Lista I

Metode Numerice

2021

1. Fie x ∈ Rn . Să se arate că:

√
a)∥x∥2 ≤ ∥x∥1 ≤ n∥x∥2
√
b)∥x∥∞ ≤ ∥x∥2 ≤ n∥x∥∞
c)∥x∥∞ ≤ ∥x∥1 ≤ n∥x∥∞

Rezolvare: Începem rezolvarea demonstrând un rezultat valabil pentru toate

cele trei norme. Mai exact, fie ∥ · ∥ o normă pe Rn şi fie x ∈ Rn . Putem scrie
∑n
x= xi ei , unde {ei |i = 1, n} reprezintă baza standard din Rn . Avem
i=1

∑
n ∑
n ∑
n
∥x∥ = ∥ xi e i ∥ ≤ ∥xi ei ∥ = |xi |∥ei ∥
i=1 i=1 i=1

( )∑
n
( )
≤ max ∥ei ∥ |xi | = max ∥ei ∥ ∥x∥1
1≤i≤n 1≤i≤n
i=1

Aşadar ( )
∥x∥ ≤ max ∥ei ∥ ∥x∥1
1≤i≤n

a) Prima inegalitate rezultă considerând ∥ · ∥ = ∥ · ∥2 şi din faptul că ∥ei ∥2 = 1.

Pentru a demonstra a doua inegalitate vom folosi inegalitatea C.B.S.
∑
n ∑
n
( ) (∑
n )1 (∑
2
n )1
2 √
∥x∥1 = |xi | = |xi | · 1 ≤ |xi |2 12 = n∥x∥2
i=1 i=1 i=1 i=1

b) Prima inegalitate rezultă din

v
u n
√ u∑
∥x∥∞ = max |xi | = max |xi |2 ≤ t |xi |2 = ∥x∥2
i=1,n i=1,n
i=1

A doua inegalitate rezultă din

(∑
n )1 (∑
n )1 ( )1 √
2 2 2
∥x∥2 = |xi |2 ≤ ( max |xi |)2 = n( max |xi |)2 = n∥x∥∞
1≤i≤n 1≤i≤n
i=1 i=1

1
 c) Prima inegalitatea rezultă considerând ∥ · ∥ = ∥ · ∥∞ şi din faptul că ∥ei ∥∞ = 1.
A doua inegalitate rezultă din
∑
n ∑
n
∥x∥1 = |xi | ≤ | max xi | = n| max xi | ≤ n max |xi | = n∥x∥∞
1≤i≤n 1≤i≤n 1≤i≤n
i=1 i=1

2. Fie A ∈ Mn (R). Să se arate că

√
a)∥A∥2 ≤ ∥A∥F ≤ n∥A∥2
1 √
b) √ ∥A∥∞ ≤ ∥A∥2 ≤ n∥A∥∞
n
1 √
c) √ ∥A∥1 ≤ ∥A∥2 ≤ n∥A∥1
n
Rezolvare: a) Pentru ı̂nceput vom aminti definiţia normei Frobenius pentru o
matrice A ∈ Mn (R), i.e.
(∑
n ∑
n )1 (∑
n )1 (∑
n )1
2 2 2
∥A∥F = |aij |2 = ∥Ai· ∥22 = ∥A·j ∥22 ,
i=1 j=1 i=1 j=1

unde Ai· şi A·j notează linia i şi coloana j din A.

Pentru a demonstra prima inegalitate folosim inegalitatea C.B.S.
∑
n ∑
n ∑
n
∥Ax∥22 = |Ai· x|2 ≤ ∥Ai· ∥22 ∥x∥22 = ∥x∥22 ∥Ai· ∥22 = ∥x∥22 ∥A∥2F
i=1 i=1 i=1

Aşadar,
∥Ax∥2
∥Ax∥2 ≤ ∥A∥F ∥x∥2 ⇒ max ≤ ∥A∥F ⇒ ∥A∥2 ≤ ∥A∥F .
∥x∥2 =1 ∥x∥2

Pentru a demonstra a doua inegalitate, din definiţia normei Frobenius avem

∑
n ∑
n ∑
n ∑
n
∥A∥2F = |aij |2 = ∥Ai· ∥22 = ∥Aei ∥22
i=1 j=1 i=1 i=1

unde ei reprezintă vectorul de rang i din baza standard ı̂n Rn . Deducem că
∑
n ∑
n
∥A∥2F ≤ ∥A∥22 ∥ei ∥22 = ∥A∥22 ∥ei ∥22 = n∥A∥22
i=1 i=1

de unde rezultă inegalitatea cerută.

