangulea" -
semnată Sylvius Rolando.
– 1926: „Ne leagă pământul”, Sylvius Rolando, Premiul Academiei
Romane.
– a scris nuvele, romane, piese de teatru
• "Dincolo de râu", "Nuvele oltenești", "Fără limită", "Un optimist
incorigibil", "Sufletul lui Faust
• postum: povestirile din "Cearta olteneasca" (1973), trilogia
romanesca inspirata din viața universitara "Chinuiții nemuririi"
(1976-1986), romanul istoric Bogdan infidelul (1982), precum si
cel consacrat periferiei citadine "Coana Truda" (1988).
– 1930 - întemeiază un cenaclu literar pe lângă care apare revista
"Darul vremii".
– director al Operei Române din Cluj si al Teatrului National din Cluj,
– conduce Cercul dramatic al Universității clujene mutate la Sibiu
– face parte din comitetul de redacție al revistei "Luceafărul".

Liliana Rogozea
 GEORGE EMIL PALADE - 1912- 2008
• primul român distins cu premiul Nobel
• preocupări:
– fixatorul cu tetraoxid de osmiu tamponat care mărind puterea de rezoluţie în
microscopia electronică "a clarificat peisajul celular", dând posibilitatea de a fi
descoperite noi structuri
– ultracentrifugarea în gradient de sucroză a celulelor, care a dus la obţinerea de
organite celulare integre
– descoperirea infrastructurii mitocondriei, ribozomii
– studii asupra reticulului endoplasmatic
• 1974- premiul Nobel pentru medicină

Liliana Rogozea
GEORGE EMIL PALADE - 1912- 2008
• 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa,
– doi copii: o fiică, Georgia Palade Van Dusen, și un fiu, Philip Palade
• a plecat în Statele Unite ale Americii
– angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York.
– l-a întâlnit pe Albert Claude, care i-a devenit mentor.
• Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research
• l-a invitat să lucreze în departamentul de patologie celulară.
• realizează importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în
studiile de citologie.
– inițiază o colaborare cu Philip Siekevitz.
– combină metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică
• a explicat mecanismul celular al producției de proteine
• a pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se
realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade.
• împreună cu Keith Porter a editat revista
– The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”)

Liliana Rogozea
 GEORGE EMIL PALADE - 1912- 2008
• 1961 - membru al Academiei de Știinte a SUA.
• 1973 - a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale,
• din 1990 a lucrat la Universitatea din San Diego (California).
• 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină, împreună cu Albert Claude
și Christian de Duve: „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un
rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”
– prezentarea la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel: „Aspecte intracelulare în
procesul de secreție a proteinelor” - publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel.
• 1975 - membru de onoare al Academiei Române
• 1989 - membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA)
• 1986, președintele Statelor Unite Ronald Reagan i-a conferit Medalia Națională pentru Știință
pentru „descoperirea fundamentală” a unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă
organizare prezente în toate celulele biologice.
• 2007, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de
Colan.

Liliana Rogozea
 GHEORGHE MARINESCU 1863- 1938
• profesor universitar Bucureşti
• mentori: Babeş, Charcot, Pierre Marie
• studii:
– 1882 –Facultatea de Medicină din București
– 1889 - cu sprijinul lui Victor Babeș în al cărui laborator de
Anatomie Patologică și Bacteriologie începuse să lucreze
ca preparator, își continuă studiile la Paris
– în clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul
Salpetrière condusă de Jean-Martin Charcot.
• colaboratori:
– Joseph Babinski și Fulgence Raymond.
– Carl Weigert în Frankfurt, Emil du Bois-Raymond în Berlin.

Liliana Rogozea
 GHEORGHE MARINESCU 1863- 1938
• profesor universitar Bucureşti
• mentori: Babeş, Charcot, Pierre Marie
• 1909, Paris, Monografia sa La cellule nerveuse
• pionier al histochimiei SNC, a redescoperit
oxidaze la locul de regenerare al nervilor
• a realizat primul film medical din lume: Tulburări
de mers şi mimică în patologia nervoasă
• în fiziopatologia nervoasă a adus date ce sprijină
principiul "localizării dinamice" a funcţiunilor pe
scoarţa cerebrală
• cercetări privind acromegalia, isteria, tabesul,
encefalita von Economo
• a publicat la Paris La cellule nerveuse- 1909

