STUDIUL MIŞCĂRII PE PLANUL ÎNCLINAT

I. SCOPUL LUCRĂRII

Ne propunem determinarea coeficientului de frecare la alunecare  (sau

cinetic k ) şi a randamentului planului înclinat.

II. TEORIA LUCRĂRII

Planul înclinat este planul care formează un unghi ascuţit (α) cu planul
orizontal. El este o suprafaţă netedă, oblică ce permite mişcarea unei sarcini pe distanţe
mari, astfel încât să fie necesară o forţă mai mică. Elementele unui plan înclinat sunt:
lungimea planului l, înălţimea h şi unghiul α.

h l
α
Figura 1

Reprezentarea forţelor pe planul înclinat

N N

F
Ff

Gt Gt
Ff  
 
Gn Gn
G G
cazul a cazul b
Figura 2

1
 Componentele forţei de greutate sunt:
 Gt , componenta tangenţială a greutăţii

Gt  G sin  (1)

 Gn , componenta normală a greutăţii

Gn  G cos  (2)
Condiţia de echilibru pentru cazul în care corpul urcă uniform pe planul
înclinat cu frecare este dată de relaţia:
R  G  N  F  Ff (3)

Cum la echilibru R  0 , sub formă scalară prin descompunere pe axa normală

şi cea tangenţială (fig. 2.a ) condiţia de echilibru devine:
 F  F f  Gt
 (4)
 N  Gn
Atunci când corpul nu se găseşte în echilibru, conform principiului

fundamental al mecanicii: R  m  a .
Observaţii:
1. Forţa activă necesară ridicării unui corp pe plan înclinat, fără frecări, este de
atâtea ori mai mică decât greutatea, de câte ori lungimea planului este mai mare decât
înălţimea lui.
2. Forţa de frecare este forţa de rezistenţă care se opune mişcării unui obiect
aflat în contact cu un alt obiect sau material.
Legea I a frecării: Forţa de frecare la alunecare nu depinde de mărimea
suprafeţelor aflate în contact, ci numai de natura acestora.
Legea a II-a a frecării: Forţa de frecare la alunecare este proporţională cu
apăsarea normală la direcţia deplasării.
Ff   N . (5)

Condiţia de echilibru pentru cazul în care corpul coboară uniform pe planul

înclinat cu frecare (figura 2.b ) este dată de relaţiile:

2
  F f  Gt

 (6)
 N  Gn


Ff  Gt  Ff  G sin  (7)

Dar, conform celei de a doua legi a frecării:

Ff   N  Gn  G cos  (8)

Determinarea randamentului planului înclinat

Randamentul planului înclinat, notat cu η, se determină ca raportul între lucrul

mecanic util (Lu) şi lucrul mecanic consumat (Lc):
Lu
 . (9)
Lc
Acesta este o mărime adimensională (fără unitate de măsură) subunitară.
În cazul planului înclinat, Lu este lucrul mecanic necesar pentru a ridica un corp
de masă m până la înălţimea h:
Lu  mgh . (10)
În expresia Lc se regăseşte atât lucrul mecanic efectuat pentru deplasarea
corpului cu viteză constantă pe lungimea l a planului înclinat cât şi lucrul mecanic al
forţelor de frecare la alunecare care apar la deplasarea pe plan.
Lc  mgh  Ff  l  mgh   Nl  mgh   mgl cos  (11)

Cum h  l sin  înseamnă că:

Lc  mgl sin    mgl cos   mgl sin  (1   ctg ) (12)

În cazul în care se obţine o deplasare uniformă pe plan, randamentul se poate

calcula cu relaţia:
mgh
 
mgl sin  (1   ctg )
1
  (13)
1   ctg
Deoarece Lu < Lc, rezultă că η < 1.