√
b) Pentru ı̂nceput considerăm inegalitatea pentru vectori ∥y∥∞ ≤ ∥y∥2 ≤ n∥y∥∞ .
√
Luând y := Ax obţinem ∥Ax∥∞ ≤ ∥Ax∥2 ≤ n∥Ax∥∞ . Se ajunge la
√
∥Ax∥∞ ≤ ∥Ax∥2 ≤ ∥A∥2 ∥x∥2 ≤ ∥A∥2 n∥x∥∞
∥Ax∥∞ √ √
⇒ max ≤ n∥A∥2 ⇒ ∥A∥∞ ≤ n∥A∥2
∥x∥∞ =1 ∥x∥∞

2
 A doua inegalitate rezultă din
√ √ √
∥Ax∥2 ≤ n∥Ax∥∞ ≤ n∥A∥∞ ∥x∥∞ ≤ n∥A∥∞ ∥x∥2

∥Ax∥2 √ √
⇒ max ≤ n∥A∥∞ ⇒ ∥A∥2 ≤ n∥A∥∞
∥x∥2 =1 ∥x∥2

c) Analog ca mai sus considerăm inegalitatea pentru vectori ∥y∥2 ≤ ∥y∥1 ≤

√ √
n∥y∥2 . Luând y := Ax obţinem ∥Ax∥2 ≤ ∥Ax∥1 ≤ n∥Ax∥2 . Se ajunge
la √ √ √
∥Ax∥1 ≤ n∥Ax∥2 ≤ n∥A∥2 ∥x∥2 ≤ n∥A∥2 ∥x∥1
∥Ax∥1 √ √
⇒ max ≤ n∥A∥2 ⇒ ∥A∥1 ≤ n∥A∥2
∥x∥1 =1 ∥x∥1

A doua inegalitate rezultă din

√
∥Ax∥2 ≤ ∥Ax∥1 ≤ ∥A∥1 ∥x∥1 ≤ ∥A∥1 n∥x∥2

∥Ax∥2 √ √
⇒ max ≤ n∥A∥1 ⇒ ∥A∥2 ≤ n∥A∥1 .
∥x∥2 =1 ∥x∥2

3. Fie A ∈ Mn (R), p > 1 şi B o submatrice a lui A. Arătaţi că

∥B∥p ≤ ∥A∥p .

Rezolvare: Presupunem că B ∈ Mkl (R) obţinută din liniile şi coloanele de
indici I = {i1 , i2 , . . . ik } şi J = {j1 , j2 , . . . jl }, 1 ≤ k, l ≤ n
Fie x ∈ Rl cu ∥x∥p = 1. Avem Bx ∈ Rk . Definim x e ∈ Rn prin

x(s), dacă j = js
e (j) =
x j = 1, n, s = 1, l
0, altfel

∑
Avem ∥e
x∥p = ∥x∥p = 1 şi Ae
x ∈ Rn cu componentele (Ae
x)i = e (j).
aij x
j∈J
Mai mult, pentru indicii it ∈ I obţinem (Bx)t = (Ae
x)it . Deducem că

x∥p ≤ max ∥Ax∥p = ∥A∥p

∥Bx∥p ≤ ∥Ae
∥x∥p =1

şi obţinem
∥B∥p = max ∥Bx∥p ≤ ∥A∥p
∥x∥p =1

4. Fie A ∈ Mn (R). Să se arate că

√
∥A∥2 ≤ ∥A∥1 ∥A∥∞ .

3
 Rezolvare: Pentru orice matrice A matricea At A este simetrică şi pozitiv definită
(At A)t = At (At )t = At A
xt (At A)x = (Ax)t (Ax) = ∥Ax∥2 > 0, ∀ x ̸= 0.
t
Acest lucru ne conduce la faptul că A A admite doar valori proprii reale şi pozitive
(vezi lista cu probleme suplimentare). Notăm λm = ρ(At A) (cea mai mare valoare
proprie) şi cu xm un vector propriu corepsunzător, i.e. At Axm = λm xm
}
∥λm xm ∥∞ = λm ∥xm ∥∞ = ρ(At A)∥xm ∥∞
⇒ ρ(At A) ≤ ∥At ∥∞ ∥A∥∞
∥λm xm ∥∞ = ∥At Axm ∥∞ ≤ ∥At ∥∞ ∥A∥∞ ∥xm ∥∞

Luând ı̂n considerare faptul că ∥At ∥∞ = ∥A∥1 obţinem

ρ(At A) ≤ ∥A∥1 ∥A∥∞ ∥

În final ştiind că ∥A∥22 = ρ(At A) (vezi lista cu probleme suplimentare) va rezulta
inegalitatea cerută.