Liliana Rogozea
 GHEORGHE MARINESCU 1863- 1938
• Pentru a intregi imaginea asupra acestui mare medic roman,
citez cateva fraze din testamentul sau: „Nu vreau nici o floare,
nici un discurs. Acei care m-au iubit sa intrebuinteze banii
pentru copiii saraci, iar cu vorbele bune sa ii incurajeze pe cei
suferinzi”
• 1897 - susține la Facultatea de Medicină din Paris teza de
doctorat cu titlul Mâna suculentă în siringomielie.
• 1897 - șef al serviciului de boli nervoase la spitalul Pantelimon;
• 1898 - profesor la clinica bolilor nervoase a Facultății de
Medicină din București.
• 1906 - membru al Academiei Române, unde rostește discursul
de recepție Progresele și tendințele medicinei moderne.
• 1909 apare la Paris monografia La Cellule Nerveuse, cu o
prefață elogioasă a renumitului histolog spaniol Santiago
Ramón y Cajal.
• 1912 - membru corespondent al Academiei de Medicină din
Paris.
• 1919 - clinica de boli nervoase se mută la Spitalul Colentina,

Liliana Rogozea
 GHEORGHE MARINESCU 1863- 1938
• 1898 – filmul medical
– cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează
primul film științific din lume: „Tulburările mersului în
hemiplegia organică”.
– Auguste Lumière recunoștea, într-o scrisoare din 29 iulie1924:
– „Comunicările dumneavoastră asupra utilizării
cinematografiei în studiul bolilor nervoase mi-au trecut, într-
adevăr, prin mână, într-o vreme când primeam „La Semaine
médicale”, dar atunci aveam alte preocupări de ordin
industrial, care nu-mi permiteau să mă consacru cercetărilor
biologice. Mărturisesc că uitasem aceste lucrări și vă sunt
recunoscător de a mi le fi amintit. Din păcate, puțini savanți
au urmat calea deschisă de dumneavoastră. ”
– Filmul prezintă, pe baza de fotograme care descompuneau
mișcarea, „caracterele dereglării patologice a mersului” în
cazuri de paraplegie organică.
• “Dr. Gheorghe Marinescu, șeful clinicii de neurologie din cadrul
Spitalului Pantelimon, a realizat filmarea cazurilor sale în anul
1898, cu un aparat de filmat achiziționat de la opticianul și
fotograful francez Paul Menu, cel care, în 1897, a realizat primele
filmări din România.” (cinemagia.ro

Liliana Rogozea
 NICOLE PAULESCU 1869-1931
• doctor în medicină şi ştiinţe biologice
de la Paris3 doctorate obţinute la Paris
• a scris între 1905-1912 un monumental
Traite de medicine Interne în 3 vol,
împreună cu E.Lancereaux
• profesor de fiziologie la Facultatea de
Medicină din Bucureşti
• în 1921 reuşeşte să prepare pancreina,
un extract de pancreas capabil să
remedieze efectele ablaţiei pancreasului
la câine
• elaborează o tehnică de abordare
chirurgicală a hipofizei

Liliana Rogozea
 IOAN CANTACUZINO 1863-1934
• profesor universitar Bucureşti
• mentori: Nicolle, Mecinikov
• cercetări privind imunitatea la
nevertebrate şi asupra infecţiei cu
vibrionul holerei
• 1904- a înfiinţat un "Laborator de
Medicină Experimentală" la Bucureşti,
din care derivă actualul Institut
Cantacuzino
• în timpul războiului balcanic a realizat
vaccinarea antiholericăîn plin de focar
de boală

Liliana Rogozea
 IOAN CANTACUZINO 1863-1934
• a organizat lupta împotriva tuberculozei
• ministru al Sănătăţii 1931-1932; a impus legea Cantacuzino-
măsuri antiepidemice
• a favorizat înfiinţarea Sanatoriilor TBC de la Moreni, Bârnova,
Bisericani, etc
• a descris imunitatea de contact
• fondator al revistei Viaţa Românească
• a comunicat în 1926 la Academia de Ştiinţe din Paris, împreună
cu Olga Bonciu un caz de transducţie genică şi conversie,
neputând însă să explice fenomenul

Liliana Rogozea
 MIHAI CIUCĂ 1883-1968
• profesor de igienă UMF Iaşi, profesor
de microbiologie UMF Bucureşti

