Contributii

romanesti la
dezvoltarea stiintei
- sec XIX
Brindus Madalina Elena 10C
 Victor Babes
Victor Babes a fost un bacteriolog și morfopatolog
român, membru al Academiei Române din 1893.
Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte
vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză
, lepră, vaccinare anti-rabică și seroterapie anti-difterică.
A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina
persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40 de
microorganisme patogene. De o deosebită importanță
este descoperirea unei clase de paraziți - sporozoari
intracelulari nepigmentați.
 Victor Babes
Activitatea lui Babeș a influențat și
dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i
orientări noi, strâns legate de obiectivele medicinei
profilactice. Astfel, a introdus vaccinarea antirabică în
România, ameliorând metoda prin asocierea, în cazurile
grave, cu seroterapia.
În anul 1893 este ales membru titular al
Academiei Române. A fost membru al Academiei
Române, membru corespondent al Academiei de
Medicină din Paris și ofițer al Legiunii de Onoare (
Franța).
 Gheorghe Marinescu
Gheorghe Marinescu a fost un medic
neurolog român, profesor la
Facultatea de Medicină din București, membru titular al
Academiei Române, fondatorul
Școlii Românești de Neurologie.
În 1882 - după absolvirea Seminarului
Central - se înscrie la
Facultatea de Medicină din București. Cu sprijinul lui
Victor Babeș, în al cărui laborator de
Anatomie Patologică și Bacteriologie începuse să
lucreze ca preparator, își continuă studiile începând din
1889 la Paris în clinica de maladii ale sistemului nervos
din spitalul Salpetrière condusă de Jean-Martin Charcot
.
 Gheorghe Marinescu
În 1897 susține la Facultatea de Medicină din Paris teza
de doctorat cu titlul Mâna suculentă în siringomielie. În același an
- întors în țară - primește funcția de șef al serviciului de boli
nervoase la spitalul Pantelimon; un an mai târziu este numit
profesor la clinica bolilor nervoase a Facultății de Medicină din
București.
Marinescu a fost printre primii medici din lume care a
aplicat în domeniul neurologiei metode histochimice și
electrofiziologice în cercetarea științifică. Rețin atenția
contribuțiile sale originale asupra unor fenomene ca troficitatea
reflexă, cromatoliza, neuronofagia, degenerescența retrogradă ca
urmare a secțiunii axonilor. Prin cercetări la ultramicroscop a
aplicat datele teoriei coloizilor la structura neuronului.
 Henri Coanda

Henri Marie Coanda a fost un academician și inginer

aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în
aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator și
descoperitor al efectului care îi poartă numele.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului
Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare,
Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice
prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim
Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910,
pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic
de la Paris 1910.
 Henri Coanda
Henri Coandă revine definitiv în țară în
1969, ca director al Institutului de creație științifică
și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970,
devine membru al Academiei Române.
Dincolo de pasiunea fundamentală pentru
aviație, Henri Coandă, a abordat, de-a lungul vieții,
multe alte domenii științifice, astfel încât forța sa
creatoare s-a materializat în domeniul construcțiilor,
artistic, transporturilor, în domeniul ecologic sau în
cel medical.