5. Fie A ∈ Mn (R) o matrice antisimetrică, i.e. At = −A. Demonstraţi

următoarele afirmaţii:
(a) Matricea I − A este inversabilă
(b) Matricea B = (I − A)−1 (I + A) este o matrice ortogonală
(c) Calculaţi ∥Bv∥2 , unde v = (1, . . . , 1)t
Rezolvare: a) Matricea I−A este inversabilă ⇔ det(I−A) ̸= 0 ⇔ ker(I−A) = {0}.
Presupunem că există x ̸= 0 astfel ı̂ncât (I − A)x = 0 ⇔ Ax = x.
∥x∥22 = xt x = (Ax)t x = xt At x |{z}
= −xt (Ax) = −xt x = −∥x∥22
At =−A

∥x∥22 = −∥x∥22 ⇒ ∥x∥2 = 0 ⇒ x = 0

Acest lucru este ı̂n contradicţie cu presupunerea făcută.
b) Vom folosi următoarele proprietăţi (AB)t = B t At şi (A−1 )t = (At )−1 .
Bt = ((I − A)−1 (I + A))t = (I + A)t ((I − A)−1 )t = (I + At )((I − A)t )−1 =
= (I + At )(I − At )−1 |{z}
= (I − A)(I + A)−1
A=−At

În continuare ne vom folosi de următorul rezultat

(I − A)(I + A) = I − A2 = (I + A)(I − A)

BtB = (I − A)(I + A)−1 (I − A)−1 (I + A) = (I − A)((I − A)(I + A))−1 (I + A)

= (I − A)((I + A)(I − A))−1 (I + A) = (I − A)(I − A)−1 (I + A)−1 (I + A) = I
c)
√
= v t v = ∥v∥22 ⇒ ∥Bv∥2 = ∥v∥2 =
∥Bv∥22 = (Bv)t (Bv) = (v t B t )(Bv) = v t (B t B)v |{z} n
B t B=I

4
6. Fie A ∈ Mn (R) o matrice triunghiulară astfel ı̂ncât At A = I
(ortogonală). Arătaţi că A este o matrice diagonală.
Rezolvare: Analizăm cazul când A este triunghiulară superior. Cazul când este
triunghiulară inferior se tratează asemănător. Vom folosi metoda inducţiei matem-
atice. ( ) ( )
a b a 0
Pentru n = 2 fie A = şi At =
0 c b c

( 2 ) ( )  2
a = 1 ( )
a ab 1 0 a 0
A A = I2 ⇔
t
= ⇒ ab = 0 ⇒b=0⇒A=
2
ab b + c 2
0 1 
 2 0 c
b + c2 = 1
( )
a bn−1
Presupunem că rezultatul este valabil pentru n−1, n ≥ 3. Fie A = t ,
On−1 Cn−1
unde bn−1 este un vector linie de dimensiune n − 1, On−1 este vectorul nul (tot
de dimensiune n − 1), Cn−1 este o matrice pătratică, triunghiulară superior, de
dimensiune n − 1. Din At A = In avem
( )( ) ( 2 )
a On−1 a bn−1 a abn−1
= = In
btn−1 Cn−1t t
On−1 Cn−1 t
abn−1 btn−1 bn−1 + Cn−1
t
Cn−1

 2 { ( )
a = 1 bn−1 = On−1 a On−1
abn−1 = On−1 ⇒ ⇒ A =

 t t
t
Cn−1 Cn−1 = In−1
t
On−1 Cn−1
bn−1 bn−1 + Cn−1 Cn−1 = In−1
Observăm că matricea Cn−1 este o matrice ortogonală şi triunghiulară superior,
i.e. verifică ipotezele din enunţ. Cum am presupus că rezultatul este valabil pentru
n − 1 deducem că matricea Cn−1 este o matrice diagonală. În concluzie, A este o
matrice diagonală.

7. Fie A, P ∈ Mn (R) a.ı̂. A este inversabilă şi

q := ∥A−1 P ∥2 < 1.

(a) Arătaţi că (A + P ) este inversabilă.

(b) Demonstraţi inegalitatea
∥P ∥2 ∥A−1 ∥22
∥(A + P )−1 − A−1 ∥2 ≤ .
1−q
Rezolvare: Folosim urmă torul rezultat:
Fie o matrice A ∈ Mn (R) şi o normă operator a.ı̂. ∥A∥ < 1. Atunci I − A este
inversabilă şi ∥(I − A)−1 ∥ ≤ 1−∥A∥
1
.
a) A + P = A(In + A P ) = A(In − (−A−1 P )). Din faptul că ∥ − A−1 P ∥2 =
−1

∥A−1 P ∥2 < 1 obţinem că In − (−A−1 P ) este inversabilă şi ∥(In − (−A−1 P ))−1 ∥2 ≤
1
1−∥−A−1 P ∥2
⇔ ∥(In + A−1 P )−1 ∥2 ≤ 1−q
1
. Deducem că A + P este inversabilă.
b) Dacă A şi B sunt două matrici inversabile atunci avem
B −1 = A−1 − B −1 (B − A)A−1