• secretar general al Comisiei de

paludism a Societăţii naţiunilor

• mentori: Alphomse Laveran (a

descoperit plasmodium malariae),
Bordet, Cantacuzino

• între 1928- 1938 a condus lupta pe plan

mondial împotriva malariei

• distins cu marele premiu "Darling" al

OMS- 1966

Liliana Rogozea
 MIHAI CIUCĂ 1883-1968

• membru al Academiei Române

• s-a ocupat de bacteriofagi, domeniu în care a descoperit

împreună cu Jules Bordet lisogenia; modelul biologic al
lisogeniei reprezintă prima demonstraţie a faptului că un acid
nucleic străin se poate integra în genomul unei celule,
rămânând "mascat" timp de mai multe generaţii, este astăzi
larg utilizatîn cercetările de genetică moleculară şi oncologie
experimentală

• a semnalat că v. hepatitei virale se transmite prin inocularea

vaccinurilor folosind acelaşi ac

Liliana Rogozea
 IULIU HAŢIEGANU 1885-1959
• a întemeiat şcoala de clinică medicală de la Cluj
• a individualizat forme clinice necunoscute până la el: hepatita
septică lentă, sindromul fazei duodenale, anemiile hipercrome
din cursul endocarditelor, insuficienţa pulmonară cardiacă
• a introdus metode noi de diagnostic: citologia lichidului
duodenal
• primul decan al UMF Cluj
• autor împreună cu I.Goia al "Tratatului elementar de semiologie
şi patologie chirurgicală"
• a înfiinţat parcul sportiv al studenţilor din Cluj
• a contribuit la înfiinţarea şcolilor ţărăneşti
• membru al Academiei de Ştiinţe

Liliana Rogozea
 CONSTANTIN I PARHON 1874-1969

• profesor la Iaşi şi apoi la Bucureşti

• cercetări clinice şi de laborator în domeniile endocrinologiei
ovarului, tiroidei, paratiroidelor, hipofizei şi epifizei, rolul
hormonilor în histo şi organo-geneză
• împreună cu Şt.M.Milcu a descris primele cazuri de boală
Cushing şi macrogenitosomie precoce
• tratatul Les secretions internes- scris împreună cu Goldstein
• întemeietorul bio-medicinii vârstei a III-a
• creatorul Institutului de Endocrinologie

Liliana Rogozea
 ANA ASLAN 1897- 1988
• director al Institutului de geriatrie
• profesor UMF Bucureşti
• mentori: D.Danielopolu, C.I.Parhon
• cercetări în gerontologie: gerovital
H3, Aslavital
• au beneficiat de tratament: Maurice
Chevalier, Lillian Gish, Adenauer,
regele Ibn Saud
• membră a Academiei Române
• membră în consiliu de conducere al
Asociaţiei Internaţionale de
gerontologie
• membră a numeroase academii: New
York, Roma, numeroase distincţii şi
titluri: Italia, Franţa, Olanda, Spania
Liliana Rogozea
 IULIU MOLDOVAN 1882-1966
• profesor universitar Cluj
• secretar general al Resortului Ocrotiri lor
Sociale din Consiliul Dirigent al Transilvaniei
• preşedinte al Astrei
• mentori: Doerr
• creatorul şcolii de bacteriologie, igienă,
epidemiologie de la Cluj
• a elaborat legea sanitară: Legea Moldovan
• a înfiinţat Institutul Surorilor de Ocrotire
• a izolat reticulina M implicată în combaterea
stărilor alergice
• peste 630 de articole
• Tratat de igienă şi sănătate publică 990 pg
• membru corespondent al Academiei Române

Liliana Rogozea
 ŞTEFAN GH NICOLAU 1874-1970
• profesor universitar Cluj
• mentori: Brocq, Fournier, Babeş, Cantacuzino
• cercetări privind distribuţia lipidelor în piele, regenerarea
celulelor foliculare, leucemiile
• peste 300 de lucrări
• autorul primului trata românesc de dermato-venerologie
• poartă numele său: dermatita liveloidă şi gangrenoasă,
exantemul exfolinat generalizat
• membru al Academiei Române

Liliana Rogozea
 VALERIU LUCIAN BOLOGA 1892-1971
• profesor universitar Cluj
• mentori: sextil Puşcariu, Jules Guiart, Victor Gomoiu
• creatorul primei catedre de istoria medicinii din România
• vicepreşedintele Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii
• autorul primului tratat de istoria medicinii universale
• membru al Acedemiei Române
• vicepreşedinte al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii

Liliana Rogozea