Pot largi, eroda, distruge saua.

La adult adenomul hipofizare e cea mai comuna, la copil adenom rar, CF,
germinom mai frecvente.

TUMORI/PSEUDOTUMORI – cu epicentru selar:

A) T.pituitare – adenohipofiza – a)adenom (micro, macro, invaziv – sdr nelson), b)carcinom pituitar.
Neurohipofiza (oxitocina, ADH) – meta(cele mai comune din cauza vasc bogate), pituicitom (cea
mai comuna primara), astrocitom (de tija pit).
B) Pseudotumora pituitara – 1)Hiperplazie – tireotropa (sec hipotiroidismului primar),
gonadotropa(hipogonadism primar), somatotropa(sec secr ectopice de GHRH), lactotropa(in
sarcina) 2)Hiperplazie pituitara secundara hipotensiunii intracraniene 3)La femei tinere fertile
hipofiza e usor marita.

TUMORI JUXTA/SUPRASELARE: CF(20% adult in reg selara, 55% copil), chist al pungii Rathke,
meningiom paraselar/tubercul selar/diafr selara – pe RM – captare omogena, intensa de sc,
epicentru supraselar, prezenta bazei durale extinse (dural tail), sella nu e largita, rar determina tulb
endocrine. Cele de tubercul selar se pot asocia cu pneumosinus dilatans sfenoidal. T.pituitare cu ext
supraselara (tind sa impinga ACI lateral, vs meningiom – inglobeaza). GCT (germinom, teratom, CE,
coriocarcinom – DI, deficit vizual, panhipopituitarism). GLIOAME nv optic, chiasma, hipotalamus.
Meta, cordoame, cisticercoza, chist epidermoid.

SDR EMPTY SELLA – 1)primar(idiopatic) – membrana arahnoidiana herniaza in sella turcica,

permitand patrunderea LCR si compresia glandei hipof, poate avea aspect de masa. CLinic det
cefaele, ameteli, crize, rinolicvoree, scaderea AV.

ADENOAME PITUITARE: majoritatea benigne (micro <1cm, maj <5mm la dg, macro>1cm),
secretante (simpt mai devreme) sau nesecretante.

CLINIC – sdr endocrine, efect de masa, apoplexia pituitara.

1) TULB ENDOCRINE – 65% sunt secretante (din care 50% prolactina, 10% GH)- a)PRL-sdr de
amenoree-galactoree la femei, impotenta la barbat. Efect de tija pituitara – presiuinea pe tija
inhiba controlul secretiei PRL. b)GH(somatotropina) – acromegalie adult, gigantism (copil - rar),
c)ACTH (corticotropina) – b Cushing (hipercortisolism endogen), sdr Nelson doar la pac cu
rezectie SR pt cushing. d)TSH(tireotropina) – hipertiroidism secundar (central).
e)Gonadotropina(FSH/LH)- de obicei nu prod sdr clinic. HIPOSECRETIE HORMONALA
2) EFECT DE MASA – frecvent in tumorile nesecretante (cresc mai mult pana la dg) – compresia
chiasmei optice (scade AV, hemianopsie bitemporala), compr vIII HCF, sinus cavernos – deficite
de nv III,IV,VI, V1,v2. Ocluzie de sinus – proptoza, chemozis. Inglobarea carotidei poate cauza
ingustarea lumenului ei. Ocluzia completa e rara.
3) APOPLEXIA PITUITARA – deteriorarea neurologica si/sau endocrinologica din cauza expansiunii
bruste a unei mase in saua turceasca (hemoragie, infarct, necroza in tumora sau glanda). Consta
in cefalee intensa cu debut brusc, PC, tulb vizuale(oftalmoplegie, amputatie de CV). Se
recomanda decompresiunea rapida <7 zile prin abord transsfenoidal (a aparatului optic,
sinusului cavernos, vIII).

EVALUARE IMG – diametrul AP al gl pit normale la femei fertile <11mm, in rest <9mm.
RX craniu laterala – poate arata anatomia sinusului sfenoid in cazurile cu interv transsfenoidala (in
prezent se face pe CT).

IRM de electie – de hipofiza (arata sinusul cavernos, chiasma) sau cerebral – MICROADENOAME –
75% hipointense in T1, hiper in T2, 25% aspect variabil. Captarea de sc e dependenta de timp
(imaginile se achizitioneaza la max 5 min de la injectarea de sc pt a detecta un microadenom
discret). Initial sc e captata de glanda pit normala (absenta BBB), nu si de tumora(capteaza dupa
aprox 30 min) si ajung la acelasi aspect. Neurohipofiza – normal hipersemnal T1 (datorita
fosfolipidelor). Devierea tijei pit poate indica prezenta unui microadenom.

CT- de obicei depasit de RM, indicat daca RM e contraindicat, trebuie sa includa sect coronale,
calcificarile in hipofiza pot sugera hemoragie sau infarct in tumora.

ANGIO-uneori, pt chir transsfenoidala, in completarea CT, pt a viz ACI paraselare.

TRATAMENT: RT – EBRT 40-50 gy 4-6sapt, nu se utilizeaza de rutina post rezectie, se prefera

urmarirea prin img seriata din cauza ef secundare (lez de radiatie a gl pituitare, lez de chiasma, nv
optici, tulb cognitive). Se fol pt recidivele inoperabile.

TRAT CHIRURGICAL – 1)Transsfenoidal – de electie; este extraarahnoidian, nu implica retr cerebrala,

indicat pt micro/macroadenoame fara ext laterala semnificativa, pac cu rinolicvoree, tumori cu ext
in sinusul sfenoidal. Poate fi efectuat sublabial, transnazal. 2)Transetmoidal 3)transcranian – masa
supraselara mare cu minima largire a sellei, t cu ext extraselara in fosa medie mai mare decat comp
intraselara, t fibroasa ce nu poate fi excizata total transsfenoidal, tumora recurenta post rezectie
transsfen. Aborduri – subfrontal (acces catre nv optic), pterional (se ridica lobul F iar polul T se
tractioneaza posterior; capsula tumorala se poate observa intre nv optici de obicei; aceasta se
coaguleaza si apoi se incizeaza, ulterior se face debulking).