5
 Considerând B := A + P obţinem (A + P )−1 − A−1 = −(A + P )−1 P A−1 . Aşadar
avem

∥(A + P )−1 − A−1 ∥2 = ∥ − (A + P )−1 P A−1 ∥2 ≤ ∥(A + P )−1 ∥2 ∥P ∥2 ∥A−1 ∥2

= ∥(A(In + A−1 P ))−1 ∥2 ∥P ∥2 ∥A−1 ∥2 = ∥(In + A−1 P )−1 A−1 ∥2 ∥P ∥2 ∥A−1 ∥2

∥P ∥2 ∥A−1 ∥22
≤ ∥(In + A−1 P )−1 ∥2 ∥P ∥2 ∥A−1 ∥22 ≤
1−q

8. Fie A, Q, R ∈ Mn (R) astfel ı̂ncât Qt Q = Rt R = I (ortogonale).

Arătaţi că:

a)∥QAR∥2 = ∥A∥2
b)∥QAR∥F = ∥A∥F

i.e. norma Frobenius şi norma 2 sunt invariante faţă de

ı̂nmulţirea cu matrici ortogonale.
Rezolvare: a)
∥QAx∥22 = (QAx)t (QAx) = (xt At Qt )(QAx) = xt At (Qt Q)Ax = (Ax)t (Ax) = ∥Ax∥22

∥QAx∥2 = ∥Ax∥2 ⇒ max ∥QAx∥2 = max ∥Ax∥2 ⇒ ∥QA∥2 = ∥A∥2

∥x∥2 =1 ∥x∥2 =1

Folosind ∥A∥2 = ∥At ∥2 obţinem

∥AR∥2 = ∥(AR)t ∥2 = ∥Rt At ∥2 = ∥At ∥2 = ∥A∥2

Deducem că ∥QAR∥2 = ∥AR∥2 = ∥A∥2

b) Pentru norma Frobenius avem ∥A∥F = tr(At A) şi ∥A∥F = tr(At A) = tr(AAt ) =
∥At ∥F . Deducem că

∥QA∥2F = tr((QA)t (QA)) = tr(At Qt QA) = tr(At A) = ∥A∥2F

∥AR∥F = ∥(AR)t ∥F = ∥Rt At ∥F = ∥At ∥F = ∥A∥F .

În final, ∥QAR∥F = ∥AR∥F = ∥A∥F .

9. Fie A ∈ Mn (C). Arătaţi că

∥A∥2F = tr(A∗ A) = tr(AA∗ )

Rezolvare:
∑
n ∑
n ∑
n ∑
n n (∑
∑ n ) ∑n
∥A∥2F = a2ij = aij aij = a∗ji aij = ⟨A(i, :), A∗ (:, i)⟩ = tr(AA∗ )
i=1 j=1 i=1 j=1 i=1 j=1 i=1

6
10. Fie A, B ∈ Mn (R) două matrici inversabile. Arătaţi că

B −1 = A−1 − B −1 (B − A)A−1

Rezolvare:
BB −1 = B(A−1 − B −1 (B − A)A−1 ) = BA−1 − (BB −1 )(B − A)A−1 =

= BA−1 − (BA−1 − AA−1 ) = AA−1 = In

Analog B −1 B = In

11. Se consideră sistemul liniar

( )( ) ( )
1 104 x1 1
=
−1 1 x2 2

(a) Să se calculeze numărul de condiţionare ı̂n norma 1, K1

al matricei de mai sus. Concluzionaţi că sistemul de mai
sus este prost condiţionat
(b) Înmulţiţi una din ecuaţiile de mai sus printr-o constantă
astfel ı̂ncât problema rezultată să fie mai bine condiţionată
Rezolvare:
( )
1 104
(a) Fie A =
−1 1
( )
4 −1 1 1 −104
Avem det A = 1 + 10 şi A = 1+104 . Mai mult,
1 1

K1 = ∥A∥1 ∥A−1 ∥1 = (1 + 104 ) · 1 = 1 + 104

şi deducem că sistemul este prost condiţionat

1
(b) Înmulţim prima ecuaţie cu 104 , iar sistemul devine
( 1 )( ) ( 1 )
104 1 x1
= 104
−1 1 x2 2
( ) ( )
1
104 1 −1 1 1 −1
În cazul acesta A = şi A = , iar numărul
−1 1 1+ 1014 1 1
104
de condiţionare devine

104 104
K1 = ∥A∥1 ∥A−1 ∥1 = 2 · · 2 = 4 ·
104 + 1 104 + 1